ORDONANȚĂ nr. 22 din 29 ianuarie 1999 (*republicată*)privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare*)
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 511 din 22 iulie 2010 Notă *) Republicată în temeiul art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 18 septembrie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 108/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 8 iunie 2010, dându-se textelor o nouă numerotare.
    Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 3 februarie 2003.


    Capitolul I Dispoziții generale

    Articolul 1

    Prezenta ordonanță reglementează administrarea și utilizarea infrastructurii de transport naval, modul de organizare și funcționare a administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare, precum și modul de autorizare și de desfășurare a activităților de transport naval.


    Articolul 2

    Prevederile prezentei ordonanțe se aplică în porturi și pe căi navigabile interioare tuturor navelor și tuturor activităților de transport naval și conexe acestora care se desfășoară în aceste zone.
    (la 10-12-2017, Articolul 2 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 3

    Prevederile prezentei ordonanțe nu se aplică:
    a) navelor militare, navelor din dotarea Poliției de Frontieră Române, Poliției Române, Autorității Naționale a Vămilor, Autorității Navale Române și Regiei Autonome «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați;
    b) porturilor militare și nici în zonele în care se desfășoară în exclusivitate activități militare, de ordine publică și securitate națională.

    (la 10-12-2017, Articolul 3 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 4
    (1) Ministerul Transporturilor, denumit în continuare minister, este autoritatea de stat în domeniul transporturilor navale care elaborează și coordonează politica și programele de dezvoltare a sistemului de transport naval și, ca autoritate de reglementare, elaborează și promovează actele normative și normele specifice privind siguranța navigației, administrarea, utilizarea și concesionarea infrastructurii de transport naval, desfășurarea activităților de transport naval în porturile și apele naționale navigabile ale României și asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.
    (la 10-12-2017, Alineatul (1) din Articolul 4 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (2) Ministerul își îndeplinește atribuțiile prevăzute la alin. (1) direct sau prin direcția care coordonează activitatea de transport naval, denumită în continuare direcție, ori, prin delegare de competență, după caz, prin instituțiile publice, regiile autonome și companiile naționale sau societățile aflate în subordinea ori sub autoritatea sa.
    (la 10-12-2017, Alineatul (2) din Articolul 4 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (3) Direcția coordonează instituțiile publice, regiile autonome, companiile naționale și societățile comerciale din domeniul transportului naval prevăzute la alin. (2) și controlează administrațiile portuare și/sau de căi navigabile interioare în ceea ce privește aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe.


    Articolul 5

    Asigurarea administrării porturilor și a căilor navigabile interioare, urmărirea sau asigurarea furnizării serviciilor de siguranță prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1 și asigurarea efectuării activităților auxiliare prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. c) pct. 1 se fac de către administrațiile portuare și/sau de căi navigabile interioare, denumite în continuare administrații.
    (la 10-12-2017, Articolul 5 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Capitolul II Infrastructura de transport naval

    Articolul 6
    (1) Infrastructura de transport naval este constituită din apele naționale navigabile ale României, infrastructura de căi navigabile interioare astfel cum au fost stabilite prin lege și infrastructura portuară indiferent de forma de proprietate.(2) Constituie elemente de infrastructură de cale navigabilă interioară: căile navigabile interioare ale României, ecluzele, apărările și consolidările de maluri și taluzuri, drumurile tehnologice din lungul canalelor navigabile, construcțiile hidrotehnice, precum și terenurile, instalațiile și echipamentele aferente acestora.
    (la 10-12-2017, Articolul 6 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 7
    (1) Porturile sunt suprafețe delimitate din teritoriul național, situate la malul mării sau al unei căi navigabile interioare, construite și echipate astfel încât să permită primirea și adăpostirea navelor, efectuarea activităților de transport naval prevăzute la art. 19, precum și a altor activități reglementate.(2) Portul cuprinde elemente de infrastructură și suprastructură portuară.
    (la 10-12-2017, Alineatul (2) din Articolul 7 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (2^1) Constituie elemente de infrastructură portuară: terenurile portuare, construcțiile hidrotehnice destinate acostării navelor și/sau aferente porturilor, bazinele portuare din interiorul porturilor, șenalele de acces în porturi, căile ferate, drumurile tehnologice, instalațiile și echipamentele aflate în perimetrul portuar și care sunt destinate furnizării de utilități, acvatoriile.
    (la 10-12-2017, Articolul 7 din Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (2^2) Constituie elemente de suprastructură portuară: instalațiile și echipamentele necesare pentru manipularea mărfurilor, construcțiile destinate depozitării și procesării mărfurilor, alte clădiri și construcții speciale, platformele portuare, instalațiile și echipamentele de preluare a deșeurilor, inclusiv a celor generate de nave, sistemele de dirijare a traficului din perimetrul portuar, precum și orice alte bunuri care prin natura sau destinația lor deservesc oricăreia dintre activitățile de transport naval prevăzute la art. 19.
    (la 10-12-2017, Articolul 7 din Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (3) Porturile se clasifică după cum urmează:
    a) din punctul de vedere al formei de proprietate asupra terenurilor portuare:1. porturi ale căror terenuri aparțin domeniului public al statului;
    (la 10-12-2017, Punctul 1. din Litera a) , Alineatul (3) , Articolul 7 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    2. porturi ale căror terenuri aparțin domeniului public al unităților administrativ-teritoriale;
    (la 10-12-2017, Punctul 2. din Litera a) , Alineatul (3) , Articolul 7 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    3. porturi ale căror terenuri constituie proprietate privată;
    (la 10-12-2017, Punctul 3. din Litera a) , Alineatul (3) , Articolul 7 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    b) din punctul de vedere al așezării geografice:1. porturi situate pe malul mării;2. porturi situate pe căi navigabile interioare;
    c) din punctul de vedere al obiectului de activitate principal:1. porturi comerciale, destinate în principal derulării traficului comercial de mărfuri și de pasageri;2. porturi de agrement, destinate în principal navelor și ambarcațiunilor de agrement;3. porturi pescărești, destinate în principal navelor de pescuit;4. porturi militare;
    d) din punctul de vedere al accesului:1. porturi deschise accesului public;2. porturi închise accesului public.
    (4) Locul de operare reprezintă acea zonă situată la malul mării sau al unei căi navigabile interioare, în afara porturilor, care dispune de amenajări permanente pentru acostarea în siguranță a navelor, în vederea efectuării operațiunilor de încărcare/descărcare mărfuri și/sau îmbarcare/debarcare de persoane.
    (la 10-12-2017, Articolul 7 din Capitolul II a fost completat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (5) Punctul izolat de operare reprezintă acea zonă situată la malul mării sau al unei căi navigabile interioare, în afara porturilor și a locurilor de operare, unde a fost executată o amenajare având caracter temporar, pentru acostarea în siguranță a navelor, în vederea efectuării unor operațiuni temporare de încărcare/descărcare de mărfuri în cantități limitate și/sau îmbarcare/debarcare de persoane.
    (la 10-12-2017, Articolul 7 din Capitolul II a fost completat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (6) Drumurile aflate în interiorul porturilor ale căror terenuri aparțin domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale sunt drumuri tehnologice, circulația pe aceste drumuri efectuându-se în conformitate cu prevederile regulamentului de funcționare al portului respectiv, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celorlalte prevederi legale.
    (la 10-12-2017, Articolul 7 din Capitolul II a fost completat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (7) Drumurile tehnologice prevăzute la alin. (6) se întrețin și se repară de administrații sau de operatorii economici cărora le-au fost încredințate printr-un contract, după caz, conform prevederilor legale în vigoare.
    (la 10-12-2017, Articolul 7 din Capitolul II a fost completat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 8
    (1) Lista cuprinzând porturile și locurile de operare deschise accesului public, precum și limitele acestora se stabilesc și se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.(2) Autoritatea Navală Română, în a cărei jurisdicție se află portul sau locul de operare, prin căpităniile de port, nu permite accesul și operarea navelor în porturile sau locurile de operare care nu sunt înscrise în lista prevăzută la alin. (1).
    (la 10-12-2017, Articolul 8 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 9
    (1) Rada portuară este suprafața de apă situată în zona costieră, în fața unui port maritim, destinată adăpostirii sau staționării navelor în vederea intrării în port ori, după caz, operării navelor.
    (la 10-12-2017, Alineatul (1) din Articolul 9 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (2) Acvatoriile portuare sunt constituite din totalitatea suprafețelor apelor incluse în limitele porturilor.(3) Pe căile navigabile interioare navele staționează în zone de ancoraj.
    (la 10-12-2017, Articolul 9 din Capitolul II a fost completat de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 10

    Limitele radelor portuare și ale zonelor de ancoraj se stabilesc de către Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, și se fac publice prin avize către navigatori și pe website-ul propriu.
    (la 10-12-2017, Articolul 10 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 11
    (1) Constituie zonă de siguranță maritimă sau zonă de siguranță a căilor navigabile interioare fâșia de teren, indiferent de forma de proprietate asupra terenului, situată în lungul țărmului mării sau al apelor interioare navigabile, pe o lățime de 30 m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului. În cazul apelor cu nivel variabil, marginea apei se consideră linia apelor medii.(2) În cazuri de utilitate publică, pe anumite porțiuni, prin hotărâre a Guvernului, se pot decide alte limite ale zonei de siguranță maritime sau ale zonei de siguranță a căii navigabile interioare.(3) În porturi, zona de siguranță maritimă sau zona de siguranță a căii navigabile interioare coincide cu incinta portuară.(4) Zona de siguranță maritimă sau zona de siguranță a căii navigabile interioare este destinată:
    a) instalării semnelor și semnalelor de navigație necesare desfășurării navigației în condiții de siguranță;
    b) accesului pentru supraveghere și intervenții vizând siguranța navigației;
    c) asigurării vizibilității semnelor și semnalelor de navigație și pentru desfășurarea navigației în condiții de siguranță;
    d) lucrărilor de consolidare și protecție a căilor navigabile interioare.


