HOTĂRÂRE nr. 326 din 24 august 2005
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii
EMITENT
  • CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII - PLENUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 867 din 27 septembrie 2005



    În temeiul dispoziţiilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, ale art. 24 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare,
    având în vedere art. 39 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare,
    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

    Articolul 1

    Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.


    Articolul 2

    Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 166/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 30 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 30/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică, asimilat magistraţilor, din aparatul tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii şi Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 31/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de personal contractual din aparatul tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 16 februarie 2005, se abrogă.


    Articolul 3

    Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,
    judecător dr. Dan Lupaşcu
    Bucureşti, 24 august 2005.
    Nr. 326.


    Anexa
    REGULAMENT
    de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii

    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    (1) Consiliul Superior al Magistraturii, denumit în continuare Consiliu, este un organ constituţional.
    (2) Consiliul face parte din autoritatea judecătorească.
    (3) Consiliul este garantul independenţei justiţiei.


    Articolul 2

    Consiliul este independent şi se supune în activitatea sa numai legii.


    Articolul 3

    Consiliul are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.


    Articolul 4

    (1) Consiliul apără judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii acestora în înfăptuirea justiţiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea.
    (2) Consiliul apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.
    (3) Consiliul asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.


    Articolul 5

    Membrii Consiliului răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.


    Capitolul II Structura Consiliului


    Articolul 6

    (1) Consiliul este alcătuit din 19 membri, care compun Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, denumit în continuare Plen.
    (2) Din Consiliu fac parte:
    a) 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor;
    b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat;
    c) 3 membri de drept, respectiv: preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezentant al puterii judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei.
    (3) Magistraţii prevăzuţi la alin. (2) lit. a) compun cele două secţii ale Consiliului, una pentru judecători şi una pentru procurori.
    (4) Secţia pentru judecători este alcătuită din:
    a) 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    b) 3 judecători de la curţile de apel, inclusiv Curtea Militară de Apel;
    c) 2 judecători de la tribunale, inclusiv tribunale specializate şi Tribunalul Militar Teritorial;
    d) 2 judecători de la judecătorii şi tribunalele militare.
    (5) Secţia pentru procurori este alcătuită din:
    a) un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Parchetul Naţional Anticorupţie;
    b) un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel, inclusiv Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel;
    c) 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale, tribunale specializate şi de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial;
    d) un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii şi de pe lângă tribunalele militare.


    Capitolul III Conducerea Consiliului


    Articolul 7

    (1) Consiliul este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.
    (2) Preşedinţii şi vicepreşedinţii sunt aleşi de Plen dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 6 alin. (2) lit. a), în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.
    (3) Preşedintele şi vicepreşedintele fac parte din secţii diferite.
    (4) Preşedintele Consiliului are următoarele atribuţii principale:
    a) reprezintă Consiliul în relaţiile interne şi internaţionale;
    b) coordonează activitatea Consiliului şi repartizează lucrările pentru Plen şi secţii;
    c) prezidează lucrările Plenului, cu excepţia cazului în care la lucrări participă Preşedintele României;
    d) propune Plenului măsurile necesare pentru începerea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului şi de ocupare a locurilor devenite vacante;
    e) semnează actele emise de Plen;
    f) sesizează Curtea Constituţională în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice;
    g) desemnează membrii Consiliului care pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative;
    h) prezintă în şedinţa publică a Plenului raportul asupra activităţii Consiliului, care se transmite instanţelor şi parchetelor şi se dă publicităţii;
    i) prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României, până la data de 15 februarie a anului următor, raportul anual privind starea justiţiei şi raportul anual privind activitatea Consiliului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului;
    j) propune Plenului revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului, în condiţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare;
    k) are calitatea de ordonator principal de credite, care poate fi delegată secretarului general;
    l) stabileşte atribuţiile secretarului general adjunct, la propunerea secretarului general al Consiliului;
    m) coordonează activitatea Biroului de audit public intern;
    n) coordonează activitatea Biroului de informare publică şi relaţii cu mass-media.
    (5) Preşedintele Consiliului îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, de regulamente şi de Plen.
    (6) Preşedintele Consiliului stabileşte atribuţiile vicepreşedintelui, având în vedere dispoziţiile alin. (1), (4) şi (5).
    (7) În lipsa preşedintelui Consiliului, atribuţiile prevăzute la alin. (3), (4) şi (5) se exercită de vicepreşedinte.


    Articolul 8

    În caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte, Plenul, în termen de cel mult o lună de la constatarea vacanţei, va proceda la alegerea noului preşedinte, respectiv vicepreşedinte, potrivit legii.


    Capitolul IV Funcţionarea Consiliului


    Articolul 9

    (1) În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârilor Senatului privind validarea judecătorilor şi procurorilor aleşi ca membri ai Consiliului şi, respectiv, alegerea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă membrii Consiliului în şedinţa de constituire.
    (2) În şedinţa de constituire prezidată de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt aleşi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului.
    (3) În termen de 15 zile de la şedinţa de constituire, Plenul stabileşte atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate.


    Articolul 10

    (1) Consiliul funcţionează ca organ cu activitate permanentă.
    (2) Membrii Consiliului desfăşoară activitate permanentă.
    (3) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului nu exercită activitatea de judecător sau procuror.
    (4) Judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului îşi suspendă activitatea de judecător, respectiv de procuror, referitoare la prezenţa judecătorilor în complete de judecată, respectiv efectuarea actelor de urmărire penală de către procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activităţii îşi reiau activitatea de judecător sau procuror.
    (5) Membrii aleşi ai Consiliului, aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, pot opta pentru suspendarea activităţii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului. Opţiunea se exprimă în scris, la preşedintele Consiliului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi.
    (6) Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului se suspendă de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (7) Membrii aleşi ai Consiliului, care deţin o funcţie de conducere la instanţe ori parchete la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, pot opta pentru suspendarea din funcţia de conducere respectivă în condiţiile alin. (4).
    (8) Perioada în care judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului constituie vechime în aceste funcţii.


    Articolul 11

    Plenul şi secţiile Consiliului emit hotărâri, iar preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului emit decizii, potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare.


    Articolul 12

    (1) Hotărârile Consiliului se iau în Plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care le revin acestora.
    (2) Lucrările Plenului se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri şi sunt prezidate de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. În lipsa preşedintelui şi a vicepreşedintelui, Plenul alege un preşedinte de şedinţă dintre judecători sau procurori, cu votul majorităţii celor prezenţi.
    (3) Preşedintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului la care participă.
    (4) Lucrările secţiilor Consiliului sunt legal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acestora şi sunt prezidate de preşedintele sau, după caz, de vicepreşedintele Consiliului. În lipsa acestora, şedinţa este prezidată de unul dintre membrii secţiei, ales cu votul majorităţii celor prezenţi.
    (5) La lucrările Secţiei pentru judecători participă preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei.
    (6) La lucrările Secţiei pentru procurori participă procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei.
    (7) Reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările Plenului.
    (8) Reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot participa la lucrările Plenului şi ale secţiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului. În situaţia în care participă la şedinţă, reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor sunt obligaţi să respecte regulile de desfăşurare în bune condiţii a acesteia. Reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor nu participă la deliberări şi la şedinţele Plenului şi ale secţiilor care nu sunt publice.
    (9) Hotărârile Plenului şi hotărârile secţiilor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
    (10) Preşedintele, vicepreşedintele sau, după caz, judecătorul şi procurorul desemnaţi să prezideze lucrările secţiilor semnează hotărârile şi celelalte acte emise de acestea.


    Articolul 13

    (1) Consiliul se întruneşte în Plen şi în secţii ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor Plenului ori, după caz, ai secţiilor.
    (2) Ordinea de zi a lucrărilor Plenului, precum şi a fiecărei secţii se aprobă de către Plen, respectiv de către secţii, la propunerea preşedintelui sau, după caz, a vicepreşedintelui Consiliului.
    (3) Proiectul ordinii de zi se publică, cu 3 zile înainte, pe pagina de Internet a Consiliului. Proiectul ordinii de zi poate fi modificat de către Plen sau, după caz, de către secţii, până la începerea şedinţei.
    (4) Lucrările Plenului şi ale secţiilor Consiliului sunt, de regulă, publice. Plenul sau secţiile hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice.
    (5) Hotărârile Consiliului, în Plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret şi se motivează. Hotărârile Plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de Internet a acestuia, în termen de 10 zile de la redactare.
    (6) În situaţiile în care secţiile îndeplinesc rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei nu au drept de vot.
    (7) Hotărârile adoptate în Plen sau în secţii se redactează de către persoana însărcinată cu asigurarea lucrărilor de secretariat, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare.


    Articolul 14

    (1) Activitatea de secretariat a Consiliului este asigurată de Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) Lucrările Plenului şi ale secţiilor se înregistrează şi se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de persoana desemnată din cadrul serviciului prevăzut la alin. (1) şi semnat de preşedinte, vicepreşedinte sau, după caz, de judecătorul ori procurorul care a prezidat şedinţa.


    Capitolul V Atribuţiile Consiliului


    Articolul 15

    (1) Consiliul are dreptul şi obligaţia să apere independenţa, imparţialitatea şi reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.
    (2) În cazul în care un judecător sau procuror consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod, se poate adresa Consiliului.
    (3) Consiliul dispune verificarea aspectelor semnalate prin intermediul Inspecţiei judiciare şi, în raport de constatări, publică rezultatele verificării, sesizează organele competente să decidă asupra măsurilor care se impun sau ia oricare alte măsuri corespunzătoare, potrivit legii.


    Articolul 16

    (1) Consiliul asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.
    (2) Atribuţiile Plenului şi ale secţiilor referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum au fost modificate şi completate, precum şi ale regulamentelor adoptate în aplicarea acestor acte normative.


    Articolul 17

    Consiliul întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii.


    Articolul 18

    Consiliul coordonează activitatea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri.


    Articolul 19

    (1) Plenul are următoarele atribuţii:
    1. propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari;
    2. dispune promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie;
    3. numeşte judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii;
    4. eliberează din funcţie judecătorii stagiari şi procurorii stagiari;
    5. propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru judecători şi procurori, în condiţiile legii;
    6. soluţionează cererile judecătorilor şi procurorilor privind apărarea reputaţiei profesionale;
    7. la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, stabileşte numărul anual de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, stabileşte tematica pentru acest concurs şi aprobă programul de formare profesională a auditorilor de justiţie, emite avize şi adoptă regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
    8. numeşte comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de contestaţii pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
    9. organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor, numeşte comisia de organizare a examenului, comisia de examinare şi comisia de contestaţii şi aprobă programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi tematica activităţilor de formare profesională continuă, organizate de curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea;
    10. organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, concursurile pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor;
    11. organizează concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie;
    12. numeşte comisiile pentru evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
    13. numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi desemnează judecătorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al acestuia, în condiţiile legii;
    14. aprobă structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al acestuia;
    15. la propunerea Colegiului de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri, stabileşte numărul anual de cursanţi ai acesteia, aprobă data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri, stabileşte tematica pentru acest concurs şi aprobă programele de formare iniţială şi continuă a grefierilor, emite avize şi adoptă regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
    16. numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri, desemnează judecătorii şi procurorii membri în Colegiul de conducere şi numeşte personalul de instruire al acestei şcoli;
    17. soluţionează contestaţiile formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului, cu excepţia celor date în materie disciplinară;
    18. convoacă adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
    19. aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi la instanţe şi parchete;
    20. elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
    21. emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor, precum şi asupra ordinelor de aprobare a statelor de funcţii şi de personal ale instanţelor şi parchetelor;
    22. adoptă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, precum şi alte regulamente şi hotărâri prevăzute în Legea nr. 303/2004 şi Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost modificate şi completate, precum şi în alte legi;
    23. asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de Internet a Consiliului a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, a Codului deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi a regulamentelor pe care le adoptă;
    24. avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti;
    25. avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
    26. sesizează ministrului justiţiei necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei;
    27. aprobă raportul privind starea justiţiei şi raportul privind activitatea proprie şi asigură publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului;
    28. stabileşte structura, atribuţiile şi numărul inspectorilor din cadrul Inspecţiei judiciare a Consiliului şi numeşte inspectorii, în condiţiile legii;
    29. numeşte şi revocă secretarul general, secretarul general adjunct şi personalul cu funcţii de conducere din aparatul propriu al Consiliului;
    30. soluţionează sesizările privind revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului, în condiţiile prevăzute de art. 53 din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
    31. soluţionează contestaţiile privind procedura de alegere a judecătorilor şi procurorilor ca membri ai Consiliului;
    32. stabileşte numărul de posturi necesar funcţionării aparatului propriu al Consiliului, în limitele bugetului;
    33. stabileşte structura compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului şi modul de organizare a activităţii acestora;
    34. aprobă programele de activitate ale compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului;
    35. stabileşte parcul auto şi consumul de carburanţi pentru Consiliu şi pentru unităţile pe care le coordonează, în condiţiile legii.
    (2) Plenul exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente.


