HOTĂRÂRE nr. 159 din 24 septembrie 2004
pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti
EMITENT
  • CONSILIUL SUPREM AL MAGISTRATURII
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 881 din 27 septembrie 2004



    Având în vedere dispoziţiile art. 155 alin. (2) din Constituţia României, republicată,
    în temeiul dispoziţiilor art. 126 alin. (2), coroborat cu art. 132 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
    Consiliul Superior al Magistraturii hotărăşte:

    Articolul 1

    Se aprobă Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, anexă la prezenta hotărâre.


    Articolul 2

    Prezentul regulament se trimite spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Secretariatului tehnic.
    Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii,
    judecător dr. Dan Lupaşcu


    Anexa
    REGULAMENT
    de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti

    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    (1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
    (2) Puterea judecătorească este separată şi în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiul constituţional al independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor şi cu dispoziţiile celorlalte legi.
    (3) Instanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecăţii, fără privilegii şi fără discriminări.
    (4) Consiliul Superior al Magistraturii este reprezentantul autorităţii judecătoreşti şi garantul independenţei justiţiei.
    (5) Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.


    Articolul 2

    (1) Judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate şi curţile de apel sunt organizate potrivit dispoziţiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
    (2) În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentă în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
    (3) Instanţele pot avea în organizarea lor două sau mai multe secţii. Numărul secţiilor curţilor de apel, tribunalelor, precum şi secţiile judecătoriilor se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
    (4) În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze de minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
    (5) În cadrul tribunalelor funcţionează secţii pentru cauze civile şi secţii pentru cauze penale şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.


    Articolul 3

    Mijloacele materiale şi financiare necesare instanţelor sunt asigurate de la bugetul de stat, din timbru judiciar, din amenzi judiciare, cheltuieli judiciare şi alte surse extrabugetare, în condiţiile legii, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii. Administrarea acestora se realizează prin curţile de apel şi tribunalele aflate în localităţile reşedinţă de judeţ ai căror preşedinţi sunt şi ordonatori secundari de credite şi, respectiv, ordonatori terţiari de credite.


    Capitolul II Dispoziţii privind conducerea instanţelor, atribuţiile judecătorilor şi ale personalului auxiliar de specialitate, de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu


    Secţiunea I Dispoziţii generale


    Articolul 4

    (1) Instanţele judecătoreşti se încadrează cu personal de conducere, judecători, personal auxiliar de specialitate, de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu.
    (2) Conducerea instanţelor este asigurată de: preşedinte, unu sau mai mulţi vicepreşedinţi, judecători-inspectori şi preşedinţi de secţie. De asemenea, la fiecare instanţă funcţionează colegiul de conducere şi adunarea generală a judecătorilor, în condiţiile legii.
    (3) În compartimentele auxiliare ale instanţelor funcţionează personal auxiliar de specialitate, de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu.


    Secţiunea a II-a Dispoziţii privind activitatea judecătorilor


    Articolul 5

    (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Judecătorii stagiari se bucură de stabilitate.
    (2) Judecătorii au următoarele îndatoriri:
    a) să asigure, prin activitatea desfăşurată, respectarea legii şi independenţa puterii judecătoreşti;
    b) să respecte normele de deontologie profesională, obligaţiile statutare şi cele ce rezultă din regulamente;
    c) să-şi perfecţioneze pregătirea profesională, în conformitate cu legea, prin folosirea tuturor mijloacelor pe care le au la îndemână;
    d) să respecte programul de lucru, să aibă un comportament decent şi civilizat în relaţiile de serviciu;
    e) să manifeste calm, răbdare, politeţe şi imparţialitate faţă de justiţiabili, martori, avocaţi şi alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială;
    f) să participe la şedinţele de judecată, conform programării făcute de conducerea instanţei sau a secţiei, la începutul fiecărui an calendaristic, precum şi atunci când, din motive obiective, planificarea iniţială nu poate fi respectată;
    g) să respecte secretul deliberării;
    h) să soluţioneze într-un termen rezonabil cauzele deduse judecăţii şi să pronunţe hotărâri temeinice şi legale;
    i) să asigure securitatea dosarelor predate spre studiu sau motivare;
    j) să aducă de îndată la cunoştinţa preşedintelui instanţei, în subordinea căruia funcţionează, orice ingerinţă în actul de justiţie, de natură politică sau economică, din partea unei persoane fizice sau juridice, ori a unui grup de interese;
    k) să îndeplinească, în limitele funcţiilor lor, orice dispoziţie administrativă stabilită în conformitate cu legea de conducerea instanţei.


    Articolul 6

    (1) Funcţiile de judecător şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, în condiţiile legii.
    (2) Activitatea didactică va putea fi desfăşurată în afara programului de lucru stabilit la instanţa la care funcţionează judecătorul.
    (3) Îndeplinirea obligaţiilor care privesc Consiliul Superior al Magistraturii are prioritate în raport cu celelalte obligaţii profesionale ale judecătorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 7

    Judecătorii pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii de specialitate a unor lucrări literare sau ştiinţifice ori la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.


