HOTĂRÂRE nr. 399 din 21 aprilie 2010
pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 286 din 30 aprilie 2010



    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

    Articolul I

    Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Art. 2. - Prezenta hotărâre se aplică emisiilor provenite din activităţile prevăzute în anexa nr. 1 şi gazelor cu efect de seră prevăzute în anexa nr. 2, cu respectarea, după caz, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006."
    2. După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 2^1, cu următorul cuprins:
    "Art. 2^1. - (1) România este stat membru de administrare pentru:
    a) operatorii de aeronave care deţin o licenţă de operare valabilă, emisă de către autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.008/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru aprobarea serviciilor aeriene în Uniunea Europeană;
    b) operatorii de aeronave care nu deţin o licenţă de operare valabilă, emisă de un stat membru al Uniunii Europene în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.008/2008 , şi ale căror zboruri efectuate în anul de referinţă au generat cantitatea cea mai mare de emisii pe teritoriul României.
    (2) În cazul în care în primii 2 ani ai oricărei perioade prevăzute la art. 12^2 niciuna dintre emisiile din aviaţie rezultate din zborurile efectuate de către un operator de aeronave care se încadrează la alin. (1) lit. b) nu se atribuie României, operatorul de aeronave este transferat unui alt stat membru de administrare pentru perioada următoare. Noul stat membru de administrare este statul membru cu cantitatea cea mai mare de emisii estimate atribuite aviaţiei, provenind din zborurile efectuate de către respectivul operator de aeronave în cursul primilor 2 ani ai perioadei anterioare."
    3. La articolul 3, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "c) emisii - eliberarea în atmosferă a gazelor cu efect de seră generate de sursele unei instalaţii sau de o aeronavă, care efectuează o activitate prevăzută în anexa nr. 1, a gazelor specificate în cadrul respectivei activităţi;".
    4. La articolul 3, după litera n) se introduc zece noi litere, literele o)-v), cu următorul cuprins:
    "o) an de referinţă - în înţelesul art. 2^1, reprezintă primul an calendaristic de funcţionare, în cazul unui operator de aeronave care a început să efectueze o activitate de aviaţie în Uniunea Europeană după 1 ianuarie 2006 şi, respectiv, anul calendaristic care a început la 1 ianuarie 2006 pentru operatorii de aeronave care efectuează o activitate de aviaţie anterior datei de 1 ianuarie 2006;
    p) operator de aeronave - persoana care operează o aeronavă în momentul în care efectuează o activitate de aviaţie prevăzută în anexa nr. 1 sau proprietarul aeronavei, dacă persoana respectivă nu este cunoscută ori identificată de către proprietarul aeronavei;
    q) operator de transport aerian comercial - un operator care, în schimbul unei remuneraţii, furnizează publicului servicii de transport aerian regulate sau neregulate pentru transportul pasagerilor, mărfurilor sau al poştei;
    r) emisii atribuite din aviaţie - emisiile generate de toate zborurile care se încadrează în activităţile de aviaţie prevăzute în anexa nr. 1 şi care pleacă de pe un aerodrom situat pe teritoriul unui stat membru şi de zborurile care sosesc dintr-o ţară terţă pe un astfel de aerodrom;
    s) emisiile istorice din aviaţie - media emisiilor anuale din perioada 2004-2006, la nivelul Uniunii Europene, generate de aeronavele care efectuează o activitate de aviaţie prevăzută în anexa nr. 1;
    ş) statul membru de administrare - statul care răspunde de administrarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în ceea ce priveşte un operator de aeronave;
    t) perioade ulterioare - perioade de timp succesive de 8 ani, subsecvente perioadei 2013-2020;
    ţ) indicator de referinţă pentru alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit conform art. 142 numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră raportat la o tonă-kilometru, calculat prin împărţirea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate cu titlu gratuit în perioada prevăzută la art. 12^2 la suma datelor tonă-kilometru incluse în solicitările pentru alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit transmise Comisiei Europene de către statele membre;
    u) rezerva specială pentru anumiţi operatori de aeronave numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate operatorilor de aeronave conform art. 15 pentru perioadele prevăzute la art. 12^2;
    v) indicator de referinţă pentru alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit din rezerva specială, conform art. 15 - indicatorul calculat prin împărţirea numărului de certificate din rezerva specială la suma datelor tonă-kilometru incluse în solicitările operatorilor de aeronave care se încadrează în prevederile art. 15 alin. (5) lit. a) pentru alocarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit din rezerva specială, transmise Comisiei Europene de către statele membre, şi creşterea absolută a datelor tonăkilometru care depăşeşte procentul prevăzut la art. 15 alin. (5) lit. b) în cazul operatorilor de aeronave care se încadrează în prevederile art. 15 alin. (5) lit. b), incluse în solicitările pentru alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit din rezerva specială, transmise Comisiei Europene de către statele membre."
    5. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Art. 4. - (1) Autorităţile competente responsabile pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei hotărâri sunt: autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, autoritatea publică centrală pentru economie, autoritatea publică centrală pentru transporturi, autoritatea publică centrală pentru finanţe publice, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi unităţile subordonate, Garda Naţională de Mediu şi unităţile subordonate.
    (2) Autoritatea publică centrală pentru transporturi, prin Autoritatea Aeronautică Civilă Română, furnizează datele şi informaţiile relevante pe care le deţine privind operatorii de aeronave care desfăşoară o activitate de aviaţie prevăzută în anexa nr. 1, la cererea autorităţilor competente responsabile cu aplicarea prevederilor prezentei hotărâri."
    6. La articolul 8, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "e) obligaţia de a restitui, până la data de 30 aprilie a anului următor celui pentru care au fost alocate certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, un număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră egal cu numărul total de emisii provenite de la instalaţia respectivă, verificate potrivit prevederilor art. 22 şi altor norme privind verificarea adoptate de Comisia Europeană, altele decât certificatele de emisii de gaze cu efect de seră alocate operatorilor de aeronave."
    7. La articolul 9, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "Art. 9. - (1) Operatorul are obligaţia să informeze autoritatea competentă pentru protecţia mediului cu privire la orice modificări planificate privind natura, funcţionarea sau extinderea instalaţiei care pot determina revizuirea autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră, în termen de 45 de zile de la data producerii modificării.
    ...........................................................................
    (3) La schimbarea operatorului unei instalaţii care deţine o autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră, noul operator are obligaţia să solicite autorităţii competente pentru protecţia mediului revizuirea autorizaţiei cu privire la denumirea şi sediul noului operator, în termen de 45 de zile de la data producerii modificării."
    8. La articolul 9, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:
    "(5) Operatorul de aeronave are obligaţia să informeze Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului cu privire la orice modificări care determină revizuirea planului de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru activităţi de aviaţie prevăzut la art. 21 alin. (3) şi a planului de monitorizare a datelor tonă-kilometru pentru activităţi de aviaţie prevăzut la art. 21 alin. (4), în termen de 45 de zile de la data producerii modificării.
    (6) Operatorul de aeronave are obligaţia să asigure corectitudinea şi caracterul complet al informaţiilor furnizate în planul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru activităţi de aviaţie şi în planul de monitorizare a datelor tonă-kilometru pentru activităţi de aviaţie."
    9. După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 10^1, cu următorul cuprins:
    "Art. 10^1. - (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului publică şi transmite Comisiei Europene până la 30 septembrie 2011 lista instalaţiilor şi numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate cu titlu gratuit fiecărei instalaţii.
    (2) În vederea punerii în aplicare a prevederilor alin. (1), pentru instalaţiile în care se desfăşoară una dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1, operatorii au obligaţia de a transmite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului datele necesare pentru stabilirea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate.
    (3) Instalaţiile care nu sunt înscrise în lista menţionată la alin. (1) nu primesc certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate cu titlu gratuit."
