LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**) (*actualizată*)
pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
(actualizată până la data de 09 septembrie 2003*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • **) Republicată în temeiul art. V din Legea nr. 231 din 4 decembrie 2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000, dându-se alineatelor şi articolelor numerotarea corespunzătoare.
    Legea nr. 51/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 9 iunie 1995 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 29 decembrie 1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 246/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 22 decembrie 1998, şi ulterior abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 31 august 1999) şi prin Legea nr. 231/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000.

    Capitolul 1 Dispoziţii generale

    Dispoziţii generale

    Articolul 1

    (1) Profesia de avocat este libera şi independenta, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
    (2) Profesia de avocat se exercită numai de membrii barourilor.


    Articolul 2

    (1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului şi regulilor eticii profesionale.
    (2) Avocatul promovează şi apara drepturile şi libertăţile omului.
    (3) Avocatul are dreptul sa asiste şi sa reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa tuturor instanţelor, autorităţilor şi instituţiilor, precum şi a altor persoane, care au obligaţia să permită şi să asigure desfăşurarea nestingherita a activităţii avocatului, în condiţiile legii.
    (4) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul.
    (5) În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiţie şi pentru un proces echitabil.


    Articolul 3

    Activitatea avocatului se realizează prin:
    a) consultaţii şi cereri cu caracter juridic, asistenţa şi reprezentare juridică în faţa organelor de jurisdicţie, de urmărire penală şi în faţa notarilor publici;
    b) apărarea, reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile cu autorităţile publice, instituţiile şi cu orice persoană română sau străină;
    c) redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor;
    d) orice alte mijloace şi cai proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii.


    Articolul 4

    În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta avocatul este protejat de lege.


    Articolul 5

    (1) Profesia de avocat se exercită, la alegere, în cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale.
    (2) În cabinetul individual îşi exercită profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori.
    (3) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei, drepturile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate pastrandu-şi caracterul personal şi neputând fi cedate.
    (4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilităţi economice comune, pastrandu-şi individualitatea în relaţiile cu clienţii.
    (5) Societatea civilă profesională se constituie din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi. În societatea civilă profesională îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori sau avocaţi salarizaţi. Societatea civilă profesională şi avocaţii care profeseaza în cadrul ei nu pot acorda asistenţa juridică persoanelor cu interese contrare.
    (6) Condiţiile asocierii şi colaborării sunt convenite între părţi, potrivit legii civile. Raportul civil se naşte între client şi societatea civilă profesională, indiferent care dintre membrii acesteia îndeplineşte serviciul profesional.
    (7) Cabinetele grupate, cabinetele asociate şi societăţile civile profesionale pot avea şi patrimoniu comun.
    (8) Avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului din care face parte.


    Articolul 6

    Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate să încheie convenţii de colaborare cu experţi sau cu alţi specialişti, în condiţiile legii. Societăţile civile profesionale de avocaţi pot încheia astfel de convenţii numai cu acordul unanim al asociaţilor.


    Articolul 7

    (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat vor fi individualizate prin denumire, după cum urmează:
    a) în cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;
    b) în cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete asociate;
    c) în cazul societăţilor civile profesionale - numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de una dintre următoarele sintagme şi asociaţii - societate civilă de avocaţi sau societate civilă de avocaţi;
    d) în cazul cabinetelor grupate - numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocaţi grupate.
    (2) Denumirea formelor de exercitare a profesiei, individualizate potrivit alin. (1), poate fi păstrată şi după decesul sau plecarea unuia dintre asociaţi, cu acordul celui plecat sau, după caz, al tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în forma autentică.
    (3) Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor şi ale societăţilor în condiţiile stabilite de statut.
    (4) În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocaţii străini se pot utiliza denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţara sau din străinătate, în condiţiile prezentului articol.
    -------------
    Alin. (4) al art. 7 a fost introdus de LEGEA nr. 489 din 11 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 5 august 2002.


    Articolul 8

    (1) Convenţiile de grupare şi de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societăţilor civile profesionale, precum şi convenţiile prevăzute la art. 6 se încheie în forma scrisă, cu respectarea condiţiilor de fond prevăzute de lege şi de statutul profesiei.
    (2) Consiliul baroului sesizat verifica îndeplinirea condiţiilor legale şi, constatând îndeplinirea lor, dispune înregistrarea convenţiei şi a contractelor societăţilor civile profesionale în termen de o luna de la înregistrarea cererii.
    (3) Împotriva deciziei consiliului baroului orice persoană interesată poate formula plângere la organele de jurisdicţie profesională, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
    (4) Barourile ţin evidenta separată a avocaţilor pentru fiecare forma de exercitare a profesiei.