    Articolul 12
    (1) Dezvoltarea porturilor ale căror terenuri aparțin domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se realizează în concordanță cu politica și cu programele de dezvoltare elaborate de către minister sau de către unitățile administrativ-teritoriale, după caz, cu consultarea prealabilă a administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare și a asociațiilor patronale și profesionale reprezentative și legal constituite.(2) Investițiile noi, lucrările de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de transport naval existentă în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 1 se aprobă de către minister.(3) Investițiile noi, lucrările de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de transport naval existentă în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 2 se aprobă de către consiliile unităților administrativ-teritoriale, numai după obținerea avizului conform al ministerului.(4) Investițiile noi, lucrările de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de transport naval existentă în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 3 se aprobă de către proprietarul terenului, numai după obținerea avizului conform al ministerului.(5) Investițiile în suprastructură portuară de natura bunurilor imobile, astfel cum sunt definite la art. 537 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care au ca rezultat schimbarea sistematizării portului sau au ca efect creșterea capacității de operare a portului ori pot influența starea tehnică a infrastructurii, se pot realiza numai cu avizul conform al ministerului, indiferent de forma de proprietate asupra terenului.(6) Avizul prevăzut la alin. (5) nu va putea fi refuzat fără motive temeinice.(7) Investițiile noi, lucrările de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de cale navigabilă interioară, indiferent de forma de proprietate, se aprobă de minister.
    (la 10-12-2017, Articolul 12 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 13

    Planurile de construire de noi porturi și locuri de operare, precum și planurile de dezvoltare sau de schimbare totală ori parțială a destinației celor existente se aprobă/se avizează, după caz, de către minister, indiferent de natura proprietății asupra terenului.
    (la 10-12-2017, Articolul 13 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 15, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 14

    În zona de siguranță maritimă sau în zona de siguranță a căilor navigabile interioare, indiferent de forma de proprietate asupra terenurilor, lucrările de investiții, construcții sau amenajări ori montarea de instalații se pot executa numai cu avizul prealabil al ministerului, cu excepția celor prevăzute la art. 12.
    (la 10-12-2017, Articolul 14 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 15
    (1) În zona de siguranță maritimă sau în zonele de siguranță a căilor navigabile interioare administrațiile/alte instituții abilitate conform legii instalează semne și semnale de navigație, de zi și de noapte, în punctele necesare pentru siguranța navigației. În acest scop administrațiile/alte instituții abilitate conform legii au obligația de a solicita, potrivit dispozițiilor legale, efectuarea defrișărilor necesare menținerii vizibilității semnelor și semnalelor de navigație.
    (la 10-12-2017, Alineatul (1) din Articolul 15 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (2) Proprietarii sau, după caz, administratorii terenurilor aflate în zona de siguranță maritimă sau în zonele de siguranță a căilor navigabile interioare au obligația de a permite instalarea semnelor și semnalelor de navigație, de a evita obturarea acestora și de a permite accesul persoanelor care efectuează operațiuni de verificare și reparare a acestora, de consolidare și de protecție a căilor navigabile interioare, precum și al utilajelor folosite la aceste operațiuni.(2^1) Administrațiile au obligația de a pune la dispoziția navelor aparținând Regiei Autonome «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați locuri de acostare permanentă direct la fronturile de acostare ale cheului porturilor, fără perceperea tarifului de acostare.
    (la 10-12-2017, Articolul 15 din Capitolul II a fost completat de Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (2^2) Administrațiile au obligația de a asigura accesul permanent la frontul de acostare atât de la uscat, cât și dinspre apă.
    (la 10-12-2017, Articolul 15 din Capitolul II a fost completat de Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (3) Cheltuielile de instalare și de întreținere a semnelor și semnalelor de navigație sunt suportate de administrațiile respective.(4) La cercetarea evenimentelor de navigație în urma cărora au fost avariate mijloace de semnalizare plutitoare sau costiere, lucrări hidrotehnice aferente căii navigabile sau porturilor, pe lângă organele abilitate va participa și un reprezentant al administrațiilor interesate.


    Articolul 16
    (1) Lucrările în acvatoriile portuare sau în albia căilor navigabile interioare, dragajele de extracție și altele asemenea se pot executa, în condițiile legii, cu avizul Autorității Navale Române și al administrațiilor respective, precum și cu autorizarea ministerului.(2) Pe perioada efectuării lucrărilor prevăzute la alin. (1), executantul are obligația, în conformitate cu cerințele impuse de Autoritatea Navală Română și de administrațiile respective, să asigure semnalizarea zonei și să o mențină în funcțiune pe cheltuiala sa.


    Articolul 17

    Construirea de poduri sau instalarea de conducte ori de cabluri peste sau sub căile navigabile interioare ori în porturi se face în condițiile legii și cu autorizarea ministerului. Proprietarii sau administratorii acestor instalații și construcții au obligația de a le marca și de a le semnaliza conform regulilor privind semnalizarea de navigație, de a asigura vizibilitatea semnalelor și a marcajelor respective și de a le menține în funcțiune pe cheltuiala lor.


    Articolul 18
    (1) Distrugerea sau deteriorarea apărărilor de mal și a digurilor este interzisă.
    (la 10-12-2017, Alineatul (1) din Articolul 18 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (2) Depozitarea mărfurilor, a altor produse sau a deșeurilor pe coronamentul apărărilor de mal, al digurilor, al cheiurilor și pe drumurile de acces în porturi este interzisă.
    (la 10-12-2017, Alineatul (2) din Articolul 18 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (3) Accesul în incintele portuare se reglementează prin regulamentul de funcționare al portului respectiv.


    Capitolul III Activități de transport naval

    Articolul 19
    (1) În sensul prezentei ordonanțe, activitățile de transport naval care se desfășoară în porturi și pe apele naționale navigabile interioare sunt clasificate astfel:
    a) activități de transport de mărfuri și/sau de persoane cu nave, care cuprind:1. transporturile publice de persoane și/sau de mărfuri, efectuate de persoane juridice sau fizice autorizate în condițiile legii;2. transporturile de persoane și/sau de mărfuri în folos propriu, efectuate de persoanele juridice ori fizice autorizate în condițiile legii, mărfurile transportate fiind proprietatea acestora sau rezultatul activității lor, iar persoanele transportate fiind angajații lor;3. transporturile de bunuri și/sau de persoane în interes personal, pe apele naționale navigabile, efectuate de persoane fizice pentru satisfacerea cerințelor proprii de transport pe apă, pentru sport sau agrement;
    b) activități conexe activităților de transport naval, care cuprind:1. serviciile de siguranță în porturi și pe căi navigabile interioare, denumite în continuare servicii de siguranță, precum: pilotajul navelor maritime și fluviomaritime la intrarea și ieșirea din porturi, între danele aceluiași port și pe căile navigabile interioare și remorcajul de manevră al navelor maritime și fluviomaritime în porturi;2. activitățile în legătură cu operarea navelor, cum ar fi: îmbarcarea/debarcarea de persoane, încărcarea/descărcarea navelor, depozitarea, stivuirea, amararea, sortarea, marcarea, paletizarea, pachetizarea, containerizarea, însăcuirea și alte activități privind mărfurile, agenturarea, curățarea magaziilor navelor, buncherajul, curățarea și degazarea tancurilor navelor, legarea-dezlegarea navelor maritime și fluviomaritime;
    c) activități auxiliare activităților de transport naval, care cuprind:1. activitățile privind întreținerea și repararea infrastructurii de transport naval, semnalizarea costieră și plutitoare pentru navigație, dragajul de întreținere pentru asigurarea adâncimilor în porturi și pe căile navigabile interioare, asistența navelor la operarea mărfurilor periculoase, preluarea reziduurilor și a apelor uzate de la nave, preluarea gunoiului și a resturilor menajere de la nave;2. alte activități, cum ar fi: executarea de construcții hidrotehnice specifice transportului naval, lucrările de scafandrerie realizate în apele naționale navigabile interioare și în porturi, supravegherea navelor fără echipaj, serviciile pentru nave de agrement și turism, dragajul de extracție, refurnizarea de apă, de energie electrică și de energie termică, asistența, salvarea și ranfluarea navelor, reparațiile la nave, aprovizionarea navelor.
    (2) Activitățile de transport naval care pot fi efectuate numai de către operatori economici autorizați și modul și criteriile de autorizare se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor.(3) Nu se supun autorizării Autoritatea Navală Română și operatorii economici care desfășoară respectivele activități în folos propriu și/sau în interes personal.(4) Transportul de persoane și/sau de mărfuri pe căile navigabile interioare ale României se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 1.356/96/CE al Consiliului din 8 iulie 1996 privind normele comune aplicabile transportului de mărfuri sau de călători pe căile navigabile interioare între statele membre în vederea instituirii libertății de a furniza aceste servicii de transport.(5) Transportul de persoane și/sau de mărfuri dintr-un port românesc având ca destinație un port dintr-un stat membru al Uniunii Europene se efectuează numai cu nave care arborează pavilionul unui stat membru al Uniunii Europene.(6) Transportul de persoane și/sau de mărfuri dintr-un port românesc având ca destinație un port dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene se poate efectua cu nave care arborează pavilionul unui stat membru al Uniunii Europene sau cu nave care arborează pavilionul statului pe teritoriul căruia se află situat portul de destinație.(7) În situația în care nu există nave disponibile pentru efectuarea transporturilor de persoane și/sau de mărfuri cu respectarea prevederilor alin. (5) sau (6), respectivele transporturi se pot efectua cu nave care arborează pavilionul unui stat terț cu condiția obținerii în prealabil a unei autorizații emise de către direcție.
    (la 10-12-2017, Articolul 19 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 20
    (1) Activitățile prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. c) pct. 1 se asigură de administrații, direct sau prin intermediul unor operatori economici, în conformitate cu legislația în vigoare și sub controlul respectivelor administrații.(2) Se interzice administrațiilor portuare din porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 1 și 2 efectuarea activităților:
    (la 10-12-2017, Partea introductivă a Alineatului (2) din Articolul 20, Capitolul III a fost modificată de Punctul 21, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    a) prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 2;
    b) de dragaj de extracție;
    c) de reparații de nave, cu excepția navelor proprii;
    d) de aprovizionare a navelor, cu excepția navelor proprii.


