LEGE nr. 187 din 7 decembrie 1999
privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politica
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 9 decembrie 1999



    Parlamentul României adopta prezenta lege.
    Puterea comunista instaurată în România începând cu data de 6 martie 1945 a exercitat, în special prin organele securităţii statului, ca poliţie politica, o permanenta teroare împotriva cetăţenilor tarii, drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale. Aceasta indreptateste accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politica, în condiţiile prezentei legi.

    Articolul 1

    (1) Orice cetăţean român sau cetăţean străin care după 1945 a avut cetăţenie română are dreptul de acces la propriul dosar întocmit de organele securităţii, ca poliţie politica. Acest drept se exercită la cerere şi consta în studierea nemijlocită a dosarului, eliberarea de copii de pe actele dosarului şi de pe înscrisurile doveditoare despre cuprinsul dosarului.
    (2) Totodată persoana, subiect al unui dosar din care rezultă ca a fost urmărită de organele securităţii statului, are dreptul, la cerere, sa afle identitatea agenţilor de securitate şi a colaboratorilor, care au contribuit cu informaţii la completarea acestui dosar.
    (3) De drepturile prevăzute la alin. (1) şi (2) beneficiază soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al doilea inclusiv ale persoanei decedate, în afară de cazul în care aceasta a dispus altfel.
    (4) Exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3) se face personal sau prin reprezentant cu procura specială şi autentică.


    Articolul 2

    Pentru a asigura dreptul de acces la informaţiile de interes public, orice cetăţean român cu domiciliul în ţara sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuala, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor securităţii, ca poliţie politica, a persoanelor care ocupa sau candidează pentru a fi alese ori numite în următoarele demnitati sau funcţii:
    a) Preşedintele României;
    b) deputat sau senator;
    c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii;
    d) secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidentiali şi de stat;
    e) prefect, subprefect, secretar general şi director în prefectura, secretar general al consiliului judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, primar, viceprimar, consilier judeţean, consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şefii serviciilor descentralizate în judeţe;
    f) directorul şi adjunctii săi la Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Paza şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;
    g) inspector general al poliţiei, inspector general adjunct, director general, director, şef de serviciu şi şef de birou la nivel central şi judeţean, precum şi ceilalţi ofiţeri şi subofiteri angajaţi ai Ministerului de Interne;
    h) persoanele cu funcţii de conducere, la nivel naţional şi judeţean, în Garda financiară şi în organele vamale;
    i) judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie şi de la Curtea Constituţională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, judecătorii, procurorii şi prim-grefierii de la instanţele şi parchetele civile şi militare, avocaţii şi notarii publici;
    i) personalul diplomatic şi consular, cu excepţia celor care îndeplinesc funcţii tehnice sau administrative;
    j) preşedintele, vicepreşedinţii, judecătorii, consilierii de conturi, procurorii financiari şi prim-grefierul Curţii de Conturi;
    k) preşedinte şi preşedinte de secţie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, persoane cu funcţii de conducere din Fondul Proprietăţii de Stat, preşedinţii şi membrii Consiliului Concurentei, ai Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare, ai Comisiei Naţionale pentru Statistica şi ai Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie;
    l) avocatul poporului şi adjunctii acestuia;
    m) membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului;
    n) membru în consiliile de administraţie ale societăţilor publice de radio şi de televiziune, patron, director, redactor-şef, redactor în serviciile publice sau private de televiziune, radio sau presa scrisă, analisti politici şi asimilaţii acestora, după caz;
    o) guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de banca şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar;
    p) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar al Academiei Române;
    r) rectorul, prorectorii, secretarul ştiinţific al senatului universitar şi decanii din instituţiile de învăţământ superior de stat şi private;
    s) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean, director de liceu ori de grup şcolar, precum şi director în instituţiile de cultura, la nivel naţional, judeţean şi municipal;
    s,) preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional şi judeţean, sau ai unei organizaţii neguvernamentale şi asimilaţii acestor funcţii;
    t) personalul militar şi civil cu funcţii de conducere din Ministerul Apărării Naţionale şi din statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, precum şi comandantii de unităţi sau echivalente;
    t,) ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţara şi din străinătate;
    u) preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general de organizaţii patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional şi asimilaţii acestor funcţii, precum şi ceilalţi membri ai conducerilor executive respective;
    v) director al direcţiei de posta şi telecomunicaţii, şefi de serviciu de posta şi de telecomunicaţii, şefi de centrala telefonica;
    x) persoanele cu funcţie de conducere din direcţiile sanitare judeţene, din direcţiile judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum şi medicii psihiatri, anatomo-patologii şi medicii legisti;
    y) persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;
    z) persoanele care deţin titlul de revolutionar sau de luptător cu merite deosebite în Revoluţia din decembrie 1989.


