LEGE Nr. 114 din 11 octombrie 1996
legea locuinţei
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 254 din 21 octombrie 1996



    Parlamentul României adopta prezenta lege.
    Reglementarea cadrului general de realizare, exploatare şi administrare a locuinţelor are la baza următoarele principii:
    Accesul liber şi neingradit la locuinta este un drept al fiecărui cetăţean.
    Realizarea locuinţelor constituie un obiectiv major, de interes naţional, pe termen lung, al administraţiei publice centrale şi locale.

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    Prezenta lege reglementează aspectele sociale, economice, tehnice şi juridice ale construcţiei şi folosinţei locuinţelor.


    Articolul 2

    Termenii utilizaţi în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles:
    a) Locuinta
    Construcţie alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotările şi utilitatile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii.
    b) Locuinta convenabila
    Locuinta care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinţa utilizatorului şi caracteristicile locuinţei, la un moment dat, acoperă necesităţile esenţiale de odihnă, preparare a hranei, educaţie şi igiena, asigurind exigenţele minimale prezentate în anexa nr. 1 la prezenta lege.
    c) Locuinta socială
    Locuinta care se atribuie cu chirie subventionata unor persoane sau familii, a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinta în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.
    d) Locuinta de serviciu
    Locuinta destinată funcţionarilor publici, angajaţilor unor instituţii sau agenţi economici, acordată în condiţiile contractului de muncă, potrivit prevederilor legale.
    e) Locuinta de intervenţie
    Locuinta destinată cazarii personalului unităţilor economice sau bugetare, care, prin contractul de muncă, îndeplineşte activităţi sau funcţii ce necesita prezenta permanenta sau în caz de urgenta în cadrul unităţilor economice.
    f) Locuinta de necesitate
    Locuinta destinată cazarii temporare a persoanelor şi familiilor ale căror locuinţe au devenit inutilizabile în urma unor catastrofe naturale sau accidente, sau ale căror locuinţe sunt supuse demolarii în vederea realizării de lucrări de utilitate publică, precum şi lucrărilor de reabilitare ce nu se pot efectua în clădiri ocupate de locatari.
    g) Locuinta de protocol
    Locuinta destinată utilizării de către persoanele care sunt alese sau numite în unele funcţii ori demnitati publice, exclusiv pe durata exercitării acestora.
    h) Casa de vacanta
    Locuinta ocupată temporar, ca reşedinţa secundară, destinată odihnei şi recreerii.


    Articolul 3

    Autorizarea executării construcţiilor de locuinţe noi, indiferent de natura proprietăţii sau a amplasamentului, se face pe baza satisfacerii exigenţelor minimale, prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.
    Consiliile judeţene şi locale, potrivit competentelor stabilite prin lege, pot autoriza executarea etapizata a construcţiilor de locuinţe.


    Capitolul 2 Dezvoltarea construcţiei de locuinţe


    Articolul 4

    Persoanele fizice sau juridice române pot realiza, cu respectarea prevederilor legale, construcţii de locuinţe pentru folosinţă proprie sau în scopul valorificării acestora.


    Articolul 5

    Persoanele juridice române care investesc, din profit, pentru realizarea de locuinţe sociale, de serviciu, de intervenţie şi de necesitate, beneficiază de reducerea impozitului în anul fiscal respectiv. Impozitul pe profit, aferent profitului utilizat pentru construirea de locuinţe noi, se reduce cu 75% .
    De prevederile alineatului precedent beneficiază şi persoanele juridice române care investesc din profit pentru realizarea de locuinţe destinate vinzarii sau închirierii, având ca limita suprafeţele construite prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.
    Locuintele care se realizează în condiţiile prezentului articol, precum şi ale art. 7 şi 20 din prezenta lege, se pot amplasa pe terenurile aparţinând persoanelor fizice beneficiare de locuinţe, ale persoanelor juridice investitoare sau pe terenuri concesionate în acest scop de către consiliile locale persoanelor juridice sau fizice, conform prevederilor legale, fără licitaţie publică, cu reducerea taxei de concesiune până la 95% .


    Articolul 6

    Persoanele juridice române care investesc din profit pentru punerea în siguranţa a locuinţelor aflate în proprietatea lor, avariate de seisme, precum şi pentru reabilitarea locuinţelor existente, din categoria a III-a, a IV-a şi garsoniere, realizate în condiţiile H.C.M. nr. 1.650/1968, H.C.M. nr. 1.669/1969 şi H.C.M. nr. 585/1971, beneficiază de reducerea impozitului conform prevederilor art. 5 din prezenta lege.


    Articolul 7

    Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuinţe cu suprafeţele construite prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege, exercitind controlul asupra preţului de vînzare, în vederea inlesnirii accesului la proprietate pentru unele categorii de persoane, în următoarea ordine de prioritate:
    a) ţinerii căsătoriti care, la data contractării locuinţei, au, fiecare, vârsta de până la 35 de ani;
    b) persoanele care beneficiază de facilităţi la cumpărarea sau construirea unei locuinţe, potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990, republicată;
    c) persoanele calificate din agricultura, învăţământ, sănătate, administraţie publică şi culte, care îşi stabilesc domiciliul în mediul rural;
    d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale.
    Persoanele din categoriile menţionate la lit. a) - c) beneficiază de o subvenţie de la bugetul de stat, în limitele prevederilor bugetare anuale, în raport cu venitul, de până la 30% din valoarea locuinţei, la data contractării, precum şi de plată în rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferenţei faţă de preţul final al locuinţei, după ce s-au scăzut subvenţia şi avansul minim obligatoriu de 10% din valoarea locuinţelor la data contractării, achitat de contractant.
    Persoanele prevăzute la lit. d) beneficiază de plată în rate lunare, în termen de 20 de ani, a diferenţei faţă de preţul final al locuinţei, după ce s-a scăzut avansul minim obligatoriu de 30% din valoarea locuinţei la data contractării, achitat de contractant.
    Dobinda la suma avansată din depozitul special, care se restituie în rate, este de 5% anual.
    În cazul nerestituirii la termenele stabilite a ratelor scadente, se va plati o dobinda de 10% anual asupra acestor rate.
    Autorităţile publice locale, prin administratori delegaţi de acestea, vor încheia cu persoanele fizice prevăzute în prezentul articol contracte de împrumut pentru sumele avansate din depozitul special, potrivit normelor legale în vigoare.