    Articolul 9

    Barourile şi Uniunea Avocaţilor din România asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare, competenţa şi disciplina profesională, protecţia demnităţii şi onoarei membrilor săi.


    Articolul 10

    Avocatul este dator sa păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.


    Capitolul 2 Dobândirea calităţii de avocat

    Dobândirea calităţii de avocat

    Secţiunea 1 Condiţiile de înscriere în avocatura

    Condiţiile de înscriere în avocatura

    Articolul 11

    Poate fi membru al barourilor din România cel care îndeplineşte următoarele condiţii:
    a) este cetăţean român şi are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
    b) este licenţiat al unei facultăţi de drept sau doctor în drept;
    c) nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege.
    -------------
    Litera a) a art. 11 a fost modificată de LEGEA nr. 489 din 11 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 5 august 2002.


    Articolul 12

    (1) Membrul unui barou din alta ţara poate exercita profesia de avocat în România dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, mai puţin cele cu privire la cetăţenia română.
    (2) Pentru a acorda consultanţa juridică privind dreptul românesc, avocatul străin are obligaţia de a susţine un examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română, organizat de Uniunea Avocaţilor din România.
    (3) Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute la art. 5.
    (4) Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj internaţional.
    (5) Onorariile cuvenite avocatului străin se vor inregistra şi se vor plati integral în România.
    (6) Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie într-un tablou special ţinut de fiecare barou şi va fi supus prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei.
    -------------
    Alin. (2) şi (3) ale art. 12 au fost modificate de LEGEA nr. 489 din 11 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 5 august 2002.


    Articolul 13

    Este nedemn de a fi avocat:
    a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natura sa aducă atingere prestigiului profesiei;
    b) cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească;
    c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
    d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.


    Articolul 14

    Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
    a) activitatea salarizata în cadrul altor profesii decât cea de avocat;
    b) ocupatiile care lezeaza demnitatea şi independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;
    c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.


    Articolul 15

    Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:
    a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene;
    b) activitatea didactica universitară şi de cercetare de specialitate juridică;
    c) activitatea literară şi publicistica;
    d) funcţia de arbitru, mediator sau conciliator, în condiţiile legii.


    Articolul 16

    (1) Dreptul de primire în profesie se obţine pe baza unui examen, organizat conform prevederilor prezentei legi şi statutului profesiei.
    (2) La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen:
    a) titularul diplomei de doctor în drept;
    b) cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani.


    Articolul 17

    (1) La începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar.
    (2) Condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, precum şi ale baroului faţă de acesta sunt reglementate prin statut.
    (3) Stagiul se suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrarii, în caz de lipsa motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului.
    (4) După efectuarea stagiului avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare.
    (5) Avocatul stagiar respins de doua ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.


    Articolul 18

    Pot îndrumă activitatea unui avocat stagiar numai avocaţii definitivi care au dreptul sa pună concluzii la Curtea Suprema de Justiţie.


    Articolul 19

    (1) Dobândeşte calitatea de avocat definitiv, în condiţiile art. 16, cel care înainte de primirea în profesie a îndeplinit funcţii juridice timp de cel puţin 5 ani.
    (2) Foştii magistraţi nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţa juridică la organele de urmărire penală din localitate timp de 2 ani de la încetarea funcţiei respective.


    Articolul 20

    (1) Profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanţa de judecată sau la parchetul unde soţul avocatului sau ruda ori afinul sau până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de magistrat.
    (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi avocatului al cărui soţ, ruda ori afin până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător la Curtea Constituţională ori funcţia de judecător financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instanţele Curţii de Conturi.


    Articolul 21

    La înscrierea în barou avocatul depune în faţa consiliului baroului, într-un cadru solemn, următorul jurământ:
    "Jur sa respect şi sa apar Constituţia şi celelalte legi ale tarii, drepturile şi libertăţile omului, sa exercit profesia de avocat în mod demn, independent şi cu probitate. Asa să-mi ajute Dumnezeu!"


    Articolul 22

    (1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorii.
    (2) Avocatul definitiv are dreptul sa pună concluzii la toate instanţele, cu excepţia Curţii Supreme de Justiţie, Curţii de Conturi şi Curţii Constituţionale, unde va putea pune concluzii după 6 ani de la promovarea examenului de definitivat.


    Articolul 23

    (1) Baroul are obligaţia sa întocmească anual tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari în ordine alfabetica, cu menţionarea numelui, prenumelui, titlului ştiinţific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei şi a instanţelor la care au dreptul sa pună concluzii.
    (2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate şi societăţile civile profesionale, cu indicarea sediului şi a avocaţilor componenţi.
    (3) Prin grija baroului tabloul anual al avocaţilor şi modificările intervenite sunt comunicate instanţelor judecătoreşti, organelor de urmărire penală şi autorităţilor administrative ale judeţului sau municipiului Bucureşti, precum şi Uniunii Avocaţilor din România.