    Articolul 3

    (1) Persoanele care candidează spre a fi alese sau numite în una dintre demnităţile sau funcţiile prevăzute la art. 2 sunt obligate să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politica. Înainte de alegere sau de numire verificarea se face din oficiu, pentru persoanele care candidează pentru a fi alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la art. 2 lit. a)-c); de asemenea, verificarea este obligatorie şi pentru persoanele care au fost alese sau numite în respectivele demnitati ori funcţii publice, inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnitati sau funcţii la data intrării în vigoare a prezentei legi, în cazul în care aceasta nu s-a făcut în timpul candidaturii.
    (2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se va depune o dată cu cererea de numire sau cu declaraţia de acceptare a candidaturii.
    (3) Verificările se sisteaza dacă persoana care exercită una dintre demnităţile sau funcţiile enumerate la art. 2 demisioneaza sau, după caz, renunţa la candidatura ori la numire în termen de 15 zile de la data comunicării sau solicitării acestor verificări.
    (4) Pentru candidaţi verificarea se face, în mod obligatoriu, în ordinea prezentei pe lista. Rezultatele verificării vor fi publicate imediat în Monitorul Oficial al României şi vor fi puse la dispoziţie mijloacelor de informare în masa.
    (5) În vederea verificării, Biroul Electoral Central sau local, după caz, va comunică în termen de 24 de ore listele cuprinzând candidaţii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care va transmite rezultatul în termen de 7 zile.


    Articolul 4

    (1) Verificările solicitate se vor face respectându-se următoarea ordine de prioritati:
    a) persoanele candidate în alegeri, în ordinea prevăzută la art. 2;
    b) persoanele care urmează să fie numite în una dintre funcţiile şi demnităţile prevăzute la art. 2, la nivel naţional;
    c) persoanele care urmează să fie numite în una dintre funcţiile şi demnităţile prevăzute la art. 2, la nivel local.
    (2) Ţinând seama de priorităţile enumerate mai sus, prin regulamentul propriu de funcţionare Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii va da o ordine de prioritati pentru toate funcţiile şi demnităţile prevăzute la art. 2.


    Articolul 5

    (1) Prin poliţie politica se înţelege toate acele structuri ale securităţii, create pentru instaurarea şi menţinerea puterii totalitar-comuniste, precum şi pentru suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
    (2) Este agent al organelor de securitate, ca poliţie politica, în sensul prezentei legi, orice persoană care a îndeplinit calitatea de lucrator operativ, inclusiv acoperit, al organelor de securitate în perioada 1945-1989.
    (3) Este colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politica, în sensul prezentei legi, persoana care:
    a) a fost retribuită sau recompensata în alt mod pentru activitatea desfăşurată în aceasta calitate;
    b) a fost deţinător de locuinta conspirativa sau de casa de intalnire;
    c) a fost rezident al securităţii, în sensul prezentei legi;
    d) orice altă persoană care a dat informaţii securităţii, prin care s-a adus atingere, nemijlocit sau prin alte organe, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Informaţiile cuprinse în declaraţiile date în timpul anchetei de către persoana reţinută sau arestata pentru motive politice privind cauza pentru care a fost cercetata, judecata şi condamnata nu fac obiectul acestei prevederi.
    (4) Se considera colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politica, şi persoana care a transmis sau a înlesnit transmiterea de informaţii, note, rapoarte sau alte acte, prin care se denuntau activitatea sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de natura sa aducă atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
    (5) Sunt asimilaţi colaboratorilor prevăzuţi la alin. (3) persoanele care au avut competente decizionale, juridice ori politice sau care prin abuz de putere politica au luat decizii la nivel central sau local, cu privire la activitatea securităţii sau cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist.
    (6) Implicarea în activitatea de poliţie politica a persoanelor prevăzute la art. 2 se stabileşte pe baza datelor, probelor şi indiciilor existente în dosarele care fac obiectul cercetării, precum şi prin orice înscrisuri prezentate de orice persoană interesată în cazul lipsei, alterarii sau descompletarii dosarului.