    Articolul 8

    Persoanele fizice prevăzute la art. 7 se vor adresa consiliilor locale, care vor analiza şi vor aproba, după caz, cererile respective, stabilind, totodată, şi ordinea de prioritate.
    Cuantumul subventiei se stabileşte în raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, potrivit normelor aprobate anual de Guvern.


    Articolul 9

    Depozitele special constituite pe seama consiliilor locale se alimentează din următoarele surse:
    a) sumele aprobate anual în bugetele locale, destinate realizării locuinţelor;
    b) încasările realizate din vânzarea locuinţelor şi a spaţiilor cu alta destinaţie din blocurile de locuinţe, potrivit prevederilor legale în vigoare, precum şi sumele încasate potrivit prevederilor art. 7;
    c) alocaţiile din bugetul de stat, în limita prevederilor aprobate anual cu aceasta destinaţie;
    d) alte surse constituite potrivit legii.


    Articolul 10

    De prevederile art. 7 din prezenta lege beneficiază, o singură dată, persoanele fizice care, împreună cu familia, nu au deţinut şi nu au în proprietate o locuinta, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 7 lit. c), sau dacă locuinta în care gospodăresc împreună nu satisface exigenţele minimale de suprafaţa, prevăzute în anexa nr. 1, corespunzător numărului de persoane din familie.
    Proprietarii locuinţelor noi, persoane fizice, sunt scutiţi de plată impozitului pe clădire timp de 10 ani de la data dobândirii locuinţei.
    În cazul înstrăinării locuinţei în condiţiile prezentei legi, noul proprietar nu mai beneficiază de scutirea de impozit.


    Articolul 11

    Locuintele care se realizează în condiţiile art. 7-9 din prezenta lege se vor amplasa, prin grija consiliilor locale, pe terenurile aflate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale sau pe terenurile aparţinând persoanelor fizice beneficiare, în condiţiile prevederilor Codului civil, cu respectarea documentaţiilor de urbanism legal aprobate şi cu asigurarea utilităţilor şi dotărilor edilitare necesare condiţiilor de locuit.


    Articolul 12

    Lucrările de viabilizare a terenurilor destinate construcţiilor de locuinţe, care constau în: drumuri publice, reţele de alimentare cu apa şi canalizare, reţele electrice şi, după caz, reţele de gaze, telefonice şi de termoficare se finanţează după cum urmează:
    a) drumurile publice, reţelele de alimentare cu apa şi canalizare şi, după caz, reţelele de termoficare, din bugetele locale şi din alte fonduri legal constituite cu aceasta destinaţie;
    b) reţelele electrice stradale, inclusiv posturile de transformare aferente şi, după caz, de gaze şi telefonice stradale, din bugetele de venituri şi cheltuieli ale regiilor autonome de profil, din credite bancare contractate de aceştia, precum şi din alte fonduri constituite cu aceasta destinaţie.
    Persoanele juridice care investesc, din profit, în lucrări de viabilizare a terenurilor destinate construcţiilor de locuinţe beneficiază de reducerea impozitului pe profit conform prevederilor art. 5.


    Articolul 13

    Deschiderea finanţării şi începerea lucrărilor din fonduri publice se efectuează după contractarea cu viitorii beneficiari a cel puţin 70% din numărul locuinţelor prevăzute a fi începute.


    Articolul 14

    Folosirea sumelor existente în depozitele constituite la nivelul consiliilor locale este de competenţa şi în răspunderea acestora.


    Articolul 15

    Alocaţiile de la bugetul de stat se fundamentează anual de către consiliile locale, în mod distinct, pentru terminarea locuinţelor şi pentru realizarea de noi locuinţe.


    Articolul 16

    Lista cuprinzând numărul, structura pe numărul de camere şi amplasamentul locuinţelor, precum şi lista persoanelor care vor beneficia de locuinţe, în ordinea de prioritate stabilită conform art. 7 de către consiliile locale, se afişează la sediul acestora.


    Articolul 17

    Prin familie, în sensul prezentei legi, se înţelege soţul, sotia, copiii, precum şi părinţii soţilor care locuiesc şi gospodăresc împreună.


    Articolul 18

    Până la restituirea sumelor datorate de către beneficiarii locuinţelor, se instituie ipoteca legală asupra locuinţei.


    Articolul 19

    Înstrăinarea, prin acte între vii, a locuinţelor pentru realizarea cărora s-au acordat subvenţii se poate face numai după restituirea integrală a sumelor actualizate datorate şi pe baza dovezii depunerii integrale a contravalorii sumelor actualizate, obţinute ca subvenţii de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7, în depozitul constituit pentru realizarea locuinţelor, în condiţiile prezentei legi.