    Articolul 24

    (1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaţilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate.
    (2) Decizia de primire în profesie va fi anulată de consiliul baroului, dacă cel primit nu renunţa în termen de doua luni la situaţia care constituie caz de incompatibilitate.


    Articolul 25

    Exercitarea oricărei activităţi de asistenţa juridică specifică profesiei de avocat, de către persoana care nu este înscrisă în tabloul avocaţilor, constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.


    Secţiunea a 2-a Încetarea şi suspendarea calităţii de avocat

    Încetarea şi suspendarea calităţii de avocat

    Articolul 26

    Calitatea de avocat încetează:
    a) prin renunţare scrisă la exerciţiul profesiei;
    b) prin deces;
    c) dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinară;
    d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.


    Articolul 27

    Calitatea de avocat este suspendată:
    a) în caz de incompatibilitate;
    b) pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
    c) în caz de neplata a taxelor şi a contribuţiilor profesionale timp de 6 luni de la scadenta acestora până la lichidarea lor integrală;
    d) la cerere.


    Capitolul 3 Drepturile şi îndatoririle avocatului

    Drepturile şi îndatoririle avocatului

    Secţiunea 1 Drepturile avocaţilor

    Drepturile avocaţilor

    Articolul 28

    (1) Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul sa asiste şi sa reprezinte orice persoană fizica sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în forma scrisă, care dobândeşte data certa prin înregistrarea în registrul oficial de evidenta.
    (2) Atât avocatul, cat şi clientul au dreptul sa renunţe la contractul de asistenţa juridică, în condiţiile prevăzute în statut.


    Articolul 29

    Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevăzute în prezenta lege şi în statut.


    Articolul 30

    (1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului sau.
    (2) În acest scop avocatul poate să îşi deschidă un cont bancar pentru încasarea onorariilor şi unul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului pentru cheltuieli în interesul sau va fi stabilit prin convenţia dintre avocat şi client, potrivit statutului.


    Articolul 31

    Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de consiliul baroului. Deciziile consiliului baroului pot fi atacate cu plângere la Comisia permanenta, a carei soluţie este definitivă.


    Articolul 32

    (1) Avocaţii au propriul sistem de asigurări sociale.
    (2) Sistemul de asigurări sociale al avocaţilor este reglementat prin lege şi se bazează pe contribuţia acestora, precum şi pe alte surse prevăzute de lege ori de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.
    (3) Timpul servit în avocatura este considerat vechime în munca.


    Articolul 33

    (1) În scopul asigurării secretului profesional actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul acestuia sunt inviolabile. Percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau nu poate fi facuta decât de procuror în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop, confirmat de prim-procurorul Parchetului de pe lângă tribunalul judeţean.
    (2) Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptata şi înregistrată corespondenta sa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.


    Articolul 34

    Contactul dintre avocat şi clientul sau nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.


    Articolul 35

    Avocatul care profeseaza individual, cabinetul asociat şi societatea civilă profesională au dreptul la sediu profesional în circumscripţia baroului în care sunt înscrişi şi la sedii secundare în alt barou din ţara sau din străinătate unde sunt luati în evidenta.


    Articolul 36

    Ministerul Justiţiei asigura spaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii avocaţilor în sediul instanţelor judecătoreşti.


    Articolul 37

    (1) În exercitarea profesiei avocaţii sunt ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarului public sau altui salariat.
    (2) Insulta, calomnia ori ameninţarea săvârşite împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei şi în legătură cu aceasta se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
    (3) Lovirea sau alte acte de violenta săvârşite împotriva avocatului în condiţiile alin. (2) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
    (4) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a părţii vătămate, iar pentru faptele prevăzute la alin. (3), şi din oficiu. Retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor inlatura răspunderea penală.
    (5) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată şi sa nu folosească expresii jignitoare faţă de completul de judecată, faţă de ceilalţi avocaţi sau faţă de părţile din proces.
    (6) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute, oral sau în scris, în faţa instanţei de judecată sau a altor organe, dacă aceste sustineri sunt în legătură cu apărarea şi necesare cauzei ce i-a fost încredinţată.


    Secţiunea a 2-a Îndatoririle avocaţilor

    Îndatoririle avocaţilor

    Articolul 38

    Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, conform mandatului încredinţat, sa manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, sa pledeze cu demnitate faţă de judecători şi de părţile din proces, să depună concluzii scrise sau note de şedinţa ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta sau instanţa de judecată dispune în acest sens.


