ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 27 martie 2003
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 232 din 5 aprilie 2003



    În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie,
    în concordanta cu prevederile Directivei Consiliului 93/7/CEE din 15 martie 1993 privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru,
    Guvernul României adopta prezenta ordonanţă de urgenţă.

    Articolul 1

    Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 27 octombrie 2000, cu modificările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:
    1. Alineatul (2) al articolului 1 va avea următorul cuprins:
    "(2) Patrimoniul cultural naţional este alcătuit din:
    a) bunuri cu valoare excepţionala, istorica, arheologică, documentara, etnografica, artistică, ştiinţifică şi tehnica, literară, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica şi epigrafica, reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator uman şi ale contribuţiei româneşti la civilizatia universala;
    b) bunuri culturale care fac parte din colectiile publice care figurează în inventarele muzeelor, arhivelor şi fondurilor bibliotecilor;
    c) bunuri culturale care fac parte din inventarele cultelor religioase şi ale instituţiilor ecleziastice."
    2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
    "Art. 3. - Patrimoniul cultural naţional cuprinde:
    1. Bunuri arheologice şi istoric-documentare de valoare excepţionala, cum sunt:
    a) descoperirile arheologice terestre şi subacvatice, unelte, ceramica, inscripţii, monede, sigilii, bijuterii, piese de vestimentatie şi harnasament, arme, însemne funerare;
    b) elemente provenite din dezmembrarea monumentelor istorice;
    c) mărturii materiale şi documentare privind istoria politica, economică, socială, militară, religioasă, ştiinţifică, artistică, sportiva sau din alte domenii;
    d) manuscrise, incunabule, cărţi rare şi cărţi vechi, cărţi cu valoare bibliofila;
    e) documente şi tiparituri de interes social: documente de arhiva, harti şi alte materiale cartografice;
    f) obiecte cu valoare memorialistica;
    g) obiecte şi documente cu valoare numismatica, filatelica, heraldica: monede, medalii, ponduri, decoraţii, insigne, sigilii, brevete, mărci poştale, drapele şi stindarde;
    h) piese epigrafice;
    i) fotografii, clisee fotografice, filme, înregistrări audio şi video;
    j) instrumente muzicale;
    k) uniforme militare şi accesorii ale acestora;
    l) obiecte cu valoare tehnica;
    m) alte bunuri din această categorie.
    2. Bunuri cu semnificaţie artistică, de valoare excepţionala, cum sunt:
    a) opere de arta plastica: pictura, sculptura, desen, gravura, fotografie şi altele;
    b) opere de arta decorativa şi aplicată din sticlă, ceramica, metal, lemn, textile şi alte materiale, podoabe;
    c) obiecte de cult: icoane, broderii, orfevrarie, mobilier şi altele;
    d) proiecte şi prototipuri de design;
    e) materialele primare ale filmelor artistice, documentare şi de animatie;
    f) alte bunuri din această categorie.
    3. Bunuri cu semnificaţie etnografica, de valoare excepţionala, cum sunt:
    a) unelte, obiecte de uz casnic şi gospodăresc;
    b) piese de mobilier;
    c) ceramica;
    d) textile, piese de port, pielarie;
    e) alte obiecte din metal, lemn, os, piatra, sticlă;
    f) obiecte de cult;
    g) podoabe;
    h) ansambluri de obiecte etnografice;
    i) alte bunuri din această categorie.
    4. Bunuri de importanţa ştiinţifică, de valoare excepţionala, cum sunt:
    a) specimene rare şi colecţii de zoologie, botanica, mineralogie şi anatomie;
    b) trofee de vanat;
    c) alte bunuri din această categorie.
    5. Bunuri de importanţa tehnica, de valoare excepţionala, cum sunt:
    a) creatii tehnice unicat;
    b) raritati, indiferent de marca;
    c) prototipurile aparatelor, dispozitivelor şi maşinilor din creaţia curenta;
    d) creatii tehnice cu valoare memoriala;
    e) realizari ale tehnicii populare;
    f) matritele de compact-discuri şi CD-ROM;
    g) alte bunuri din această categorie."
    3. Articolul 4 va avea următorul cuprins:
    "Art. 4. - Bunurile aparţinând patrimoniului cultural naţional fac parte, în funcţie de importanţa sau de semnificatia lor istorica, arheologică, documentara, etnografica, artistică, ştiinţifică şi tehnica, literară, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica şi epigrafica, de vechimea, unicitatea sau raritatea lor, din:
    a) tezaurul patrimoniului cultural naţional, denumit în continuare tezaur, alcătuit din bunuri culturale de valoare excepţionala;
    b) colectiile publice care figurează în inventarele muzeelor, arhivelor şi fondurilor bibliotecilor;
    c) inventarele cultelor religioase şi ale instituţiilor ecleziastice."
    4. Articolul 7 va avea următorul cuprins:
    "Art. 7. - (1) Autorităţile competente au obligaţia să facă toate demersurile, potrivit prevederilor legale în vigoare şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, pentru redobandirea unor bunuri culturale care au fost exportate ilegal, au fost sustrase din muzee sau colecţii ori sunt deţinute fără temei legal în străinătate.
    (2) Autorităţile competente se angajează sa participe la orice operaţiune internationala organizată în comun, în baza unui acord de cooperare, în vederea interzicerii şi împiedicării operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale."
    5. Articolul 10 se modifica şi va avea următorul cuprins:
    "Art. 10. - În sensul prezentei legi, prin clasare se înţelege procedura de stabilire a bunurilor culturale mobile care fac parte din tezaur, potrivit art. 4 lit. a)."
    6. La articolul 11 punctul 1, după litera g) se introduce litera g^1) cu următorul cuprins:
    "g^1) pentru bunurile culturale mobile care au părăsit ilegal teritoriul României;"
    7. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 15 vor avea următorul cuprins:
    "Art. 15. - (1) Clasarea are ca efect înscrierea bunurilor culturale mobile în Inventarul tezaurului patrimoniului cultural naţional.
    (2) Inventarul tezaurului patrimoniului cultural naţional este întocmit pe baza ordinelor privind bunurile culturale mobile clasate, de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor. Centralizarea, evidenta informatizata şi administrarea documentelor care au stat la baza întocmirii inventarelor se efectuează de Institutul de Memorie Culturală."
    8. Articolul 17 va avea următorul cuprins:
    "Art. 17. - În timpul desfăşurării procedurii de clasare din oficiu a unui bun cultural mobil, acesta se afla sub regimul de protecţie prevăzut, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, pentru bunurile clasate."
    9. Alineatul (3) al articolului 19 va avea următorul cuprins:
    "(3) Ordinul de declasare este luat în evidenta Inventarului tezaurului patrimoniului cultural naţional, procedându-se la radierea acestuia din inventar."
    10. Articolul 20 se abroga.
    11. Alineatul (1) al articolului 21 va avea următorul cuprins:
    "Art. 21. - (1) Ordinul de clasare sau de declasare poate fi contestat de proprietarul ori de titularul dreptului de administrare la Ministerul Culturii şi Cultelor, în termen de 30 de zile de la comunicare."
    12. Alineatul (4) al articolului 22 va avea următorul cuprins:
    "(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) lit. e) proprietarii, persoane fizice şi juridice de drept privat, care pot permite, în condiţii contractuale, cu respectarea normelor de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, utilizarea bunurilor culturale mobile clasate în tezaur la organizarea de spectacole, parade ale modei şi ca recuzita teatrala şi cinematografica."
    13. Alineatul (3) al articolului 38 se abroga.
    14. Articolul 39 se abroga.
    15. Articolul 40 va avea următorul cuprins:
    "Art. 40. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (2), bunurile culturale mobile clasate, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate definitiv numai în cadrul unui schimb de bunuri culturale de aceeaşi importanţa şi semnificaţie culturală şi numai în cazuri cu totul excepţionale, în care prevalează interesul istoric, ştiinţific sau cultural.
    (2) Schimbul prevăzut la alin. (1) este aprobat prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor.
    (3) Bunul cultural obţinut prin schimbul prevăzut la alin. (1) urmează regimul juridic al bunului dat în schimb.