    Articolul 20

    Casa de Economii şi Consemnaţiuni va acorda credite persoanelor fizice române pentru construirea, cumpărarea, reabilitarea şi repararea capitala a locuinţelor proprietate personală, pe maximum 20 de ani, precum şi pentru dotarea locuinţelor cu mobila şi obiecte de uz gospodăresc de folosinţă îndelungată, din producţia autohtona, pe termen de 2 ani. Dobinda convenită prin contract nu va fi mai mare decît cea practicată pe piaţa financiar-bancară (BUBOR) şi se va suporta:
    a) 15%, de către beneficiarul creditului;
    b) diferenţa, până la nivelul dobinzii practicate pe piaţa financiar-bancară, stabilită prin convenţie între Ministerul Finanţelor şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni, prin subvenţii de la bugetul de stat.
    Casa de Economii şi Consemnaţiuni nu va percepe nici un comision pentru creditele acordate.
    Creditele se acordă, o singură dată, persoanelor fizice române care îndeplinesc condiţiile stabilite la art. 10, pentru construirea, cumpărarea, reabilitarea sau repararea capitala a locuinţei proprietate personală, precum şi pentru cumpărarea de mobilier şi obiecte de uz gospodăresc de folosinţă îndelungată, din producţia autohtona, pentru dotarea acestor locuinţe şi a celor deţinute cu chirie, a căror suprafaţa construită nu depăşeşte prevederile din anexa nr. 1 la prezenta lege.
    La primirea creditului, beneficiarul trebuie să aibă constituit la Casa de Economii şi Consemnaţiuni un depozit reprezentind până la 30% din valoarea creditului solicitat.
    La depozitul constituit, Casa de Economii şi Consemnaţiuni va bonifica o dobinda egala cu cea suportată direct de către beneficiar. Depozitul nu va fi restituit înainte de rambursarea integrală a creditului şi poate fi utilizat pentru restituirea ultimelor transe ale creditului, în limita cuantumului depozitului constituit.
    Neplata, consecutiv, a 6 rate lunare de credit şi a dobinzii aferente atrage executarea silită asupra bunului dobândit. Bunul dobândit prin astfel de credite nu poate fi înstrăinat decît după restituirea creditului.
    Modul de plată şi cuantumul subvenţiilor se stabilesc prin convenţie între Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi Ministerul Finanţelor.
    Ministerul Finanţelor va prevedea, anual, în bugetul de stat sumele aferente subvenţiilor la dobinda pentru creditele acordate şi care urmează a fi acordate în anul respectiv de către Casa de Economii şi Consemnaţiuni.


    Capitolul 3 Închirierea locuinţelor


    Articolul 21

    Închirierea locuinţelor se face pe baza acordului dintre proprietar şi chiriaş, consemnat prin contract scris, care se va inregistra la organele fiscale teritoriale, şi va cuprinde:
    a) adresa locuinţei care face obiectul închirierii;
    b) suprafaţa locativă şi dotările folosite în exclusivitate şi în comun;
    c) suprafaţa curţilor şi a gradinilor folosite în exclusivitate sau în comun;
    d) valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia şi modul de plată;
    e) suma plătită în avans în contul chiriei;
    f) locul şi condiţiile în care se realizează primirea şi restituirea cheilor;
    g) obligaţiile părţilor privind folosirea şi întreţinerea spaţiilor care fac obiectul contractului;
    h) inventarul obiectelor şi al dotărilor aferente;
    i) data intrării în vigoare şi durata;
    j) condiţiile privind folosinţă exclusiva şi în comun a părţilor aflate în coproprietate;
    k) persoanele care vor locui împreună cu titularul contractului;
    l) alte clauze convenite între părţi.


    Articolul 22

    Sunt nule de drept orice clauze cuprinse în contractul de închiriere, care:
    a) obliga chiriaşul sa recunoască sau sa plătească în avans proprietarului orice suma cu titlu de reparatie în sarcina proprietarului;
    b) prevăd responsabilitatea colectivă a chiriaşilor în caz de degradare a elementelor de construcţii şi a instalaţiilor, a obiectelor şi dotărilor aferente spaţiilor comune;
    c) impun chiriaşilor să facă asigurări de daune;
    d) exonereaza proprietarul de obligaţiile ce îi revin potrivit prevederilor legale;
    e) autorizeaza pe proprietar să obţină venituri din nerespectarea clauzelor contractului de închiriere.


    Articolul 23

    În cazul în care părţile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriaşul este obligat sa părăsească locuinta la expirarea termenului contractual.


    Articolul 24

    Rezilierea contractului de închiriere înainte de termenul stabilit se face în următoarele condiţii:
    a) la cererea chiriaşului, cu condiţia notificării prealabile într-un termen de minimum 60 de zile;
    b) la cererea proprietarului, atunci când:
    - chiriaşul nu a achitat chiria cel puţin 3 luni consecutiv;
    - chiriaşul a pricinuit însemnate stricăciuni locuinţei, clădirii în care este situata aceasta, instalaţiilor, precum şi oricăror alte bunuri aferente lor, sau dacă înstrăinează fără drept părţi ale acestora;
    - chiriaşul are un comportament care face imposibila convieţuirea sau împiedica folosirea normală a locuinţei;
    - chiriaşul nu a respectat clauzele contractuale;
    c) la cererea asociaţiei de proprietari, atunci când chiriaşul nu şi-a achitat obligaţiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioadă de 3 luni, dacă au fost stabilite, prin contractul de închiriere, în sarcina chiriaşului.


    Articolul 25

    Evacuarea chiriaşului se face numai pe baza unei hotărâri judecătoreşti definitive.
    Chiriaşul este obligat la plata chiriei prevăzute în contractul de închiriere, până la data executării efective a hotărârii de evacuare.