    Articolul 39

    Avocatul este obligat sa acorde asistenţa juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou.


    Articolul 40

    Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei.


    Articolul 41

    Avocatul este obligat sa participe la toate şedinţele convocate de consiliul baroului, la activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetată şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.


    Articolul 42

    Avocatul este obligat sa ţină evidentele cerute de lege şi de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat şi sa achite cu regularitate taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului baroului, bugetului Uniunii Avocaţilor din România şi bugetului Casei de Asigurări a Avocaţilor.


    Articolul 43

    Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au încredinţat persoanei de la care le-a primit.


    Articolul 44

    (1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauza sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
    (2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii nici unei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din partea tuturor clienţilor săi interesaţi în cauza.
    (3) Calitatea de martor are intaietate faţă de calitatea de avocat cu privire la faptele şi împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părţi în cauza.
    (4) Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfăşura nici o activitate profesională în acea cauza.
    (5) Avocatul nu poate îndeplini funcţia de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător.


    Articolul 44^1

    (1) Avocatul care se afla în exercitarea unui mandat de deputat sau de senator nu poate să pledeze în cauzele ce se judeca de către judecătorii sau tribunale şi nici nu poate acorda asistenţa juridică la parchetele de pe lângă aceste instanţe.
    (2) Avocatul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate acorda asistenţa juridică invinuitilor sau inculpaţilor şi nici nu îi poate asista în instanţe în cauzele penale privind:
    a) infracţiunile de corupţie, infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunile în legătură directa cu infracţiunile de corupţie, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) infracţiunile privind traficul de persoane şi infracţiunile în legătură cu traficul de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) infracţiunea de spalare a banilor, prevăzută în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor, cu modificările ulterioare;
    e) infracţiunile contra siguranţei statului, prevăzute în art. 155-173 din Codul penal;
    f) infracţiunile care împiedica înfăptuirea justiţiei, prevăzute în art. 259-272 din Codul penal;
    g) infracţiunile contra păcii şi omenirii, prevăzute în art. 356-361 din Codul penal.
    (3) Avocatul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate să pledeze în cauzele civile sau comerciale împotriva statului, autorităţilor sau instituţiilor publice, companiilor naţionale ori societăţilor naţionale, în care acestea sunt părţi. De asemenea, nu poate să pledeze în procese intentate statului român, în faţa instanţelor internaţionale.
    (4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în cauzele în care avocatul este parte în proces sau acorda asistenţa ori reprezentare soţului ori rudelor până la gradul IV inclusiv.
    ------------
    Art. 44^1 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 4 septembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 9 septembrie 2003.


    Articolul 45

    (1) După 6 luni de la adoptarea statutului avocatul este obligat sa poarte roba în faţa instanţelor judecătoreşti, cu excepţia judecătoriilor.
    (2) Caracteristicile robei vor fi stabilite prin statut.
    (3) Purtarea robei în afară incintei instanţei judecătoreşti este interzisă, cu excepţia cazurilor în care avocatul este delegat de organele baroului sau ale Uniunii Avocaţilor din România sa reprezinte profesia într-o ocazie care impune aceasta ţinuta.


    Articolul 46

    (1) Este interzis avocatului ca, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa folosească procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei.
    (2) De asemenea, este interzis avocatului sa folosească mijloace de reclama sau de publicitate în acelaşi scop. Statutul stabileşte cazurile şi măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.


    Capitolul 4 Organizarea profesiei de avocat

    Organizarea profesiei de avocat

    Secţiunea 1 Baroul

    Baroul

    Articolul 47

    (1) Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competentelor prevăzute în prezenta lege.
    (2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
    (3) Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional.


    Articolul 48

    (1) Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti. Sediul baroului este în oraşul de reşedinţa al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
    (2) Baroul are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
    (3) Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.
    (4) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.


    Articolul 49

    Organele de conducere ale baroului sunt:
    a) adunarea generală;
    b) consiliul;
    c) decanul.


    Articolul 50

    (1) Adunarea generală este formată din toţi avocaţii înscrişi în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.
    (2) Adunarea generală are următoarele competente:
    a) stabileşte măsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii şi ale statutului;
    b) alege şi revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 8 ani în profesie;
    c) alege delegaţii baroului la Congresul avocaţilor;
    d) aproba proiectul de buget al baroului şi da descărcare consiliului cu privire la activitatea şi gestiunea sa.