    Articolul 6

    Dispoziţiile art. 45 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Roman de Informaţii, precum şi ale art. 20 alin. 2 şi ale art. 22 cu referire la anexa nr. 6 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 nu sunt aplicabile dosarelor la care se referă art. 1 şi datelor solicitate în temeiul art. 2 din prezenta lege, care nu pot fi considerate ca privesc siguranţa naţionala a României.


    Articolul 7

    (1) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca poliţie politica, cu sediul în municipiul Bucureşti, denumit în continuare Consiliu.
    (2) Consiliul este un organism autonom cu personalitate juridică, supus controlului Parlamentului. Anual sau la cererea Parlamentului, Consiliul prezintă rapoarte.


    Articolul 8

    (1) Consiliul este condus de un colegiu compus din 11 membri.
    (2) Membrii Colegiului Consiliului sunt numiţi de Parlament, la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei politice a celor două Camere, pe baza raportului comun, întocmit de comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţa comuna, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată.
    (3) Propunerile nominale pentru Colegiul Consiliului se depun la Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit alin. (1) şi (2), în cel mult 10 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care le trimite comisiilor juridice. Propunerile vor fi însoţite de: curriculum vitae, copiile fidele de pe fişele cuprinzând antecedentele penale, declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor, în sensul că nu se încadrează în prevederile art. 5 alin. (2)-(5), respectiv că nu au aparţinut şi nu au colaborat cu organele de securitate.
    (4) Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului vor audia în şedinţa comuna şi vor verifica îndeplinirea condiţiilor impuse candidaţilor prin prezenta lege; candidaturile vor fi avizate individual. Raportul comun cuprinzând rezultatul audierilor se înaintează Birourilor permanente ale celor două Camere în termen de 10 zile calendaristice de la primirea listelor cuprinzând candidaţii.
    (5) Candidaţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezenta lege vor fi înlocuiţi, la cererea comisiilor juridice ale celor două Camere, de către grupurile parlamentare care i-au propus. Noile propuneri se înaintează în termen de 5 zile de la comunicarea facuta de birourile permanente ale celor două Camere către grupurile parlamentare. Locurile rămase vacante ca urmare a nedepunerii propunerilor de candidaţi de către grupurile parlamentare în termenul de 5 zile se redistribuie între restul grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei prevăzute la alin. (2).
    (6) Camera Deputaţilor şi Senatul, întrunite în şedinţa comuna, pe baza raportului comun al comisiilor juridice, se pronunţa prin vot asupra listei cuprinzând candidaţii pentru Colegiul Consiliului, în cel mult 10 zile calendaristice de la data depunerii raportului comisiilor juridice. Votul se exprima prin apel nominal.
    (7) Colegiul Consiliului îşi alege dintre membrii săi un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar în termen de 5 zile de la constituirea sa. Colegiul Consiliului lucrează în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor şi adopta decizii cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. Dezbaterile Colegiului Consiliului nu sunt publice.
    (8) Din Consiliu şi din Colegiul Consiliului nu pot face parte agenţii sau colaboratorii organelor de securitate, astfel cum sunt definiţi în prezenta lege, cei ai altor servicii secrete străine, ai altor structuri informative interne şi străine şi ai altor organizaţii ce au desfăşurat şi desfăşoară activităţi care contravin drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. De asemenea, nu pot face parte persoanele care au suferit condamnări pentru infracţiuni de drept comun, chiar dacă au fost amnistiate sau reabilitate. Calitatea de membru al Colegiului Consiliului nu poate fi acordată persoanelor care au făcut sau fac parte din partide politice.
    (9) Consiliul funcţionează în temeiul unui regulament elaborat de Colegiul Consiliului în termen de 30 de zile de la data constituirii sale, adoptat prin hotărâre a Parlamentului în termen de 15 zile de la sesizare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (10) La investirea în funcţie membrii Colegiului Consiliului depun următorul jurământ în faţa Parlamentului:
    "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să-mi îndeplinesc cu conştiinciozitate, onoare şi fără partinire îndatoririle ce-mi revin în calitate de membru al Colegiului Consiliului. Asa să-mi ajute Dumnezeu!"