    Articolul 21
    (1) Activitățile de încărcare/descărcare mărfuri și îmbarcare/debarcare persoane se desfășoară numai în porturile și în locurile de operare prevăzute la art. 8.
    (la 10-12-2017, Alineatul (1) din Articolul 21 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (2) Fac excepție de la prevederile alin. (1):
    a) încărcarea/descărcarea mărfurilor destinate proceselor tehnologice ale unor unități industriale, care se pot desfășura numai în danele respectivelor unități, cu condiția ca acestea să facă dovada că respectivele mărfuri sunt destinate exclusiv proceselor tehnologice proprii;
    b) îmbarcarea/debarcarea de persoane și/sau încărcarea/ descărcarea de mărfuri în puncte izolate, pentru perioade limitate de timp, a unor cantități și categorii de mărfuri, care din motive economice nu pot fi operate în porturile și în locurile de operare prevăzute la art. 8;
    (la 10-12-2017, Litera b) din Alineatul (2) , Articolul 21 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    c) încărcarea/descărcarea unor mărfuri în danele unor unități industriale în cazul în care în porturile din zonă nu există instalații adecvate.(3) Aprobarea pentru operațiunile prevăzute la alin. (2) lit. a) și b) se acordă de către minister, prin direcție, iar pentru cazurile prevăzute la lit. c) de către Autoritatea Navală Română pentru fiecare caz, la solicitarea unităților industriale sau a operatorilor de marfă.(4) Solicitarea aprobării se face cu cel puțin 7 zile înainte de data începerii operațiunilor, iar răspunsul se dă în 3 zile de la primirea solicitării.(5) Aprobarea pentru operațiunile prevăzute la alin. (2) lit. b) se acordă în baza avizelor emise de către administrația de cale navigabilă și de Autoritatea Navală Română.
    (la 10-12-2017, Articolul 21 din Capitolul III a fost completat de Punctul 23, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (6) În situația în care caracteristicile punctului izolat și/sau condițiile hidrometeorologice din zonă nu mai permit continuarea activității în respectivul punct izolat, în deplină siguranță, administrația de cale navigabilă și/sau Autoritatea Navală Română au/are dreptul de a retrage avizul/avizele emis/emise, fără ca operatorul economic ce desfășoară activitatea în punctul izolat respectiv să poată cere daune.
    (la 10-12-2017, Articolul 21 din Capitolul III a fost completat de Punctul 23, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (7) Administrația de cale navigabilă și/sau Autoritatea Navală Română au/are obligația de a aduce la cunoștința operatorului economic prevăzut la alin. (6) și direcției, de îndată, decizia de a retrage avizul/avizele emis/emise și motivele care au impus adoptarea acestei măsuri.
    (la 10-12-2017, Articolul 21 din Capitolul III a fost completat de Punctul 23, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Capitolul IV Administrarea porturilor și a căilor navigabile interioare

    Articolul 22

    Administrațiile portuare prevăzute la art. 5 pot fi instituții publice, regii autonome, companii naționale sau societăți.
    (la 10-12-2017, Articolul 22 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 24, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 23
    (1) În porturile în care infrastructura portuară aparține domeniului public sau privat al statului, administrațiile portuare se înființează prin hotărâre a Guvernului ca unități care funcționează în subordinea sau sub autoritatea ministerului.(2) În porturile în care infrastructura portuară aparține domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, administrațiile portuare se înființează prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale deliberative și se află în subordinea sau sub autoritatea respectivelor autorități ale administrației publice locale.(3) În porturile în care infrastructura portuară aparține domeniului privat, altul decât cel prevăzut la alin. (1) și (2), administrația portuară este o persoană juridică desemnată de proprietarul infrastructurii portuare.(4) În lista cuprinzând porturile și locurile de operare prevăzută la art. 8 vor fi precizate în mod expres și administrațiile/administratorii acestora, după caz.
    (la 10-12-2017, Articolul 23 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 25, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 24
    (1) Administrațiile portuare prevăzute la art. 23 au în principal următoarele obligații:
    a) să pună infrastructura portuară la dispoziția tuturor utilizatorilor, în mod liber și nediscriminatoriu;
    b) să întrețină, să reparare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii portuare, astfel cum sunt stabilite prin planurile de proiectare sau cărțile tehnice aferente fiecărui element de infrastructură ori grupuri de elemente reprezentând o unitate funcțională, aflate în administrarea sau proprietatea lor;
    c) să întrețină, să reparare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină caracteristicile tehnice minime ale oricăror rețele de utilități existente pe teritoriul porturilor, aflate în administrarea sau în proprietatea lor;
    d) să asigure operatorilor economici, la cererea acestora, refurnizarea sau distribuția utilităților, cu respectarea regulilor stabilite de către autoritățile de reglementare competente;
    e) să asigure, după caz, furnizarea serviciilor de siguranță prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1;
    f) să asigure în permanență adâncimile minime în bazinele portuare și la dane, astfel cum sunt stabilite prin planurile de proiectare ale acestor elemente de infrastructură;
    g) să asigure în permanență adâncimile pe șenalele de acces necesare intrării/ieșirii navelor în/din port;
    h) să asigure în permanență semnalizarea pe șenalele de acces și în porturi;
    i) să asigure, după caz, semnalizarea în mare largă, activitate pentru care pot percepe tarife;
    j) să țină evidența muncitorilor portuari care efectuează activitățile specifice prevăzute la art. 60 alin. (1) pe bază de contracte individuale de muncă;
    k) să permită accesul în danele de operare pentru operațiuni de încărcare/descărcare doar a navelor fluviale care respectă prevederile art. 19 alin. (4);
    l) să întrețină drumurile de acces existente pe teritoriile portuare. În cazuri excepționale, cu acceptul ministerului și al autorităților locale, administrațiile portuare pot participa la întreținerea căilor de legătură între teritoriile portuare și drumurile naționale sau autostrăzi;
    m) să participe la intervențiile în caz de dezastre, inclusiv poluări, conform legislației în vigoare.
    (2) Administrațiile au obligația să întocmească regulamente portuare, pe baza regulamentului-cadru elaborat de direcție și aprobat prin ordin al ministrului transporturilor.(3) La elaborarea regulamentelor portuare administrațiile se vor consulta cu instituțiile abilitate ale administrației publice centrale, cu asociațiile patronale și profesionale, reprezentative și legal constituite, precum și cu federațiile sindicale reprezentative care își desfășoară activitatea în respectivul port.(4) Regulamentele portuare vor fi avizate din punctul de vedere al siguranței navigației de Autoritatea Navală Română.(5) Regulamentele portuare intră în vigoare după avizarea lor de către direcție și respectarea lor este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice care își desfășoară activitatea în portul respectiv.(6) Porturile sunt incluse în lista prevăzută la art. 8 numai după avizarea regulamentului portuar aferent de către direcție.(7) Urmărirea aplicării și respectării regulamentelor portuare se face atât de către Autoritatea Navală Română, cât și de către administrații.
    (la 10-12-2017, Articolul 24 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 26, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 25
    (1) Administrarea căilor navigabile interioare se face de către administrațiile de căi navigabile interioare prevăzute la art. 5.
    (la 10-12-2017, Alineatul (1) din Articolul 25 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (2) Administrațiile prevăzute la alin. (1) se pot organiza ca instituții publice, regii autonome, companii naționale sau societăți comerciale aflate în subordinea ori sub autoritatea ministerului sau a autorităților administrației publice locale, după caz.(3) În cazul în care căile navigabile aparțin domeniului public al statului, administrațiile de căi navigabile interioare se înființează prin hotărâre a Guvernului.(4) În cazul în care o cale navigabilă interioară sau un sector al acesteia aparține domeniului public al unei unități administrativ-teritoriale sau mai multor unități administrativ-teritoriale, se înființează prin hotărâre a Guvernului o singură administrație de cale navigabilă interioară care are atribuțiile prevăzute la art. 26 alin. (1).


    Articolul 26

    Administrațiile de căi navigabile interioare au următoarele obligații:
    a) să pună infrastructura de căi navigabile interioare la dispoziția tuturor utilizatorilor, în mod liber și nediscriminatoriu;
    b) să întrețină, să reparare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii de transport naval aferente căii navigabile interioare, astfel cum sunt stabilite prin planurile de proiectare sau cărțile tehnice aferente fiecărui element de infrastructură sau grupuri de elemente reprezentând o unitate funcțională, aflate în administrarea sau proprietatea lor;
    c) să asigure gabaritele minime de navigație stabilite în conformitate cu prevederile naționale și internaționale aplicabile;
    d) să asigure semnalizarea costieră și plutitoare necesară;
    e) să asigure sau să furnizeze serviciile de siguranță prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1.

    (la 10-12-2017, Articolul 26 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 28, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 26^1
    (1) Prin delegare de competență, în condițiile legii, administrațiile pot duce la îndeplinire și unele obligații ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.(2) Pentru activitățile pe care le efectuează în scopul îndeplinirii atribuțiilor ce le-au fost delegate potrivit alin. (1), administrațiile respective îndeplinesc funcția de autoritate portuară și/sau de căi navigabile interioare.(3) Lista cuprinzând administrațiile prevăzute la alin. (2), precum și competențele acestora delegate potrivit alin. (1) se publică prin ordin al ministrului transporturilor.(4) Pentru desfășurarea activităților având ca scop ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte, administrațiile primesc fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului sau prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, după caz.(5) Administrațiile pot îndeplini și funcția de administrator al zonei libere, în condițiile legii.
    (la 10-12-2017, Capitolul IV a fost completat de Punctul 29, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 27
    (1) Administrațiile porturilor și căilor navigabile interioare au obligația să stabilească anual:
    (la 10-12-2017, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 27, Capitolul IV a fost modificată de Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    a) programul de întreținere și reparație;
    b) programul de semnalizare;
    c) programul de dragaj pentru asigurarea adâncimilor minime sau gabaritelor minime de navigație, după caz, cu consultarea operatorilor portuari;
    (la 10-12-2017, Litera c) din Alineatul (1), Articolul 27, Capitolul IV a fost modificată de Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    d) programul de investiții.(2) Programele prevăzute la alin. (1) fac parte integrantă din planul de administrare întocmit de către membrii organelor de conducere ale administrațiilor, fiind considerate indicatori de performanță nefinanciari.
    (la 10-12-2017, Alineatul (2) din Articolul 27 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (3) Lucrările necesare pentru derularea programelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către administrații cu personalul propriu sau prin atribuirea respectivelor lucrări unor operatori economici specializați, în conformitate cu legislația în vigoare.


    Articolul 28

    Administrațiile portuare și/sau de căi navigabile interioare pot desfășura și alte activități în conformitate cu prevederile actelor normative de organizare și funcționare a acestora.