    Articolul 26

    Chiriaşul poate subînchiria, modifica sau îmbunătăţi locuinta deţinută, numai cu acordul prealabil scris şi în condiţiile stabilite de proprietar, dacă acestea nu sunt interzise prin contractul de închiriere principal.
    Beneficiarul contractului de subinchiriere nu se poate prevala de nici un drept împotriva proprietarului şi nici asupra oricărui titlu de ocupare.
    Contractul de subinchiriere, încheiat cu respectarea prevederilor legale, se înregistrează la organele fiscale teritoriale.


    Articolul 27

    În cazul părăsirii definitive a domiciliului, de către titularul contractului de închiriere, sau al decesului acestuia, închirierea continua, după caz:
    a) în beneficiul soţului sau al sotiei, dacă a locuit împreună cu titularul;
    b) în beneficiul descendenţilor sau al ascendenţilor, dacă au locuit împreună cu acesta;
    c) în beneficiul altor persoane care au avut acelaşi domiciliu cu titularul cel puţin un an şi care au fost înscrise în contractul de închiriere.
    În cazul mai multor cereri, contractul de închiriere se transfera prin hotărâre judecătorească.
    În lipsa persoanelor care pot solicita locuinta, potrivit celor de mai sus, contractul de închiriere încetează în termen de 30 de zile de la data părăsirii domiciliului de către titularul contractului sau de la data înregistrării decesului.


    Articolul 28

    Proprietarul are următoarele obligaţii:
    a) sa predea chiriaşului locuinta în stare normală de folosinţă;
    b) sa ia măsuri pentru repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi de funcţionalitate a clădirii pe toată durata închirierii locuinţei;
    c) sa întreţină în bune condiţii elementele structurii de rezistenta a clădirii, elementele de construcţie exterioare ale clădirii (acoperis, fatada, împrejmuiri, pavimente), curţile şi grădinile, precum şi spaţiile comune din interiorul clădirii (casa scării, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scări exterioare);
    d) sa întreţină în bune condiţii instalaţiile comune proprii clădirii (ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apa, de canalizare, instalaţii de încălzire centrala şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze, centrale termice, crematorii, instalaţii de colectare a deşeurilor, instalaţii de antena colectivă, telefonice etc.).


    Articolul 29

    Chiriaşul are următoarele obligaţii:
    a) să efectueze lucrări de întreţinere, reparaţii sau înlocuire a elementelor de construcţii şi instalaţii din folosinţă exclusiva;
    b) sa repare sau sa înlocuiască elementele de construcţii şi de instalaţii deteriorate din folosinţă comuna, ca urmare a folosirii lor necorespunzătoare, indiferent dacă acestea sunt în interiorul sau în exteriorul clădirii; dacă persoanele care au produs degradarea nu sunt identificate, cheltuielile de reparaţii vor fi suportate de cei care au acces sau folosesc în comun elementele de construcţii, de instalaţii, obiectele şi dotările aferente;
    c) să asigure curăţenia şi igienizarea în interiorul locuinţei şi la părţile de folosinţă comuna pe toată durata contractului de închiriere.
    Obligaţiile chiriaşului cu privire la întreţinerea şi repararea spaţiului închiriat se păstrează şi în cazul subinchirierii locuinţei.


    Articolul 30

    În cazul neîndeplinirii de către proprietar a obligaţiilor care îi revin cu privire la întreţinerea şi repararea locuinţei închiriate, lucrările pot fi executate de către chiriaşi în contul proprietarului, retinind contravaloarea acestora din chirie.
    Chiriaşul va putea executa aceste lucrări, dacă degradarea produsă este de natura sa afecteze folosinţă normală a clădirii sau a locuinţei şi numai atunci când proprietarul, la sesizarea scrisă a chiriaşului, nu a luat măsuri de executare a lucrării, în termen de 30 de zile de la data sesizării.


    Articolul 31

    Chiria practicată pentru locuinţe va acoperi cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii, impozitele pe clădiri şi pe teren, precum şi recuperarea investiţiei, în funcţie de durata normata stabilită potrivit prevederilor legale, precum şi un profit supus negocierii între părţi.


    Articolul 32

    Nivelul maxim al chiriei pentru locuintele aflate în proprietatea statului se stabileşte prin lege specială. Chiria maxima pentru aceste locuinţe se diferentiaza pe categorii de localităţi şi pe zone, de către consiliile locale, după criteriile avute în vedere la stabilirea impozitelor şi a taxelor locale pentru terenuri.


    Articolul 33

    Titularii de contracte de închiriere pot face între ei schimb de locuinţe, cu avizul autorităţii care a aprobat închirierea sau, după caz, al proprietarului locuinţei.


    Capitolul 4 Administrarea clădirilor de locuit


    Articolul 34

    Clădirile de locuit pot fi date de proprietar în administrarea unor persoane fizice sau juridice, asociaţii, servicii publice sau agenţi economici specializaţi, după caz.
    Obligaţiile celor care administrează sunt, în principal, următoarele:
    a) gestionarea bunurilor şi a fondurilor băneşti;
    b) angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor necesare şi urmărirea realizării acestora, în vederea funcţionarii corespunzătoare a clădirii;
    c) asigurarea cunoaşterii şi respectării regulilor de locuit în comun;
    d) reprezentarea intereselor proprietarului în raport cu autorităţile publice;
    e) îndeplinirea oricăror obligaţii prevăzute de lege.