    Articolul 20

    (1) Hotărârile Plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor pot fi atacate cu recurs de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    (2) Recursul se depune la Consiliu şi suspendă executarea hotărârii.
    (3) Cererea de recurs şi hotărârea atacată, împreună cu dosarul cauzei, se transmit de îndată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    (4) Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (1) este irevocabilă.


    Articolul 21

    Secţiile Consiliului au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor:
    1. dispun delegarea judecătorilor şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
    2. numesc în funcţii de conducere judecătorii şi procurorii care au reuşit la concursul sau au promovat examenul prevăzut la art. 48 şi 48^1 din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
    3. examinează recomandările primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind numirea judecătorilor în cadrul Curţii;
    4. analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari şi procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratură, precum şi de către judecătorii şi procurorii înscrişi la concursul de promovare;
    5. soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, constituite în condiţiile legii;
    6. iau măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor, după verificarea prealabilă a acestora de către Inspecţia judiciară;
    7. propun Preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
    8. avizează propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, a adjuncţilor acestora, a procurorilor şefi de secţie din aceste parchete, precum şi a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a adjunctului acestuia;
    9. aprobă transferul judecătorilor şi procurorilor;
    10. dispun suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor.


    Articolul 22

    Secţiile Consiliului au următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor:
    1. aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiile acestora, în condiţiile legii;
    2. aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie de înfiinţare sau de desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor;
    3. avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor;
    4. stabilesc categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevăzute de lege;
    5. la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabilesc numărul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecătoriile la care funcţionează un vicepreşedinte;
    6. la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, după caz, aprobă numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum şi parchetele de pe lângă judecătorii, la care prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi.


    Articolul 23

    Secţia pentru judecători a Consiliului numeşte, promovează şi eliberează din funcţie magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.


    Articolul 24

    (1) Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori, după caz, soluţionează contestaţiile formulate de judecători şi procurori împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activităţii profesionale, în termen de 30 de zile de la primirea acestora.
    (2) În urma soluţionării contestaţiei, secţia poate hotărî menţinerea aceluiaşi calificativ sau acordarea unui calificativ superior.
    (3) Hotărârea se comunică judecătorului sau, după caz, procurorului care a formulat contestaţia, în termen de 5 zile de la redactare.
    (4) Hotărârea secţiei poate fi atacată cu contestaţie la Plen, în termen de 5 zile de la comunicare.
    (5) Hotărârea Plenului, ca instanţă de judecată, este definitivă şi irevocabilă.
    (6) Hotărârea irevocabilă se transmite compartimentului competent al Consiliului, în vederea includerii sale în dosarul profesional.


    Articolul 25

    În soluţionarea sesizărilor primite în temeiul art. 41 lit. f) din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori comunică autorului sesizării măsurile luate în urma verificărilor efectuate.


    Articolul 26

    (1) Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului.
    (2) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, potrivit legii, Consiliul fiind informat de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.


    Articolul 27

    Secţiile Consiliului îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege şi regulamente.


    Articolul 28

    (1) Consiliul îndeplineşte prin secţiile sale rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute la art. 97 din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Secţia pentru judecători are rolul de instanţă disciplinară şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


    Articolul 29

    (1) Acţiunea disciplinară se exercită de comisiile de disciplină ale Consiliului, formate din un membru al Secţiei pentru judecători şi 2 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi, respectiv, un membru al Secţiei pentru procurori şi 2 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori. Comisia de disciplină este titularul acţiunii disciplinare.
    (2) Secţiile Consiliului numesc în fiecare an membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor prevăzute la alin. (1). În comisiile de disciplină nu pot fi numiţi 2 ani consecutiv aceiaşi membri.
    (3) Membrii de drept, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului nu pot fi numiţi în comisiile de disciplină.
    (4) Comisiile de disciplină pot fi sesizate în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor de către oricare persoană interesată sau se pot sesiza din oficiu.
    (5) Sesizările privind activitatea necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor, greşit îndreptate la instanţe sau parchete ori la alte instituţii sau autorităţi, vor fi înaintate comisiilor de disciplină ale Consiliului, în termen de 5 zile de la înregistrare.


    Articolul 30

    (1) În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acţiuni.
    (2) Cercetarea prealabilă se efectuează de inspectori din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători, respectiv al Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori, alţii decât membrii comisiilor de disciplină.
    (3) În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia existenţa sau inexistenţa vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.
    (4) Rezultatul cercetării prealabile se înaintează comisiei de disciplină în termen de 60 de zile de la înregistrarea sesizării la Consiliu, iar în termen de 20 de zile comisia de disciplină sesizează secţia corespunzătoare în vederea soluţionării acţiunii disciplinare.
    (5) În cazul în care comisia de disciplină constată că sunt necesare verificări suplimentare, dispune completarea cercetării prealabile. Rezultatul verificărilor suplimentare este înaintat în cel mult 30 de zile comisiei de disciplină. În acest caz termenul de 20 de zile prevăzut la alin. (4) curge de la primirea rezultatului verificărilor suplimentare.
    (6) După primirea rezultatului cercetării, în cazul în care comisia de disciplină consideră că exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifică, dispune clasarea, prin rezoluţie.
    (7) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.


    Articolul 31

    (1) Îndată după primirea sesizării, preşedintele secţiei Consiliului fixează termenul de judecată şi dispune citarea judecătorului sau, după caz, a procurorului, căruia i se comunică, în copie, acţiunea disciplinară.
    (2) Acţiunea disciplinară este susţinută în faţa secţiei Consiliului de către unul dintre inspectorii desemnat de comisia de disciplină.


    Articolul 32

    (1) În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului, citarea judecătorului sau procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.
    (2) Citarea se face cu cel puţin 15 zile înaintea datei stabilite conform art. 31.
    (3) Judecătorul sau procurorul şi, după caz, reprezentantul ori avocatul său au dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe în apărare.
    (4) Secţia Consiliului va putea dispune chiar din oficiu administrarea oricăror probe necesare soluţionării acţiunii disciplinare.


    Articolul 33

    (1) Membrii secţiei Consiliului deliberează în secret asupra acţiunii disciplinare. Judecătorii şi procurorii, membri ai comisiei de disciplină, nu participă la soluţionarea acţiunii disciplinare.
    (2) Secţia Consiliului, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de judecător sau procuror şi cu circumstanţele personale ale acestuia.
    (3) Secţia Consiliului se pronunţă printr-o hotărâre care va cuprinde, în principal, următoarele elemente:
    a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;
    b) temeiul de drept al aplicării sancţiunii;
    c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător sau procuror;
    d) sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;
    e) calea de atac şi termenul în care hotărârea poate fi atacată;
    f) instanţa competentă să judece calea de atac.
    (4) Hotărârea va fi semnată de judecătorul sau procurorul care a prezidat lucrările secţiei Consiliului precum şi de membrii secţiei care au participat la soluţionarea acţiunii disciplinare.


    Articolul 34

    (1) Hotărârea secţiei Consiliului prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se motivează şi se redactează, în mod obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului. Comunicarea hotărârii este asigurată de secretarul general al Consiliului.
    (2) Împotriva hotărârii prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 9 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului şi judecătorul împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară.
    (3) Recursul declarat împotriva hotărârii prevăzute la alin. (1) se depune la preşedintele Consiliului, care dispune înregistrarea acestuia şi transmiterea, împreună cu dosarul cauzei, de îndată, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (4) Recursul suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului de aplicare a sancţiunii disciplinare.
    (5) Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (2) este irevocabilă.


    Articolul 35

    (1) Hotărârile rămase irevocabile se comunică, prin grija secretarului general al Consiliului, judecătorului sau procurorului, precum şi Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, conform legii.
    (2) În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea irevocabilă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.


    Articolul 36

    (1) Procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.
    (2) Sesizările în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor, primite de colegiile de conducere ale instanţelor sau parchetelor înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, şi cele care se află în curs de cercetare prealabilă se transmit de îndată comisiilor de disciplină.
    (3) Acţiunile disciplinare în curs de soluţionare vor fi exercitate de comisiile de disciplină.


    Capitolul VI Statutul membrilor Consiliului


    Articolul 37

    (1) Membrii Consiliului au calitatea de demnitar.
    (2) Durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului este de 6 ani.
    (3) Calitatea de reprezentant al societăţii civile, ales membru al Consiliului, este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, funcţionar public, judecător sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exerciţiu.
    (4) Dispoziţiile art. 6^1 şi 6^2 din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi membrilor Consiliului.
    (5) Din Consiliu nu pot face parte, în timpul aceluiaşi mandat, soţi sau rude ori afini până la gradul al IV-lea inclusiv.


    Articolul 38

    (1) Calitatea de membru al Consiliului încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului, nerespectarea dispoziţiilor art. 6^2 din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare, imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum şi prin deces.
    (2) Judecătorii şi procurorii aleşi membri ai Consiliului pierd această calitate în cazul transferului sau al detaşării în funcţii din afara instanţelor ori, după caz, a parchetelor.
    (3) Judecătorul şi procurorul aleşi membri ai Consiliului pierd de drept această calitate dacă au fost sancţionaţi disciplinar.
    (4) În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege.
    (5) Până la alegerea unui nou membru interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a obţinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfăşurate potrivit art. 9 alin. (3) sau art. 14 ori, după caz, art. 20 din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 39

    Calitatea de membru al Consiliului se suspendă de drept în situaţia în care a intervenit suspendarea din funcţia de judecător sau procuror pentru motivele prevăzute la art. 60 din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 40

    (1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului se propune de preşedintele sau vicepreşedintele acestuia ori de o treime din numărul membrilor în situaţia în care persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi ales membru al Consiliului, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului ori în cazul aplicării oricărei sancţiuni disciplinare.
    (2) Plenul, la sesizarea formulată potrivit alin. (1), poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului.
    (3) Revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
    (4) Judecătorii şi procurorii aleşi membri ai Consiliului pot fi revocaţi la cererea majorităţii adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor încredinţate prin alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul adunărilor generale hotărârea se ia cu votul a două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor care funcţionează la instanţele sau, după caz, la parchetele în care se organizează adunările generale.
    (5) În cazul adunării generale comune a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticorupţie, hotărârea de revocare a reprezentantului acestor parchete se ia cu votul majorităţii procurorilor în funcţie. În cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.
    (6) Hotărârea de revocare a reprezentantului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se ia cu votul majorităţii judecătorilor instanţei supreme.
    (7) Procedura de revocare poate fi declanşată de oricare adunare generală de la nivelul instanţelor sau parchetelor, pe care le reprezintă membrul Consiliului a cărui revocare se cere.
    (8) Organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot cere declanşarea revocării membrilor Consiliului propuşi şi susţinuţi de acestea, precum şi a celor care au calitatea de membru al acestei organizaţii.
    (9) Dispoziţiile referitoare la organizarea adunărilor generale şi procedura de votare, prevăzute în Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, se aplică în mod corespunzător şi adunărilor generale organizate, în condiţiile legii, pentru revocarea membrilor aleşi ai Consiliului.