    Articolul 9

    (1) În cazul în care, ulterior alegerii Consiliului, se constată că unul dintre membrii acestuia nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în prezenta lege, se procedează la revocarea mandatului şi la o noua alegere. Verificarea îndeplinirii condiţiilor se face, la cererea oricărei persoane, de către Curtea Suprema de Justiţie.
    (2) Revocarea se pronunţa de Curtea Suprema de Justiţie, în complet de 3 judecători, cu citarea părţilor. Decizia pronunţată poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la pronunţare. Recursul se judeca în complet de 7 judecători, cu citarea părţilor. În ambele faze Curtea Suprema de Justiţie soluţionează aceste cauze, cu celeritate.


    Articolul 10

    (1) Consiliul îşi elaborează proiectul bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, pe care îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat.
    (2) Preşedintele Colegiului Consiliului este ordonator principal de credite.


    Articolul 11

    (1) Consiliul este organizat la nivel naţional şi funcţionează într-o structura unica.
    (2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Consiliul General al Municipiului Bucureşti va asigura spaţiile corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţii Consiliului.


    Articolul 12

    Pentru realizarea dreptului de acces la propriul dosar persoana indreptatita conform art. 1 se adresează Consiliului printr-o cerere scrisă. Consiliul va răspunde solicitării în termen de 30 de zile.


    Articolul 13

    (1) Persoanele îndreptăţite pot solicita Consiliului, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), în condiţiile prezentei legi, următoarele:
    a) consultarea dosarelor sau a oricăror materiale întocmite până la data de 22 decembrie 1989 de organele de securitate;
    b) eliberarea unor copii de pe înscrisurile aflate în aceste dosare ori alte materiale;
    c) eliberarea unor adeverinte privind apartenenţa sau neapartenenta, colaborarea ori necolaborarea cu organele de securitate.
    (2) Nu se eliberează copii de pe acele înscrisuri ale dosarului, al căror conţinut poate afecta major o terta persoana, decât în următoarele condiţii:
    a) cu acordul scris al persoanei ce poate fi afectată major sau al moştenitorilor legali;
    b) asigurând o copie care nu cuprinde pasajele privitoare la o terta persoana ce poate fi afectată major.


    Articolul 14

    (1) Conţinutul adeverintelor eliberate potrivit art. 13 alin. (1) lit. c) poate fi contestat la Colegiul Consiliului în termen de 30 de zile de la comunicare.
    (2) Contestaţia va fi soluţionată de Colegiul Consiliului în termen de 60 de zile de la înregistrare.
    (3) Decizia Colegiului Consiliului poate fi atacată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la curtea de apel în competenţa căreia îşi are domiciliul contestatarul.