    Capitolul V Utilizarea infrastructurilor de transport naval care aparțin domeniului public

    Articolul 29

    Infrastructura de transport naval prevăzută la art. 6 alin. (1), care face parte din domeniul public, poate fi concesionată, subconcesionată, închiriată ori dată în administrare, după caz, în condițiile legii.
    (la 10-12-2017, Articolul 29 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 31, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 30
    (1) Infrastructura de transport naval prevăzută la art. 29 poate fi:
    a) dată în administrare, în condițiile legii, autorităților administrației publice centrale sau locale ori administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare, organizate ca instituții publice sau regii autonome;
    b) concesionată administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare, organizate ca societăți ori companii naționale aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, respectiv a autorităților administrației publice locale, după caz, în condițiile legii.
    (2) Concesionarea infrastructurii de transport naval în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. b) se face pe bază de contract de concesiune încheiat între minister, respectiv autoritățile administrației publice locale, în calitate de concedenți, și administrațiile respective, în calitate de concesionari.(3) Administrațiile nu au dreptul să cesioneze, în tot sau în parte, contractele prevăzute la alin. (2).(4) În situația în care veniturile obținute din administrarea și exploatarea infrastructurii de transport naval care face obiectul concesiunii nu sunt suficiente pentru întreținerea, reparația, modernizarea, dezvoltarea respectivei infrastructuri, autoritatea publică centrală/locală alocă fonduri de la bugetul de stat/bugetul autorității administrației publice locale pentru asigurarea acoperirii cheltuielilor respective.
    (la 10-12-2017, Articolul 30 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 32, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 30^1

    Contractele de concesiune prevăzute la art. 30 alin. (2) vor cuprinde în mod obligatoriu cel puțin:
    a) obligațiile prevăzute la art. 24, respectiv art. 26, după caz, și sancțiunile aplicabile în cazul neîndeplinirii acestora;
    b) obligația administrațiilor de a utiliza peste 50% din totalul veniturilor obținute din administrarea și exploatarea infrastructurii de transport naval care face obiectul concesiunii pentru întreținerea, reparația, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii;
    c) obligația de a ține contabilitatea de gestiune;
    d) redevența calculată pe baza veniturilor obținute prin punerea la dispoziția utilizatorilor a infrastructurii primite în concesiune.

    (la 10-12-2017, Capitolul V a fost completat de Punctul 33, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 31
    (1) Punerea la dispoziția utilizatorilor de către administrații a terenurilor portuare care aparțin domeniului public al statului se face prin contracte de subconcesiune sau închiriere, în condițiile legii, cu scopul desfășurării în mod eficient a activităților portuare definite prin prezenta ordonanță.(2) Administrațiile se pot asocia cu operatori economici în vederea utilizării în comun a infrastructurilor de transport naval, prin încheierea unor contracte de asociere, în condițiile legii.(3) Utilizatorii prevăzuți la alin. (1) nu au dreptul să subconcesioneze sau să închirieze terenurile portuare ce le-au fost subconcesionate și nici să cesioneze în tot sau în parte contractele de subconcesiune.
    (la 10-12-2017, Articolul 31 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 34, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 31^1
    (1) Terenurile libere de sarcini pot fi puse la dispoziția utilizatorilor prin contracte de subconcesiune, în condițiile legii.(2) Studiul de oportunitate al fiecărei subconcesiuni în parte, elaborat în condițiile prevăzute de legislația în vigoare pentru concesiune, se aprobă de către minister.(3) Subconcesiunea prevăzută la alin. (1) se aprobă, în baza studiului de oportunitate prevăzut la alin. (2), prin hotărâre a Guvernului.(4) Procedura de atribuire a contractului de subconcesiune se poate demara exclusiv după aprobarea subconcesiunii potrivit dispozițiilor alin. (3).
    (la 10-12-2017, Capitolul V a fost completat de Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 32
    (1) Caietele de sarcini ale concesiunii se elaborează de către concedenți, iar în cazul subconcesiunii prevăzute la art. 29 și art. 31 alin. (1) se elaborează de către concesionarii prevăzuți la art. 30 alin. (2) și se aprobă de către minister sau de autoritățile administrației publice locale, după caz.(2) Caietele de sarcini vor cuprinde în mod obligatoriu cel puțin:
    a) scopul/destinația/activitățile pentru care se concesionează/subconcesionează infrastructura respectivă;
    b) valoarea redevenței;
    c) criteriile de performanță stabilite în funcție de zonele portuare și activitatea propusă spre a fi efectuată, conform studiului de oportunitate;
    d) modalitatea de stimulare/penalizare pentru realizarea/ nerealizarea criteriilor de performanță prevăzute la lit. c);
    e) regimul bunurilor realizate prin programele de investiții pe infrastructura de transport naval concesionată/subconcesionată la încetarea contractului de concesiune/subconcesiune.

    (la 10-12-2017, Articolul 32 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 36, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 33

    Criteriile de atribuire a contractelor de concesiune/subconcesiune vor fi:
    a) valoarea redevenței;
    b) programul și valoarea investițiilor pe care ofertantul propune să le efectueze pe durata contractului;
    c) modul/nivelul de îndeplinire a criteriilor de performanță prevăzute în caietul de sarcini;
    (la 10-12-2017, Litera c) din Articolul 33 , Capitolul V a fost modificată de Punctul 37, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    d) măsuri de protecție a mediului, după caz.
    (la 10-12-2017, Litera d) din Articolul 33 , Capitolul V a fost modificată de Punctul 37, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 34

    Contractele de concesiune/subconcesiune vor cuprinde cel puțin:
    a) perioada pentru care se concesionează/ subconcesionează infrastructura. Perioada contractului de subconcesiune nu poate depăși perioada pentru care concesionarul prevăzut la art. 30 alin. (2) a primit în concesiune respectiva infrastructură. În cazul în care în oferta câștigătoare s-a prevăzut efectuarea unor programe de investiții a căror perioadă de amortizare depășește perioada-limită a contractului de concesiune prevăzut la art. 30 alin. (2), succesorul în drepturi al administrației este obligat să încheie cu subconcesionarul un contract de subconcesiune în aceleași condiții, pe o durată egală cu perioada rămasă până la amortizarea integrală a investițiilor realizate;
    (la 10-12-2017, Litera a) din Articolul 34 , Capitolul V a fost modificată de Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    b) valoarea redevenței stabilită prin ofertă;
    c) modul de plată a redevenței;
    d) programul și valoarea investițiilor, precum și graficul de execuție;
    e) criteriile de performanță stabilite în funcție de zonele portuare și activitatea propusă spre a fi efectuată, conform studiului de oportunitate;
    (la 10-12-2017, Litera e) din Articolul 34 , Capitolul V a fost modificată de Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    f) modalitatea de stimulare/penalizare pentru realizarea/ nerealizarea criteriilor de performanță prevăzute la lit. e);
    (la 10-12-2017, Litera f) din Articolul 34 , Capitolul V a fost modificată de Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    g) măsuri de protecție a mediului, după caz;
    (la 10-12-2017, Litera g) din Articolul 34 , Capitolul V a fost modificată de Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    h) clauze de reziliere a contractului pentru neplata redevenței din cauze imputabile operatorului și nerespectarea graficului de execuție a programului de investiții prevăzut la lit. d), dacă modificarea graficului nu a fost aprobată de respectivul concedent, iar cauzele de nerespectare a graficului îi sunt imputabile operatorului economic;
    (la 10-12-2017, Litera h) din Articolul 34 , Capitolul V a fost modificată de Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    i) regimul bunurilor realizate prin programul de investiții pe infrastructura de transport naval concesionată/subconcesionată la încetarea contractului de concesiune/subconcesiune și modalitatea de despăgubire.
    (la 10-12-2017, Litera i) din Articolul 34 , Capitolul V a fost modificată de Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 34^1
    (1) Punerea la dispoziția utilizatorilor de către administrații a terenurilor portuare care aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale se poate face prin contracte de închiriere, în condițiile legii.(2) Administrațiile se pot asocia cu operatori economici în vederea utilizării în comun a infrastructurilor de transport naval prevăzute la alin. (1), prin încheierea unor contracte de asociere, în condițiile legii.
    (la 10-12-2017, Capitolul V a fost completat de Punctul 39, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 35
    (1) Închirierea infrastructurii de transport naval se face în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al ministrului transporturilor, respectiv prin hotărâre a autorității administrației publice locale, după caz. Prin regulament se stabilesc categoriile de infrastructură care pot fi închiriate și modalitatea de atribuire a acestora.(2) Contractele de închiriere de infrastructură de transport naval se vor încheia pe o perioadă care nu va putea depăși perioada concesiunii prevăzute la art. 30 alin. (2) și vor conține cel puțin clauzele prevăzute la art. 34 lit. a), b), c), e), f), h) și i).(3) În cazul în care prin contractul de închiriere s-a reglementat obligația locatarului de a efectua programe de investiții a căror perioadă de amortizare depășește perioada-limită a contractului de concesiune prevăzut la art. 30 alin. (2), succesorul în drepturi al administrației este obligat să încheie cu locatarul un contract de închiriere în aceleași condiții, pe o durată egală cu perioada rămasă până la amortizarea integrală a investițiilor realizate.
    (la 10-12-2017, Articolul 35 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 36

    Utilizarea de către nave a cheiurilor, danelor, instalațiilor portuare, a căilor navigabile interioare și a ecluzelor se face pe bază de comandă/contract de prestări de servicii încheiat între administrații și proprietarii/operatorii navelor sau agenții acestora.


    Articolul 37
    (1) Pentru prestarea serviciilor prevăzute la art. 36, precum și pentru alte activități și servicii furnizate de către acestea, administrațiile stabilesc tarife în mod nediscriminatoriu.(2) Stabilirea tarifelor se face pe baza unor norme de fundamentare întocmite de administrații pe baza datelor din contabilitatea de gestiune a respectivei administrații, în urma consultării prealabile a operatorilor economici.(3) Orice modificare a tarifelor prevăzute la alin. (1) se face numai în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul următor.
    (la 10-12-2017, Articolul 37 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 41, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 38
    (1) Sumele obținute din chirii, redevențe și din tarifele prevăzute la art. 37 constituie venituri proprii ale administrațiilor și se utilizează în conformitate cu legislația în vigoare.(2) Prin derogare de la art. 1 alin. (1) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările și completările ulterioare, maximum 25% din profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se constituie vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat.
    (la 10-12-2017, Articolul 38 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 42, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 39

    Prevederile prezentului capitol se completează cu prevederile corespunzătoare ale legislației specifice în vigoare.


    Articolul 40
    (1) Administrațiile sunt obligate să facă publice tarifele prevăzute la art. 37.(2) Administrațiile pot, cu aprobarea consiliilor de administrație, să acorde facilități sau reduceri la tarifele prevăzute la art. 37.(3) Facilitățile sau reducerile prevăzute la alin. (2) se aplică tuturor utilizatorilor în mod nediscriminatoriu și se fac publice.