    10. După articolul 12 se introduce un nou articol, articolul 12^1, cu următorul cuprins:
    "Art. 12^1. - Pentru perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2012, numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru operatorii de aeronave reprezintă 97% din emisiile istorice din aviaţie."
    11. După articolul 12^1 se introduce un nou articol, articolul 12^2, cu următorul cuprins:
    "Art. 12^2. - Pentru perioada 1 ianuarie 201331 decembrie 2020 şi pentru fiecare perioadă ulterioară, numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru operatorii de aeronave reprezintă 95% din suma emisiilor istorice din aviaţie înmulţită cu numărul de ani din perioada respectivă."
    12. După articolul 12^2 se introduce un nou articol, articolul 12^3, cu următorul cuprins:
    "Art. 12^3. - (1) Pentru perioada prevăzută la art. 12^1 şi începând cu 1 ianuarie 2013, 15% din numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru operatorii de aeronave sunt supuse licitării.
    (2) Autoritatea publică centrală pentru finanţe publice şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabilesc destinaţia veniturilor obţinute din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru operatorii de aeronave şi notifică Comisiei Europene cu privire la acţiunile adoptate în acest scop, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, pentru adaptarea la impactul schimbărilor climatice în Uniunea Europeană şi în ţările terţe, în special în ţările în curs de dezvoltare, pentru a finanţa cercetarea şi dezvoltarea în domeniul atenuării efectelor şi al adaptării, inclusiv, în special, în domeniul aeronautic şi al transportului aerian, pentru a reduce emisiile prin folosirea transporturilor cu emisii reduse şi pentru a acoperi cheltuielile de administrare a schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
    (3) Destinaţia veniturilor se stabileşte prin ordin comun de către autoritatea publică centrală pentru finanţe publice şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
    (4) Autoritatea publică centrală pentru finanţe publice, cu sprijinul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, notifică Comisiei Europene cu privire la destinaţia veniturilor obţinute în urma licitării de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru operatorii de aeronave."
    13. După articolul 14^1 se introduce un nou articol, articolul 14^2, cu următorul cuprins:
    "Art. 14^2. - (1) Operatorul de aeronave care efectuează o activitate de aviaţie prevăzută în anexa nr. 1 poate solicita alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit pentru fiecare dintre perioadele definite la art. 12^1 şi 12^2.
    (2) Solicitarea prevăzută la alin. (1) se depune la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului de către operatorul de aeronave, însoţită de raportul datelor tonă-kilometru, verificat de un verificator acreditat şi întocmit pentru activităţile de aviaţie realizate în anul de monitorizare corespunzător perioadei pentru care se solicită alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit.
    (3) Anul de monitorizare este anul calendaristic care se încheie cu 24 de luni înainte de începutul perioadei pentru care operatorul de aeronave solicită alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit. În ceea ce priveşte perioada prevăzută la art. 12^1, anul de monitorizare este 2010.
    (4) Solicitarea prevăzută la alin. (1) se depune cu cel puţin 21 de luni înainte de începerea perioadei pentru care operatorul de aeronave solicită alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit.
    (5) În ceea ce priveşte perioada prevăzută la art. 12^1, solicitarea prevăzută la alin. (1) se depune până la 31 martie 2011.
    (6) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene solicitările prevăzute la alin. (1) cu cel puţin 18 luni înainte de începerea perioadei pentru care operatorul de aeronave solicită alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit sau până la 30 iunie 2011 pentru perioada prevăzută la art. 12^1.
    (7) Raportul date tonă-kilometru prevăzut la alin. (2) se întocmeşte în conformitate cu prevederile Deciziei 2007/589/CE , cu modificările şi completările ulterioare.
    (8) Operatorul de aeronave are obligaţia să asigure corectitudinea şi caracterul complet al informaţiilor furnizate în raportul de monitorizare a datelor tonă-kilometru prevăzut la alin. (2)."
    14. După articolul 14^2 se introduce un nou articol, articolul 14^3, cu următorul cuprins:
    "Art. 14^3. - (1) În termen de 3 luni de la data adoptării de către Comisia Europeană a deciziei privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru operatorii de aeronave, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului calculează şi publică prin ordin al conducătorului acesteia:
    a) numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocat pentru perioada respectivă fiecărui operator de aeronave a cărui solicitare a fost transmisă Comisiei Europene potrivit prevederilor art. 14^2 alin. (6), calculat prin înmulţirea datelor tonă-kilometru din raportul date tonă-kilometru verificat cu indicatorul prevăzut la alin. (2) lit. e); şi
    b) numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocat anual fiecărui operator de aeronave, calculat prin împărţirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, stabilit potrivit prevederilor lit. a), la numărul de ani din perioada în care operatorul de aeronave efectuează o activitate de aviaţie prevăzută în anexa nr. 1.
    (2) Decizia Comisiei Europene menţionată la alin. (1) se referă la:
    a) numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocat pentru perioada respectivă;
    b) numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră licitate în perioada respectivă;
    c) numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră disponibile în rezerva specială a operatorilor de aeronave pentru perioada respectivă;
    d) numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate cu titlu gratuit pentru perioada respectivă, calculat prin scăderea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră menţionat la lit. b) şi c) din numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră stabilit conform lit. a);
    e) indicatorul de referinţă definit la art. 3 lit. ţ)."
    15. La articolul 15, după alineatul (2) se introduc treisprezece noi alineate, alineatele (3)-(15), cu următorul cuprins:
    "(3) Până la data de 28 februarie 2012 şi, ulterior, până la data de 28 februarie a fiecărui an, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin registrul naţional, emite numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate fiecărui operator de aeronave pentru anul respectiv.
    (4) Pentru fiecare perioadă prevăzută la art. 12^2, rezerva specială pentru operatorii de aeronave reprezintă 3% din numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru operatorii de aeronave, la nivelul Uniunii Europene.
    (5) Un operator de aeronave poate solicita alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din rezerva specială prevăzută la alin. (4) dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
    a) începe să efectueze o activitate de aviaţie prevăzută în anexa nr. 1, după anul de monitorizare pentru care rapoartele datelor tonă-kilometru verificate de un verificator acreditat au fost depuse de operatorii de aeronave în conformitate cu art. 14^2 pentru una dintre perioadele prevăzute la art. 12^2;
    b) datele tonă-kilometru verificate de un verificator acreditat cresc anual în medie cu peste 18% între anul de monitorizare pentru care au fost depuse rapoartele datelor tonă-kilometru, în conformitate cu art. 14^2, pentru una dintre perioadele prevăzute la art. 12^2, şi al doilea an calendaristic al perioadei în cauză.
    (6) Operatorul de aeronave poate solicita alocarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit în conformitate cu alin. (5), cu condiţia ca activitatea de aviaţie efectuată să nu reprezinte continuarea integrală sau parţială a unei activităţi de aviaţie desfăşurată anterior de alt operator de aeronave.
    (7) Un operator de aeronave care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (5) poate depune la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului o solicitare privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit din rezerva specială, până la data de 30 iunie a celui de-al treilea an al perioadei prevăzute la art. 12^2 la care se referă.
    (8) Numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate unui operator de aeronave care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (5) lit. b) nu poate fi mai mare de 1.000.000.
    (9) Solicitarea prevăzută la alin. (7) conţine:
    a) raportul datelor tonă-kilometru, întocmit în conformitate cu anexa nr. 4 şi verificat de un verificator acreditat în conformitate cu criteriile din anexa nr. 5, pentru activităţile de aviaţie prevăzute în anexa nr. 1 efectuate de operatorul de aeronave în cel de-al doilea an calendaristic al perioadei prevăzute la art. 12^2 la care se referă solicitarea;
    b) dovada privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (5) şi (6).
    (10) La solicitarea depusă conform alin. (9), operatorii de aeronave care au îndeplinit condiţiile prevăzute la alin. (5) lit. b) au obligaţia să transmită suplimentar documentele care demonstrează:
    a) creşterea procentuală a datelor tonă-kilometru, înregistrată de operatorul de aeronave între anul de monitorizare pentru care au fost depuse rapoartele datelor tonă-kilometru, verificate de un verificator acreditat, în conformitate cu art. 14^2, cu privire la perioada prevăzută la art. 12^2, şi al doilea an calendaristic al perioadei respective;
    b) creşterea absolută a datelor tonă-kilometru, înregistrată de operatorul de aeronave între anul de monitorizare pentru care au fost depuse rapoartele datelor tonă-kilometru, verificate de un verificator acreditat, în conformitate cu art. 14^2, cu privire la perioada prevăzută la art. 12^2, şi al doilea an calendaristic al perioadei respective;
    c) creşterea absolută a datelor tone-kilometru, înregistrată de operatorul de aeronave între anul de monitorizare pentru care au fost depuse rapoartele date tonă-kilometru, verificate de un verificator acreditat, în conformitate cu art. 14^2, cu privire la perioada prevăzută la art. 12^2, şi al doilea an calendaristic al perioadei respective, care depăşeşte procentul prevăzut la alin. (5) lit. b).
    (11) În termen de cel mult 6 luni de la termenul pentru depunerea solicitărilor prevăzut la alin. (7), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene solicitările operatorilor de aeronave privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din rezerva specială.
    (12) În termen de 3 luni de la data adoptării de către Comisia Europeană a deciziei privind indicatorul definit la art. (3) lit. v), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului calculează, aprobă prin ordin al conducătorului acesteia şi publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:
    a) numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocat din rezerva specială fiecărui operator de aeronave a cărui solicitare a fost transmisă Comisiei Europene în conformitate cu alin. (11);
    b) numărul anual de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocat din rezerva specială fiecărui operator de aeronave a cărui solicitare a fost transmisă Comisiei Europene în conformitate cu alin. (11), calculat prin împărţirea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră prevăzut la lit. a) la numărul de ani calendaristici rămaşi din perioada la care se referă alocarea.
    (13) Pentru operatorul de aeronave care se află în situaţia prevăzută la alin. (5) lit. a), numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, prevăzut la alin. (12) lit. a), se calculează prin înmulţirea indicatorului definit la art. (3) lit. v) cu datele tonă-kilometru verificate de un verificator acreditat, incluse în solicitarea transmisă Comisiei Europene conform alin. (11).
    (14) Pentru operatorul de aeronave care se află în situaţia prevăzută la alin. (5) lit. b), numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră prevăzut la alin. (12) lit. a) se calculează prin înmulţirea indicatorului definit la art. (3) lit. v) cu valoarea creşterii absolute a datelor tonă-kilometru prevăzute la alin. (10) lit. c) din solicitarea transmisă Comisiei Europene în conformitate cu alin. (11).
    (15) Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră din rezerva specială rămase neutilizate sunt valorificate prin licitaţie."
    16. La articolul 16, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (4), Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului emite şi predă imediat operatorului şi operatorului de aeronave un certificat de emisii de gaze cu efect de seră în schimbul unei unităţi de reducere a emisiilor (ERU) sau a unei reduceri de emisii certificate (CER), deţinută de operator şi operatorul de aeronave în registrul naţional."
    17. La articolul 16, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
    "(4) Pentru perioada prevăzută la art. 12^1, operatorii de aeronave pot să utilizeze unităţi de reducere a emisiilor (ERU) şi reduceri de emisii certificate (CER) rezultate din activităţi de proiect, până la un procent de 15% din numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pe care au obligaţia să le returneze în contul din registrul naţional."
    18. La articolul 17, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(2) Până la data de 31 decembrie 2012, pentru activităţile de proiect prevăzute la art. 6 şi 12 din Protocolul de la Kyoto, care reduc sau limitează în mod direct emisiile de la o activitate care intră sub incidenţa prezentei hotărâri, unităţile de reducere a emisiilor (ERU) sau reducerile de emisii certificate (CER) nu pot fi emise decât dacă un număr egal de certificate de emisii de gaze cu efect de seră este anulat de către operatorul activităţii respective, pentru evitarea dublei contabilizări."
    19. La articolul 18, alineatele (2)-(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(2) Operatorul fiecărei instalaţii are obligaţia de a restitui, până cel târziu la data de 30 aprilie a fiecărui an, un număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră egal cu cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la instalaţia respectivă în anul calendaristic anterior, altul decât numărul de certificate pentru aviaţie, verificate potrivit dispoziţiilor art. 22, iar aceste certificate se anulează ulterior.
    (3) Operatorul de aeronave are obligaţia de a restitui, până cel târziu la data de 30 aprilie a fiecărui an, un număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră egal cu cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră generate în anul calendaristic anterior de activităţile de aviaţie pentru care este considerat operator de aeronave, verificate potrivit dispoziţiilor art. 22, iar aceste certificate se anulează ulterior.
    (4) Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră se anulează în orice moment, la solicitarea persoanei care le deţine.
    (5) În scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3), certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, emise de autorităţile competente din alte state membre ale Uniunii Europene, sunt recunoscute de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului."
    20. La articolul 18, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
    "(6) Administratorul registrului naţional constată încălcarea prevederilor alin. (2) şi (3) şi prezintă autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului lista operatorilor şi operatorilor de aeronave care nu au restituit numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit alocării."
    21. La articolul 19 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
    "(2) Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru operatorii de aeronave, care au fost înregistrate în registrul naţional, sunt valabile pentru emisiile din perioada prevăzută la art. 12^1 sau 12^2."
    22. La articolul 20 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
    "(2) În termen de 4 luni de la începerea fiecărei perioade prevăzute în art. 12^2 sau, în ceea ce priveşte perioada prevăzută la art. 12^1, până la 30 aprilie 2013, administratorul registrului naţional anulează certificatele de emisii de gaze cu efect de seră care nu mai sunt valabile şi care nu au fost restituite şi anulate potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (3)."
    23. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Art. 21. - (1) Operatorul şi operatorul de aeronave care desfăşoară o activitate prevăzută în anexa nr. 1 au obligaţia să monitorizeze şi să raporteze emisiile de gaze cu efect de seră în conformitate cu prevederile Deciziei 2007/589/CE , cu modificările şi completările ulterioare, şi ale planului său de monitorizare aprobat.
    (2) Operatorul de aeronave care desfăşoară o activitate prevăzută în anexa nr. 1 şi care solicită alocarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit, conform prevederilor art. 14^2, are obligaţia să monitorizeze şi să raporteze datele tonă-kilometru în conformitate cu prevederile Deciziei 2007/589/CE , cu modificările şi completările ulterioare, şi ale planului său de monitorizare aprobat.
    (3) Operatorul şi operatorul de aeronave care desfăşoară o activitate prevăzută în anexa nr. 1 au obligaţia să depună la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului planuri de monitorizare care să stabilească măsuri de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru fiecare din perioadele la care se referă.
    (4) Operatorul de aeronave care desfăşoară o activitate prevăzută în anexa nr. 1 şi care solicită alocarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit, conform prevederilor art. 14^2, are obligaţia să depună la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, cu cel puţin 4 luni înainte de începutul perioadei la care se referă, un plan de monitorizare care să stabilească măsuri de monitorizare şi de raportare a datelor tonă-kilometru, întocmit în conformitate cu prevederile Deciziei 2007/589/CE , cu modificările şi completările ulterioare.
    (5) Planul de monitorizare prevăzut la alin. (3) şi raportul de monitorizare prevăzut la alin. (12) se întocmesc în conformitate cu prevederile Deciziei 2007/589/CE , cu modificările şi completările ulterioare.
    (6) Planul de monitorizare menţionat la alin. (3) se depune de către operatorul de aeronave cu cel puţin 4 luni înainte de începutul perioadei la care se referă.
    (7) Operatorul de aeronave care începe să desfăşoare o activitate prevăzută în anexa nr. 1 după intrarea în vigoare a prezentei hotărâri trebuie să depună la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului planul de monitorizare menţionat la alin. (3) în termen de 45 de zile de la data începerii activităţii.