    Articolul 51

    (1) Adunarea generală ordinară se întruneşte anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.
    (2) Convocarea se face prin afişare la sediul baroului şi al tuturor instanţelor judecătoreşti din raza acestuia, precum şi prin publicare într-un ziar local, cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită.
    (3) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
    (4) La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat sa convoace adunarea generală extraordinară în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. În acest caz procedura convocării va fi efectuată cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilită.
    (5) Şedinţa adunării generale este condusă de decan împreună cu 5 membri aleşi prin vot deschis de cei prezenţi, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului nici unul dintre aceştia nu va face parte din prezidiu, iar şedinţa va fi condusă de cel mai în vârsta membru prezent.


    Articolul 52

    (1) Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor săi.
    (2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale, de faţa cu cei prezenţi, stabileşte o noua adunare generală în termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligaţia sa îndeplinească procedura convocării cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată.
    (3) Adunarea generală convocată în aceste condiţii este legal constituită cu participarea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor săi.
    (4) În toate cazurile hotărârile se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.


    Articolul 53

    (1) Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr.
    (2) Consiliul baroului are următoarele competente:
    a) adopta măsuri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului de către toţi membrii baroului;
    b) aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii Avocaţilor din România şi ale adunării generale a baroului;
    c) întocmeşte, modifica şi da publicităţii tabloul anual al avocaţilor, comunicându-l celor în drept împreună cu modificările intervenite în cursul anului;
    d) organizează controlul deontologic profesional;
    e) verifica şi constata îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de înscriere în profesie;
    f) avizează cererile de primire în profesie cu scutire de examen;
    g) decide asupra ridicării stării de incompatibilitate;
    h) ia act de cererea de transfer;
    i) verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta lege şi în statut cu privire la formele de exercitare a profesiei, organizează şi tine evidenta acestora;
    j) ia act de convenţiile de grupare sau de asociere a cabinetelor şi de contractele de constituire a societăţilor civile profesionale;
    k) organizează cercurile de studii şi editează publicaţiile baroului;
    l) organizează activitatea de asistenţa juridică în cazurile prevăzute de lege şi de statut;
    m) sesizează comisia de disciplina cu judecarea abaterilor avocaţilor;
    n) suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, pe avocatul care nu plăteşte taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi de statut timp de 6 luni de la scadenta acestora, dacă i s-a dat avertisment pentru neplata acestora şi nu s-a conformat;
    o) soluţionează contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile;
    p) supune aprobării adunării generale cota de contribuţie a avocaţilor la bugetul baroului;
    r) accepta donaţiile şi legatele făcute baroului;
    s) aproba statul de funcţii şi angajează personalul baroului;
    t) întocmeşte proiectul de buget şi administrează patrimoniul baroului;
    u) prezintă anual adunării generale, spre aprobare, raportul sau de activitate şi de gestiune;
    v) alege prodecanul baroului.


    Articolul 54

    Consiliul baroului lucrează legal în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.


    Articolul 55

    (1) Decanul baroului are următoarele competente:
    a) reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice şi juridice din ţara şi din străinătate;
    b) convoacă şi prezidează şedinţele consiliului baroului;
    c) aproba cererile de asistenţa juridică gratuita;
    d) exercita căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplina şi împotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevăzute cai de atac;
    e) ordonanţează cheltuielile baroului;
    f) ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenţa adunării generale sau a consiliului baroului.
    (2) Prodecanul este inlocuitorul de drept al decanului.
    (3) Dacă decanul şi prodecanul sunt în imposibilitate temporară de a-şi exercită funcţiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, parţial sau în totalitate, atribuţiile decanului.


    Articolul 56

    Avocatul nemulţumit de deciziile decanului le poate ataca la consiliul baroului, iar pe cele date de consiliu, la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, potrivit legii şi statutului.


    Secţiunea a 2-a Uniunea Avocaţilor din România

    Uniunea Avocaţilor din România

    Articolul 57

    (1) Uniunea Avocaţilor din România este formată din toţi avocaţii înscrişi în barouri şi are sediul în municipiul Bucureşti.
    (2) Uniunea are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu. Bugetul uniunii se formează din contribuţia barourilor în cote stabilite de consiliul uniunii. Patrimoniul uniunii poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.
    (3) Nici un barou nu poate funcţiona în afară uniunii.


    Articolul 58

    Organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România sunt:
    a) Congresul avocaţilor;
    b) consiliul;
    c) comisia permanenta;
    d) preşedintele.


    Articolul 59

    (1) Congresul avocaţilor este constituit din delegaţi ai fiecărui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut, din decanii barourilor şi ceilalţi membri ai Consiliului Uniunii Avocaţilor din România.
    (2) Congresul ordinar se întruneşte anual, la convocarea consiliului uniunii.
    (3) La cererea majorităţii barourilor consiliul uniunii este obligat sa convoace congresul în şedinţa extraordinară.