    Articolul 40^1
    (1) Pentru a asigura transparența și un climat nediscriminatoriu, administrațiile vor elabora proiecte de contracte-cadru de subconcesiune, închiriere sau de prestări servicii și le vor publica pe website-urile proprii spre dezbatere publică.(2) În termen de 90 de zile de la publicarea proiectelor prevăzute la alin. (1), asociațiile patronale și profesionale, reprezentative și legal constituite, precum și federațiile sindicale reprezentative care își desfășoară activitatea în respectivul port formulează observații/propuneri la proiectul de contract-cadru prevăzut la alin. (1), în vederea definitivării negocierii cu bună-credință a clauzelor acestuia.(3) Administrațiile au obligația de a publica pe website-ul propriu contractele-cadru, astfel cum au fost negociate potrivit alin. (2).(4) Orice modificare a contractului-cadru se poate face numai cu respectarea prevederilor prezentului articol.(5) În termen de 12 luni de la publicarea contractelor conform alin. (3), contractele existente se vor modifica conform noilor prevederi legale.
    (la 10-12-2017, Capitolul V a fost completat de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 41
    (1) Operatorii economici care desfășoară activități de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare au obligația să transmită administrațiilor în a căror zonă își desfășoară activitatea toate datele solicitate de către acestea privind volumul de marfă operat, portul de încărcare/descărcare a mărfurilor, numărul de nave operate și normele de operare.(2) Administrațiile au obligația să centralizeze aceste date și să le publice anual.


    Articolul 42
    (1) Ministerul și autoritățile administrației publice locale, după caz, au obligația de a controla administrațiile în ceea ce privește modul de administrare și de utilizare a infrastructurii de transport naval, modul de executare a contractelor de concesiune, modul de îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte, pe care administrațiile au fost mandatate să le ducă la îndeplinire, după caz.(2) Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (1) ministerul sau autoritățile administrației publice locale, după caz, pot coopta specialiști externi din cadrul asociațiilor patronale și profesionale, reprezentative și legal constituite.(3) Membrii organelor de conducere ale administrațiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) vor fi selectați cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(4) Procedura de selecție prevăzută la alin. (3) va cuprinde cel puțin unul dintre următoarele criterii obligatorii:
    a) competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență în administrarea sau managementul unor entități, persoane juridice ce desfășoară activități specifice sectorului transport naval, logistic, operare portuară, administrarea infrastructurii de transport naval; sau
    b) competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență în cadrul autorităților administrației publice centrale sau locale ori instituțiilor publice, îndeplinind atribuții de conducere, reglementare sau control în domeniul naval.

    (la 10-12-2017, Articolul 42 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 44, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Capitolul VI Exercitarea activității de control de către administrații

    Articolul 43

    Procedurile ce trebuie îndeplinite pentru intrarea și ieșirea navelor în/din porturi, precum și documentele aferente acestor proceduri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 44
    (1) Administrațiile alocă danele în care navele urmează să acosteze și să opereze, stabilesc ordinea de intrare pentru navele care intră în port, avizează buletinul de pilotaj sau de manevră, după caz, și dau acceptul portuar.(2) Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, eliberează permisul de acostare pe baza acceptului portuar dat de administrație.(3) Alocarea danelor și ordinea intrării în port se stabilesc în funcție de solicitările operatorilor economici care desfășoară activități de încărcare/descărcare nave și îmbarcare/debarcare pasageri. Au prioritate în aceste alocări operatorii economici ale căror elemente de suprastructură se află în danele respective.
    (la 10-12-2017, Alineatul (3) din Articolul 44 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 45

    Administrațiile urmăresc și iau măsurile necesare pentru ca traficul de mărfuri în port și modul de depozitare a acestora și, în special, a mărfurilor periculoase să nu afecteze mediul înconjurător, siguranța și securitatea infrastructurii portuare și operarea navelor.
    (la 10-12-2017, Articolul 45 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 46, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 46

    În porturile sau în zonele din porturi în care nu s-a instituit obligativitatea pilotajului sau a remorcajului administrația poate impune ca navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, să ia un pilot și/sau să fie asistate în timpul manevrelor de un remorcher, în cazurile în care:
    a) navele sau încărcătura acestora constituie o amenințare iminentă pentru mediu; aceste categorii de nave și de mărfuri trebuie făcute publice în prealabil prin regulamentul de exploatare a portului sau prin avize către navigatori;
    b) navele au corpul, mașinile sau echipamentele avariate și acestea influențează în mod substanțial siguranța navigației, caz în care se va solicita și avizul căpităniei de port.
    (la 10-12-2017, Litera b) din Articolul 46 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Capitolul VII Serviciile de siguranță în porturi și pe căi navigabile

    Articolul 47
    (1) Serviciile de siguranță se desfășoară sub controlul statului, prin minister.(2) Sunt considerate servicii de siguranță pilotajul navelor maritime și fluviomaritime la intrarea și ieșirea din porturi, între danele aceluiași port și pe căile navigabile interioare și remorcajul de manevră al navelor maritime și fluviomaritime în porturi.
    (la 10-12-2017, Alineatul (2) din Articolul 47 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 48, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 48

    Serviciile de siguranță sunt prestate tuturor utilizatorilor care apelează la ele, pe o bază permanentă, nediscriminatorie, uniformă și continuă, în condiții egale în ceea ce privește calitatea, timpul și prețul.


    Articolul 49

    Ministerul stabilește porturile, căile navigabile interioare, zonele sau porțiunile din aceste zone, precum și categoriile de nave, pentru care serviciul de pilotaj este obligatoriu.


    Articolul 50
    (1) Pilotajul navelor maritime și fluviomaritime în porturile unde s-a instituit obligativitatea efectuării acestui serviciu se asigură de către administrațiile portuare:
    (la 10-12-2017, Partra introductivă a Alineatului (1) din Articolul 50, Capitolul VII a fost modificată de Punctul 49, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    a) prin corpul de piloți aparținând administrației;
    b) prin intermediul unor operatori economici specializați, autorizați în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2), pe bază de contract încheiat în mod nediscriminatoriu între administrație și respectivii operatori economici;
    c) prin concesionarea serviciului de pilotaj, în condițiile legii, de către administrație către operatori economici specializați, autorizați în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2).(2) În cazul în care în porturile prevăzute la alin. (1) nu există niciun operator economic autorizat care poate să efectueze serviciul de pilotaj prevăzut sau în situația imposibilității derulării, din motive obiective, a contractelor de concesiune încheiate, furnizarea acestor servicii va fi asigurată de către administrații și de către operatori economici autorizați conform prevederilor art. 19 alin. (2), pe bază de contracte atribuite în condițiile legii.(3) În cazul în care pilotajul este realizat de operatori economici autorizați, aceștia comunică administrațiilor tarifele de pilotaj și facilitățile acordate.(4) Administrațiile fac publice lista operatorilor economici autorizați cu care au încheiat contracte pentru pilotaj, tarifele practicate și facilitățile acordate de aceștia.(5) Pentru folosirea infrastructurii portuare, operatorii economici prevăzuți la alin. (1) plătesc un tarif stabilit de administrație.(6) Modul de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.
    (la 10-12-2017, Alineatul (6) din Articolul 50 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 51
    (1) Pilotajul navelor maritime și fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina și Brăila se desfășoară în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe și cu prevederile Convenției despre regimul navigației pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948, ratificată de România prin Decretul nr. 298/1948.(2) Tarifele de pilotaj pentru pilotajul navelor maritime și fluviomaritime prevăzut la alin. (1) se propun de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați și se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.(3) Pilotajul navelor maritime și fluviomaritime prevăzut la alin. (1), precum și manevrele de intrare/ieșire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galați și Brăila, precum și pilotajul în aceste porturi se asigură de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați:
    a) prin corpul propriu de piloți;
    b) prin piloți autorizați de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați, pe bază de contract de prestări de servicii încheiat în baza criteriilor impuse prin contractul-cadru de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați cu respectivii piloți ca persoane fizice sau ca operatori economici autorizați în condițiile art. 19 alin. (2).
    (4) Modul de desfășurare a serviciului de pilotaj prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.(5) În cazurile prevăzute la alin. (3), piloții, persoane fizice sau operatorii economici autorizați, sunt obligați să plătească un tarif de utilizare a infrastructurii stabilit de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați.
    (la 10-12-2017, Articolul 51 din Capitolul VII a fost modificat de Punctul 50, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 52
    (1) Remorcajul de manevră al navelor maritime și fluviomaritime în porturi prevăzut la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1 se asigură de către administrațiile portuare:
    (la 10-12-2017, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 52 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 51, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    a) direct, cu remorchere și personal propriu al administrației;
    b) prin intermediul operatorilor economici specializați, autorizați conform prevederilor art. 19 alin. (2), pe bază de contract încheiat în mod nediscriminatoriu între administrație și respectivii operatori economici, pe baza criteriilor impuse prin contractul-cadru;
    c) prin concesionarea serviciului de remorcaj de către administrație, în condițiile legii, către operatorii economici specializați, autorizați conform prevederilor art. 19 alin. (2).(2) În cazul în care în porturile prevăzute la alin. (1) nu există niciun operator economic autorizat care să efectueze serviciile de remorcaj de manevră, furnizarea acestui serviciu va fi asigurată de administrații, prin remorchere și personal proprii. În situația imposibilității derulării, din motive obiective, a contractelor de concesiune încheiate, furnizarea serviciului va fi asigurată de operatori economici autorizați conform prevederilor art. 19 alin. (2), pe bază de contracte atribuite în condițiile legii.(3) În cazul în care serviciul de remorcaj de manevră a navelor maritime se execută prin operatori economici autorizați, aceștia comunică administrațiilor portuare tarifele practicate, precum și facilitățile acordate.(4) Administrațiile fac publice lista operatorilor economici autorizați cu care au încheiat contracte în conformitate cu alin. (1), tarifele practicate și facilitățile acordate de aceștia, prevăzute la alin. (3).(5) Pentru utilizarea infrastructurii, operatorii economici prevăzuți la alin. (1) au obligația să plătească administrației un tarif de utilizare a infrastructurii portuare stabilit de către aceasta, în condițiile art. 37.(6) Modul de desfășurare a serviciului de remorcaj prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.
    (la 10-12-2017, Alineatul (6) din Articolul 52 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 51, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Capitolul VIII Mărfuri periculoase

    Articolul 53

    Toți operatorii economici care transportă, operează sau depozitează mărfuri periculoase în apele naționale navigabile ori în porturile românești au obligația să respecte prevederile legislației naționale și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte. Aceste operațiuni se execută sub supravegherea unor persoane specializate în manipularea mărfurilor periculoase, care pot fi angajate de operatorii economici ca personal propriu sau pe bază de contract încheiat cu operatorii economici specializați în manipularea mărfurilor periculoase.