    Articolul 35

    În clădirile de locuit cu mai multe locuinţe, proprietarul răspunde de asigurarea condiţiilor de funcţionare normală a locuinţei aflate în proprietate exclusiva şi a spaţiilor aflate în proprietate indiviză.
    În acest scop, proprietarii se vor constitui în asociaţii cu personalitate juridică.
    Modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a asociaţiilor de proprietari se reglementează potrivit regulamentului-cadru cuprins în anexa nr. 2 la prezenta lege.


    Articolul 36

    În cazurile în care, în clădirile de locuinţe, unul dintre proprietari împiedica cu buna-ştiinţa şi sub orice formă folosirea normală a imobilului de locuit, creind prejudicii celorlalţi chiriaşi sau proprietari, după caz, la solicitarea asociaţiei de proprietari, instanţa va hotărî măsurile pentru folosirea normală a imobilului.


    Articolul 37

    Chiriaşii clădirilor cu mai multe locuinţe se pot asocia, potrivit legii, în scopul reprezentării intereselor lor în raporturile cu proprietarii, precum şi cu alte persoane juridice sau persoane fizice.
    În acelaşi scop, în cazul neconstituirii asociaţiei, chiriaşii pot mandata un reprezentant.


    Capitolul 5 Locuinta socială


    Articolul 38

    Construcţiile de locuinţe sociale se pot realiza, în orice localitate, pe amplasamentele prevăzute în documentaţiile de urbanism şi în condiţiile prezentei legi.
    Constituirea fondului de locuinţe sociale se face prin realizarea de construcţii noi şi prin reabilitarea unor construcţii existente.
    Consiliile locale controlează şi răspund de fondul de locuinţe sociale situate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale respective.


    Articolul 39

    Locuintele sociale aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale.


    Articolul 40

    Locuintele sociale se vor amplasa numai pe terenurile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 11.


    Articolul 41

    Locuinta socială se realizează cu respectarea suprafeţei utile şi a dotărilor stabilite în limita suprafeţei construite, potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege.
    Pentru locuintele care se realizează prin reabilitarea construcţiilor existente se considera obligatorii numai prevederile legate de dotarea minima.


    Articolul 42

    Au acces la locuinta socială, în vederea închirierii, familiile cu un venit mediu net lunar realizat în ultimele 12 luni sub nivelul venitului net lunar pe familie, pentru care se acordă ajutor social potrivit legii, majorat cu 10% .
    Nivelul minim astfel calculat va fi corectat periodic de Guvern, în funcţie de evoluţia situaţiei economice şi sociale, începând cu anul 1996.
    Venitul net lunar pe familie se stabileşte pe baza declaraţiei de venit şi a actelor doveditoare potrivit prevederilor legale.
    Declaraţiile de venit, făcute cu nesinceritate, atrag răspunderea materială sau penală, după caz.


    Articolul 43

    Locuintele sociale se repartizează de către consiliile locale pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, în condiţiile prevederilor prezentului capitol, şi de ele pot beneficia, în ordinea de prioritate stabilită de consiliile locale, următoarele categorii de persoane: ţinerii căsătoriti care au fiecare vârsta de până la 35 de ani, ţinerii proveniţi din instituţii de ocrotire socială şi care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradul I şi ÎI, persoanele handicapate, pensionării, veteranii şi văduvele de război, beneficiarii prevederilor Legii nr. 42/1990, republicată, şi ai Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, alte persoane sau familii îndreptăţite.


    Articolul 44

    Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoană imputernicita de acesta, cu beneficiarii stabiliţi de consiliul local, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe baza declaraţiei de venituri şi a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale.
    Nivelul chiriei nu va depăşi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferenţa până la valoarea nominală a chiriei, calculată potrivit art. 31, va fi subventionata de la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situata locuinta socială.


    Articolul 45

    Titularul contractului de închiriere este obligat sa comunice primarului, în termen de 30 de zile, orice modificare produsă în venitul net lunar al familiei acestuia, sub sancţiunea rezilierii contractului de închiriere.
    În cazurile în care venitul net lunar pe familie s-a modificat, autoritatea administraţiei publice locale va opera modificarea chiriei şi a subventiei acordate, cuvenite proprietarului.


    Articolul 46

    Contractul de închiriere se poate rezilia:
    a) în condiţiile prevăzute la art. 24 din prezenta lege;
    b) în cazul în care venitul mediu net lunar pe familie, realizat în 2 ani fiscali consecutivi, depăşeşte cu peste 20% nivelul minim prevăzut la art. 42 din prezenta lege, iar titularul contractului de închiriere nu a achitat valoarea nominală a chiriei în termen de 90 de zile de la comunicare.


    Articolul 47

    Locuintele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi vîndute.


    Articolul 48

    Nu pot beneficia de locuinţe sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile care:
    a) deţin în proprietate o locuinta;
    b) au înstrăinat o locuinta după data de 1 ianuarie 1990;
    c) au beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea unei locuinţe;
    d) deţin, în calitate de chiriaş, o alta locuinta.


    Articolul 49

    Beneficiarii locuinţelor sociale nu au dreptul sa subinchirieze, sa transmită dreptul de locuire sau sa schimbe destinaţia spaţiului închiriat, sub sancţiunea rezilierii contractului de închiriere şi a suportării eventualelor daune aduse locuinţei şi clădirii, după caz.


    Articolul 50

    Finanţarea locuinţelor sociale se asigura din bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual, ale consiliilor locale, în care scop se instituie o subdiviziune de cheltuieli distinctă în aceste bugete.
    Statul sprijină construcţia de locuinţe sociale prin transferuri de la bugetul de stat, stabilite cu acesta destinaţie, anual, prin legea bugetului de stat.
    Persoanele fizice şi agenţii economici pot sprijini prin donaţii sau contribuţii construcţia de locuinţe sociale.