    Articolul 41

    (1) Membrii aleşi ai Consiliului răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.
    (2) Orice persoană poate sesiza Consiliul, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a unui membru ales al acestuia, încălcarea obligaţiilor profesionale ori săvârşirea de către acesta a unor abateri disciplinare.
    (3) Secţiile Consiliului îndeplinesc rolul de instanţe de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a membrilor aleşi ai Consiliului pentru faptele prevăzute la art. 97 din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile art. 29-35 se aplică în mod corespunzător.
    (4) În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de Plen.
    (5) Dispoziţiile art. 29-35 şi ale art. 36 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.


    Capitolul VII Inspecţia judiciară


    Articolul 42

    (1) Inspecţia judiciară îndeplineşte, potrivit legii, atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate, sub coordonarea şi controlul Plenului.
    (2) Inspecţia judiciară este condusă de un inspector-şef.
    (3) În cadrul Inspecţiei judiciare funcţionează Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători şi Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori, conduse de câte un şef serviciu.
    (4) Inspectorii din cadrul Inspecţiei judiciare sunt numiţi de Plen, prin concurs sau examen, dintre judecătorii şi procurorii care au cel puţin 8 ani vechime în magistratură, au avut calificativul "Foarte bine" la ultima evaluare şi se bucură de o bună reputaţie profesională şi morală. Funcţia de inspector poate fi ocupată şi de judecători sau de procurori detaşaţi.


    Articolul 43

    Inspectorii Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători exercită, în principal, următoarele atribuţii:
    a) efectuează verificări la instanţele de judecată în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, punerea în executare a hotărârilor penale şi civile şi informează conducerea Consiliului despre deficienţele constatate, formulând propuneri adecvate;
    b) verifică eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei, a calităţii corespunzătoare a serviciului, semnalează deficienţele constatate şi formulează propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea acestora;
    c) verifică sesizările adresate Consiliului în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii;
    d) efectuează verificări în vederea încuviinţării de către Secţia pentru judecători a percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive a judecătorilor;
    e) efectuează verificări privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către candidaţii declaraţi admişi la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi la concursul de admitere în magistratură;
    f) în materie disciplinară, asigură componenţa comisiei de disciplină pentru judecători, în condiţiile şi pe durata prevăzute de lege; efectuează cercetarea prealabilă în vederea exercitării acţiunii disciplinare faţă de judecători, inclusiv faţă de judecătorii aleşi în Consiliu, precum şi faţă de magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; asigură secretariatul comisiei de disciplină pentru judecători;
    g) efectuează verificări în vederea soluţionării contestaţiilor privind calificativele acordate de comisiile de evaluare a judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi;
    h) efectuează verificările dispuse de Consiliu în vederea rezolvării contestaţiilor referitoare la legalitatea procedurilor de alegere a judecătorilor ca membri în Consiliu;
    i) efectuează verificări cu privire la contestaţiile formulate de judecători împotriva hotărârilor pronunţate de Secţia pentru judecători, cu excepţia celor date în materie disciplinară;
    j) îndeplinesc orice alte sarcini stabilite de Plen, preşedinte, ori de Secţia pentru judecători.


    Articolul 44

    Inspectorii din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori exercită, în principal, următoarele atribuţii:
    a) efectuează verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale, primirea şi înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor procurorilor pe criteriul specializării acestora, continuitatea procurorilor în lucrările repartizate şi independenţa procurorului de şedinţă în formularea concluziilor, respectarea termenelor, calitatea actelor procedurale, comunicarea actelor procedurale prevăzute de lege şi informează conducerea Consiliului despre deficienţele constatate, formulând propuneri adecvate;
    b) verifică eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente pentru asigurarea bunei funcţionări a parchetelor, a calităţii corespunzătoare a serviciului, semnalează deficienţele constatate şi formulează propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea acestora;
    c) verifică sesizările adresate Consiliului în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în cursul urmăririi penale;
    d) efectuează verificări în vederea încuviinţării de către Secţia pentru procurori a percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive a procurorilor;
    e) verifică şi soluţionează în cadrul procedurii de verificare a conduitei procurorilor contestaţiile formulate împotriva procurorului ierarhic superior pentru intervenţia, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei, trecerea nejustificată a lucrărilor altui procuror ori pentru influenţarea în orice formă a concluziilor prezentate în instanţă;
    f) efectuează verificări privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către candidaţii declaraţi admişi la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi la concursul de admitere în magistratură;
    g) în materie disciplinară, asigură componenţa comisiei de disciplină pentru procurori, în condiţiile şi pe durata prevăzute de lege; efectuează cercetarea prealabilă în vederea exercitării acţiunii disciplinare faţă de procurori, inclusiv faţă de procurorii aleşi în Consiliu; asigură secretariatul Secţiei pentru procurori, în cazul în care aceasta are rolul de instanţă disciplinară;
    h) efectuează verificări în vederea soluţionării contestaţiilor privind calificativele acordate procurorilor de către comisiile de evaluare a activităţii profesionale;
    i) efectuează verificările dispuse de Consiliu în vederea rezolvării contestaţiilor referitoare la legalitatea procedurilor de alegere a procurorilor în Consiliu;
    j) efectuează verificări cu privire la contestaţiile formulate de procurori împotriva hotărârilor pronunţate de Secţia pentru procurori, cu excepţia celor date în materie disciplinară;
    k) analizează raportul anual al activităţii desfăşurate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie şi prezintă propuneri privind măsurile necesare;
    l) îndeplinesc orice alte sarcini stabilite de Plen, preşedinte ori de Secţia pentru procurori a Consiliului.


    Articolul 45

    În exercitarea atribuţiilor inspectorii pot solicita preşedinţilor instanţelor judecătoreşti şi conducătorilor parchetelor din circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa sau parchetul unde se efectuează o verificare să desemneze judecători ori procurori, prin rotaţie, care să efectueze anumite acte dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare.


    Capitolul VIII Aparatul propriu al Consiliului


    Articolul 46

    (1) Consiliul dispune de un aparat propriu.
    (2) Aparatul propriu al Consiliului este organizat în direcţii, servicii şi birouri şi este condus de un secretar general.


    Articolul 47

    (1) Secretarul general este numit de Plen dintre magistraţii care au cel puţin 8 ani vechime în magistratură.
    (2) Secretarul general al Consiliului poate fi ajutat de un secretar general adjunct, specialist în management, resurse umane sau în domeniul financiar.
    (3) Secretarul general al Consiliului primeşte o indemnizaţie lunară egală cu cea a secretarului general din Ministerul Justiţiei, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, iar secretarul general adjunct primeşte o indemnizaţie lunară egală cu cea a unui secretar general adjunct din Ministerul Justiţiei, prevăzută de acelaşi act normativ.


    Articolul 48

    (1) Sub autoritatea preşedintelui şi a vicepreşedintelui Consiliului, secretarul general coordonează şi asigură buna funcţionare a compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului, sens în care:
    a) asigură colaborarea cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele, cu Institutul Naţional al Magistraturii, cu Şcoala Naţională de Grefieri, cu Ministerul Justiţiei, cu alte instituţii şi autorităţi, în condiţiile legii;
    b) asigură comunicarea hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului în materie disciplinară;
    c) asigură legătura dintre conducerea Consiliului şi compartimentele din aparatul tehnic administrativ;
    d) asigură redactarea şi comunicarea ordinii de zi a şedinţelor Consiliului şi redactarea proceselor-verbale de şedinţă;
    e) asigură ţinerea în registre speciale a evidenţei lucrărilor, precum şi arhivarea dosarelor;
    f) coordonează elaborarea programelor privind activitatea Consiliului şi controlează modul de realizare a acestora;
    g) transmite Ministerului Justiţiei propunerile cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei, în condiţiile art. 39 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
    h) coordonează activitatea de elaborare a rapoartelor şi sintezelor privind activitatea Consiliului;
    i) participă la şedinţele Plenului, iar la şedinţele secţiilor Consiliului poate participa şi prin delegare;
    j) asigură pregătirea lucrărilor pentru şedinţele Plenului şi ale secţiilor Consiliului şi verifică realizarea măsurilor stabilite;
    k) asigură transmiterea avizului către iniţiatori, în cazul proiectelor de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti, precum şi orice alte proiecte de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile prevăzute de lege, în condiţiile art. 39 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
    l) asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului a raportului privind starea justiţiei şi a raportului privind activitatea Consiliului, adoptate de Plen în temeiul art. 39 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
    m) supune dezbaterii şi aprobării Plenului proiectul de buget al Consiliului;
    n) coordonează activitatea de redactare şi editare a Buletinului Oficial al Consiliului;
    o) numeşte, eliberează din funcţie, aplică sancţiunile disciplinare şi exercită orice alte atribuţii privind personalul cu funcţii de execuţie din aparatul propriu al Consiliului, în condiţiile legii;
    p) face propuneri Plenului de numire şi eliberare din funcţie în legătură cu personalul cu funcţii de conducere;
    r) prezintă preşedintelui Consiliului proiectul protocolului ce urmează a fi încheiat cu Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru paza sediului Consiliului, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestuia, pentru supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în acest sediu;
    s) prezintă preşedintelui Consiliului proiectul protocolului ce urmează a fi încheiat cu Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor aleşi membri ai Consiliului.
    (2) Secretarul general îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de Plen, preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului.


    Articolul 49

    În realizarea atribuţiilor sale, secretarul general emite dispoziţii, potrivit prevederilor legale şi prezentului regulament.


    Articolul 50

    Atribuţiile secretarului general adjunct se stabilesc de preşedintele Consiliului, la propunerea secretarului general.


    Articolul 51

    Secretarul general adjunct este înlocuitorul de drept al secretarului general.


    Articolul 52

    Conducerea compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului se asigură de directori, şefi de servicii şi şefi de birouri, care organizează, coordonează, îndrumă şi răspund de activitatea compartimentului pe care îl conduc şi asigură buna colaborare cu alte compartimente.


    Articolul 53

    Conducătorii compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului au următoarele atribuţii comune:
    a) verifică şi răspund de lucrările efectuate în cadrul compartimentelor pe care le conduc;
    b) verifică modul în care personalul din subordine îşi îndeplineşte îndatoririle profesionale şi de serviciu şi propun secretarului general, în condiţiile legii, stimularea persoanelor cu activitate meritorie, măsurile corespunzătoare pentru prevenirea săvârşirii de abateri disciplinare şi iniţierea procedurii de aplicare a sancţiunilor disciplinare persoanelor care comit astfel de abateri;
    c) răspund de repartizarea echilibrată a sarcinilor personalului din subordine, întocmind fişa postului pentru fiecare persoană;
    d) întocmesc programele de activitate ale compartimentelor şi le prezintă spre aprobare Plenului; stabilesc măsurile necesare şi urmăresc îndeplinirea în mod corespunzător a obiectivelor din aceste programe;
    e) urmăresc şi răspund de elaborarea corespunzătoare şi la termenele stabilite a lucrărilor repartizate de conducerea Consiliului sau de secretarul general;
    f) repartizează personalului din subordine lucrările primite de la conducerea Consiliului sau de la secretarul general;
    g) evaluează activitatea profesională a personalului din subordine;
    h) urmăresc păstrarea confidenţialităţii de către personalul din subordine cu privire la lucrările efectuate şi răspund de păstrarea integrităţii fizice a lucrărilor din cadrul compartimentului pe care îl conduc;
    i) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege şi prin regulamente, precum şi de conducerea Consiliului sau de secretarul general.


    Articolul 54

    Structura compartimentelor aparatului propriu al Consiliului şi modul de organizare a activităţii acestora se stabilesc de Plen.


    Articolul 55

    Atribuţiile funcţiilor din cadrul aparatului propriu al Consiliului sunt prevăzute în fişele posturilor.