    Articolul 54

    Orice navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, care urmează să încarce sau să descarce mărfuri periculoase în porturile românești ori să tranziteze cu substanțe periculoase apele naționale navigabile, are obligația să respecte prevederile legislației naționale, ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte și să informeze corespunzător administrațiile.


    Capitolul IX Agenturarea navelor

    Articolul 55

    Agenturarea navelor se efectuează numai de operatori economici specializați, denumiți în continuare agenți, care își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
    (la 10-12-2017, Articolul 55 din Capitolul IX a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 56
    (1) Agentul reprezintă nava, precum și pe comandantul, proprietarul sau operatorul acesteia în fața autorităților publice, a administrațiilor, a tuturor operatorilor economici care prestează servicii pentru navă, echipaj, proprietar sau operator și acționează în limitele mandatului de împuternicire dat de aceștia.(2) Agentul are obligația să asiste nava și pe comandantul acesteia în toate acțiunile sale, de la sosirea și până la plecarea din port.(3) În cazul navelor maritime care tranzitează porturile Dunării, agentul asistă nava până la bara Sulina.


    Articolul 57

    Agentul are obligația să aducă la cunoștință comandantului navei agenturate prevederile legale aplicabile din domeniul transportului naval, activitatea autorităților publice și administrațiilor, precum și ordinele și dispozițiile autorităților locale care acționează în porturi și pe căile navigabile interioare.


    Articolul 58

    Pentru navele pe care le agenturează agentul garantează plata tarifelor, a taxelor și a celorlalte cheltuieli portuare către autoritățile publice, administrațiile și operatorii economici care prestează servicii de siguranță, stabilite în conformitate cu reglementările în vigoare sau prevăzute în contractele încheiate.


    Capitolul X Munca în porturi

    Articolul 59

    Munca în porturi este reglementată de prezenta ordonanță, de legislația muncii și de acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.


    Articolul 60
    (1) Constituie muncă specifică în porturi operațiunile de încărcare/descărcare a mărfurilor și/sau a containerelor în și din nave, de manipulare în și din magaziile portuare sau în și din alte mijloace de transport, de depozitare, stivuire, amarare, sortare, paletizare, pachetizare, containerizare, slinguire, însăcuire a mărfurilor, precum și operațiunile de curățare a hambarelor și a magaziilor navelor, efectuate manual sau mecanizat.(2) Munca specifică în porturi este prestată de muncitorii portuari.


    Articolul 61
    (1) Poate fi muncitor portuar orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani și îndeplinește criteriile de sănătate și de pregătire profesională în conformitate cu legislația în vigoare.(2) Sistemul de calificare a muncitorilor portuari se organizează și se desfășoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare.


    Articolul 62
    (1) Muncitorii portuari își desfășoară activitatea în port numai dacă sunt înregistrați și dacă dețin carnet de lucru.(2) Administrațiile portuare înregistrează fiecare muncitor portuar în baza unei solicitări scrise din partea agenției prevăzute la art. 64 sau a angajatorului cu care respectivul muncitor portuar are contract de muncă înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă.(3) Angajatorii prevăzuți la alin. (2) sunt operatori economici care efectuează munca specifică portuară și sunt autorizați în acest sens.(4) Metodologia de eliberare a carnetelor de lucru în port și de înregistrare a muncitorilor portuari se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.(5) Pentru eliberarea carnetului de lucru în port se percep tarife stabilite de administrații.(6) Carnetul de lucru eliberat este valabil numai în portul respectiv, pe perioada în care muncitorul portuar are încheiat contract individual de muncă cu operatorul economic care a solicitat înregistrarea sa sau pentru perioada în care acesta este înscris în cadrul agenției înființate potrivit art. 64.(7) În cazul încetării contractului individual de muncă sau retragerii din cadrul agenției prevăzute la art. 64, operatorul economic sau agenția este obligat(ă) să înștiințeze în scris administrația și să predea carnetul de lucru al respectivului muncitor portuar.(8) Carnetele de lucru predate se păstrează de către administrații.(9) În cazul în care muncitorul portuar prevăzut la alin. (7) încheie un contract individual de muncă cu un alt operator economic care își desfășoară activitatea în portul respectiv, administrația va elibera carnetul de lucru, la cerere, noului angajator.


    Articolul 63
    (1) Operatorii economici sunt obligați să înregistreze la administrații muncitorii portuari cu care au încheiat contracte individuale de muncă, în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (2).(2) Operatorii economici prevăzuți la art. 62 alin. (3) sunt obligați să utilizeze numai muncitori portuari cu care au încheiat contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată, dacă aceștia:
    a) sunt înregistrați la administrații; și
    b) posedă carnet de lucru.


    Articolul 64
    (1) Pentru asigurarea necesarului de forță de muncă portuară de rezervă și pentru optimizarea folosirii acesteia în funcție de variația traficului portuar, în porturile Constanța, Midia și Mangalia se înființează o agenție de ocupare și formare profesională a muncitorilor portuari, denumită în continuare agenția. Agenția este asociație profesională și se înregistrează și funcționează conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare.(2) Agenția este constituită din reprezentanții operatorilor economici și/sau ai organizațiilor acestora, precum și ai federației sindicale a lucrătorilor portuari cu cel mai mare număr de membri cotizanți din porturile Constanța, Midia și Mangalia.


    Articolul 65
    (1) Agenția are, în principal, următoarele atribuții:
    a) întocmește programul de dezvoltare a forței de muncă portuară de rezervă, în funcție de dinamica activității portuare;
    b) ține evidența muncitorilor portuari de rezervă din cadrul agenției angajați cu contracte individuale de muncă;
    c) gestionează forța de muncă de rezervă, în vederea asigurării unui echilibru între cerere și ofertă, la nivelul portului respectiv;
    d) păstrează carnetele de lucru pentru muncitorii de rezervă;
    e) asigură furnizarea muncitorilor portuari din forța de muncă de rezervă, la solicitarea operatorilor economici;
    f) desfășoară activități de calificare, perfecționare, policalificare și reconversie profesională a muncitorilor portuari, la cererea acestora sau a angajatorilor, pe bază de contract;
    g) colaborează cu administrația portuară, cu autoritatea administrației publice locale sau cu alte instituții de autoritate, pentru rezolvarea problemelor specifice vizând forța de muncă de rezervă, precum și pentru rezolvarea deficiențelor semnalate vizând utilizarea forței de muncă din porturi;
    h) acționează în vederea asigurării unui venit minim pentru muncitorii portuari de rezervă pentru perioada când nu li se poate asigura de lucru din motive neimputabile acestora;
    i) urmărește ca operatorii economici să nu utilizeze muncitori portuari decât în condițiile stabilite prin prezenta ordonanță.
    (2) Furnizarea forței de muncă de rezervă conform alin. (1) lit. e) se realizează pe bază de contract încheiat între operatorul economic și agenție.(3) Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a agenției va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale.


    Articolul 66
    (1) Sursele de venituri ale agenției sunt următoarele:
    a) cotizații lunare ale muncitorilor portuari înscriși la agenție;
    b) cotizații lunare ale asociaților pentru constituirea fondului destinat plății indemnizațiilor personalului de rezervă;
    c) contribuții ale operatorilor economici, în cuantum de 0,05 lei/tona manipulată sau 0,1 lei/container de 20' (TEU) plătite lunar;
    d) contribuții de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru programele de calificare, perfecționare, reconversie profesională și policalificare a muncitorilor portuari, în condițiile legii;
    e) venituri din activitățile pentru care a fost autorizată, în conformitate cu prevederile legale;
    f) alte venituri provenite din donații;
    g) veniturile încasate de agenție din contractele încheiate conform prevederilor art. 65 alin. (1) lit. f);
    h) alte surse prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare.
    (2) Cotizațiile muncitorilor portuari înscriși la agenție se stabilesc anual de adunarea generală a asociaților agenției.