    (8) Planurile de monitorizare menţionate la alin. (3) şi (4), depuse la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, sunt luate în considerare de autoritatea competentă.
    (9) Competenţa privind verificarea şi aprobarea planurilor de monitorizare prevăzute la alin. (3) şi (4) revine Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
    (10) Cuantumul tarifelor percepute de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului pentru aprobarea planului de monitorizare a emisiilor şi a planului de monitorizare a datelor tonă-kilometru se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului în termen de 45 de zile de la data publicării prezentei hotărâri, având destinaţia stabilită conform dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
    (11) Valoarea tarifelor prevăzute la alin. (10) se stabileşte în euro şi se achită, în avans şi integral, în contul afişat pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în echivalentul în lei la cursul de schimb leu/euro al Băncii Naţionale a României, în vigoare la data efectuării plăţii.
    (12) În primul trimestru al fiecărui an, operatorul şi operatorul de aeronave au obligaţia să depună la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului rapoartele de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră generate de instalaţia sau aeronava pe care o operează, pentru anul precedent. Primul an de monitorizare pentru operatorii de aeronave începe la 1 ianuarie 2010.
    (13) Operatorul şi operatorul de aeronave au obligaţia să asigure Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului corectitudinea informaţiilor prevăzute la alin. (12).
    (14) Operatorul şi operatorul de aeronave au obligaţia să arhiveze rapoartele de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru o perioadă de 10 ani, însoţite de toate documentele întocmite de către verificatorii acreditaţi potrivit prevederilor art. 22 alin. (3), şi să le predea noului operator, în cazul schimbării operatorului."
    24. La articolul 22, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "Art. 22. - (1) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului se asigură că rapoartele de monitorizare, prevăzute la art. 21 alin. (12) şi art. 14^2 alin. (2), sunt verificate de verificatori acreditaţi în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa nr. 5 şi alte norme privind verificarea adoptate de Comisia Europeană.
    (2) În cazul în care, până la data de 31 martie a anului în curs, raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră din anul precedent nu este declarat satisfăcător, potrivit criteriilor prevăzute în anexa nr. 5 şi altor norme privind verificarea adoptate de Comisia Europeană, operatorul sau operatorul de aeronave nu poate transfera certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, ca urmare a suspendării accesului la cont de către administratorul registrului naţional. Ridicarea suspendării accesului la cont se face la data la care raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră declarat satisfăcător este depus la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului."
    25. La articolul 26 alineatul (3), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "b) prin excepţie de la art. 8 lit. e) şi art. 18 alin. (2), îi revine responsabilitatea pentru restituirea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare emisiilor totale de gaze cu efect de seră provenite de la instalaţiile cuprinse în grupul comun al instalaţiilor, altele decât certificatele de emisii de gaze cu efect de seră generate pentru activităţile de aviaţie."
    26. La articolul 26, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(4) Prin derogare de la art. 28, administratorul grupului comun este responsabil pentru executarea sancţiunilor aplicate în caz de nerespectare a dispoziţiilor privind restituirea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru a acoperi emisiile totale de gaze cu efect de seră provenite de la instalaţiile incluse în grupul comun, altele decât certificatele de emisii de gaze cu efect de seră generate pentru activităţile de aviaţie."
    27. La articolul 28, alineatele (2)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(2) Nerespectarea prevederilor art. 18 alin. (2) şi alin. (3), pentru perioada prevăzută la art. 14, respectiv la art. 12^1 şi 12^2, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă în valoare de 100 euro pentru fiecare tonă de dioxid de carbon echivalent emisă suplimentar pentru care operatorul sau operatorul de aeronave nu a restituit certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare emisiilor de gaze cu efect de seră generate în anul anterior, iar sumele rezultate din aplicarea amenzilor se fac venit la Fondul pentru mediu, potrivit prevederilor art. 9 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau bugetul de stat potrivit prevederilor art. 96 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Suma calculată potrivit prevederilor alin. (2) se comunică operatorului prin decizia conducătorului Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în termen de 15 zile de la data prevăzută la art. 18 alin. (2) şi (3).
    (4) Plata sumelor prevăzute la alin. (1) şi (2) nu exonerează operatorul sau operatorul de aeronave de la obligaţia de a restitui până la 30 aprilie a anului următor un număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră egal cu emisiile generate suplimentar, la momentul la care predă certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare emisiilor din următorul an calendaristic."
    28. La articolul 28, după alineatul (4) se introduc şase noi alineate, alineatele (5)-(10), cu următorul cuprins:
    "(5) În situaţia în care un operator de aeronave nu respectă prevederile prezentei hotărâri şi alte măsuri de punere în executare, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului poate solicita Comisiei Europene să decidă impunerea unei interdicţii de operare pentru operatorul de aeronave.
    (6) Solicitarea transmisă potrivit alin. (5) conţine:
    a) dovada faptului că operatorul de aeronave nu a îndeplinit obligaţiile care îi revin conform prezentei hotărâri;
    b) informaţiile privind măsurile de punere în executare întreprinse de autoritatea competentă pentru îndeplinirea de către operatorul de aeronave a obligaţiilor legislative care revin operatorului în cauză;
    c) o justificare pentru impunerea interdicţiei de operare la nivelul Uniunii Europene; precum şi
    d) o recomandare privind domeniul de aplicare a interdicţiei de operare la nivelul Uniunii Europene şi orice condiţii care ar trebui să se aplice în acest caz.
    (7) Înainte de adoptarea deciziei prevăzută la alin. (5), în situaţia în care acest lucru este posibil, au loc consultări între autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, autoritatea responsabilă pentru supravegherea operatorului de aeronave în cauză şi Comisia Europeană.
    (8) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează operatorul de aeronave cu privire la informaţiile comunicate şi luate în considerare de Comisia Europeană la adoptarea deciziei de impunere a unei interdicţii de operare prevăzute la alin. (5).
    (9) Operatorul de aeronave se poate adresa în scris Comisiei Europene, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data la care Comisia Europeană comunică autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului informaţiile prevăzute la alin. (8).
    (10) Autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor pune în aplicare pe teritoriul României deciziile adoptate de Comisia Europeană privind impunerea unei interdicţii de operare operatorului de aeronave şi informează Comisia Europeană cu privire la măsurile stabilite la nivel naţional pentru aplicarea acestor decizii."
    29. La articolul 28^1 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "e) nerespectarea prevederilor art. 14^2 alin. (8) şi ale art. 21 alin. (1), (3), (5), (6), (7), (12), (13), (14), cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei;".
    30. La articolul 28^1 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:
    "f) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (5) şi (6), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei."
    31. La articolul 28^1, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) şi la art. 28 alin. (1) şi (2) şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul anume desemnat din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu."
    32. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Art. 30. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului afişează anual, pe propria pagină de internet, precum şi la sediul său, numele operatorilor sau operatorilor de aeronave care au încălcat prevederile art. 18 alin. (2) şi (3)."
    33. După articolul 30 se introduce un nou articol, articolul 30^1, cu următorul cuprins:
    "Art. 30^1. - Documentele depuse de operatorii de aeronave la autorităţile competente sunt în limba română."
    34. După articolul 30^1 se introduce un nou articol, articolul 30^2, cu următorul cuprins:
    "Art. 30^2. - Activităţile prevăzute la anexa nr. 1, cu excepţia celor referitoare la activităţile de aviaţie, intră în schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră de la 1 ianuarie 2013."
    35. Anexele nr. 1, 4 şi 5 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1, 2 şi 3 la prezenta hotărâre.