    16. Litera e) a articolului 53 va avea următorul cuprins:
    "e) avizează normele de conservare şi de restaurare a bunurilor culturale mobile clasate şi stabileşte priorităţile de restaurare a acestora;"
    17. După capitolul VIII se introduce un nou capitol, capitolul VIII^1, cu următorul cuprins:
    "CAPITOLUL VIII^1
    Restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene
    Art. 58^1. - Prezentul capitol reglementează restituirea de către statul român a bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat, membru al Uniunii Europene, începând cu data de 1 ianuarie 1993.
    Art. 58^2. - În înţelesul prezentului capitol, bun cultural desemnează, după caz, bunul care face parte din:
    a) tezaur, conform art. 4 lit. a);
    b) tezaurul unui stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu legislaţia statului respectiv;
    c) colectiile publice care figurează în patrimoniul şi inventarele muzeelor, arhivelor şi fondurilor bibliotecilor statului respectiv, membru al Uniunii Europene;
    d) patrimoniul şi inventarele cultelor religioase şi al instituţiilor ecleziastice din statul respectiv, membru al Uniunii Europene.
    Art. 58^3. - În înţelesul prezentului capitol, părăsirea ilegala a teritoriului unui stat membru al Uniunii Europene desemnează, după caz:
    a) ieşirea unui bun cultural de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, cu încălcarea legislaţiei acestui stat în materie de protecţie a bunurilor culturale;
    b) nerevenirea la sfârşitul unui export temporar legal sau orice încălcare a uneia dintre condiţiile acestui export temporar a unui bun cultural.
    Art. 58^4. - (1) Dacă în cadrul unei urmăriri penale efectuate în condiţiile legii sunt descoperite indicii ca un bun cultural care se găseşte pe teritoriul statului român a părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, statul român notifica statul interesat, în condiţiile Legii nr. 704/2001 privind asistenţa judiciară internationala în materie penală.
    (2) Organul de urmărire penală solicita instanţei sa dispună transmiterea bunului cultural respectiv unei instituţii specializate, în vederea conservării.
    Art. 58^5. - (1) Orice stat membru al Uniunii Europene poate cere statului român, în condiţiile Legii nr. 704/2001, efectuarea de cercetări în vederea descoperirii locului unde se afla, precum şi a posesorului sau detentorului unui bun cultural determinat. Cererea trebuie să cuprindă date cu privire la descrierea bunului cultural care face obiectul cererii, precum şi informaţii cu privire la localizarea efectivă sau prezumtiva a bunului cultural.
    (2) Dacă, în condiţiile alin. (1), bunul cultural este descoperit, statul român notifica aceasta descoperire statului membru al Uniunii Europene, proprietar al bunului, iar procurorul solicita instanţei competente sa dispună măsuri privind transmiterea bunului cultural respectiv unei instituţii specializate, în vederea conservării, în condiţiile Legii nr. 704/2001.
    Art. 58^6. - (1) Statul membru al Uniunii Europene, proprietar al bunului cultural descoperit, are dreptul de a verifica dacă bunul respectiv este un bun cultural, în termen de doua luni de la data comunicării notificării prevăzute la art. 58^4 alin. (1) şi, după caz, la art. 58^5 alin. (2).
    (2) Măsurile de conservare prevăzute la art. 58^4 alin. (2) şi la art. 58^5 alin. (2) încetează dacă statul membru al Uniunii Europene interesat nu introduce acţiunea în restituire în termen de un an de la data la care a luat la cunoştinţa despre locul unde se afla bunul cultural şi despre identitatea posesorului sau detentorului, în condiţiile prezentului capitol.
    Art. 58^7. - (1) Acţiunea în restituirea bunului cultural care a părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene este introdusă de statul interesat la Curtea de Apel Bucureşti împotriva posesorului sau detentorului bunului.
    (2) Acţiunea în restituire prevăzută la alin. (1) trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
    a) descrierea bunului care face obiectul acţiunii în restituire;
    b) declaraţie conform căreia bunul care face obiectul acţiunii în restituire este un bun cultural;