    Articolul 60

    (1) Convocarea congresului se face cu cel puţin o luna înainte de data stabilită, prin înştiinţarea în scris a barourilor şi prin publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate sa afiseze data convocării şi ordinea de zi la sediul baroului şi la instanţele judecătoreşti din raza acestora.
    (2) Barourile sunt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de congres.
    (3) Congresul este legal constituit în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.


    Articolul 61

    (1) Congresul avocaţilor are următoarele competente:
    a) analizează şi aproba raportul anual al consiliului uniunii;
    b) alege Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Avocaţilor;
    c) face propuneri autorităţilor cu drept de iniţiativa legislativă cu privire la profesia de avocat;
    d) stabileşte liniile directoare privind elaborarea sau modificarea statutului profesiei;
    e) adopta hotărâri privitoare la relaţiile dintre barouri, perfecţionarea pregătirii profesionale, respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
    f) alege şi revoca membrii consiliului uniunii care nu au funcţia de decan;
    g) alege şi revoca membrii Comisiei Superioare de Disciplina, fiecare barou având dreptul la câte un reprezentant. Competenţa şi procedura de judecată se stabilesc prin statut;
    h) aproba bugetul uniunii şi al Casei de Asigurări a Avocaţilor şi stabileşte cotele de contribuţii ale barourilor.
    (2) Hotărârile congresului sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei.


    Articolul 62

    (1) Consiliul Uniunii Avocaţilor din România este format din decanii barourilor şi din reprezentanţi ai barourilor, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut.
    (2) Membrii consiliului uniunii sunt aleşi pe timp de 4 ani.
    (3) În caz de schimbare a decanului unui barou noul decan îl înlocuieşte de drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sunt completate la proximul congres al avocaţilor.
    -------------
    Alin. (1) al art. 62 a fost modificat de LEGEA nr. 489 din 11 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 5 august 2002.


    Articolul 63

    Consiliul uniunii se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este nevoie. El are următoarele atribuţii:
    a) aduce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor;
    b) dezbate, adopta şi modifica statutul profesiei;
    c) adopta regulamentele privind organizarea examenelor de admitere în profesie şi definitivare;
    d) alege şi revoca preşedintele uniunii, vicepreşedinţii şi membrii comisiei permanente. Preşedintele şi vicepreşedinţii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie;
    e) stabileşte tarifele minime de onorarii unice pe ţara;
    f) întocmeşte proiectul de buget al uniunii şi al Casei de Asigurări a Avocaţilor şi le supune spre aprobare congresului;
    g) aproba primirea în profesia de avocat în toate cazurile prevăzute de lege;
    h) soluţionează contestaţiile împotriva deciziilor comisiei permanente privind scutirea de examen;
    i) anulează hotărârile barourilor pentru nelegalitate;
    j) înfiinţează şi coordonează Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor - I.N.P.P.A., constituit ca persoana juridică de drept privat, nonprofit, care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare.


    Articolul 64

    Consiliul uniunii lucrează legal în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.


    Articolul 65

    (1) Comisia permanenta se compune din 15 membri, dintre care 5 din Baroul municipiului Bucureşti şi 10 din celelalte barouri din ţara. Preşedintele şi vicepreşedinţii se includ în acest număr.
    (2) Comisia permanenta are următoarele competente:
    a) asigura activitatea permanenta a uniunii;
    b) elaborează proiectele statutului şi ale regulamentelor examenelor de primire în profesie şi de definitivare;
    c) organizează examenele de intrare în profesie şi de definitivare;
    d) acorda scutire de examen juristilor care îndeplinesc condiţiile cerute de prezenta lege, cu avizul consultativ al consiliului baroului respectiv;
    e) organizează serviciul statistic general al avocaţilor;
    f) organizează, la cererea barourilor, cercuri de studii facultative şi editează publicaţiile uniunii;
    g) înfiinţează Casa Centrala de Credit şi Ajutor a Avocaţilor şi îi coordonează activitatea;
    h) accepta donaţiile şi legatele făcute uniunii;
    i) angajează personalul şi asigura executarea bugetului uniunii;
    j) întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care îl supune spre aprobare consiliului uniunii.


    Articolul 66

    Comisia permanenta lucrează legal în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.


    Articolul 67

    (1) Preşedintele uniunii are următoarele atribuţii:
    a) reprezintă uniunea în relaţiile cu persoane fizice şi juridice din ţara şi din străinătate;
    b) încheie convenţii şi contracte în numele uniunii, cu autorizarea comisiei permanente;
    c) convoacă şi conduce şedinţele consiliului uniunii şi ale comisiei permanente;
    d) ordonanţează cheltuielile bugetare ale uniunii.
    (2) Vicepreşedinţii uniunii sunt inlocuitori de drept ai preşedintelui, în ordinea stabilită de consiliul uniunii.