    Articolul II

    (1) Formatul de raportare a datelor prevăzute la art. 10^1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta hotărâre, se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului în termen de 120 de zile de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) Prevederile art. 28 şi 28^1 din Hotărârea Guvernului nr. 780/2006, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta hotărâre, intră în vigoare în 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    *
    Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei 2008/101/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a include activităţile de aviaţie în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L8 din 13 ianuarie 2009, şi art. I pct. 13 şi anexei I ale Directivei nr. 2009/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei nr. 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 140 din 5 iunie 2009.
    PRIM-MINISTRU
    EMIL BOC
    Contrasemnează:
    --------------
    Ministrul mediului şi pădurilor,
    Laszlo Borbely
    Ministrul transporturilor şi
    infrastructurii,
    Radu Mircea Berceanu
    Ministrul economiei, comerţului
    şi mediului de afaceri,
    Adriean Videanu
    Ministrul administraţiei şi internelor,
    Vasile Blaga
    Şeful Departamentului pentru
    Afaceri Europene,
    Bogdan Mănoiu
    Ministrul finanţelor publice,
    Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
    Bucureşti, 21 aprilie 2010.
    Nr. 399.


    Anexa 1
    (Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006)
    CATEGORIILE
    de activităţi cărora li se aplică Hotărârea Guvernului
    nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare
    a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
    1. Instalaţiile sau părţile de instalaţii utilizate pentru cercetare, dezvoltare şi testare de produse şi procese noi şi instalaţiile care utilizează exclusiv biomasă nu intră sub incidenţa prezentei hotărâri.
    2. Valorile pragurilor menţionate mai jos se referă în general la capacităţi de producţie sau randamente. În cazurile în care în cadrul aceleiaşi instalaţii se efectuează mai multe activităţi care se încadrează în aceeaşi categorie, capacităţile acestor activităţi se însumează.
    3. La calcularea puterii termice nominale totale a unei instalaţii pentru a se decide cu privire la includerea acesteia în sistemul comunitar, se însumează puterea termică nominală a tuturor unităţilor tehnice care fac parte din aceasta şi în care se ard combustibili în cadrul instalaţiei respective. Aceste unităţi ar putea include orice tip de cazane, arzătoare, turbine, încălzitoare, furnale, incineratoare, cuptoare de calcinare, etuve, cuptoare, uscătoare, motoare, pile de combustie, instalaţii de ardere în buclă chimică, facle şi instalaţii de postcombustie termică sau catalitică. Instalaţiile cu putere termică nominală mai mică de 3 MW şi instalaţiile care utilizează exclusiv biomasă nu sunt luate în calcul. Instalaţiile care utilizează exclusiv biomasă includ instalaţii care folosesc combustibili fosili doar la pornirea sau la oprirea instalaţiei.
    4. Dacă o instalaţie deserveşte o activitate în cazul căreia pragul nu este exprimat ca putere termică nominală totală, pragul pentru activitatea respectivă are prioritate la luarea deciziei privind includerea în sistemul comunitar.
    5. Dacă se constată că într-o instalaţie se depăşeşte pragul de capacitate pentru vreo activitate menţionată în prezenta anexă, se includ în permisul de emisii de gaze cu efect de seră toate instalaţiile în care se ard combustibili, altele decât instalaţiile pentru incinerarea deşeurilor periculoase sau municipale.
    6. De la 1 ianuarie 2012 sunt incluse toate zborurile care sosesc pe sau pleacă de pe un aerodrom situat pe teritoriul unui stat membru căruia i se aplică Tratatul privind Uniunea Europeană.
    Activităţi Emisii de gaze cu efect de seră
    Arderea combustibililor în instalaţii cu putere termică nominală totală de peste 20 MW (cu excepţia instalaţiilor pentru incinerarea deşeurilor periculoase sau municipale) Dioxid de carbon
    Rafinarea uleiurilor minerale Dioxid de carbon
    Producerea cocsului Dioxid de carbon
    Prăjirea sau sinterizarea, inclusiv peletizarea, a minereurilor metalice (inclusiv a minereurilor sulfidice) Dioxid de carbon
    Producerea fontei sau oţelului (topire primară sau secundară), inclusiv instalaţii pentru turnare continuă, cu o capacitate de producţie mai mare de 2,5 tone pe oră Dioxid de carbon
    Producerea sau prelucrarea metalelor feroase (inclusiv feroaliaje) atunci când sunt exploatate instalaţii de ardere cu o putere termică nominală totală de peste 20 MW. Prelucrarea include, printre altele, laminoare, reîncălzitoare, cuptoare de recoacere, forje, topitorii, acoperire şi decapare Dioxid de carbon
    Producerea de aluminiu primar Dioxid de carbon şi perfluorocarburi
    Producerea de aluminiu secundar atunci când sunt exploatate instalaţii de ardere cu o putere termică nominală totală de peste 20 MW Dioxid de carbon
    Producerea sau prelucrarea metalelor neferoase, inclusiv producerea aliajelor, rafinare, topire-turnare etc., atunci când sunt exploatate instalaţii de ardere cu o putere termică nominală totală (incluzând combustibilii folosiţi ca agenţi de reducere) de peste 20 MW Dioxid de carbon
    Producerea clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate de producţie de peste 500 de tone pe zi sau în alte cuptoare cu o capacitate de producţie de peste 50 de tone pe zi Dioxid de carbon
    Producerea de var sau calcinarea dolomitei sau a magnezitei în cuptoare rotative ori în alte cuptoare cu o capacitate de producţie de peste 50 de tone pe zi Dioxid de carbon
    Fabricarea sticlei, inclusiv a fibrei de sticlă, cu o capacitate de topire de peste 20 de tone pe zi Dioxid de carbon
    Fabricarea prin ardere de produse ceramice, în special de ţigle, cărămizi, cărămizi refractare, plăci ceramice, gresie ceramică sau porţelan, cu o capacitate de producţie de peste 75 de tone pe zi Dioxid de carbon
    Fabricarea de material izolant din vată minerală folosind sticlă, rocă sau zgură, cu o capacitate de topire de peste 20 de tone pe zi Dioxid de carbon
    Uscarea sau calcinarea gipsului sau fabricarea plăcilor din ipsos şi a altor produse din gips, atunci când sunt exploatate instalaţii de ardere cu o putere termică nominală totală de peste 20 MW Dioxid de carbon
    Producerea de celuloză din lemn sau alte materiale fibroase Dioxid de carbon
    Producerea de hârtie sau carton, având o capacitate de producţie mai mare de 20 de tone pe zi Dioxid de carbon
    Producerea de negru de fum, implicând carbonizarea unor substanţe organice precum uleiurile, gudronul, reziduurile de cracare şi de distilare, atunci când sunt exploatate instalaţii de ardere cu o putere termică nominală totală de peste 20 MW Dioxid de carbon
    Producerea acidului azotic Dioxid de carbon şi oxid de azot
    Producerea acidului adipic Dioxid de carbon şi oxid de azot
    Producerea acidului glioxalic şi glioxilic Dioxid de carbon şi oxid de azot
    Producerea amoniacului Dioxid de carbon
    Producerea substanţelor chimice organice vrac prin cracare, reformare, oxidare completă sau parţială ori prin procese similare, cu o capacitate de producţie care depăşeşte 100 de tone pe zi Dioxid de carbon
    Producerea de hidrogen [H(2)] şi de gaze de sinteză prin reformare sau oxidare parţială, cu o capacitate de producţie care depăşeşte 25 de tone pe zi Dioxid de carbon
    Producerea de sodă calcinată [Na(2)CO(3)] şi de bicarbonat de sodiu [NaHCO(3)] Dioxid de carbon
    Captarea gazelor cu efect de seră de la instalaţiile care intră în sfera de aplicare a prezentei hotărâri în vederea transportului şi stocării geologice într-un sit de stocare autorizat în temeiul Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon şi de modificare a Directivei 85/337/CE a Consiliului, precum şi a Directivelor 2000/60/CE 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului Dioxid de carbon
    Transportarea gazelor cu efect de seră prin intermediul conductelor în vederea stocării geologice într-un sit de stocare autorizat în temeiul Directivei 2009/31/CE Dioxid de carbon
    Stocarea geologică a gazelor cu efect de seră într-un sit de stocare în temeiul Directivei 2009/31/CE Dioxid de carbon
    Aviaţie Zborurile care pleacă de pe un aerodrom situat pe teritoriul unui stat membru căruia i se aplică dispoziţiile Tratatului privind Uniunea Europeană sau sosesc pe un astfel de aerodrom. În această activitate nu sunt incluse: a) zborurile efectuate exclusiv pentru transportul unui monarh în funcţie şi al rudelor sale apropiate, al şefilor de stat, al şefilor de guvern şi al miniştrilor provenind din ţări care nu sunt state membre, aflaţi în misiune oficială, cu condiţia ca o astfel de situaţie să fie dovedită prin indicatorul corespunzător al statutului zborului în planul de zbor; b) zboruri militare efectuate cu aeronave militare şi zboruri ale serviciilor de vamă şi de poliţie; c) zboruri legate de misiuni de căutare şi salvare, zboruri ale serviciilor de pompieri, zboruri umanitare şi zboruri ale serviciilor medicale de urgenţă autorizate de către autorităţile competente corespunzătoare; d) orice zboruri efectuate exclusiv în conformitate cu regulile de zbor la vedere definite în anexa 2 la Convenţia de la Chicago; e) zborurile care se încheie pe aerodromul de unde a decolat aeronava şi în timpul cărora nu au avut loc aterizări intermediare; f) zborurile de instruire efectuate exclusiv în scopul obţinerii unei licenţe sau a unei calificări, în cazul personalului navigant de conducere, dacă acest lucru este dovedit printr-o indicaţie corespunzătoare în planul de zbor, cu condiţia ca scopul zborului să nu fie transportul de pasageri şi/sau de marfă ori poziţionarea sau transportul aeronavei; g) zboruri efectuate exclusiv în scopul cercetării ştiinţifice sau în scopul verificării, al testării ori al certificării aeronavei sau a echipamentului de bord ori de sol; h) zborurile efectuate de aeronave cu o masă maximă certificată la decolare mai mică de 5700 kg; i) zborurile efectuate în cadrul obligaţiilor de serviciu public impuse, în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2.408/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind accesul operatorilor de transport aerian comunitari la rutele aeriene intracomunitare, pe rutele din regiunile ultraperiferice, astfel cum sunt menţionate la art. 299 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, sau pe rutele unde capacitatea de transport aerian nu depăşeşte 30.000 de locuri pe an; şi j) zborurile care, cu excepţia acestei litere, s-ar încadra în această activitate, efectuate de un operator de transport aerian comercial care efectuează fie mai puţin de 243 de zboruri pe perioadă, timp de 3 perioade consecutive de câte 4 luni, fie zboruri al căror total de emisii anuale este mai scăzut de 10.000 tone pe an. Zborurile efectuate exclusiv pentru transportul, în misiuni oficiale, al unui monarh în funcţie şi al rudelor sale apropiate, al şefilor de stat, al şefilor de guvern şi al miniştrilor unui stat membru, aflaţi în misiune oficială, nu pot fi excluse în temeiul prezentei litere. Dioxid de carbon