    Articolul 56

    Din aparatul propriu al Consiliului fac parte:
    1. Direcţia resurse umane şi organizare, alcătuită din:
    a) Serviciul resurse umane pentru instanţele judecătoreşti;
    b) Serviciul resurse umane pentru parchete;
    c) Serviciul organizarea instanţelor şi parchetelor, în structura căruia funcţionează un birou de statistică;
    d) Serviciul recrutare, formare şi perfecţionare profesională;
    2. Direcţia economică şi administrativ, alcătuită din:
    a) Serviciul salarizare şi buget;
    b) Serviciul administrativ şi aprovizionare;
    3. Direcţia legislaţie, documentare şi contencios, alcătuită din:
    a) Serviciul legislaţie şi documentare;
    b) Biroul contencios;
    4. Direcţia de integrare europeană, relaţii internaţionale şi implementare a programelor PHARE, alcătuită din:
    a) Serviciul de integrare europeană şi unitatea de implementare a programelor PHARE;
    b) Serviciul relaţii internaţionale şi alte programe;
    5. Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii;
    6. Serviciul de relaţii cu publicul, registratură, secretariat şi protocol, alcătuit din:
    a) Biroul relaţii cu publicul;
    b) Biroul registratură, secretariat şi protocol;
    7. Biroul de informatică.


    Articolul 57

    Sub directa coordonare a preşedintelui Consiliului funcţionează:
    a) Biroul de audit public intern;
    b) Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media.
    1. Direcţia resurse umane şi organizare


    Articolul 58

    (1) Direcţia resurse umane şi organizare asigură cadrul organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii Consiliului, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri.
    (2) Direcţia resurse umane şi organizare evaluează, în condiţiile legii, modul de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor şi propune conducerii Consiliului măsurile corespunzătoare pentru asigurarea funcţionării eficiente a acestora.


    Articolul 59

    Serviciul resurse umane pentru instanţele judecătoreşti are următoarele atribuţii:
    a) efectuează lucrările referitoare la numirea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi;
    b) efectuează lucrările referitoare la numirea şi revocarea din funcţii de conducere a judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi;
    c) efectuează lucrările referitoare la promovarea în funcţii superioare de execuţie a judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi;
    d) efectuează lucrările referitoare la numirea în funcţie a judecătorilor stagiari pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
    e) efectuează lucrările referitoare la eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari;
    f) efectuează lucrările privind transferul judecătorilor;
    g) efectuează lucrările privind suspendarea din funcţie a judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi;
    h) efectuează lucrările referitoare la conferirea de distincţii pentru judecători, potrivit legii;
    i) întocmeşte lucrările referitoare la detaşarea judecătorilor în cadrul instanţelor judecătoreşti, la Consiliu, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei şi unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, la solicitarea acestora;
    j) efectuează lucrările referitoare la delegarea judecătorilor;
    k) ţine evidenţa funcţiilor de conducere vacante şi a celor ocupate de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la celelalte instanţe judecătoreşti;
    l) efectuează lucrările necesare publicării şi afişării funcţiilor de judecător vacante;
    m) centralizează candidaturile depuse pentru ocuparea funcţiilor de conducere la instanţele judecătoreşti, a funcţiilor de judecător şi a funcţiilor de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    n) efectuează lucrări privind acordarea unor drepturi judecătorilor;
    o) întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi, cu asigurarea confidenţialităţii datelor cuprinse în acestea;
    p) efectuează lucrările necesare privind încadrarea, promovarea în funcţie, precum şi încetarea activităţii pentru personalul aparatului propriu al Consiliului;
    q) întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale şi cărţile de muncă ale personalului aparatului propriu al Consiliului, cu asigurarea confidenţialităţii datelor cuprinse în acestea;
    r) ţine evidenţa posturilor vacante din aparatul propriu al Consiliului;
    s) efectuează lucrări privind acordarea unor drepturi de personal celor care îşi desfăşoară activitatea în aparatul propriu al Consiliului;
    ş) ţine evidenţa declaraţiilor de avere ale judecătorilor, magistraţilor-asistenţi şi personalului aparatului propriu al Consiliului, precum şi declaraţia de interese a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
    t) ţine evidenţa declaraţiilor date de judecători, magistraţii-asistenţi şi personalul aparatului propriu al Consiliului în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3), art. 6^1 alin. (1) şi ale art. 6^2 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 60

    Serviciul resurse umane pentru parchete are următoarele atribuţii:
    a) efectuează lucrările referitoare la numirea şi eliberarea din funcţie a procurorilor;
    b) efectuează lucrările referitoare la numirea şi revocarea din funcţii de conducere a procurorilor;
    c) întocmeşte lucrări necesare emiterii avizului pentru persoanele propuse de ministrul justiţiei în vederea numirii şi revocării din funcţie a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a primului adjunct şi adjunctului acestuia, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţilor acestuia, procurorilor şefi de secţie din cadrul acestor parchete, precum şi a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a adjunctului acestuia;
    d) efectuează lucrările referitoare la promovarea în funcţii superioare de execuţie a procurorilor;
    e) efectuează lucrările referitoare la numirea în funcţie a procurorilor stagiari pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
    f) efectuează lucrările referitoare la eliberarea din funcţie a procurorilor stagiari;
    g) efectuează lucrările privind transferul procurorilor;
    h) efectuează lucrările privind suspendarea din funcţie a procurorilor;
    i) efectuează lucrările referitoare la conferirea de distincţii pentru procurori, potrivit legii;
    j) întocmeşte lucrările referitoare la detaşarea procurorilor în cadrul parchetelor, la Consiliu, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei şi unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi şi instituţii publice;
    k) ţine evidenţa funcţiilor de conducere vacante şi a celor ocupate de la parchete;
    l) efectuează lucrările necesare publicării şi afişării funcţiilor vacante de procuror;
    m) centralizează candidaturile depuse pentru ocuparea funcţiilor de conducere vacante de la parchete;
    n) efectuează lucrări privind acordarea unor drepturi procurorilor;
    o) întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale procurorilor cu asigurarea confidenţialităţii datelor cuprinse în acestea;
    p) ţine evidenţa declaraţiilor de avere ale procurorilor şi a declaraţiilor de interese ale procurorului general al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie;
    q) ţine evidenţa declaraţiilor date de procurori în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3), art. 6^1 alin. (1) şi ale art. 6^2 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 61

    Dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor cuprind:
    a) fişa în care se consemnează evoluţia carierei de judecător sau de procuror de la intrarea în magistratură până la încetarea funcţiei;
    b) cererea de numire în funcţie;
    c) actele de stare civilă (în copie);
    d) actele de studii (în copie);
    e) curriculum vitae;
    f) copii de pe cartea de muncă;
    g) certificatul de cazier judiciar şi certificatul de cazier fiscal, depuse în condiţiile legii;
    h) adeverinţe medicale, potrivit legii, precum şi rezultatele testelor psihologice, unde este cazul;
    i) documentele privind verificarea bunei reputaţii;
    j) declaraţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi alte declaraţii date de judecători şi procurori în temeiul unor legi speciale, care se păstrează de Consiliu;
    k) documentele din care reies rezultatele obţinute la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, dacă este cazul, la examenul de capacitate, la alte examene şi concursuri privind cariera de magistrat;
    l) lucrările scrise susţinute la examenele şi concursurile privind cariera de magistrat;
    m) certificatul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, dacă este cazul, alte diplome şi certificate privind studiile relevante pentru cariera de magistrat;
    n) ordinele, dispoziţiile, deciziile şi hotărârile privind numirea, delegarea, detaşarea, transferul, promovarea şi încetarea din funcţie;
    o) notările de serviciu, aprecierile de serviciu, evaluările activităţii judecătorului sau procurorului;
    p) hotărârile irevocabile privind aplicarea sancţiunilor disciplinare, precum şi celelalte hotărâri privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor;
    q) actele încheiate ca urmare a verificărilor efectuate, prin care s-a reţinut o conduită necorespunzătoare;
    r) rezultatele verificărilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi, după caz, ale Consiliului Suprem de Apărare a ţării cu privire la declaraţiile prevăzute la art. 6^1 şi 6^2 din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 62

    (1) Datele din dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor sunt confidenţiale.
    (2) Judecătorul sau procurorul are dreptul să-şi consulte propriul dosar profesional.


    Articolul 63

    (1) Serviciul organizarea instanţelor şi parchetelor are următoarele atribuţii:
    a) examinează propunerile privind înfiinţarea sau desfiinţarea de instanţe judecătoreşti şi parchete;
    b) examinează propunerile privind înfiinţarea de secţii şi complete specializate la nivelul curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor;
    c) examinează solicitările privind înfiinţarea de sedii secundare ale instanţelor judecătoreşti şi parchetelor;
    d) fundamentează avizul secţiilor Consiliului pentru proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor;
    e) întocmeşte lucrările privind categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevăzute de lege;
    f) fundamentează avizul Plenului pentru statele de funcţii şi personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete, precum şi pentru instanţele şi parchetele militare;
    g) fundamentează avizul Plenului pentru stabilirea numărului maxim de posturi pentru instanţe şi parchete, precum şi pentru instanţele şi parchetele militare;
    h) fundamentează avizul Plenului pentru stabilirea numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    i) urmăreşte permanent echilibrarea statelor de funcţii cu volumul de activitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor şi, când este cazul, face propuneri pentru redistribuirea unor posturi între instanţe sau parchete şi între instanţele sau parchetele militare, întocmind lucrările necesare;
    j) fundamentează avizul Plenului pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi la instanţele judecătoreşti şi parchete;
    k) ţine evidenţa posturilor de la instanţele judecătoreşti şi parchete, propune numărul de locuri pentru concursul de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri şi realizează, împreună cu un reprezentant al Şcolii Naţionale de Grefieri, repartizarea pe posturile vacante a absolvenţilor şcolii;
    l) întocmeşte lucrările privind structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii şi ale Şcolii Naţionale de Grefieri, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, respectiv a Consiliului de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri;
    m) întocmeşte lucrările necesare şi face propuneri privind stabilirea numărului vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi a judecătoriilor la care funcţionează un vicepreşedinte, la propunerea preşedinţilor curţilor de apel;
    n) întocmeşte lucrările necesare şi formulează propuneri privind numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale şi judecătorii, unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (2) Biroul de statistică are următoarele atribuţii:
    a) efectuează ori participă la efectuarea unor sinteze privind activitatea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, propunând măsurile ce se impun;
    b) stabileşte indicatori statistici referitori la fenomenul judiciar şi la activitatea desfăşurată de instanţele judecătoreşti şi de parchete;
    c) elaborează instrumentele primare de culegere a datelor, precum şi centralizatoarele statistice ale tuturor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor;
    d) sintetizează, sistematizează şi interpretează datele statistice privitoare la activitatea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor;
    e) organizează şi îndrumă activitatea de statistică judiciară la instanţele judecătoreşti şi la parchete şi organizează arhivarea datelor statistice;
    f) asigură documentarea de specialitate în domeniul statisticii judiciare;
    g) asigură comunicarea datelor statistice Institutului Naţional de Statistică, cu care ţine legătura permanent.