    Capitolul 5 Asistenţa judiciară

    Asistenţa judiciară

    Articolul 68

    (1) Baroul asigura asistenţa judiciară în toate cazurile în care apărarea este obligatorie potrivit legii, precum şi la cererea instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a organelor administraţiei publice locale în cazurile în care acestea apreciază ca persoanele se găsesc în imposibilitate vădită de a plati onorariul.
    (2) În cazuri de excepţie, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenţa gratuita.
    (3) Baroul organizează servicii de asistenţa judiciară la sediile tuturor instanţelor de judecată din judeţ, care asigura asistenţa juridică, şi la organele de urmărire penală locale, conduse de câte un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, şi coordonate de un membru al consiliului.


    Articolul 69

    (1) În cauzele în care asistenţa judiciară este acordată din oficiu la cererea instanţelor de judecată sau a organelor de urmărire penală, plata onorariilor se face din fondurile Ministerului Justiţiei.
    (2) În cauzele în care asistenţa judiciară este acordată din oficiu la cererea organelor administraţiei publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe.


    Capitolul 6 Răspunderea disciplinară

    Răspunderea disciplinară

    Articolul 70

    (1) Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afară acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei.
    (2) Avocatul care conduce asistenţa judiciară de pe lângă fiecare instanţa este obligat sa sesizeze în scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, în condiţiile prevederilor alin. (1).
    (3) Instanţele judecătoreşti şi parchetele Ministerului Public sunt obligate sa înainteze consiliului baroului orice plângere facuta împotriva unui avocat şi sa îl înştiinţeze despre orice acţiune de urmărire penală sau de judecată pornită împotriva unui avocat.


    Articolul 71

    (1) Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare sunt de competenţa consiliului baroului.
    (2) Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare privind pe membrii organelor de conducere ale uniunii şi pe decanii barourilor sunt de competenţa comisiei permanente a uniunii.
    (3) Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a acţiunii disciplinare.
    (4) În toate cazurile acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.


    Articolul 72

    În cadrul fiecărui barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplina care judeca, în prima instanţa şi în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii din acel barou.
    (2) În cadrul Uniunii Avocaţilor din România funcţionează Comisia Superioară de Disciplina, independenta de conducerea uniunii, care judeca:
    a) ca instanţa de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale uniunii şi ale decanilor barourilor;
    b) ca instanţa de recurs, în complet de 5 membri.
    (3) Recursul declarat împotriva deciziei Comisiei Superioare de Disciplina, ca instanţa de fond, este judecat de consiliul uniunii, constituit ca instanţa disciplinară în plenul sau, mai puţin cel în cauza.
    (4) Procedura judecării abaterilor este prevăzută în statut şi se completează cu prevederile Codului de procedura civilă.


    Articolul 73

    (1) Sancţiunile disciplinare sunt:
    a) mustrarea;
    b) avertismentul;
    c) amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei;
    d) interdicţia de a exercita profesia pe o perioadă de la o luna la un an;
    e) excluderea din profesie.
    (2) În perioada interdicţiei avocatul nu poate presta sub nici o formă asistenţa juridică, nu poate face uz de calitatea de avocat şi nu poate participa la activitatea organelor profesiei.
    (3) Împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesată, decanul baroului şi preşedintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare.


    Articolul 74

    (1) În caz de abatere evidenta şi grava, instanţa disciplinară poate lua măsura suspendării avocatului din exerciţiul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei.
    (2) Împotriva încheierii prin care s-a luat această măsură se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
    (3) Recursul este suspensiv de executare şi va fi soluţionat de urgenta.


    Capitolul 7 Casa de Asigurări a Avocaţilor

    Casa de Asigurări a Avocaţilor

    Articolul 75

    (1) În cadrul Uniunii Avocaţilor din România este organizată şi funcţionează Casa de Asigurări a Avocaţilor, în scopul stabilirii şi acordării pensiilor şi ajutoarelor sociale cuvenite avocaţilor şi urmaşilor acestora cu drepturi proprii la pensie, în condiţiile prevăzute de legea specială.
    (2) Organizarea şi funcţionarea Casei de Asigurări a Avocaţilor se stabilesc de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România prin statut.


    Articolul 76

    (1) Sunt membri ai Casei de Asigurări a Avocaţilor toţi avocaţii în activitate, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi la ajutoare sociale.
    (2) Avocatul înscris în barou, cu drept de exerciţiu al profesiei, este obligat să contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avocaţilor. Contribuţia nu poate fi mai mica decât suma stabilită de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, astfel încât sa acopere nevoile curente de plată ale Casei de Asigurări a Avocaţilor. Avocaţii pot face parte şi din alte forme de asigurări sociale.