    Articolul 15

    (1) Dreptul de acces la informaţiile de interes public prevăzute la art. 2 se exercită de către persoana fizica sau persoana juridică indreptatita, printr-o cerere adresată Consiliului.
    (2) Prin aceasta cerere se poate solicita eliberarea unui act din care să rezulte dacă a avut sau nu a avut calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate, privitor la persoanele care ocupa sau sunt propuse să fie numite în funcţiile enumerate la art. 2.
    (3) Verificările pot fi declansate şi la cererea persoanelor care ocupa funcţiile prevăzute la art. 2, pentru propriul dosar.
    (4) Pe baza cererilor primite potrivit alin. (1) Consiliul verifica probele deţinute, indiferent de forma lor, şi înştiinţează de îndată persoana, în vederea exercitării drepturilor prevăzute la art. 3.
    (5) Calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate se stabileşte de către Consiliu prin probele aflate în evidentele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angajamentul scris şi semnat de cel în cauza, rapoarte, sinteze informative, înscrisuri olografe şi dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla, din arhivele securităţii.
    (6) În termen de 30 de zile de la data primirii cererilor Consiliul citeaza, în vederea audierii, persoana care a solicitat, precum şi persoana cu privire la care s-au solicitat verificări, potrivit procedurii stabilite prin regulament. Declanşarea şi finalizarea verificărilor solicitate se pot face şi în lipsa persoanelor legal citate.
    (7) După finalizarea verificărilor, care nu pot dura mai mult de 60 de zile de la data primirii cererii, Consiliul comunică în scris solicitantului dacă persoana cu privire la care s-a cerut verificarea a fost sau nu a fost agent ori colaborator al organelor securităţii, în sensul prezentei legi.


    Articolul 16

    (1) Împotriva comunicării eliberate potrivit art. 15 alin. (4) solicitantul sau persoana cu privire la care s-a cerut verificarea se poate adresa Colegiului Consiliului printr-o contestaţie, în termen de 15 zile de la data primirii comunicării. Colegiul Consiliului reexamineaza documentaţia care a stat la baza comunicării şi în termen de 30 de zile de la data depunerii contestaţiei adopta o decizie care se comunică în termen de 10 zile atât solicitantului, cat şi persoanei cu privire la care s-au efectuat verificări, indiferent de autorul contestaţiei. Decizia Colegiului Consiliului poate fi atacată în termen de 30 zile de la data comunicării la curtea de apel, secţia civilă, în competenţa căreia îşi are domiciliul contestatarul.
    (2) Curtea de apel judeca în şedinţa secreta în complet de 3 judecători. Participarea procurorului este obligatorie. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă. Actele şi lucrările dosarelor au regim secret.
    (3) În vederea adoptării deciziei Colegiul Consiliului audiaza persoana cu privire la care s-au cerut verificări şi utilizează documentaţia depusa de aceasta sau de solicitant. Documentaţia iniţială poate fi completată. Persoana faţă de care se efectuează verificări are dreptul sa consulte documentele care au stat la baza comunicării contestate. Lipsa persoanei legal citate nu împiedica adoptarea unei decizii.


    Articolul 17

    (1) Consiliul asigura publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a comunicărilor rămase definitive prin necontestare sau rămase definitive prin hotărâre a curţii de apel.
    (2) Consiliul asigura publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a datelor de identitate, inclusiv numele conspirative şi funcţiile deţinute de ofiţerii şi subofiterii de securitate, activi sau acoperiţi, implicaţi în activităţi de poliţie politica.
    (3) Consiliul da publicităţii informaţiile şi documentele care atesta implicarea organelor de securitate şi a altor structuri politice şi represive ale regimului totalitar comunist în săvârşirea unor infracţiuni grave contra vieţii, integrităţii fizice sau psihice şi libertăţii persoanelor, precum şi a unor acte de trădare a intereselor naţionale.
    (4) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător şi cu privire la persoanele prevăzute la art. 5 alin. (5).


    Articolul 18

    În cazurile neelucidate, de decese sau de disparitii despre care exista indicii ca s-au produs în legătură cu activitatea organelor de securitate, Consiliul oferă informaţii din proprie iniţiativă sau pe baza unei cereri scrise din partea moştenitorilor prezumtivi ai celor declaraţi dispăruţi sau a succesorilor celor decedati.