    Articolul 64

    Serviciul recrutare, formare şi perfecţionare profesională are următoarele atribuţii:
    a) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor organizatorice ce revin Consiliului în legătură cu stabilirea numărului anual de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi la Şcoala Naţională de Grefieri;
    b) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Consiliului în legătură cu organizarea concursurilor de admitere în magistratură;
    c) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Consiliului în legătură cu organizarea examenelor de capacitate ale judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi ale personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor;
    d) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Consiliului în legătură cu organizarea examenelor de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie vacante sau pe loc şi de numire în funcţii de conducere;
    e) coordonează activitatea de formare şi perfecţionare profesională a judecătorilor, procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate de la instanţele judecătoreşti şi de la parchete, precum şi a celuilalt personal din sistemul justiţiei, organizată de Institutul Naţional al Magistraturii şi de Şcoala Naţională de Grefieri;
    f) întocmeşte lucrările privind numirea şi revocarea directorului şi a directorilor adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi desemnarea judecătorilor şi a procurorilor care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii;
    g) întocmeşte lucrările privind numirea directorului şi a directorilor adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri şi desemnarea judecătorilor şi a procurorilor, membri în Consiliul de conducere al acesteia;
    h) organizează concursuri sau, după caz, examene pentru ocuparea posturilor vacante de execuţie din aparatul propriu al Consiliului;
    i) asigură testarea psihologică a persoanelor care candidează pentru funcţia de judecător sau de procuror;
    j) asigură testarea psihologică a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a personalului de specialitate juridică din cadrul Consiliului, asimilat judecătorilor şi procurorilor, potrivit legii;
    k) realizează, la cerere, consilierea psihologică a judecătorilor şi a procurorilor, precum şi a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, potrivit legii;
    l) desfăşoară lucrări de cercetare în domeniul psihodiagnozei şi psihologiei resurselor umane.
    2. Direcţia economică şi administrativ


    Articolul 65

    (1) Serviciul salarizare şi buget are, în ceea ce priveşte salarizarea şi drepturile de personal, următoarele atribuţii:
    a) întocmeşte statele de funcţii şi statele de personal pentru Consiliu, împreună cu Direcţia resurse umane şi organizare;
    b) urmăreşte angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor de personal pentru aparatul propriu al Consiliului, potrivit legii;
    c) urmăreşte, împreună cu Direcţia resurse umane şi organizare, aplicarea legislaţiei în domeniul drepturilor de personal: salarii, indemnizaţii, sporuri, grade, trepte, salariu de merit şi altele, pentru Consiliu;
    d) avizează, împreună cu Direcţia resurse umane şi organizare şi cu Direcţia legislaţie, documentare şi contencios, încadrările şi modificările de încadrări, echivalările de funcţii şi specialităţi pentru Consiliu;
    e) elaborează, împreună cu Direcţia resurse umane şi organizare, criteriile pentru acordarea premiilor trimestriale şi anuale pe categorii de personal;
    f) calculează drepturile de personal (salarii, indemnizaţii, concedii de odihnă şi alte drepturi cum ar fi premii şi stimulente) pentru personalul din aparatul propriu al Consiliului;
    g) stabileşte şi asigură efectuarea plăţii în termen a obligaţiilor faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondul pentru şomaj şi fondul asigurărilor sociale de sănătate;
    h) analizează proiectul de buget al Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri şi formulează propuneri corespunzătoare;
    i) fundamentează avizul conform al Consiliului pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor, prin verificarea încadrării solicitărilor ordonatorilor secundari de credite în proiectele de buget ale ordonatorilor principali de credite, cu fundamentările corespunzătoare pe categorii de cheltuieli;
    j) întocmeşte lunar situaţia privind monitorizarea cheltuielilor de personal finanţate de la bugetul de stat pentru Consiliu şi unităţile aflate în coordonare şi o transmite, potrivit legii, la Ministerul Finanţelor Publice;
    k) întocmeşte fişele fiscale privind impozitul pe venit;
    l) întocmeşte dările de seamă statistice lunare privind indicatorii de muncă şi salarii pentru Consiliu şi asigură transmiterea acestora, conform legii, la Institutul Naţional de Statistică;
    m) emite puncte de vedere în probleme de salarizare şi drepturi de personal, la solicitarea compartimentelor din cadrul Consiliului;
    n) asigură întocmirea şi depunerea declaraţiilor nominale privind: contribuţiile de asigurări sociale, contribuţiile la Fondul pentru şomaj şi la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
    o) asigură întocmirea şi depunerea declaraţiei lunare privind impozitul pe salarii reţinut angajaţilor.
    (2) Serviciul salarizare şi buget are, în ceea ce priveşte bugetul, următoarele atribuţii:
    a) angajează, alături de ordonatorul de credite, utilizarea creditelor bugetare în limita bugetului aprobat;
    b) fundamentează, pe baza propunerilor compartimentelor din cadrul Consiliului (direcţii, servicii, birouri) şi ale unităţilor aflate în coordonare, necesarul anual de credite, elaborează proiectul de buget al Consiliului şi se ocupă de obţinerea avizului consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
    c) propune repartizarea indicatorilor financiari şi urmăreşte realizarea lor pe capitole bugetare şi categorii de cheltuieli, potrivit legii;
    d) gestionează şi utilizează veniturile proprii, aprobate potrivit legii;
    e) asigură fondurile necesare pentru deplasările personalului Consiliului în ţară şi în străinătate, ţine evidenţa operativă a acestora şi verifică deconturile, urmăreşte încadrarea în cheltuielile aprobate prin buget;
    f) organizează activitatea casieriei, în conformitate cu prevederile legale; ia măsuri pentru efectuarea tuturor plăţilor în numerar, precum şi efectuarea operaţiunilor curente cu Direcţia de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti şi cu unitatea bancară competentă pentru operaţiuni de plăţi externe;
    g) exercită, potrivit legii, controlul financiar preventiv asupra tuturor operaţiunilor şi documentelor din care derivă drepturi sau obligaţii patrimoniale;
    h) asigură organizarea evidenţei contabile în cadrul Consiliului, îndrumă şi coordonează această activitate la ordonatorii secundari de credite, centralizează situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale ordonatorilor secundari şi terţiari de credite şi asigură transmiterea acestora la Ministerul Finanţelor Publice, la termenele stabilite potrivit reglementărilor legale;
    i) organizează şi efectuează operaţiunile prevăzute de lege privind evidenţa contabilă a patrimoniului aflat în gestiunea responsabilului de bunuri din cadrul Serviciului administrativ şi aprovizionare;
    j) înregistrează notele contabile şi ţine evidenţa conturilor sintetice şi analitice şi întocmeşte balanţele de verificare lunare;
    k) asigură evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale;
    l) analizează şi supune spre aprobare ordonatorului principal de credite propunerile cu persoanele desemnate de către ordonatorii secundari de credite pentru acordarea vizei de control financiar preventiv propriu;
    m) întocmeşte situaţia centralizatoare a tuturor operaţiunilor supuse vizei de control financiar preventiv propriu la nivelul ordonatorilor secundari de credite şi asigură transmiterea trimestrială a acestora la Ministerul Finanţelor Publice;
    n) întocmeşte situaţia trimestrială privind execuţia cheltuielilor bugetare angajate pentru aparatul tehnic administrativ al Consiliului;
    o) centralizează situaţia trimestrială privind execuţia bugetară aprobată ordonatorilor din subordine şi asigură transmiterea acesteia la Ministerul Finanţelor Publice;
    p) are atribuţii specifice privind programele cu finanţare din partea Uniunii Europene, delegate de către unitatea de implementare a programelor PHARE.


    Articolul 66

    Serviciul administrativ şi aprovizionare are următoarele atribuţii:
    a) face propuneri pentru buget referitoare la cheltuielile de întreţinere, cheltuielile materiale şi de capital pentru activitatea Consiliului;
    b) administrează întregul patrimoniu al Consiliului;
    c) ţine evidenţa operativă a mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar;
    d) ţine evidenţa bunurilor din patrimoniul Consiliului;
    e) întocmeşte anual listele de inventar al bunurilor, pe camere şi pe persoane;
    f) negociază, propune spre încheiere şi urmăreşte executarea în bune condiţii a contractelor de întreţinere şi servicii pentru apă, canalizare, gaze, electricitate, telefoane, lifturi, faxuri, copiatoare, maşini de scris, maşini de calcul etc.;
    g) întocmeşte liste de dotări independente necesare Consiliului, cu finanţare de la buget, în limita sumei aprobate;
    h) organizează, asigură şi execută efectiv, prin licitaţie sau oferte, conform legii, achiziţionarea bunurilor prevăzute în listele de dotări independente;
    i) asigură aprovizionarea cu bunuri materiale, rechizite şi mijloace tehnice necesare desfăşurării activităţii Consiliului şi se preocupă de confecţionarea legitimaţiilor de serviciu, diplomelor, atestatelor şi a altor documente;
    j) asigură recepţia, evidenţa şi distribuirea pe bază de fişe a tuturor bunurilor şi materialelor ce sunt achiziţionate pentru activitatea proprie a Consiliului;
    k) asigură transportul de persoane şi mărfuri, întreţinerea şi exploatarea în condiţii bune şi de siguranţă a autoturismelor din dotarea Consiliului;
    l) emite foile de parcurs zilnic pentru fiecare autoturism din dotarea Consiliului;
    m) întocmeşte fişa activităţii zilnice pentru parcul auto;
    n) întocmeşte situaţia privind consumul de carburanţi din cursul lunii pentru fiecare autoturism şi o depune la Serviciul salarizare şi buget la sfârşitul lunii;
    o) verifică, în prima zi a lunii, stocul de carburanţi pentru fiecare autoturism, consemnând stocul existent într-un proces-verbal;
    p) asigură reparaţiile curente, întreţinerea, curăţenia şi administrarea sediului Consiliului;
    q) întocmeşte lista bunurilor din patrimoniul Consiliului, propuse pentru casare;
    r) întocmeşte şi prezintă spre aprobare referatele de necesitate privind materialele şi obiectele de inventar, pe baza solicitărilor compartimentelor funcţionale;
    s) verifică activitatea magazinerului cu privire la modul de gestionare a materialelor intrate şi ieşite din magazie şi la modul de depozitare a acestora;
    t) întocmeşte planul pentru deszăpezire, combaterea fenomenelor meteorologice periculoase şi paza contra incendiilor şi se preocupă de aplicarea lor;
    u) asigură, împreună cu trupele de jandarmi, securitatea şi paza sediului propriu;
    v) asigură decontarea la timp a tuturor cheltuielilor efectuate zilnic pe linie de administraţie şi aprovizionare;
    w) asigură însuşirea şi aplicarea normelor de protecţie a muncii de către personalul Consiliului;
    x) întocmeşte planul de evacuare a personalului şi bunurilor materiale din Consiliu în caz de calamităţi şi catastrofe sau pe timp de război;
    y) face anual propuneri de buget pentru înzestrarea cu materialele necesare a formaţiunilor de apărare civilă în timp de pace şi război;
    z) participă, prin reprezentantul său, la pregătirea şi convocările organizate de comandantul de apărare civilă; execută, conform planului de evacuare, exerciţii de alarmare a personalului şi exercită orice alte atribuţii privind apărarea civilă, precum şi atribuţii specifice privind procedurile de achiziţii în cadrul programelor cu finanţare din partea Uniunii Europene, delegate de către unitatea de implementare a programelor PHARE.
    3. Direcţia legislaţie, documentare şi contencios