    Articolul 77

    (1) Perioada în care un avocat este deputat sau senator este luată în calcul la stabilirea vechimii în avocatura. Indemnizaţia de parlamentar şi celelalte drepturi băneşti încasate se considera venituri din profesie şi se iau în calcul la stabilirea pensiei de către Casa de Asigurări a Avocaţilor.
    (2) Raporturile băneşti între Casa de Asigurări a Avocaţilor şi asigurările sociale de stat se reglementează potrivit legii.


    Articolul 78

    (1) Casa de Asigurări a Avocaţilor are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu. Sediul sau este în municipiul Bucureşti. Patrimoniul sau poate fi folosit în activităţi economice producătoare de venituri, în condiţiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii.
    (2) Casa de Asigurări a Avocaţilor poate înfiinţa sucursale sau filiale, în condiţiile şi cu procedura prevăzute în statutul de organizare şi funcţionare a acesteia.


    Articolul 79

    (1) Casa de Asigurări a Avocaţilor este condusă şi administrată de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocaţi în activitate şi 2 avocaţi pensionari, aleşi de congres pe o perioadă de 4 ani.
    (2) Consiliul alege din randurile sale un preşedinte şi un vicepreşedinte.


    Articolul 80

    (1) Controlul financiar al Casei de Asigurări a Avocaţilor se exercită de către comisia de cenzori, compusa din 3 membri, dintre care 2 avocaţi în activitate şi un avocat pensionar.
    (2) Barourile şi avocaţii sunt obligaţi sa pună la dispoziţie comisiei de cenzori şi inspectorilor financiari ai Casei de Asigurări a Avocaţilor toate datele privind veniturile asupra cărora se retine contribuţia pentru fondul de pensii şi ajutoare sociale.


    Capitolul 8 Dispoziţii tranzitorii şi finale

    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    Articolul 81

    (1) Prezenta lege va fi pusă în aplicare astfel:
    a) până la alegerea noilor organe conducerea şi celelalte activităţi privind exercitarea profesiei de avocat vor fi îndeplinite de organele existente;
    b) în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi membrii barourilor vor prezenta decanatelor datele şi documentele necesare în vederea înscrierii în baroul avocaţilor şi opţiunea pentru forma de exercitare a profesiei;
    c) în acelaşi termen barourile vor organiza adunări generale pentru alegerea organelor de conducere, a comisiilor de cenzori, a comisiilor de disciplina şi a delegaţilor la Congresul avocaţilor;
    d) consiliul uniunii va convoca Congresul avocaţilor în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi;
    e) consiliul uniunii nou-ales va adopta statutul profesiei în cel mult 90 de zile de la alegerea sa.
    (2) De la data adoptării statutului avocaţii vor exercita profesia în una dintre formele pentru care au optat, potrivit prezentei legi.
    (3) Actualele birouri de avocaţi, prevăzute de Decretul-lege nr. 90/1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România, îşi pot continua activitatea, în aceleaşi condiţii, pe o perioadă de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.


    Articolul 82

    La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor legi sa acorde consultanţa juridică îşi încetează aceasta activitate.


    Articolul 83

    Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 281/1954 privind organizarea şi exercitarea avocaturii, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 34 din 21 iulie 1954, republicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 11 din 6 martie 1958, cu modificările ulterioare, şi Decretul nr. 191/1977 (Legea nr. 27) privind reglementarea plăţii onorariilor pentru asistenţa juridică acordată persoanelor având domiciliul sau sediul în străinătate, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 55 din 29 iunie 1977, precum şi Decretul-lege nr. 90 din 28 februarie 1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 1 martie 1990, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
    NOTĂ:
    -----
    Potrivit art. II şi III din Legea nr. 231/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat:
    Art. II - Avocaţii străini care exercită profesia în România în diverse forme, neprevăzute de lege, sunt obligaţi să se constituie în societăţi civile profesionale, potrivit art. 12, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Pentru înscrierea în barou şi înregistrarea societăţii civile profesionale este necesar avizul conform al Uniunii Avocaţilor din România.
    După expirarea termenului de 6 luni organele de urmărire penală, din oficiu sau la cererea Uniunii Avocaţilor din România ori a baroului, se vor sesiza pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 25 din prezenta lege.
    Art. III - Amenzile care se fac venit la bugetul baroului, prevăzute de prezenta lege, se actualizează periodic, în funcţie de rata inflaţiei, de către Consiliul Uniunii Avocaţilor din România.
    -----