    Capitolul 6 Locuinta de serviciu şi locuinta de intervenţie


    Articolul 51

    Fondul de locuinţe de serviciu se compune din:
    a) locuinţe existente, care, potrivit prevederilor legale, rămân cu destinaţia de locuinţe de serviciu la data intrării în vigoare a prezentei legi;
    b) locuinţe noi.
    Condiţiile şi durata de închiriere vor fi stipulate în contractul de închiriere încheiat între părţile contractante, accesoriu la contractul de muncă.


    Articolul 52

    Locuintele noi se finanţează, în condiţiile legii, din:
    a) bugetul de stat şi bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual cu aceasta destinaţie;
    b) bugetele agenţilor economici, pentru salariaţii acestora.


    Articolul 53

    Locuintele de serviciu finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale se realizează cu respectarea suprafeţei utile şi a dotărilor, în limita suprafeţei construite pe apartament, potrivit anexei nr. 1.
    Locuintele de serviciu se vor amplasa după cum urmează:
    a) pe terenurile aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, pentru locuintele finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, cu asigurarea viabilizarii terenurilor, potrivit prevederilor art. 12;
    b) pe terenurile aparţinând agenţilor economici, pentru locuintele şi lucrările de viabilizare a terenurilor finanţate din bugetele acestora.
    În situaţii deosebite, determinate de natura amplasamentului şi de caracterul zonei, cu aprobarea ordonatorilor de credite, locuintele prevăzute la alin. 1 se pot construi cu suprafeţe majorate cu până la 20% faţă de cele prevăzute în anexa nr. 1, iar peste aceasta limita, cu aprobarea Guvernului.
    Locuintele de serviciu realizate în condiţiile prezentei legi, finanţate de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, pot fi vîndute în condiţiile legii, cu aprobarea Guvernului, în situaţia în care a încetat activitatea ce a generat realizarea locuinţelor respective.


    Articolul 54

    Locuinta de intervenţie urmează regimul locuinţei de serviciu.
    Locuintele de intervenţie se realizează o dată cu obiectivul de investiţie şi se amplaseaza în incinta acestuia sau în imediata apropiere.
    Locuintele de intervenţie nu pot fi vîndute chiriaşilor.


    Capitolul 7 Locuinta de necesitate


    Articolul 55

    Locuinta de necesitate se finanţează şi se realizează în condiţiile stabilite pentru locuinta socială.
    Locuinta de necesitate se închiriază temporar persoanelor şi familiilor ale căror locuinţe au devenit inutilizabile potrivit prevederilor art. 2 lit. f).
    Contractul de închiriere se încheie de către primarul localităţii sau de către o persoană imputernicita de acesta, pe baza hotărârii consiliului local, până la înlăturarea efectelor care au făcut inutilizabile locuintele.


    Articolul 56

    Consiliile locale pot declara, în cazuri de extrema urgenta, drept locuinţe de necesitate, locuintele libere aflate în fondul de locuinţe sociale.


    Capitolul 8 Locuinta de protocol


    Articolul 57

    Locuintele de protocol sunt proprietate publică a statului.
    Administrarea fondului locativ de protocol se face de către Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", care asigura evidenta, întreţinerea, repararea şi conservarea acestuia, precum şi încasarea chiriei.
    Atribuirea, ocuparea şi folosirea locuinţelor de protocol se fac în condiţiile prezentei legi.


    Articolul 58

    Preşedintele României, preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor şi primul-ministru beneficiază, în condiţiile prezentei legi, de cîte o locuinta de protocol, ca reşedinţa oficială.
    Resedintele oficiale ale persoanelor prevăzute la alin. 1 se atribuie de către Guvern şi sunt puse la dispoziţia lor, împreună cu dotările aferente, pe întreaga perioadă a exercitării funcţiei, de către Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat".
    Lista imobilelor cu destinaţie de reşedinţa oficială, precum şi a celorlalte locuinţe de protocol, şi condiţiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 59

    Pot beneficia de locuinta de protocol, la cerere, cu plata chiriei prevăzute de lege, persoanele care îndeplinesc următoarele funcţii publice: vicepreşedinţi ai Senatului şi ai Camerei Deputaţilor, miniştri de stat, miniştrii şi asimilaţii acestora, precum şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, preşedintele Curţii Constituţionale, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului Legislativ şi avocatul poporului, pe durata exercitării funcţiei sau a mandatului.
    Pentru persoanele prevăzute la alin. 1, atribuirea locuinţei de protocol se face prin decizie a primului-ministru şi se pune la dispoziţia lor de către Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat".
    Atribuirea locuinţelor de protocol se poate face numai dacă persoanele prevăzute la alin. 1 nu deţin, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, o alta locuinta care să corespundă condiţiilor stabilite potrivit art. 58 alin. 3.


    Articolul 60

    Pentru resedintele oficiale, Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" va încheia contracte de închiriere cu serviciile de specialitate ale instituţiilor în care îşi desfăşoară activitatea persoanele beneficiare.
    Pentru locuintele de protocol, contractele de închiriere se încheie de către Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" cu beneficiarii direcţi, care, pe aceasta baza, vor putea ocupa locuinta respectiva împreună cu membrii familiei.
    Contractul de închiriere a locuinţelor de protocol şi a celor cu destinaţie de reşedinţa oficială încetează de drept în termen de 60 de zile de la data eliberării din funcţie a beneficiarului.
    Atribuirea, în condiţiile prezentei legi, a unei resedinte oficiale, respectiv a unei locuinţe de protocol, nu afectează drepturile locative deţinute de persoanele prevăzute la art. 58 şi 59.