    Articolul 67

    (1) Serviciul legislaţie şi documentare are, în materie de legislaţie, următoarele atribuţii:
    a) elaborează puncte de vedere privind avizarea proiectelor de acte normative;
    b) întocmeşte sau participă, după caz, la elaborarea proiectelor de regulamente şi a altor reglementări a căror aprobare ori iniţiativă intră în competenţa Consiliului;
    c) întocmeşte studii referitoare la necesitatea elaborării sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei;
    d) elaborează puncte de vedere privind avizarea proiectelor de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile prevăzute de lege;
    e) sesizează secretarul general al Consiliului cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei;
    f) formulează puncte de vedere pe probleme juridice, la solicitarea compartimentelor Consiliului, a Ministerului Justiţiei sau a instanţelor şi parchetelor;
    g) avizează hotărârile emise de Consiliu privind personalul de conducere încadrat în aparatul propriu;
    h) avizează hotărârile emise de Consiliu privind numirea şi revocarea din funcţie a directorului şi directorilor adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi a directorului şi directorilor adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri;
    i) avizează hotărârile Consiliului de desemnare a judecătorilor şi procurorilor care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi hotărârile de desemnare a magistraţilor ca membri în Consiliul de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri;
    j) avizează dispoziţiile secretarului general referitoare la numire, promovare, eliberarea din funcţie şi sancţionare disciplinară pentru personalul de execuţie din aparatul propriu al Consiliului.
    (2) Serviciul legislaţie şi documentare are, în materie de documentare, următoarele atribuţii:
    a) asigură păstrarea colecţiei Monitorul Oficial al României, Partea I, şi completarea acestei colecţii pe măsura apariţiei de noi acte normative;
    b) ia măsuri pentru cunoaşterea şi procurarea, în limita fondurilor alocate sau prin schimburi, donaţii etc., a lucrărilor şi revistelor de specialitate din ţară şi din străinătate;
    c) ia măsurile necesare şi asigură păstrarea în bune condiţii a fondului de cărţi şi reviste de specialitate din gestiunea bibliotecii Consiliului.
    (3) Biroul contencios are următoarele atribuţii:
    a) avizează din punct de vedere al legalităţii orice măsură de natură să angajeze răspunderea patrimonială a preşedintelui Consiliului în calitate de ordonator principal de credite;
    b) avizează din punct de vedere al legalităţii orice măsură care ar putea aduce atingere drepturilor Consiliului sau ale personalului său;
    c) avizează contractele încheiate de Consiliu în calitate de ordonator principal de credite;
    d) avizează, la solicitarea unităţilor aflate în coordonarea Consiliului, contractele încheiate de către acestea;
    e) reprezintă Consiliul şi apără drepturile şi interesele acestuia în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie;
    f) duce la îndeplinire, împreună cu Direcţia resurse umane şi organizare, măsurile dispuse în legătură cu executarea hotărârilor privind aplicarea sancţiunilor disciplinare judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi.
    4. Direcţia de integrare europeană, relaţii internaţionale şi implementare a programelor PHARE


    Articolul 68

    (1) Serviciul de integrare europeană şi unitatea de implementare a programelor PHARE are următoarele atribuţii:
    a) asigură relaţia cu instituţiile Uniunii Europene pe domeniile specifice de activitate ale Consiliului;
    b) monitorizează îndeplinirea angajamentelor externe în procesul de aderare la Uniunea Europeană, în domeniul său de competenţe;
    c) centralizează datele statistice primite de la instanţe şi parchete, în vederea întocmirii unor rapoarte de progrese realizate în procesul de aderare;
    d) identifică şi elaborează propuneri de proiecte de finanţare din fonduri PHARE, pe baza priorităţilor prevăzute în Parteneriatul pentru aderare şi în documente programatice, în conformitate cu strategia de programare a asistenţei financiare nerambursabile stabilite de Ministerul Integrării Europene şi după consultarea conducerii instituţiei, precum şi a celorlalte direcţii/structuri de specialitate din instituţie, potenţiale beneficiare ale asistenţei;
    e) întreprinde toate demersurile pe care le presupune exerciţiul de programare, în vederea asigurării eligibilităţii proiectelor propuse (completarea sau modificarea fişei de proiect, redimensionarea bugetului solicitat); în acest scop conlucrează cu direcţiile/structurile potenţial beneficiare şi cu direcţiile de specialitate din Ministerul Integrării Europene;
    f) participă la întocmirea documentelor subsecvente aprobării fişei de proiect, pentru derularea efectivă a programului (termeni de referinţă, convenţii de înfrăţire), împreună cu direcţiile de specialitate;
    g) colaborează cu Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE şi cu Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti în organizarea licitaţiilor/selectărilor şi a evaluării ofertelor pentru toate tipurile de asistenţă PHARE;
    h) supraveghează în permanenţă îndeplinirea de către contractor a obligaţiilor asumate în conformitate cu termenii de referinţă;
    i) supervizează facturile remise de contractori, în vederea efectuării plăţii de către Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, după atestarea realităţii serviciilor menţionate în facturi de către direcţiile/structurile beneficiare;
    j) planifică şi răspunde de organizarea în condiţii optime a activităţilor aprobate prin program, răspunderea derulării efective a programelor fiind în sarcina direcţiilor/structurilor beneficiare ale asistenţei;
    k) coordonează şi monitorizează implementarea programelor; în acest scop păstrează evidenţa privind obiectivele, desfăşurarea şi rezultatele programelor derulate;
    l) ţine evidenţa generală a repartizării şi utilizării bunurilor achiziţionate din fondurile PHARE, conform destinaţiei şi scopului prevăzut în program;
    m) întocmeşte documentele de raportare periodică privind stadiul implementării programelor, rapoartele de monitorizare şi evaluare a proiectelor, conform procedurilor PHARE; în acest scop beneficiază de sprijinul beneficiarilor direcţi;
    n) asigură schimbul de informaţii privind aspectele tehnice ale implementării programelor cu direcţiile implicate din cadrul Comisiei Europene, Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, Ministerul Integrării Europene, Fondul Naţional şi cu Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE;
    o) asigură legătura dintre Consiliu, ca autoritate de implementare, şi Ministerul Integrării Europene, pentru programele PHARE pe care le implementează;
    p) asigură legătura cu celelalte instituţii beneficiare ale asistenţei şi participă la reuniunile interinstituţionale în probleme de interes comun pentru asistenţa PHARE;
    q) participă la reuniunile internaţionale cu relevanţă pentru obiectul de activitate al unităţii de implementare a programelor PHARE;
    r) asigură participarea la întâlnirile la nivelul conducerii Consiliului, legate de activitatea de asistenţă financiară PHARE;
    s) îndeplineşte orice alte atribuţii care pot rezultă din necesitatea derulării în bune condiţii a proiectelor şi pentru asigurarea absorbţiei fondurilor alocate.
    (2) Serviciul relaţii internaţionale şi alte programe are următoarele atribuţii:
    a) dezvoltă relaţiile bilaterale ale Consiliului, ale Institutului Naţional al Magistraturii şi ale Şcolii Naţionale de Grefieri cu structuri similare din alte ţări şi organizează schimburi de experienţă pentru judecători, procurori şi personalul tehnic;
    b) organizează conferinţe şi seminarii pe probleme de reforma justiţiei, cu participare internaţională;
    c) elaborează lucrări (discursuri, alocuţiuni şi alte materiale) pentru pregătirea participării preşedintelui, vicepreşedintelui, membrilor Consiliului, secretarului general, secretarului general adjunct şi personalului din aparatul propriu al Consiliului la reuniuni şi vizite internaţionale, precum şi pentru pregătirea vizitelor şi reuniunilor internaţionale pe care preşedintele Consiliului le găzduieşte;
    d) elaborează materiale de promovare a imaginii Consiliului în alte state;
    e) elaborează studii de drept comparat, având posibilitatea înfiinţării unei reviste de relaţii internaţionale, cu participarea unor experţi străini, care să asigure o mai bună înţelegere a rolului Consiliului;
    f) avizează propuneri de deplasări în străinătate ale membrilor Consiliului, ale personalului din aparatul tehnic, precum şi ale judecătorilor şi procurorilor;
    g) derulează procedurile de programe finanţate prin Banca Mondială şi alţi donatori internaţionali, ce au ca beneficiar Consiliul.
    5. Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii


    Articolul 69

    Serviciul de sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii:
    a) asigură pregătirea şedinţelor Plenului şi ale secţiilor Consiliului;
    b) asigură redactarea şi publicarea pe pagina de Internet a Consiliului a proiectului ordinii de zi a şedinţelor Consiliului;
    c) întocmeşte şi redactează referatele secţiilor Consiliului privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru ocuparea de către judecători şi procurori a funcţiilor de conducere;
    d) asigură redactarea şi publicarea hotărârilor adoptate de Plen şi de secţii pe pagina de Internet a Consiliului, conform legii;
    e) întocmeşte şi comunică răspunsurile la cererile şi plângerile adresate Consiliului, care au fost analizate în şedinţele Plenului sau ale secţiilor;
    f) asigură redactarea stenogramelor şi a proceselor-verbale de şedinţă;
    g) înaintează, în cel mult 20 de zile, Preşedintelui României hotărârile privind propunerile de numire în funcţia de judecător sau procuror şi de eliberare din funcţia de judecător sau procuror, în vederea emiterii decretului de numire, respectiv de eliberare din funcţie;
    h) înaintează, în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate, Preşedintelui României hotărârea Consiliului privind propunerile de numire în funcţie a judecătorilor şi procurorilor declaraţi reuşiţi la examenul de capacitate;
    i) asigură arhivarea evidenţei lucrărilor Plenului şi ale secţiilor;
    j) asigură redactarea şi transmiterea hotărârilor luate de Consiliu cu privire la punctele de vedere solicitate pe probleme juridice de către autorităţile şi instituţiile publice interesate, de judecători şi procurori, precum şi de compartimentele Consiliului;
    k) transmite Regiei Autonome "Monitorul Oficial" hotărârile Consiliului, în vederea publicării, potrivit legii;
    l) întocmeşte statistici cu privire la activitatea Plenului şi a secţiilor;
    m) elaborează raportul anual privind activitatea Consiliului;
    n) pune la dispoziţie colegiului redacţional al Buletinului Oficial al Consiliului hotărârile în vederea publicării;
    o) colaborează cu Biroul de informatică în vederea conceperii de programe care să permită exploatarea bazei de date privind activitatea Consiliului.
    6. Serviciul de relaţii cu publicul, registratură, secretariat şi protocol


    Articolul 70

    Biroul relaţii cu publicul are următoarele atribuţii:
    a) primeşte, înregistrează, soluţionează petiţiile şi expediază răspunsurile către petiţionari;
    b) întocmeşte raportul semestrial privind activitatea de soluţionare a petiţiilor;
    c) ţine audienţe şi colaborează cu celelalte compartimente în vederea rezolvării problemelor ridicate de petenţi.


    Articolul 71

    Biroul registratură, secretariat şi protocol are următoarele atribuţii:
    a) primeşte, înregistrează şi distribuie corespondenţa Consiliului;
    b) asigură secretariatul pentru preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului;
    c) asigură secretariatul pentru secretarul general şi secretarul general adjunct ai Consiliului;
    d) urmăreşte şi asigură realizarea în bune condiţii a deplasărilor membrilor Consiliului în străinătate;
    e) urmăreşte şi asigură realizarea unor condiţii corespunzătoare pentru delegaţiile străine invitate de Consiliu;
    f) organizează activităţile cu caracter festiv;
    g) sprijină celelalte compartimente ale aparatului Consiliului în organizarea unor manifestări internaţionale.
    7. Biroul de informatică


    Articolul 72

    Biroul de informatică are următoarele atribuţii:
    a) participă la punerea în practică şi la actualizarea strategiei de informatizare a sistemului judiciar, în concordanţă cu dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi cu sarcinile care revin Consiliului, potrivit legii;
    b) colaborează cu compartimentele din cadrul Consiliului pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin;
    c) aplică tehnici şi metode noi de exploatare, administrare şi întreţinere a produselor şi serviciilor informatice, în vederea dezvoltării unui sistem informatic juridic eficient;
    d) elaborează norme, proceduri de utilizare, protecţie şi securitate şi coordonează administrarea şi exploatarea eficientă, sigură şi securizată a produselor şi serviciilor informatice;
    e) proiectează şi elaborează specificaţiile tehnice şi propune spre achiziţionare aplicaţii informatice şi baze de date, implementează şi coordonează exploatarea acestora în sistemul informatic al Consiliului;
    f) ţine evidenţa specifică a dotării cu produse şi servicii informatice în cadrul Consiliului (locaţie echipamente, utilizatori, licenţe, versiuni ale sistemelor de operare şi ale aplicaţiilor informatice etc.);
    g) face propuneri în vederea stabilirii obiectivelor de investiţii privind produsele şi serviciile informatice, în conformitate cu strategia de informatizare a sistemului juridic;
    h) participă la elaborarea specificaţiilor tehnice din cadrul documentaţiei de achiziţie şi la evaluarea tehnică a ofertelor în procedurile de achiziţionare de produse şi servicii informatice pentru sistemul informatic al Consiliului;
    i) participă la recepţionarea produselor şi serviciilor achiziţionate şi la derularea contractelor de achiziţie a produselor şi serviciilor informatice pentru sistemul informatic al Consiliului;
    j) asigură legătura cu unităţile de service şi reprezintă instituţia în relaţiile cu acestea, pentru menţinerea în stare de funcţionare a produselor şi serviciilor informatice din sistemul informatic al Consiliului;
    k) asigură asistenţă tehnică de specialitate pentru eficientizarea exploatării produselor şi serviciilor informatice în cadrul Consiliului;
    l) intervine operativ, împreună cu unităţile de service, şi ţine evidenţa intervenţiilor acestora pentru a asigura funcţionarea permanentă a produselor şi serviciilor informatice din cadrul Consiliului;
    m) asigură asistenţa tehnică pentru publicarea pe pagina de Internet a Consiliului a informaţiilor şi a documentelor a căror publicare este prevăzută de lege sau de regulamente, elaborate de diverse compartimente ale Consiliului şi aprobate spre publicare de conducerea Consiliului;
    n) exercită atribuţii specifice corelate cu programele cu finanţare din partea Uniunii Europene, delegate de către unitatea de implementare a programelor PHARE;
    o) desfăşoară activităţi privind operaţionalizarea Sistemului informatic unic de management (SMIS) al fondurilor comunitare.
    8. Biroul de audit public intern


    Articolul 73

    (1) Biroul de audit public intern reprezintă compartimentul de specialitate care verifică legalitatea administrării veniturilor şi cheltuielilor publice ale Consiliului, ale Institutului Naţional al Magistraturii şi ale Şcolii Naţionale de Grefieri.
    (2) Biroul de audit public intern este constituit potrivit legii.
    (3) Biroul de audit public intern funcţionează în subordinea preşedintelui Consiliului.
    (4) Sfera auditului public intern cuprinde:
    a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de Consiliu din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţă externă;
    b) constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
    c) administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
    d) sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi sistemele informatice aferente.