    Anexa 2
    (Anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006)
    PRINCIPIILE
    privind monitorizarea şi raportarea emisiilor
    de gaze cu efect de seră

    Partea A Monitorizarea şi raportarea emisiilor din instalaţiile staţionare

    (1) Monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon Monitorizarea emisiilor trebuie să se efectueze pe baza calculelor sau pe baza măsurătorilor.
    (2) Calcularea
    Calcularea emisiilor se face utilizându-se următoarea formulă:
    datele privind activitatea x factorul de emisie x factorul de oxidare
    Datele privind activitatea (combustibilul folosit, volumul producţiei etc.) trebuie să fie monitorizate pe baza datelor furnizate sau pe baza măsurătorilor.
    Trebuie să se utilizeze factorii de emisie acceptaţi. Factorii de emisie specifici pentru activităţi specifice sunt acceptaţi pentru toate tipurile de combustibili. Factorii iniţiali de emisie sunt acceptaţi pentru toate tipurile de combustibili, cu excepţia combustibililor necomerciali (combustibili alternativi proveniţi din deşeuri, precum anvelopele şi gazele provenite din procese industriale). Se vor elabora factori iniţiali de emisie specifici pentru cărbune şi factori de emisie specifici Uniunii Europene sau fiecărui producător naţional pentru gazele naturale. Factorii iniţiali de emisie IPCC (Grupul interguvernamental privind schimbările climatice) sunt acceptaţi pentru produsele de rafinărie. Factorul de emisie pentru biomasă este egal cu zero.
    Dacă factorul de emisie nu ţine cont că o parte din carbon nu se oxidează, atunci trebuie să se folosească un factor de oxidare suplimentar. Dacă factorii de emisie specifici pentru activităţi au fost calculaţi şi s-a luat deja în considerare procesul de oxidare, factorul de oxidare nu se mai aplică.
    Vor fi utilizaţi factorii impliciţi de oxidare elaboraţi conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, în afară de cazul în care operatorul poate demonstra că factorii de emisie specifici pentru activităţi sunt determinaţi cu mai multă acurateţe.
    Pentru fiecare activitate, instalaţie şi pentru fiecare combustibil trebuie să se efectueze un calcul separat.
    (3) Măsurarea emisiilor
    Pentru măsurarea emisiilor trebuie să se folosească metodele standard sau acceptate şi care trebuie să fie coroborate cu un calcul al emisiilor.
    (4) Monitorizarea emisiilor pentru alte gaze cu efect de seră
    Trebuie să fie folosite metodele standard sau acceptate.
    (5) Raportarea emisiilor
    Fiecare operator trebuie să includă următoarele informaţii în raportul privind instalaţia:
    A. Date de identificare a instalaţiei, cuprinzând:
    a) numele instalaţiei;
    b) adresa, inclusiv codul poştal şi ţara;
    c) tipul şi numărul activităţilor prevăzute în anexa nr. 1, desfăşurate în cadrul instalaţiei; adresa, telefonul, faxul, e-mailul şi datele persoanei de contact; şi
    d) numele titularului instalaţiei şi numele societăţii-mamă.
    B. Pentru fiecare activitate prevăzută în anexa nr. 1, desfăşurată pe amplasamentul pentru care se calculează emisiile, trebuie incluse:
    a) date privind activitatea;
    b) factori de emisie;
    c) factori de oxidare;
    d) emisii totale; şi
    e) incertitudinea.
    C. Pentru fiecare activitate prevăzută în anexa nr. 1, desfăşurată pe amplasamentul pentru care sunt măsurate emisiile, trebuie incluse:
    a) emisii totale;
    b) informaţii privind credibilitatea metodelor de măsurare; şi
    c) incertitudinea.
    D. Pentru emisiile rezultate din procesul de ardere, raportul trebuie să includă, de asemenea, factorul de oxidare, în afara cazului în care oxidarea a fost luată deja în considerare la fundamentarea factorului de emisie specific.
    Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului ia măsurile necesare coordonării cerinţelor de raportare cu celelalte cerinţe de raportare deja existente, pentru a uşura operatorilor sarcina raportării.