    Capitolul 9 Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 61

    Orice litigiu în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluţionează de către instanţele judecătoreşti.


    Articolul 62

    Prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, aprobată şi modificată prin Legea nr. 82/1995, se aplică în continuare până la terminarea locuinţelor începute.
    După finalizarea blocurilor de locuinţe, sursele de constituire a depozitului special, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994 şi ale normelor metodologice, se preiau ca venituri la depozitul special constituit în conformitate cu prevederile art. 9.


    Articolul 63

    În termen de 60 de zile de la data introducerii sistemului de determinare şi impozitare a venitului global pentru persoane fizice, Guvernul va reglementa facilităţile prevăzute la cap. ÎI din prezenta lege, de care să poată beneficia şi persoanele fizice care investesc în construcţia de locuinţe şi pentru punerea în siguranţa a locuinţelor avariate de seisme.


    Articolul 64

    Schimbarea destinaţiei locuinţelor, precum şi a spaţiilor cu alta destinaţie decît aceea de locuinta situate în clădiri colective se poate face numai cu acordul asociaţiei de proprietari, în condiţiile legii.


    Articolul 65

    Construirea caselor de vacanta se autorizeaza, la cererea persoanelor fizice şi a agenţilor economici, numai pe terenurile aflate în proprietatea acestora sau concesionate în condiţiile legii, în zonele stabilite prin documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.


    Articolul 66

    Plata chiriei pentru resedintele oficiale se face din bugetele Presedentiei României, Senatului, Camerei Deputaţilor şi Secretariatului General al Guvernului, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual.


    Articolul 67

    Guvernul răspunde de aplicarea unitară, pe întreg teritoriul tarii, a politicii de dezvoltare a construcţiei de locuinţe.
    Programul de dezvoltare a construcţiei de locuinţe se elaborează de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, pe baza fundamentarii organelor administraţiei publice centrale interesate, consiliilor judeţene şi locale, în acord cu documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.


    Articolul 68

    Pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentei legi, Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare.


    Articolul 69

    În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, proprietarii din clădirile cu mai multe locuinţe în proprietate privată sau mixtă se vor constitui în asociaţii de proprietari, în conformitate cu Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari cuprins în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
    Înregistrările clădirilor în cărţile funciare şi ale asociaţiilor de proprietari la judecătorii, constituite potrivit prevederilor alin. 1, sunt scutite de taxe.
    Până la data dobândirii personalităţii juridice a asociaţiei de proprietari, asociaţiile de locatari îşi desfăşoară activitatea pe baza Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea şi funcţionarea asociaţiei locatarilor.


    Articolul 70

    Decretul Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea şi funcţionarea asociaţiei locatarilor se abroga după 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.


    Articolul 71

    Persoanele care beneficiază de drepturi mai favorabile decît cele prevăzute în prezenta lege, consacrate prin legi speciale, care se referă, printre altele, la materia raporturilor juridice locative şi a celor conexe acestora, se bucura în continuare de aplicarea drepturilor mai favorabile.


    Articolul 72

    Dispoziţiile prezentei legi privind închirierea locuinţelor se completează cu dispoziţiile Codului civil privind contractul de locaţiune.


    Articolul 73

    La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga:
    - Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, cu excepţia cap. 4 şi a art. 63 cu referire la cap. 4 din aceeaşi lege, exclusiv dispoziţiile referitoare la suprafeţele locative proprietate personală;
    - H.C.M. nr. 860/1973 pentru stabilirea măsurilor de executare a Legii nr. 5/1973, în ceea ce priveşte închirierea de locuinţe;
    - Decretul Consiliului de Stat nr. 256/1984 privind îmbunătăţirea regimului de construire a locuinţelor şi modificarea unor reglementări referitoare la stabilirea preţurilor limita a locuinţelor care se construiesc din fondurile statului, a preţurilor de contractare ale locuinţelor proprietate personală şi a preţurilor de vînzare ale locuinţelor din fondul locativ de stat;
    - Decretul Consiliului de Stat nr. 68/1975 privind îmbunătăţirea regimului de construire a locuinţelor din fondurile statului sau din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie;
    - art. 12 alin. 1 lit. a) şi alin. 2, art. 21-25 şi art. 35 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor;
    - orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.
    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 30 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
    p. PREŞEDINTELE SENATULUI
    ION SOLCANU
    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    ADRIAN NASTASE


    Anexa 1

    EXIGENŢELE MINIMALE
    pentru locuinţe
    A. Cerinţe minimale:
    - acces liber individual la spaţiul locuibil, fără tulburarea posesiei şi a folosinţei exclusive a spaţiului deţinut de către o altă persoană sau familie;
    - spaţiu pentru odihna;
    - spaţiu pentru prepararea hranei;
    - grup sanitar;
    - acces la energia electrica şi apa potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate şi a reziduurilor menajere.
    B. Suprafeţe minimale:
                         
      Persoane/ familieCamere/ locuinţăCameră de ziDormitoareLoc de luat masaBucătărieÎncăperi sanitareSpaţii de depozitareSuprafaţă utilăSuprafaţă construită
      nr.nr.m2m2m2m2m2m2m2m2
      1118,00-2,505,004,502,0037,0058,00
      2218,0012,003,005,004,502,0052,0081,00
      3318,0022,003,005,506,502,5066,00102,00
      4319,0024,003,505,506,503,5074,00115,00
      5420,0034,003,506,007,504,0087,00135,00
      6421,0036,004,506,007,504,5093,00144,00
      7522,0046,005,006,509,005,00107,00166,00
      8522,0048,006,006,509,005,50110,00171,00