    Articolul 74

    Biroul de audit public intern exercită, în principal, următoarele atribuţii:
    a) elaborează norme metodologice specifice Consiliului, cu avizul Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (U.C.A.A.P.I.);
    b) elaborează proiectul planului anual de audit public intern;
    c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale Consiliului sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate şi eficienţă;
    d) informează U.C.A.A.P.I. despre recomandările neînsuşite de către conducerea Consiliului, precum şi despre consecinţele acestora;
    e) raportează periodic preşedintelui Consiliului constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activităţile de audit;
    f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;
    g) raportează preşedintelui Consiliului identificarea unor iregularităţi sau a unor posibile prejudicii şi îndeplineşte măsurile stabilite de acesta;
    h) atribuţii specifice privind auditarea programelor cu finanţare din partea Uniunii Europene, delegate de către unitatea de implementare a programelor PHARE.


    Articolul 75

    Biroul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, următoarele:
    a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare;
    b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
    c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
    d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
    e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
    f) alocarea creditelor bugetare;
    g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
    h) sistemul de luare a deciziilor;
    i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
    j) sistemele informatice.
    9. Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media


    Articolul 76

    Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media are următoarele atribuţii:
    a) răspunde la sesizările şi cererile formulate în baza Legii nr. 544/2001, în legătură cu propria activitate;
    b) informează preşedintele Consiliului cu privire la aspectele semnificative ce vizează justiţia, difuzate prin mass-media, iar din însărcinarea preşedintelui, comunică presei puncte de vedere oficiale;
    c) informează preşedintele Consiliului cu privire la posibilităţile de rezolvare a problemelor ridicate de persoanele primite în audienţă, colaborând, după caz, cu celelalte compartimente;
    d) colaborează cu birourile de informare şi relaţii publice de la instanţe şi parchete sau cu purtătorii de cuvânt ai acestora în probleme de interes comun;
    e) redactează comunicate de presă pe probleme de interes care sunt de competenţa Consiliului şi organizează conferinţe de presă ori de câte ori Plenul, secţiile, preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului apreciază că este necesar;
    f) efectuează sau participă la elaborarea unor studii, evaluări, lucrări de sinteză privind reflectarea activităţii Consiliului în mass-media;
    g) elaborează prognoze privind aspectele din activitatea Consiliului ce urmează să fie reflectate în mass-media.


    Articolul 77

    Purtătorul de cuvânt al Consiliului îşi desfăşoară activitatea în cadrul Biroului de informare publică şi relaţii cu mass-media şi are următoarele atribuţii:
    a) transmite operativ mesajul Consiliului sub formă de declaraţii, în scopul informării opiniei publice;
    b) prezintă în conferinţele de presă poziţia Consiliului asupra unor probleme referitoare la activitatea acestuia, în vederea informării exacte a opiniei publice.


    Capitolul IX Personalul din cadrul aparatului propriu al Consiliului


    Articolul 78

    (1) În cadrul aparatului propriu al Consiliului îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal:
    a) personal de specialitate juridică, asimilat judecătorilor şi procurorilor;
    b) funcţionari publici;
    c) personal contractual.
    (2) Judecătorii, procurorii, precum şi personalul auxiliar de specialitate de la instanţele judecătoreşti şi de la parchetele de pe lângă acestea pot fi detaşaţi în cadrul aparatului propriu al Consiliului, în condiţiile legii.


    Secţiunea I Personalul de specialitate juridică


    Articolul 79

    (1) Personalul de specialitate juridică de conducere şi de execuţie din cadrul Consiliului, indiferent de vechime, este asimilat judecătorilor şi procurorilor pe durata îndeplinirii funcţiei.
    (2) Dispoziţiile privind drepturile şi îndatoririle prevăzute de lege pentru judecători şi procurori se aplică în mod corespunzător şi personalului menţionat la alin. (1).
    (3) Salarizarea şi celelalte drepturi ale personalului de specialitate juridică de execuţie şi de conducere, asimilat judecătorilor şi procurorilor, din cadrul Consiliului, sunt prevăzute de lege.
    (4) Ocuparea posturilor de personal de specialitate juridică din cadrul aparatului Consiliului, asimilat judecătorilor şi procurorilor, se face prin concurs sau examen.


    Articolul 80

    Poate ocupa un post de personal de specialitate juridică de execuţie, asimilat judecătorilor şi procurorilor, în aparatul propriu al Consiliului persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. a)-e) din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi a promovat concursul sau examenul organizat de Consiliu.


    Articolul 81

    (1) Pentru înscrierea la concurs sau examen candidaţii vor prezenta:
    a) cerere-tip;
    b) copie de pe actul de identitate;
    c) copie de pe certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie;
    d) copie de pe diploma de licenţă şi foaia matricolă a anilor de studii;
    e) certificatul de cazier judiciar;
    f) certificatul de cazier fiscal;
    g) curriculum vitae;
    h) copie de pe carnetul de muncă sau alte acte doveditoare ale vechimii în specialitate;
    i) chitanţa de plată a taxei de înscriere;
    j) două fotografii tip buletin.
    (2) Candidaţii vor depune şi o recomandare privind profilul profesional şi moral de la ultimul loc de muncă. Candidaţii care nu au fost angajaţi anterior vor depune o recomandare de la ultima instituţie de învăţământ absolvită.


    Articolul 82

    Examinarea candidaţilor se va face prin susţinerea unei probe scrise la o limbă străină la alegere, engleză sau franceză, a unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice şi a unei probe orale.


    Articolul 83

    Tematica pentru probele scrise de concurs sau examen este propusă de compartimentele în care se află posturile vacante şi se înaintează Direcţiei resurse umane şi organizare, care o supune spre aprobare secretarului general al Consiliului.


    Articolul 84

    (1) Data şi locul susţinerii concursului sau examenului, numărul posturilor vacante, termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs şi cuantumul taxei de înscriere se aduc la cunoştinţă celor interesaţi la sediul Consiliului, prin intermediul mass-media şi prin publicarea pe pagina de Internet a Consiliului cu cel puţin 30 de zile înainte de data concursului.
    (2) Tematica şi bibliografia se află în permanenţă pe site-ul Consiliului începând cu data anunţării concursului şi pe toată durata desfăşurării acestuia.
    (3) Cererile pentru înscrierea la concurs sau examen se adresează secretarului general al Consiliului şi se depun, cu cel puţin 15 zile înainte de data concursului, la Direcţia resurse umane şi organizare.
    (4) Cuantumul taxei de înscriere la concurs sau examen va fi stabilit prin hotărâre a Consiliului.


    Articolul 85

    (1) Pentru fiecare probă de concurs sau examen, în funcţie de numărul candidaţilor, Plenul numeşte comisiile de examinare a lucrărilor scrise la o limbă străină, de verificare a cunoştinţelor teoretice şi pentru proba orală, precum şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor.
    (2) Fiecare comisie este alcătuită din 3 membri.


    Articolul 86

    (1) Comisiile de examinare a lucrărilor scrise la o limbă străină şi de verificare a cunoştinţelor teoretice întocmesc, cu o zi înainte de data desfăşurării concursului, 3 variante de subiecte pentru fiecare materie de concurs, care vor fi puse în plicuri separate şi sigilate.
    (2) Cele 3 plicuri sigilate vor fi prezentate de un delegat al comisiei de examinare, în ziua concursului, în sala în care acesta se desfăşoară.
    (3) Un reprezentant al candidaţilor va proceda la tragerea la sorţi a plicului cu subiecte, care va fi desigilat şi prezentat comisiei de examinare. Delegatul comisiei de examinare comunică subiectele, ora exactă de începere şi ora de încheiere a concursului.


    Articolul 87

    Timpul destinat pentru elaborarea lucrării la limba străină este de două ore din momentul comunicării subiectelor.


    Articolul 88

    (1) Intrarea candidaţilor în sălile de concurs sau examen se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare sală şi a actului de identitate. După verificarea identităţii, fiecare candidat va păstra la vedere actul de identitate, până la predarea lucrării scrise. Pe listă se va menţiona prezenţa fiecărui candidat.
    (2) Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba.
    (3) Înainte de a se dicta subiectele, candidaţii înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce urmează a fi lipit, după care se aplică ştampila Consiliului.
    (4) Pe toată durata desfăşurării probei scrise la limba străină, în sălile de concurs au acces numai membrii comisiei de examinare, persoanele care supraveghează desfăşurarea probei şi persoanele desemnate cu aplicarea ştampilei pe colţul îndoit al colilor destinate probei scrise.
    (5) În vederea elaborării lucrării scrise candidaţii vor primi coli de hârtie având ştampila Consiliului. Se va putea folosi numai cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă de culoare albastră. La cerere, se pot pune la dispoziţie, în mod suplimentar, coli de hârtie, iar dacă este necesar, cerneală sau pixuri.
    (6) La expirarea timpului prevăzut la art. 87 delegatul care a supravegheat desfăşurarea probei strânge toate lucrările în ordinea predării lor către candidaţi, sub semnătură, după care le predă comisiei de examinare, care le înscrie într-un borderou.
    (7) Dacă examinarea se face în mai multe săli, se va întocmi câte un borderou pentru lucrările din fiecare sală.
    (8) Lucrarea se consideră predată de candidat după verificarea stării acesteia de către delegatul care a supravegheat desfăşurarea probei şi după semnarea borderoului de către candidat.
    (9) Pe toată durata desfăşurării probei scrise este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. În cazuri excepţionale, părăsirea temporară a sălii de concurs se face numai cu însoţitor.
    (10) Frauda dovedită se sancţionează cu eliminarea din concurs. În aceste cazuri delegaţii care supraveghează lucrările sesizează de îndată comisia de examinare, care întocmeşte un proces-verbal despre constatările făcute şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea "fraudă".


    Articolul 89

    (1) Lucrarea scrisă la o limbă străină se notează cu note de la 1 la 10. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut este mai mic sau egal cu această notă.
    (2) Nota probei scrise la o limbă străină este media aritmetică a notelor acordate de fiecare dintre membrii comisiei.
    (3) Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă la o limbă străină candidaţii trebuie să obţină cel puţin nota 7.


    Articolul 90

    (1) Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate la proba scrisă la o limbă străină pot depune contestaţie la Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului în termen de 48 de ore de la data afişării rezultatelor.
    (2) În vederea soluţionării contestaţiilor, colţurile lucrării se vor lipi din nou.
    (3) Contestaţiile se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor în termen de 48 de ore de la înregistrare. Nota obţinută la contestaţie este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.