    c) declaraţie a autorităţilor competente ale statului membru al Uniunii Europene reclamant, conform căreia bunul cultural a părăsit ilegal teritoriul sau.
    (3) Dacă la data la care este formulată acţiunea în restituire ieşirea de pe teritoriul statului membru al Uniunii Europene reclamant nu mai prezintă caracter ilicit, acţiunea este respinsă ca fiind inadmisibila.
    Art. 58^8. - (1) Acţiunea în restituire prevăzută la art. 58^7 alin. (1) se prescrie în termen de un an de la data la care statul membru al Uniunii Europene reclamant a luat la cunoştinţa despre locul unde se afla bunul cultural şi despre identitatea posesorului sau detentorului, dar nu mai târziu de 30 de ani de la data la care bunul cultural a părăsit ilegal teritoriul statului reclamant, membru al Uniunii Europene.
    (2) În cazul bunurilor culturale care fac parte din colectiile publice prevăzute la art. 58^2 lit. c), precum şi pentru bunurile ecleziastice care, în statele membre ale Uniunii Europene, fac obiectul unei protecţii speciale, în conformitate cu legile naţionale, acţiunea în restituire se prescrie în termen de 75 de ani, cu excepţia statelor membre ale Uniunii Europene în care acţiunea este imprescriptibila sau în cazul acordurilor bilaterale încheiate de România cu statele membre ale Uniunii Europene, care stabilesc un termen mai mare de 75 de ani.
    Art. 58^9. - (1) Curtea de Apel Bucureşti hotărăşte restituirea bunului cultural dacă s-a stabilit ca bunul care face obiectul acţiunii în restituire este un bun cultural în sensul art. 58^2 şi ca părăsirea teritoriului naţional al statului membru al Uniunii Europene are caracter ilegal, în condiţiile art. 58^3.
    (2) În condiţiile alin. (1), instanţa hotărăşte acordarea unei despăgubiri echitabile posesorului bunului cultural, precum şi instituţiei specializate care a efectuat măsurile de conservare prevăzute la art. 58^4 alin. (2) şi la art. 58^5 alin. (2), după caz. Acordarea despăgubirii posesorului este dispusă numai în cazul depunerii de către acesta a tuturor diligentelor cu ocazia achiziţionării bunului cultural respectiv.
    (3) Sentinta Curţii de Apel Bucureşti prin care se dispun restituirea bunului cultural şi acordarea despăgubirilor prevăzute la alin. (2) poate fi atacată cu recurs la Curtea Suprema de Justiţie în termen de 15 zile de la comunicare. Curtea Suprema de Justiţie va judeca recursul de urgenta.
    (4) În cazul admiterii recursului prevăzut la alin. (3), Curtea Suprema de Justiţie, casand sentinta, va rejudeca litigiul în fond.
    (5) Plata despăgubirilor prevăzute la alin. (2) cade în sarcina statului membru al Uniunii Europene reclamant, se efectuează în momentul remiterii materiale a bunului care a făcut obiectul acţiunii în restituire şi trebuie să acopere, după caz:
    a) cheltuielile efectuate de posesorul de buna-credinţa în legătură cu achiziţionarea şi conservarea bunului cultural;
    b) cheltuielile efectuate de instituţia specializată în legătură cu conservarea bunului cultural.
    (6) Cheltuielile ce decurg din executarea hotărârii judecătoreşti prin care se restituie bunul cultural cad în sarcina statului membru al Uniunii Europene reclamant.
    (7) Dreptul statului membru al Uniunii Europene reclamant de a intră în posesia bunului cultural care face obiectul restituirii se prescrie în termen de 3 ani de la data la care hotărârea judecătorească prin care se dispune restituirea bunului respectiv a rămas definitivă şi irevocabilă, dacă în acest termen statul membru reclamant nu plăteşte despăgubirile prevăzute la alin. (2).
    Art. 58^10. - Statul membru al Uniunii Europene reclamant are dreptul la acţiunea în regres împotriva persoanei responsabile de ieşirea ilegala a bunului cultural de pe teritoriul sau, în cazul în care bunul cultural a fost restituit conform art. 58^9 alin. (1), precum şi atunci când statul respectiv a plătit despăgubirile prevăzute la art. 58^9 alin. (2).
    Art. 58^11. - Exercitarea dreptului de a introduce acţiunea în restituire nu aduce atingere dreptului statului membru al Uniunii Europene reclamant şi, după caz, al proprietarului bunului cultural care a părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene de a formula alte acţiuni, civile sau penale, în conformitate cu legislaţia naţionala a statului respectiv."