    Articolul 19

    În scopul stabilirii adevărului istoric Colegiul Consiliului pune la dispoziţie cercetatorilor acreditaţi în acest sens de Consiliu documente şi informaţii complete cu privire la structura, metodele şi activităţile organelor de securitate, în condiţiile legii şi ale regulamentului Consiliului.


    Articolul 20

    (1) Colegiul Consiliului primeşte în gestiune toate documentele privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta lege, deţinute de organele de securitate, cu excepţia celor care privesc siguranţa naţionala, potrivit legii.
    (2) Documentele prevăzute la alin. (1), precum şi orice copii de pe acestea până la preluare se păstrează şi se studiază la sediile deţinătorilor de la data intrării în vigoare a prezentei legi, membrii Colegiului având acces neingradit.
    (3) Serviciul Roman de Informaţii, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării Naţionale, Arhivele Naţionale şi orice alte instituţii publice sau private, precum şi persoanele fizice, care deţin asemenea documente, sunt obligate să asigure acest drept de acces şi să le predea la cererea Colegiului Consiliului.
    (4) Drepturile şi obligaţiile prevăzute la alin. (1)-(3) se referă şi la înregistrările audio şi video, dischete, fotografii, filme şi microfilme.
    (5) Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alineatele precedente atrage, după caz, răspunderea penală, administrativă, civilă sau disciplinară a conducătorilor organelor, instituţiilor şi persoanelor fizice respective, după caz.
    (6) Stabilirea în concret a dosarelor care privesc siguranţa naţionala, prevăzute la alin. (1), se va face de comun acord de Consiliu, împreună cu conducerea Serviciului Roman de Informaţii. În caz de divergenta, hotărârea va fi adoptată de Consiliul Superior de Apărare a Tarii.


    Articolul 21

    Sediul Consiliului, precum şi sediul propriei sale arhive beneficiază de paza permanenta cu titlu gratuit, asigurata de Comandamentul Trupelor de Jandarmi.


    Articolul 22

    Consiliul îşi desfăşoară activitatea pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia, prin hotărâre a Parlamentului.


    Articolul 23

    (1) La încetarea activităţii Consiliului fondul arhivistic şi documentar constituit pe baza prezentei legi se preda spre conservare Arhivelor Naţionale.
    (2) De asemenea, se transfera Arhivelor Naţionale sediile şi dotările Consiliului.


    Articolul 24

    (1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi de către alte persoane decât cele prevăzute la art. 20 atrage, de asemenea, răspunderea penală, civilă, administrativă sau disciplinară, după caz.
    (2) Sustragerea, tăinuirea, falsificarea, contrafacerea, deteriorarea sau distrugerea dosarelor, registrelor şi a oricăror documente ale securităţii se pedepsesc potrivit legii penale, maximul pedepsei majorandu-se cu 2 ani.
    (3) Eliberarea de adeverinte, documente sau copii de pe acestea din dosare sau informaţii despre acestea, în alte condiţii decât cele prevăzute în prezenta lege, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
    (4) Darea spre publicitate a unor date sau informaţii din dosare, necorespunzătoare adevărului, de natura sa lezeze viaţa, demnitatea, onoarea sau reputaţia unei persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
    (5) Prezentarea denaturata a datelor din dosarul de securitate, în scopul discreditarii sau al nedeconspirarii, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a mai lucra în domeniul arhivelor.


    Articolul 25

    Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public au obligaţia de a pune la dispoziţie comisiilor juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului materialele solicitate cu privire la persoana candidaţilor primului Colegiu al Consiliului, constituit potrivit prevederilor art. 8.


    Articolul 26

    Nici o alta prevedere legală privitoare la regimul documentelor nu poate fi interpretată astfel încât sa împiedice aplicarea prevederilor prezentei legi.
    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa din 20 octombrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
    p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
    VASILE LUPU
    p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
    ULM NICOLAE SPINEANU
    --------