    Articolul 91

    Candidaţii admişi la proba scrisă la o limbă străină vor susţine o lucrare scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, organizarea judiciară, elemente de drept comparat şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.


    Articolul 92

    Timpul destinat pentru elaborarea lucrării scrise este de 3 ore din momentul comunicării subiectelor.


    Articolul 93

    Dispoziţiile art. 88 se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 94

    (1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de examinare.
    (2) Dispoziţiile art. 89 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 95

    Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice candidaţii trebuie să obţină cel puţin media 7, dar nu mai puţin de nota 5 la fiecare materie de concurs.


    Articolul 96

    (1) Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate pot depune contestaţie la Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului în termen de 48 de ore de la data afişării rezultatelor.
    (2) Dispoziţiile art. 90 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 97

    Candidaţii care au fost declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice vor susţine o probă orală.


    Articolul 98

    (1) Proba orală se notează cu note de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei de examinare.
    (2) Nota finală la proba orală este media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei de examinare.
    (3) Nu se admit contestaţii cu privire la notele obţinute la proba orală.


    Articolul 99

    (1) Media generală de promovare a concursului este de cel puţin 7.
    (2) Media generală a concursului este media aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă la o limbă străină, proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice şi proba orală.


    Articolul 100

    În termen de cel mult 3 zile de la data finalizării concursului, comisia de examinare va preda întregul material de concurs Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului, care va lua măsuri pentru afişarea rezultatelor concursului la sediul acestuia.


    Articolul 101

    Numirea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face de către secretarul general al Consiliului în ordinea descrescătoare a mediilor generale obţinute, în limita posturilor vacante pentru care s-a organizat concursul şi în funcţie de opţiunea candidaţilor.


    Articolul 102

    Lucrările scrise şi procesele-verbale privind rezultatele concursului se anexează la dosarele profesionale ale candidaţilor declaraţi admişi.


    Articolul 103

    Dosarele, lucrările scrise, procesele-verbale referitoare la ceilalţi candidaţi şi alte lucrări privind concursul se arhivează şi se păstrează potrivit nomenclatoarelor arhivistice.


    Articolul 104

    Taxa de înscriere se restituie candidaţilor care îşi anunţă retragerea cu cel puţin 15 zile înainte de prima probă de concurs.


    Articolul 105

    (1) Funcţiile de specialitate juridică din aparatul propriu al Consiliului pot fi ocupate de judecători şi procurori prin detaşare, în condiţiile legii.
    (2) Pe perioada detaşării în cadrul Consiliului, judecătorii şi procurorii îşi păstrează statutul de judecător sau de procuror.


    Secţiunea a II-a Personalul contractual


    Articolul 106

    Poate ocupa un post de personal contractual în aparatul propriu al Consiliului persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
    a) este cetăţean român cu domiciliul în România şi are capacitate deplină de exerciţiu;
    b) are studii ce corespund funcţiei;
    c) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;
    d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;
    e) a promovat concursul sau examenul organizat potrivit prezentului regulament.


    Articolul 107

    (1) Pentru înscrierea la concurs candidaţii vor prezenta:
    a) cerere-tip;
    b) copie de pe actul de identitate;
    c) copie de pe certificatul de naştere şi de pe certificatul de căsătorie;
    d) copie de pe actul doveditor al studiilor urmate;
    e) certificatul de cazier judiciar;
    f) certificatul de cazier fiscal;
    g) curriculum vitae;
    h) copie de pe carnetul de muncă;
    i) chitanţa de plată a taxei de înscriere;
    j) două fotografii tip buletin.
    (2) Candidaţii vor depune şi o recomandare privind profilul profesional şi moral de la ultimul loc de muncă. Candidaţii care nu au mai fost angajaţi anterior vor depune o recomandare de la ultima instituţie de învăţământ absolvită.


    Articolul 108

    (1) Examinarea candidaţilor se face prin susţinerea unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice sau a unei probe practice, precum şi a unei probe orale.
    (2) Materiile de concurs sau examen, tematica şi bibliografia se propun de şefii compartimentelor în care se află postul vacant şi se aprobă de secretarul general.
    (3) Dispoziţiile art. 83 şi 84 se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 109

    (1) Pentru fiecare probă de concurs, în funcţie de numărul candidaţilor, Plenul numeşte comisiile de verificare a cunoştinţelor teoretice, practice şi pentru proba orală, precum şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor.
    (2) Fiecare comisie este alcătuită din 3 membri.
    (3) Comisiile de examinare a lucrărilor scrise întocmesc, cu o zi înainte de data desfăşurării concursului, 3 variante de subiecte pentru fiecare materie de concurs, care vor fi puse în plicuri separate şi sigilate.
    (4) Cele 3 plicuri sigilate vor fi prezentate de un delegat al comisiei de examinare, în ziua concursului, în sala în care acesta se desfăşoară.
    (5) Un reprezentant al candidaţilor va proceda la tragerea la sorţi a plicului cu subiecte, care va fi desigilat şi prezentat de delegatul comisiei de examinare. Delegatul comisiei de examinare comunică subiectele, ora de începere şi ora de încheiere a concursului.
    (6) Dispoziţiile art. 87 şi 88 se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 110

    (1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de examinare.
    (2) Lucrarea scrisă la fiecare dintre materiile de concurs se notează cu note de la 1 la 10. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut este mai mic sau egal cu această notă.
    (3) Nota lucrării scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice este media aritmetică a notelor obţinute la fiecare dintre materiile de concurs.


    Articolul 111

    Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice candidaţii trebuie să obţină cel puţin media 7.


    Articolul 112

    (1) Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate pot depune contestaţie la Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului, în termen de 48 de ore de la data afişării rezultatelor.
    (2) Dispoziţiile art. 90 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 113

    Pentru posturile ce presupun desfăşurarea unei activităţi de secretariat, administrativă, de gospodărire, de întreţinere-reparaţii şi de deservire, concursul va consta într-o probă practică şi o probă orală.


    Articolul 114

    (1) În urma susţinerii probei practice candidatul va fi declarat admis sau respins.
    (2) Criteriile de evaluare a candidaţilor la proba practică se stabilesc de comisia de examinare, în funcţie de natura posturilor vacante scoase la concurs.
    (3) Nu se admit contestaţii cu privire la rezultatele obţinute la proba practică.


    Articolul 115

    (1) Candidaţii care au fost declaraţi admişi la proba de verificare a cunoştinţelor teoretice sau, după caz, la proba practică vor susţine o probă orală.
    (2) Proba orală se notează cu note de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei de examinare.
    (3) Nota finală la proba orală o reprezintă media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei de examinare.
    (4) Nu se admit contestaţii cu privire la notele obţinute la proba orală.


    Articolul 116

    (1) Media generală de promovare a concursului este de cel puţin 7.
    (2) Media generală a concursului este media aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice, respectiv la proba practică şi la proba orală.
    (3) Dispoziţiile art. 100-104 se aplică în mod corespunzător.


    Secţiunea a III-a Funcţionarii publici


    Articolul 117

    (1) Funcţionarii publici din cadrul Consiliului îşi desfăşoară activitatea în temeiul Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Ocuparea posturilor pentru personalul prevăzut la alin. (1) se face prin concurs sau examen organizat în condiţiile legii.


    Articolul 118

    Salarizarea funcţionarilor publici şi a personalului contractual este reglementată potrivit dispoziţiilor legale aplicabile aceloraşi categorii de personal din aparatul Parlamentului României.


    Secţiunea a IV-a Evaluarea personalului din aparatul propriu al Consiliului


    Articolul 119

    Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, personalul din aparatul propriu al Consiliului este supus, la fiecare 3 ani, unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare. În cazul personalului numit în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.


    Articolul 120

    Indicatorii de evaluare, stabiliţi pe baza criteriilor menţionate la art. 119, pentru fiecare categorie de personal, se aprobă de Consiliu.


    Articolul 121

    (1) Prima evaluare a personalului din aparatul propriu al Consiliului se face după primul an de la numirea în funcţie, iar următoarele evaluări se fac la fiecare 3 ani, de regulă în luna februarie.
    (2) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor detaşaţi în cadrul aparatului propriu al Consiliului se face în raport de specificul activităţii desfăşurate, pe baza criteriilor aprobate de Plen.


    Articolul 122

    (1) Evaluarea personalului se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului, separat pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, personalul contractual, funcţionarii publici sau, după caz, judecătorii şi procurorii detaşaţi.
    (2) Comisiile de evaluare sunt constituite din directori, şefi de serviciu şi, după caz, şefi de birouri.
    (3) Evaluarea personalului cu funcţii de conducere se face de secretarul general şi de secretarul general adjunct.
    (4) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale se poate acorda unul dintre calificativele: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător".
    (5) Dacă în perioada pentru care se face evaluarea personalul din cadrul aparatului propriu al Consiliului a fost sancţionat disciplinar prin hotărâre irevocabilă, se acordă calificativul imediat inferior celui care rezultă din evaluare.
    (6) Personalul de execuţie nemulţumit de calificativul acordat poate face contestaţie la secretarul general, iar personalul de conducere, la Plen, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Contestaţia se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare.
    (7) Calificativul acordat de secretarul general sau de Plen este definitiv.


    Articolul 123

    Persoanele care în urma evaluării primesc calificativul "nesatisfăcător", cu excepţia judecătorilor şi procurorilor detaşaţi, sunt eliberate din funcţie pentru incapacitate profesională.


    Secţiunea a V-a Răspunderea disciplinară a personalului din aparatul propriu


    Articolul 124

    (1) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi personalul contractual răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu.
    (2) Sunt abateri disciplinare:
    a) absenţele nemotivate de la serviciu, precum şi încălcarea dispoziţiilor referitoare la respectarea programului de lucru;
    b) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
    c) refuzul nejustificat de a îndeplini îndatoririle prevăzute de lege, de regulamente sau cele stabilite de conducerea Consiliului;
    d) nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
    e) neglijenţă gravă sau neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor;
    f) manifestările care aduc atingere demnităţii sau probităţii profesionale;
    g) încălcarea interdicţiilor şi incompatibilităţilor prevăzute de lege;
    h) intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal.


    Articolul 125

    Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica în raport cu gravitatea abaterilor sunt:
    a) avertismentul scris;
    b) diminuarea indemnizaţiei sau a salariului de încadrare cu până la 15% pe o perioadă de la una la 3 luni;
    c) eliberarea din funcţie sau desfacerea disciplinară a contractului de muncă.


    Articolul 126

    (1) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 125 se aplică de Plen pentru persoanele cu funcţii de conducere şi de secretarul general pentru personalul cu funcţii de execuţie.
    (2) În cazul în care există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, preşedintele Consiliului sau, după caz, secretarul general dispune cercetarea prealabilă care se efectuează de un inspector desemnat de inspectorul-şef al Inspecţiei judiciare.
    (3) În vederea desfăşurării cercetării prealabile inspectorul desemnat convoacă persoana cercetată pentru a fi audiată, care are dreptul să îşi formuleze şi să îşi susţină apărările.
    (4) Rezultatul cercetării prealabile se consemnează într-un raport în care se propune, după caz, aplicarea sancţiunii disciplinare sau clasarea cauzei dacă abaterea nu se confirmă.
    (5) Hotărârea sau, după caz, dispoziţia prin care s-a aplicat sancţiunea disciplinară se comunică celui în cauză în termen de 10 zile de la adoptare. Împotriva hotărârii sau deciziei persoana sancţionată se poate adresa instanţelor judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la data comunicării.


    Articolul 127

    Funcţionarii publici pot fi sancţionaţi în condiţiile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    Secţiunea a VI-a Dispoziţii finale


    Articolul 128

    Dispoziţiile prezentului regulament privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a personalului din aparatul propriu al Consiliului se aplică în mod corespunzător şi personalului Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi personalului Şcolii Naţionale de Grefieri.
    ---------