    18. Alineatele (2)-(4) ale articolului 60 vor avea următorul cuprins:
    "(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei.
    (3) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c)-f) se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.
    (4) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. g)-r) se sancţionează cu amendă de la 15.000.000 lei la 75.000.000 lei."
    19. Alineatul (1) al articolului 64 va avea următorul cuprins:
    "Art. 64. - (1) Prevederile prezentei legi, referitoare la contravenţii, se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepţia art. 28 şi 29."
    20. Alineatul (1) al articolului 65 va avea următorul cuprins:
    "Art. 65. - (1) Executarea de copii, mulaje, tiraje postume sau facsimile de pe bunuri culturale mobile clasate, fără acordul scris al titularului dreptului de administrare ori al proprietarului, potrivit art. 26 alin. (1) sau (2), după caz, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 15.000.000 lei la 75.000.000 lei."
    21. Articolul 68 va avea următorul cuprins:
    "Art. 68. - Degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare sau distrugerea din culpa a unui bun cultural mobil clasat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă de la 15.000.000 lei la 75.000.000 lei."
    22. Art. 70 va avea următorul cuprins:
    "Art. 70. - Efectuarea oricăror operaţiuni de export definitiv având ca obiect bunuri culturale mobile clasate, indiferent de titularul dreptului de proprietate, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar bunurile se confisca şi vor fi transmise în administrare instituţiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor."
    23. După articolul 70 se introduce un nou articol, articolul 70^1, cu următorul cuprins:
    "Art. 70^1. - (1) Introducerea pe teritoriul statului român, precum şi deţinerea, comercializarea, organizarea de expoziţii sau orice operaţie privind circulaţia bunurilor culturale mobile ori provenite din dezmembrarea de bunuri culturale imobile, care fac parte din patrimoniul cultural al unui stat străin, conform dispoziţiilor legale ale statului respectiv, şi care au fost exportate ilegal, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani.
    (2) Bunurile prevăzute la alin. (1) se confisca şi vor fi transmise unor instituţii specializate, în vederea conservării şi restituirii acestor bunuri statului din al cărui patrimoniu cultural fac parte.
    (3) În cazul infracţiunii prevăzute la alin. (1) urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror.
    (4) Tentativa se pedepseşte."
    24. Articolul 72 va avea următorul cuprins:
    "Art. 72. - Declasarea unui bun cultural mobil, fără respectarea procedurii prevăzute la art. 19, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 75.000.000 lei."


    Articolul 2

    În cuprinsul Legii nr. 182/2000 denumirea Ministerul Culturii se va înlocui cu denumirea Ministerul Culturii şi Cultelor, iar sintagma ministrul culturii, prin sintagma ministrul culturii şi cultelor.


    Articolul 3

    În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin hotărâre a Guvernului, vor fi aprobate normele de clasare a bunurilor culturale mobile, normele de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, normele privind autorizarea laboratoarelor şi a atelierelor de conservare şi restaurare, normele metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile şi normele privind comerţul cu bunuri culturale mobile, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor.


    Articolul 4

    Legea nr. 182/2000, cu modificările ulterioare şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica, după aprobarea acesteia din urma de către Parlament, dându-se textelor o noua numerotare.
    PRIM-MINISTRU
    ADRIAN NASTASE
    Contrasemnează:
    ---------------
    Ministrul culturii şi cultelor,
    Razvan Theodorescu
    Ministru de interne,
    Ioan Rus
    Ministrul finanţelor publice,
    Mihai Nicolae Tanasescu
    Bucureşti, 27 martie 2003.
    Nr. 16.
    -------------