    Partea B Monitorizarea şi raportarea emisiilor provenite din activităţi de aviaţie

    Monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon
    Emisiile sunt monitorizate prin calcul. Calcularea emisiilor se realizează după formula:
    consum de combustibil x factor de emisie
    Consumul de combustibil include combustibilul consumat de unitatea auxiliară de putere. Consumul real de combustibil pentru fiecare zbor este folosit ori de câte ori este posibil şi se calculează după formula:
    cantitatea de combustibil din rezervoarele aeronavei după terminarea alimentării cu combustibil pentru zborul respectiv cantitatea de combustibil din rezervoarele aeronavei după terminarea alimentării pentru zborul următor ± cantitatea de combustibil alimentat pentru zborul următor.
    Dacă datele reale privind consumul de combustibil nu sunt disponibile, se foloseşte o metodă standard, pe niveluri de abordare, pentru a estima datele privind consumul de combustibil pe baza celor mai bune informaţii disponibile.
    Se folosesc factorii standard de emisie din liniile directoare IPCC pentru inventariere din 2006 sau actualizările ulterioare ale respectivelor linii directoare, cu excepţia cazului în care factorii de emisie specifici activităţii, determinaţi de laboratoare acreditate independente care folosesc metode analitice acceptate, sunt mai exacţi. Factorul de emisie pentru biomasă este zero.
    Pentru fiecare zbor şi combustibil se efectuează un calcul separat.
    Raportarea emisiilor
    Fiecare operator de aeronave include în raportul prezentat în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (12) din hotărâre următoarele informaţii:
    A. Informaţii de identificare a operatorului de aeronave, inclusiv:
    - numele operatorului de aeronave;
    - statul membru de administrare;
    - adresa, inclusiv codul poştal şi ţara şi, în cazul în care este diferită, adresa de contact din România;
    - numerele de înmatriculare ale aeronavelor şi tipurile de aeronave folosite, în perioada de raportare, pentru a efectua activităţile de aviaţie enumerate în anexa nr. 1, pentru care este operatorul aeronavelor;
    - numărul şi autoritatea emitentă ale certificatului de operator aerian şi ale licenţei de operare pe baza cărora operatorul de aeronave desfăşoară activităţile de aviaţie enumerate în anexa nr. 1, pentru care este operatorul aeronavei;
    - adresa, numărul de telefon, numărul de fax şi e-mail-ul unei persoane de contact; şi
    - numele proprietarului aeronavei.
    B. Pentru fiecare tip de combustibil pentru care se calculează emisiile trebuie incluse:
    - consumul de combustibil;
    - factorul de emisie;
    - emisiile cumulate totale, provenite de la toate zborurile efectuate în perioada de raportare, care se încadrează în categoria activităţilor de aviaţie enumerate în anexa nr. 1, pentru care este operatorul aeronavei;
    - emisii cumulate provenite de la:
    - toate zborurile efectuate în perioada care face obiectul raportului, care se încadrează în categoria activităţilor de aviaţie enumerate în anexa nr. 1, pentru care este operatorul aeronavei, care au plecat de pe un aerodrom situat pe teritoriul unui stat membru şi care au sosit pe un aerodrom situat pe teritoriul aceluiaşi stat membru;
    - toate celelalte zboruri efectuate în perioada de raportare, care se încadrează în categoria activităţilor de aviaţie enumerate în anexa nr. 1, pentru care este operatorul aeronavei;
    - emisiile cumulate provenite de la toate zborurile efectuate în perioada de raportare, care se încadrează în categoria activităţilor de aviaţie enumerate în anexa nr. 1, pentru care este operatorul aeronavei, şi care:
    - au plecat din fiecare stat membru; şi
    - au sosit în fiecare stat membru dintr-o ţară terţă;
    - incertitudinea.
    Monitorizarea datelor tonă-kilometru conform art. 14^2 şi 15 din hotărâre.
    Pentru cererile de alocare a cotelor în conformitate cu art. 14^2 alin. (1) sau cu art. 15 alin. (5) din hotărâre, valoarea activităţilor de aviaţie se calculează în tone-kilometri, după următoarea formulă:
    tone-kilometri = distanţa x sarcina utilă,
    unde:
    distanţă înseamnă distanţa ortodromică dintre aerodromul de plecare şi cel de sosire plus un factor suplimentar fix de 95 km; şi
    sarcină utilă înseamnă masa totală a mărfurilor, a poştei şi a pasagerilor transportaţi.
    Pentru calculul sarcinii utile:
    - numărul de pasageri este numărul de persoane aflate la bord, cu excepţia membrilor echipajului;
    - un operator de aeronave poate opta să aplice fie masa reală, fie masa standard a pasagerilor şi a bagajelor de cală înregistrate în documentaţia privind masa şi centrajul pentru zborurile relevante sau o valoare standard de 100 kg pentru fiecare pasager şi bagajul său de cală.
    Raportarea datelor tonă-kilometru conform art. 14^2 şi 15 din hotărâre.
    Fiecare operator de aeronave introduce următoarele informaţii în solicitarea pe care o depune conform art. 14^2 alin. (1) sau art. 15 alin. (5) din hotărâre:
    A. Informaţii de identificare a operatorului de aeronave, inclusiv:
    - numele operatorului de aeronave;
    - statul membru de administrare;
    - adresa, inclusiv codul poştal şi ţara şi, în cazul în care este diferită, adresa de contact din România;
    - numerele de înmatriculare ale aeronavelor şi tipurile de aeronave folosite, pe parcursul anului din solicitare, pentru care este operatorul aeronavei;
    - numărul şi autoritatea emitentă ale certificatului de operator aerian şi ale licenţei de operare pe baza cărora operatorul de aeronave desfăşoară activităţi de aviaţie enumerate în anexa nr. 1, pentru care este operator de aeronave;
    - adresa, numărul de telefon, numărul de fax şi e-mail-ul unei persoane de contact; şi
    - numele proprietarului aeronavei.
    B. Date tonă-kilometru:
    - numărul de zboruri pe perechi de aerodromuri;
    - numărul de pasageri-kilometru pe perechi de aerodromuri;
    - numărul de tone-kilometru pe perechi de aerodromuri;
    - metoda aleasă pentru calculul masei pasagerilor şi al bagajelor de cală;
    - numărul total de tone-kilometru pentru toate zborurile efectuate în cursul anului de raportare şi care se încadrează în categoria activităţilor de aviaţie enumerate în anexa nr. 1, pentru care este operatorul aeronavei.