    Capitolul X^1 Consiliul de supraveghere în domeniul naval
    (la 10-12-2017, Actul a fost completat de Punctul 53, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    Articolul 66^1
    (1) Se înființează Consiliul de supraveghere din domeniul naval, denumit în continuare Consiliul de supraveghere, care este organizat și funcționează ca structură fără personalitate juridică în cadrul Consiliului Concurenței.(2) Consiliul de supraveghere este independent din punct de vedere organizatoric, juridic, decizional și cu privire la deciziile de ordin financiar față de administrațiile prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2), față de utilizatorii de infrastructură de transport naval, precum și față de operatorii economici care desfășoară activități de transport naval prevăzute la art. 19.(3) Din punct de vedere decizional, Consiliul de supraveghere este independent față de orice autoritate publică.(4) Consiliul de supraveghere este format din 5 membri. Aceștia sunt selectați în cadrul unei proceduri transparente, fiind numiți prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată. Președintele Consiliului de supraveghere este numit dintre membrii plenului Consiliului Concurenței.(5) Membrii Consiliului de supraveghere trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:
    a) să aibă cetățenie română și o experiență de cel puțin 5 ani în unul dintre domeniile: economic, juridic, transport naval, administrație publică;
    b) să nu dețină acțiuni sau părți sociale, direct ori indirect, la administratorii infrastructurii de transport naval și/sau la operatorii din domeniul naval care utilizează infrastructura de transport naval, indiferent de natura proprietății asupra terenului;
    c) să nu facă parte din consiliul de administrație și/sau din adunarea generală a acționarilor ale întreprinderilor prevăzute la lit. b);
    d) să nu aibă raporturi de muncă sau să nu desfășoare activități remunerate pentru oricare dintre entitățile, acționarii sau asociații operatorilor prevăzuți la lit. b);
    e) să nu dețină alte funcții sau demnități publice, cu excepția celor din cadrul Consiliului Concurenței și a funcțiilor sau activităților din domeniul didactic, al cercetării științifice ori al creației literar-artistice;
    f) să depună anual o declarație de avere și o declarație de interese, cu respectarea legislației în vigoare.
    (6) Consiliul de supraveghere deliberează și decide valabil în cvorum de cel puțin 3 membri, dintre care unul trebuie să fie președintele sau reprezentantul său desemnat.(7) Deciziile Consiliului de supraveghere se adoptă cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți. Fiecare membru dispune de un vot. În caz de paritate de voturi, prevalează soluția votată de președinte sau, după caz, de reprezentantul care îl înlocuiește.(8) Mandatul de membru al Consiliului de supraveghere încetează:
    a) la expirarea duratei;
    b) prin demisie;
    c) prin deces;
    d) prin revocare, conform prevederilor alin. (9).
    (9) Revocarea din funcție a unui membru al Consiliului de supraveghere se dispune prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței în următoarele cazuri:
    a) imposibilitatea de a-și îndeplini mandatul mai mult de 120 de zile calendaristice consecutive;
    b) condamnare penală prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru care nu a intervenit reabilitarea;
    c) dacă nu mai îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la alin. (5) lit. b)- e);
    d) la survenirea unei situații de conflict de interese.
    (10) Membrul Consiliului de supraveghere aflat în situația prevăzută la alin. (9) lit. c) are obligația ca în termen de cel mult 10 zile să înștiințeze în scris președintele Consiliului Concurenței.(11) Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana care exercită funcția de membru al Consiliului de supraveghere, soțul/soția acesteia, rudele sau afinii de gradul II inclusiv, are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce îi revin. Membrii Consiliului de supraveghere care se află în această situație au obligația să se retragă din procesul decizional.(12) Membrii Consiliului de supraveghere nu pot deține nicio funcție sau responsabilitate profesională în cadrul operatorilor sau al entităților reglementate timp de doi ani după încheierea mandatului lor.(13) Ordinul de revocare din funcție a membrilor Consiliului de supraveghere poate fi atacat la instanța de contencios administrativ, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data aducerii sale la cunoștința persoanei revocate.(14) În cazul vacantării unui loc în componența Consiliului de supraveghere pentru una dintre situațiile prevăzute la alin. (9) lit. b)-d) se va proceda, conform prevederilor alin. (4), la numirea unui nou membru pentru durata rămasă din mandat, în funcția devenită vacantă. Membrii Consiliului de supraveghere ale căror mandate au expirat rămân în funcție până la numirea succesorilor lor.(15) Pentru activitatea depusă, membrii Consiliului de supraveghere au dreptul la o indemnizație lunară de 20% din indemnizația lunară a președintelui Consiliului Concurenței.(16) Consiliul de supraveghere trebuie să dețină o capacitate organizațională adecvată în ceea ce privește resursele umane și materiale. În cadrul Consiliului Concurenței se înființează o structură organizatorică în scopul asigurării desfășurării activității Consiliului de supraveghere.(17) Numărul maxim de posturi în cadrul structurii organizatorice prevăzute la alin. (16) este de 16 și se stabilește prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, după consultarea președintelui Consiliului de supraveghere.(18) Cheltuielile necesare desfășurării activității Consiliului de supraveghere vor fi cuprinse în bugetul Consiliului Concurenței.(19) În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul de supraveghere emite decizii ce constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate și aprobă regulamente și instrucțiuni, care vor fi puse în aplicare prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.(20) Consiliul de supraveghere întocmește și publică anual, pe website-ul propriu, raportul privind activitatea desfășurată.
    (la 10-12-2017, Capitolul X^1 a fost completat de Punctul 53, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 66^2
    (1) Consiliul de supraveghere acționează în domeniul transportului naval, fără a aduce atingere competențelor Consiliului Concurenței de a aplica dispozițiile Legii concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Consiliul de supraveghere are următoarele atribuții:
    a) urmărește în ce măsură administrațiile prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) respectă prevederile art. 24 alin. (1) lit. a);
    b) avizează normele de fundamentare a tarifelor prevăzute la art. 37 alin. (1), a chiriei și redevenței pentru închirierea și concesiunea/subconcesiunea terenurilor portuare care aparțin domeniului public al statului sau unităților administrativ-teritoriale, percepute de către administrațiile prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2), precum și structura pe elemente de cheltuieli a acestora și urmărește aplicarea lor în mod nediscriminatoriu;
    c) avizează normele de fundamentare a tarifelor percepute pentru efectuarea serviciilor de siguranță și structura pe elemente de cheltuieli a acestor tarife și verifică proporționalitatea acestora cu costul serviciului furnizat, precum și aplicarea lor în mod nediscriminatoriu;
    d) analizează și se pronunță, prin decizie, într-un termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la primirea tuturor informațiilor necesare, cu privire la plângerile formulate în legătură cu un tratament inechitabil sau discriminatoriu, aplicat, prin deciziile administratorului infrastructurii de transport naval, în ceea ce privește:(i) procedura de alocare a infrastructurii de transport naval;(ii) nivelul și/sau structura chiriilor/redevențelor/tarifelor de utilizare, aplicate în legătură cu infrastructura de transport naval, precum și efectuarea serviciilor de siguranță;(iii) cerințele minime aplicate pentru furnizarea serviciilor de siguranță;(iv) procedura de acordare/refuz a dreptului de a furniza servicii de siguranță.
    În îndeplinirea acestei atribuții, Consiliul de supraveghere exercită o activitate administrativ-jurisdicțională;

    e) impune prin decizie măsurile care să asigure remedierea situației, în situația în care se constată că printr-o decizie a administratorului de infrastructură navală a fost aplicat un tratament inechitabil și/sau discriminatoriu în ceea ce privește unul sau mai multe dintre elementele prevăzute la lit. d);
    f) monitorizează și avizează procedura de elaborare a contractelor-cadru prevăzută la art. 40^1;
    g) formulează recomandări pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea domeniului transportului naval;
    h) colaborează cu alte autorități publice în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin;
    i) analizează periodic respectarea cadrului legal în domeniul său de activitate și face propuneri pentru îmbunătățirea acestuia, în concordanță cu reglementările Uniunii Europene;
    j) efectuează schimburi de informații cu organisme de supraveghere similare din statele membre ale Uniunii Europene cu privire la activitatea, principiile și practicile lor decizionale, astfel încât acestea să fie armonizate.
    (3) În exercitarea atribuțiilor sale, ori de câte ori Consiliul de supraveghere constată că ar putea fi incidente prevederile legislației în materia ajutorului de stat, informează Consiliul Concurenței.(4) În scopul îndeplinirii atribuțiilor sale legale, Consiliul de supraveghere poate apela, în cazuri speciale, la specialiști externi din domeniul naval sau adiacent.(5) Consiliul de supraveghere poate să solicite administratorului infrastructurii, precum și oricăror altor operatori economici și/sau autorități publice furnizarea informațiilor și documentelor relevante necesare exercitării atribuțiilor sale. Informațiile solicitate se furnizează într-un termen rezonabil care nu poate depăși 30 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării acestora. În situații excepționale, Consiliul de supraveghere poate acorda o prelungire a acestui termen.
    Consiliul de supraveghere are obligația păstrării confidențialității informațiilor și documentelor primite.
    (6) În scopul îndeplinirii atribuțiilor legale, inspectorii de concurență din cadrul structurii organizatorice prevăzute la art. 66^1 alin. (16) exercită puterile de inspecție în condițiile prevăzute de Legea nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(7) Deciziile Consiliului de supraveghere sunt obligatorii pentru toate părțile vizate de acestea. Deciziile Consiliului de supraveghere vor fi comunicate părților și vor fi publicate pe website-ul propriu. La publicare se va ține seama de interesele legitime ale părților în cauză, astfel încât secretul de afaceri să nu fie divulgat.(8) Deciziile Consiliului de supraveghere pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicare. Instanța poate dispune, la cerere, suspendarea executării deciziei atacate, în condițiile legii. În cazul amenzilor, suspendarea se poate dispune cu condiția plății unei cauțiuni stabilite conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la creanțele bugetare.(9) Procesele-verbale de constatare și de aplicare a unor sancțiuni în conformitate cu prevederile art. 67^1 pot fi contestate la Judecătoria Sectorului 1 București, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea judecătoriei se poate ataca cu recurs la Tribunalul București - Secția contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare.
    (la 10-12-2017, Capitolul X^1 a fost completat de Punctul 51, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Capitolul XI Contravenții

    Articolul 67

    Constituie contravenții la normele prezentei ordonanțe următoarele fapte:
    a) realizarea de investiții noi și executarea de lucrări de modificare și modernizare și a oricăror altor lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de transport naval existentă în porturile ale căror terenuri aparțin domeniului public al statului, fără aprobarea corespunzătoare a ministerului;
    b) realizarea de investiții noi și executarea de lucrări de modificare și modernizare și a oricăror altor lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de transport naval existentă în porturile ale căror terenuri aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale, fără aprobările/avizele conforme corespunzătoare;
    c) realizarea de investiții noi și executarea de lucrări de modificare și modernizare și a oricăror altor lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de transport naval existentă în porturile ale căror terenuri constituie proprietate privată, fără avizul conform corespunzător al ministerului;
    d) realizarea de investiții în suprastructură portuară de natura celor prevăzute la art. 12 alin. (5), fără obținerea avizului conform al ministerului;
    e) realizarea de investiții noi, lucrări de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de cale navigabilă interioară, indiferent de forma de proprietate, fără aprobarea corespunzătoare a ministerului;
    f) efectuarea de lucrări sau construirea de instalații și amenajări care împiedică navigația;
    g) nerespectarea prevederilor art. 13;
    h) nerespectarea prevederilor art. 14;
    i) distrugerea sau deteriorarea semnelor și semnalelor de navigație;
    j) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2);
    k) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2^1) și (2^2);
    l) executarea de lucrări în acvatoriile portuare sau în albia căilor navigabile interioare, dragaje de extracție și altele asemenea, fără avizele corespunzătoare și autorizația ministerului;
    m) nerespectarea prevederilor art. 16 alin. (2);
    n) instalarea ori construirea de poduri sau instalarea de conducte ori de cabluri peste sau sub căile navigabile interioare ori în porturi, fără avizele corespunzătoare și autorizația ministerului;
    o) distrugerea sau deteriorarea apărărilor de mal și a digurilor;
    p) depozitarea mărfurilor, a altor produse sau a deșeurilor pe coronamentul apărărilor de mal, al digurilor, al cheiurilor și pe drumurile de acces în porturi;
    q) efectuarea de activități de transport naval, fără autorizare;
    r) efectuarea serviciilor de siguranță, fără a avea încheiate contracte cu administrațiile;
    s) efectuarea activităților de încărcare/descărcare mărfuri și/sau îmbarcare/debarcare persoane cu nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (1) și (3);
    t) nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (6);
    u) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 41 și la art. 62 alin. (7);
    v) nerespectarea prevederilor art. 53;
    w) nerespectarea prevederilor art. 56 alin. (2);
    x) nerespectarea prevederilor art. 57;
    y) încălcarea de către operatorii economici a prevederilor art. 63;
    z) folosirea de muncitori portuari neînregistrați la administrații și/sau fără carnet de lucru;
    aa) accesul fără forme legale în incinta portului;
    ab) staționarea mijloacelor de transport sau a utilajelor în locuri nepermise;
    ac) prestarea de către persoane fizice a unor activități în legătură cu încărcarea/descărcarea navelor, fără a fi înregistrate la agenție și fără a deține carnet de lucru.