    NOTĂ:
    - Suprafaţa camerei de zi de la locuinta cu o camera include spaţiul pentru dormit.
    - Locul de luat masa poate fi inglobat în bucatarie sau în camera de zi.
    - Înălţimea libera minima a camerelor de locuit va fi de 2,55 m, cu excepţia mansardelor, supantelor şi niselor, la care se va asigura un volum minim de 15 mc de persoana.
    - Suprafaţa locuibilă este suprafaţa desfăşurată a încăperilor de locuit. Ea cuprinde suprafaţa dormitoarelor şi a camerei de zi.
    - Suprafaţa utila este suprafaţa desfăşurată, mai puţin suprafaţa aferentă pereţilor.
    - Suprafaţa utila a locuinţei este suma tuturor suprafeţelor utile ale încăperilor. Ea cuprinde: camera de zi, dormitoare, băi, WC, dus, bucatarie, spaţii de depozitare şi de circulaţie din interiorul locuinţei. Nu se cuprind: suprafaţa logiilor şi a balcoanelor, pragurile golurilor de uşi, ale trecerilor cu deschideri până la 1,00 m, nisele de radiatoare, precum şi suprafeţele ocupate de sobe şi cazane de baie (cîte 0,50 mp pentru fiecare soba şi cazan de baie), în cazul în care încălzirea se face cu sobe. În cazul locuinţelor duplex, rampa, mai puţin palierele, nu se cuprinde în suprafaţa utila a locuinţei.
    - Suprafaţa construită pe locuinta, prevăzută în tabelul B, este suma suprafeţelor utile ale încăperilor, logiilor, balcoanelor, precum şi a cotei-părţi din suprafeţele părţilor comune ale clădirilor (spălătorii, uscătorii, casa scării, inclusiv anexele pentru colectarea, depozitarea şi evacuarea deşeurilor menajere, casa liftului etc.), la care se adauga suprafaţa aferentă pereţilor interiori şi exteriori ai locuinţei; în cazul încălzirii cu combustibil solid, se adauga suprafaţa aferentă sobelor şi cazanelor de baie. Nu sunt cuprinse suprafeţele aferente boxelor de la subsol şi ale garajelor care pot fi prevăzute distinct.
    - Suprafaţa incaperii sanitare principale din locuinta va permite accesul la cada de baie al persoanelor imobilizate în scaun cu rotile.
    - Încăperea sanitară se include în locuinta, în cazul în care pot fi asigurate alimentarea cu apa şi canalizarea.
    - Lăţimea minima de circulaţie a coridoarelor şi a vestibulului din interiorul locuinţei va fi de 120 cm.
    - În funcţie de amplasamentul construcţiei, suprafeţele construite pot avea abateri în limitele de +-10% .
    - Numărul de persoane pe locuinţe se utilizează la repartizarea locuinţelor sociale, de intervenţie, de serviciu şi de necesitate.
    C. Încăperi sanitare:
    Număr de camere/locuinta
                 
        12345
      Baie11112
      Duş---1-
      WC--1--

    D. Dotarea minima a încăperilor sanitare
               
        BaieDuşWC
      Cadă de baie   1--
      Vas WC   111
      Lavoarmare1--
      mic-11
      Cuvă pentru duş   -1-
      Etajerămare1--
      mică-11
      Oglindămare1--
      mică-11
      Portprosop   111
      Portsăpun   111
      Porthârtie   111
      Cuier   11-
      Sifon pardoseală   11-

    NOTĂ:
    - În baie se va prevedea spaţiul pentru masina de spălat rufe.
    - Încăperile sanitare vor fi ventilate direct sau prin cos de ventilaţie.
    E. Dotarea minima a bucatariei
               
      Nr. de camere/locuinţă1-2345
      Spălător cu cuvă şi picurător1111

    NOTĂ:
    - În bucatarie se vor prevedea: cos de ventilaţie, spaţiu pentru frigider şi pentru masa de lucru.
    F. Dotarea minima cu instalaţii electrice
                   
        DormitorCameră de ziBucătărieBaieDuşWC
      Loc de lampă11----
      Aplică--1111
      Comutator11----
      Întrerupător--1111
      Priză231---
      Priză cu contact de protecţie--11--

    NOTĂ:
    - Se vor prevedea întrerupătoare şi aplice pentru fiecare spaţiu de depozitare şi spaţiu de circulaţie.
    - Priza cu contact de protecţie, instalata pentru baie, se monteaza în exteriorul incaperii.
    - Fiecare locuinta va fi prevăzută cu instalatie de sonerie.
    - În clădiri cu mai multe locuinţe se vor prevedea instalaţii şi prize pentru antena colectivă şi telefon.
    - Pentru locuintele situate în mediu rural, dotările minime privind încăperile sanitare şi bucataria se vor putea realiza pe parcursul existenţei construcţiei, în corelare cu racordarea locuinţei la reţelele de utilitate publică sau la sistemul propriu de alimentare cu apa şi evacuare controlată a apelor uzate.
    G. Spaţii şi instalaţii de folosinţă comuna pentru clădiri cu mai multe locuinţe
    - Instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi ascensor conform normelor în vigoare.
    - Spaţii pentru biciclete, carucioare şi pentru uscarea rufelor.
    - Spaţii destinate colectării, depozitarii şi evacuarii deşeurilor menajere.
    - Spaţii pentru depozitarea combustibililor solizi sau lichizi, în situaţiile în care nu se pot asigura încălzirea centrala şi/sau gaze la bucatarie.
    - Rampa de acces pentru persoanele imobilizate în scaun cu rotile.


    Anexa 2

    REGULAMENT 11/10/1996 (21-10-1996)