    Anexa 3
    (Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006)
    CRITERIILE PRIVIND VERIFICAREA

    Partea A Verificarea emisiilor provenite din instalaţiile staţionare

    (1) Principii generale
    1. Emisiile generate de fiecare activitate prevăzută în anexa nr. 1 la hotărâre trebuie să fie supuse verificării.
    2. Procesul de verificare trebuie să includă observaţiile privind raportul prevăzut la art. 21 alin. (2) din hotărâre şi monitorizarea emisiilor efectuată în cursul anului precedent. Trebuie specificate siguranţa, credibilitatea şi acurateţea sistemelor de monitorizare şi a datelor şi informaţiilor raportate privind emisiile, în special:
    a) date raportate privind activitatea, măsurările şi calculele asociate;
    b) alegerea şi utilizarea factorilor de emisie;
    c) calculele care conduc la determinarea tuturor emisiilor;
    d) acurateţea alegerii şi utilizării metodelor de măsurare, dacă se foloseşte măsurarea.
    3. Emisiile de gaze cu efect de seră raportate pot fi validate numai dacă datele şi informaţiile sunt sigure şi credibile, permiţând determinarea emisiilor cu un grad înalt de precizie. Un grad înalt de precizie este atins atunci când operatorul demonstrează că:
    a) datele raportate sunt concludente;
    b) colectarea datelor s-a efectuat potrivit standardelor ştiinţifice aplicabile; şi
    c) înregistrările importante privind instalaţia sunt complete şi concludente.
    4. Verificatorul trebuie să aibă acces la toate amplasamentele şi informaţiile ce fac obiectul verificării.
    5. Verificatorul trebuie să ia în considerare dacă instalaţia este înregistrată potrivit Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 50/2004 privind stabilirea procedurii de organizare şi coordonare a schemelor de management de mediu şi audit (EMAS) în vederea participării voluntare a organizaţiilor la aceste scheme, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Metodologia
    Analiza strategică
    6. Verificarea trebuie să se bazeze pe o analiză strategică a tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul instalaţiei. Aceasta impune ca verificatorul să aibă o vedere de ansamblu asupra tuturor activităţilor şi semnificaţiei acestora privind emisiile.
    Analiza procesului
    7. În cazul în care este necesar, verificarea informaţiilor transmise trebuie desfăşurată la locul amplasamentului instalaţiei. Verificatorul trebuie să determine prin sondaje dacă datele şi informaţiile raportate sunt corecte.
    Analiza de risc
    8. Verificatorul va evalua toate sursele de emisii din instalaţie privind credibilitatea datelor fiecărei surse care contribuie la emisiile totale ale instalaţiei.
    9. Pe baza acestei analize, verificatorul trebuie să identifice, în mod explicit, sursele pentru care determinarea emisiilor prezintă un risc înalt de eroare, precum şi alte aspecte privind procedura de monitorizare şi raportare, care pot contribui la apariţia erorilor în determinarea emisiilor totale. Aceasta implică, în special, alegerea factorilor de emisie şi a calculelor necesare pentru a determina nivelul emisiilor generate de surse individuale. O atenţie deosebită trebuie acordată acelor surse pentru care determinarea emisiilor prezintă un risc înalt de eroare şi aspectelor privind procedura de monitorizare, prevăzute la pct. 1-5.
    10. Verificatorul trebuie să ia în considerare toate metodele de control efectiv al riscului, aplicate de către operator în scopul minimizării gradului de incertitudine.
    Raportul de validare
    11. Verificatorul trebuie să întocmească un raport privind procesul de validare, menţionând dacă raportul realizat de operator potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din hotărâre este satisfăcător. Raportul verificatorului trebuie să precizeze toate aspectele relevante privind activitatea de verificare. Raportul operatorului, întocmit potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din hotărâre, este declarat satisfăcător dacă verificatorul validează că emisiile totale sunt declarate corect.
    Cerinţe minime privind competenţele verificatorului
    12. Verificatorul trebuie să fie independent de operator, să îşi îndeplinească atribuţiile cu obiectivitate şi profesionalism şi să cunoască:
    a) prevederile prezentei hotărâri, precum şi standardele şi ghidurile europene;
    b) cerinţele legislative, de reglementare şi administrative relevante precum activitatea supusă verificării; şi
    c) procedurile de obţinere a tuturor informaţiilor privind fiecare sursă de emisii din instalaţie, în special cu privire la colectarea, măsurarea, calcularea şi raportarea datelor.


    Partea B Verificarea emisiilor provenite din activităţi de aviaţie

    13. Principiile generale şi metodologia stabilite în prezenta anexă se aplică verificării rapoartelor de emisii provenite de la zborurile care se încadrează în categoria activităţilor de aviaţie enumerate în anexa nr. 1.
    În acest sens:
    a) la pct. 3, trimiterea la operator se interpretează şi ca trimitere la un operator de aeronave, iar la lit. (c) a respectivului punct, trimiterea la instalaţie se interpretează şi ca trimitere la aeronava utilizată la efectuarea activităţilor de aviaţie care fac obiectul raportului de monitorizare privind emisiile;
    b) la pct. 5, trimiterea la instalaţie se interpretează şi ca trimitere la operatorul de aeronave;
    c) la pct. 6, trimiterea la activităţile desfăşurate în instalaţie se interpretează şi ca trimitere la activităţile de aviaţie care fac obiectul raportului, întreprinse de operatorul de aeronave;
    d) la pct. 7, trimiterea la amplasamentul instalaţiei se interpretează şi ca trimitere la locaţiile folosite de operatorul de aeronave pentru a efectua activităţile de aviaţie care fac obiectul raportului de monitorizare privind emisiile;
    e) la pct. 8 şi 9, trimiterile la sursele de emisii din instalaţie se interpretează şi ca trimiteri la aeronava de care răspunde operatorul de aeronave;
    f) la pct. 10 şi 12, trimiterile la operator se interpretează ca trimiteri la un operator de aeronave.
    Dispoziţii suplimentare privind verificarea rapoartelor de emisie din sectorul aviaţiei
    14. Verificatorul se asigură în special că:
    a) s-au luat în considerare toate zborurile care intră sub incidenţa unei activităţi de aviaţie enumerate în anexa nr. 1 la hotărâre. În îndeplinirea acestei sarcini, verificatorul utilizează datele privind orarul şi alte date privind traficul operatorului de aeronave, inclusiv alte date de trafic ale operatorului de aeronave provenite de la Eurocontrol la cererea respectivului operator;
    b) există o coerenţă per ansamblu a datelor între consumul cumulat de combustibil şi datele privind combustibilul achiziţionat sau furnizat prin altă metodă pentru aeronava care efectuează activitatea de aviaţie.
    Dispoziţii suplimentare privind verificarea datelor tonăkilometru transmise în sensul art. 14^2 şi 15 din hotărâre.
    15. Principiile generale şi metodologia de verificare a rapoartelor privind emisiile de gaze cu efect de seră, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (12) din hotărâre, menţionate în prezenta anexă, se aplică în mod corespunzător şi pentru verificarea datelor tonă-kilometru din aviaţie.
    16. Verificatorul se asigură în mod special că, în solicitarea operatorului în cauză, depusă în conformitate cu art. 14^2 alin. (1) şi art. 15 alin. (5) din hotărâre, au fost luate în considerare numai zborurile efectiv efectuate şi care se încadrează în categoria activităţilor de aviaţie enumerate în anexa nr. 1 de care este responsabil operatorul de aeronave. În îndeplinirea acestei sarcini, verificatorul utilizează datele privind traficul operatorului de aeronave, inclusiv datele de trafic ale operatorului de aeronave provenite de la Eurocontrol la cererea respectivului operator. De asemenea, verificatorul se asigură că sarcina utilă raportată de operatorul de aeronave corespunde înregistrărilor privind sarcinile utile păstrate de operatorul în cauză în scopul asigurării siguranţei zborului.
    ------