    (la 10-12-2017, Articolul 67 din Capitolul XI a fost modificat de Punctul 54, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 67^1

    Constituie contravenții, constatate de Consiliul de supraveghere, următoarele fapte:
    a) nerespectarea măsurilor impuse de Consiliul de supraveghere printr-o decizie adoptată, în condițiile prezentei legi;
    b) nerespectarea de către administrațiile portuare, în calitate de administrator al infrastructurii de transport naval, a obligațiilor prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a), art. 37 și art. 40^1 din prezenta lege;
    c) furnizarea de informații inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informațiilor și documentelor solicitate în conformitate cu prevederile art. 66^2 alin. (5) din prezenta lege;
    d) obstrucționarea inspecției realizate în conformitate cu prevederile art. 66^2 alin. (6) din prezenta lege.

    (la 10-12-2017, Capitolul XI a fost completat de Punctul 55, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 67^2
    (1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 67^1 lit. a)-c) se fac de către Consiliul de supraveghere, prin decizie.(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 67^1 lit. d) se fac prin proces-verbal întocmit de către personalul din cadrul structurii organizatorice prevăzute la art. 66^1 alin. (16), abilitat cu puteri de inspecție, prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței.(3) Individualizarea sancțiunilor care se aplică de Consiliul de supraveghere conform prevederilor art. 67^1 se face ținând seama de gravitatea și durata faptei, în conformitate cu instrucțiunile adoptate în acest sens de Consiliul de supraveghere și aprobate prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței.(4) Sumele provenite din amenzile aplicate de Consiliul de supraveghere se fac venit la bugetul de stat, în condițiile legii.(5) Dispozițiile prevăzute la art. 67^1 lit. d) se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția prevederilor art. 5, 8, 28, 29, 32 și 34.(6) Consiliul de supraveghere poate obliga întreprinderile, prin decizie, la plata unor amenzi cominatorii, în sumă de până la 3% din cifra de afaceri zilnică medie din anul financiar anterior sancționării, pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data stabilită prin decizie, pentru a le determina:
    a) să se conformeze măsurilor dispuse prin decizie a Consiliului de supraveghere în îndeplinirea atribuțiilor sale;
    b) să furnizeze în mod complet și corect informațiile și/sau documentele care le-au fost solicitate conform prevederilor legii, în situația în care nefurnizarea informațiilor și/sau documentelor solicitate persistă chiar și după un nou termen de răspuns stabilit de către Consiliul de supraveghere;
    c) să se supună inspecției realizate pentru îndeplinirea atribuțiilor Consiliului de supraveghere.

    (la 10-12-2017, Capitolul XI a fost completat de Punctul 55, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 68
    (1) Contravențiile prevăzute la art. 67 se sancționează după cum urmează:
    a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 67 lit. u), w), x), aa) și ab);
    b) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 67 lit. y), z) și ac);
    c) cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 67 lit. d), f), g), h), i), j), k), m), p), q), r), s), t) și v);
    d) cu amendă de la 100.000 lei la 500.000 lei, pentru faptele prevăzute la art. 67 lit. a), b), c), e), l), n) și o).
    (la 10-12-2017, Alineatul (1) din Articolul 68 , Capitolul XI a fost modificat de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (1^1) Contravențiile prevăzute la art. 67^1 se sancționează după cum urmează:
    a) cu amendă de la 0,1% la 0,4% din cifra de afaceri totală realizată de întreprinderea în cauză în anul financiar anterior sancționării, pentru faptele prevăzute la art. 67^1 lit. a) și b);
    b) cu amendă de la 0,04% la 0,1% din cifra de afaceri totală realizată de întreprinderea în cauză din anul financiar anterior sancționării, pentru faptele prevăzute la art. 67^1 lit. c) și d).
    (la 10-12-2017, Articolul 68 din Capitolul XI a fost completat de Punctul 57, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )
    (2) Avizele și autorizațiile emise fără respectarea procedurilor prevăzute de prezenta ordonanță și de legislația în vigoare sunt lovite de nulitate.(3) Orice investiție realizată fără obținerea de avize și autorizații în conformitate cu procedurile prevăzute de prezenta ordonanță și de legislația în vigoare, precum și investițiile realizate fără respectarea reglementărilor legale în vigoare se desființează pe cheltuiala proprietarului investiției.


    Articolul 69

    Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoane împuternicite de minister, de Autoritatea Navală Română, de administrații sau de autoritățile administrației publice locale, astfel:
    a) de către persoanele împuternicite de minister, în cazul faptelor prevăzute la art. 67 lit. a), b), c), e) și g);
    (la 10-12-2017, Litera a) din Articolul 69 , Capitolul XI a fost modificată de Punctul 58, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    b) de către persoanele împuternicite de Autoritatea Navală Română, în cazul faptelor prevăzute la art. 67 lit. f), h), i), k), l), m), n), o), q), r), s), t), v), w) și x);
    (la 10-12-2017, Litera b) din Articolul 69 , Capitolul XI a fost modificată de Punctul 58, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    c) de către persoanele împuternicite de autoritatea administrației publice locale competente, în cazul faptei prevăzute la art. 67 lit. b);
    (la 10-12-2017, Litera c) din Articolul 69 , Capitolul XI a fost modificată de Punctul 58, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )

    d) de către persoanele împuternicite de administrații, în cazul faptelor prevăzute la art. 67 lit. d), j), p), u), v), y), z), aa), ab) și ac).
    (la 10-12-2017, Litera d) din Articolul 69 , Capitolul XI a fost modificată de Punctul 58, Articolul I din LEGEA nr. 235 din 29 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 972 din 07 decembrie 2017 )


    Articolul 70

    Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, conform reglementărilor legale în vigoare.


    Articolul 71

    Dispozițiile art. 67 și 68 se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.


    Articolul 72

    Aplicarea sancțiunilor contravenționale prevăzute în prezentul capitol nu înlătură dreptul administrațiilor și al Autorității Navale Române de a retrage sau de a suspenda autorizațiile acordate operatorilor economici.
    NOTĂ:
    Reproducem mai jos art. II și III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2007, astfel cum au fost aprobate și modificate prin Legea nr. 108/2010, precum și art. II și III din Legea nr. 108/2010, care nu sunt încorporate în forma republicată a Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale acestora:– Art. II și III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2007:

    Articolul II
    (1) Contractele de concesiune a serviciilor de siguranță, încheiate între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și operatorii economici, înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, rămân în vigoare până la data expirării.(2) Până la expirarea contractelor prevăzute la alin. (1), serviciile de siguranță se efectuează numai de către concesionari.(3) Contractele de închiriere a terenurilor portuare aparținând domeniului public, încheiate între administrațiile portuare și de căi navigabile interioare și operatorii economici înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, rămân valabile până la data expirării.(4) Contractele prevăzute la alin. (3) pot fi renegociate, în vederea prelungirii, cu 30 de zile înainte de data expirării.(4^1) Contractele prevăzute la alin. (3) pot fi transformate în contracte de subconcesiune, în interiorul aceluiași termen de expirare, la solicitarea operatorilor economici respectivi, în condițiile legii.(4^2) Contractele de asociere prevăzute la art. 27^2 alin. (4)*) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pot fi transformate în contracte de închiriere/ subconcesiune, la solicitarea operatorilor economici, în condițiile legii. Notă *) Conform prezentei forme republicate art. 27^2 alin. (4) s-a renumerotat și a devenit art. 30 alin. (4).(5) În cazul în care pe terenurile portuare sunt construite elemente de suprastructură, cum sunt platformele, magaziile, depozitele și altele asemenea, care sunt utilizate legal de operatorii economici, iar pentru terenurile aferente nu sunt încheiate contracte de închiriere sau subconcesiune între operatorii economici și administrații, aceștia sunt obligați să încheie cu respectivele administrații contracte de închiriere sau subconcesiune a terenurilor portuare respective, care vor cuprinde cel puțin condițiile prevăzute la art. 27^7, respectiv la art. 27^6**) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Notă **) Conform prezentei forme republicate art. 27^7 și art. 27^6 s-au renumerotat și au devenit art. 35 și art. 34.(6) Valoarea chiriei/redevenței ce va fi prevăzută în contractele de închiriere/subconcesiune a terenului portuar care vor fi încheiate în conformitate cu alin. (5), cumulată cu valoarea chiriei pentru utilizarea elementelor de suprastructură respective, nu vor depăși valoarea cumulată a sumelor pe care operatorii economici o plăteau înainte de încheierea contractelor de închiriere/subconcesiune a terenurilor portuare.(6^1) În cazul în care elementele de suprastructură aparțin operatorilor economici, valoarea chiriei/redevenței stabilită în contractele de închiriere/subconcesiune a terenurilor portuare ce se vor încheia în conformitate cu prevederile alin. (5) va avea aceeași valoare pentru aceeași categorie de terenuri, cu chiria/redevența stabilită în contractele prevăzute la alin. (6).(7) Contractele prevăzute la alin. (5) se vor încheia într-o perioadă de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență.(8) În cazul în care operatorii economici refuză să încheie contracte de închiriere/subconcesiune, în conformitate cu prevederile alin. (5), aceștia nu mai pot utiliza terenurile portuare și celelalte elemente de infrastructură portuară care aparțin domeniului public, urmând ca eventualele contracte de închiriere/subconcesiune pe care le-ar avea încheiate cu administrațiile referitoare la suprastructura aparținând acestora să se rezilieze. Situația suprastructurii aparținând operatorilor economici se va rezolva de la caz la caz, în condițiile legii.
    Art. III - În termen de 90 de zile de la publicarea legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Transporturilor***) va modifica și va completa Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 287/2003 privind autorizarea agenților economici care desfășoară activități de transport naval, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 24 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare.
    Notă ***) Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, Ministerul Transporturilor a fost reorganizat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.– Art. II și III din Legea nr. 108/2010:

    Articolul II

    Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, din cuprinsul anexelor nr. 5 și 6 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale «Apele Române», publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 20 septembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările și completările ulterioare, se elimină sintagma «servicii de ecluzare a navelor pe canale navigabile».
    Art. III - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanța Guvernului nr. 131/2000 privind instituirea unor măsuri pentru facilitarea exploatării porturilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 15 octombrie 2002, cu modificările ulterioare.

    ----