    Articolul 8

    Interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor sunt cele prevăzute de lege.


    Secţiunea a III-a Conducerea instanţelor


    Articolul 9

    (1) Instanţele judecătoreşti sunt conduse de preşedinţi care îndeplinesc şi atribuţii administrative.
    (2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor sunt ajutaţi în îndeplinirea atribuţiilor de 1-2 vicepreşedinţi, cu excepţia Curţii de Apel Bucureşti şi a Tribunalului Bucureşti, unde pot fi ajutaţi de 1-3 vicepreşedinţi, numărul acestora fiind stabilit de către Consiliul Superior al Magistraturii.
    (3) Judecătoriile în care preşedinţii sunt ajutaţi de către vicepreşedinţi se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii.
    (4) La instanţele la care sunt organizate secţii, acestea sunt conduse de un preşedinte de secţie.
    (5) Curţile de apel au doi sau mai mulţi judecători inspectori.

    § 1. Preşedintele şi vicepreşedintele curţii de apel


    Articolul 10

    (1) Preşedintele curţii de apel asigură conducerea curentă a activităţii administrativ-judiciare a curţii, scop în care:
    1. ia măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţei pe care o conduce, precum şi a activităţii tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor din circumscripţia curţii de apel;
    2. verifică personal şi prin judecătorii-inspectori sau prin alţi judecători desemnaţi organizarea şi calitatea serviciului, respectarea legii şi a regulamentelor la toate instanţele din circumscripţie;
    3. organizează şi coordonează activitatea judecătorilor- inspectori;
    4. supraveghează activitatea de executare în materie penală şi civilă, verifică locurile de deţinere şi locurile de executare a sancţiunilor sau a măsurilor educative;
    5. organizează şi coordonează controlul de ansamblu şi specializat al instanţelor din circumscripţie şi urmăreşte înlăturarea deficienţelor;
    6. repartizează judecătorii la secţiile curţii de apel în raport cu volumul de activitate al acestora, ţinându-se seama de specializarea judecătorilor;
    7. constituie completele de judecată, precum şi completele specializate, dacă este cazul, cu consultarea prealabilă a preşedinţilor de secţie;
    8. desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată;
    9. analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi ia măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii;
    10. dă avizul consultativ pentru judecătorii stagiari, în vederea prezentării lor la examenul de capacitate, precum şi pentru cererile de detaşare şi transfer ale judecătorilor din circumscripţia curţii de apel;
    11. solicită Consiliului Superior al Magistraturii, dacă este cazul, delegarea judecătorilor curţilor de apel;
    12. poate delega, cu acordul lor, judecători de la judecătorii, tribunale sau tribunale specializate din circumscripţia curţii de apel, în situaţia în care una dintre instanţele menţionate nu poate funcţiona normal;
    13. propune Consiliului Superior al Magistraturii menţinerea în funcţie a judecătorilor care au împlinit vârsta de pensionare;
    14. convoacă şi prezidează adunarea generală anuală a curţii de apel sau ori de câte ori este necesar şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia;
    15. convoacă şi prezidează colegiul de conducere;
    16. încadrează personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informatică, administrativ şi de serviciu de la instanţele din circumscripţie, promovează, aprobă transferul, delegarea, detaşarea şi dispune aplicarea sancţiunilor disciplinare pentru aceste categorii de personal;
    17. repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei;
    18. urmăreşte permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la instanţele din raza curţii de apel, pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare lucrător;
    19. ia măsuri pentru respectarea programului şi folosirea eficientă a timpului de lucru, de întregul personal al curţii, pentru îndeplinirea la timp şi în condiţii de calitate a lucrărilor şi pentru realizarea unui comportament demn şi civilizat în raporturile de serviciu;
    20. asigură buna colaborare a instanţelor din raza curţii de apel, în condiţiile legii, cu parchetele de pe lângă acestea, organele de poliţie, organizaţiile profesionale ale avocaţilor şi notarilor, precum şi cu celelalte instituţii;
    21. păstrează registrul de control al curţii şi ia măsuri ca un registru de control să se păstreze la fiecare secţie a curţii şi la instanţele din teritoriu;
    22. desemnează vicepreşedintele care îl înlocuieşte atunci când lipseşte de la instanţă şi în toate cazurile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei;
    23. aprobă stimulentele băneşti provenite din timbrul judiciar, precum şi celelalte prime prevăzute de lege pentru magistraţi şi celelalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel;
    24. îndrumă şi verifică activitatea inginerului constructor de la curtea de apel;
    25. este ordonator secundar de credite şi răspunde de folosirea, conform normelor în vigoare, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduce, de ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare. Atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic. Întocmeşte proiectul de buget pentru anul următor în colaborare cu preşedinţii tribunalelor din circumscripţia curţii de apel;
    26. sesizează comisia medicală de specialitate în cazul prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b, din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor;
    27. îndeplineşte orice altă atribuţie prevăzută de lege şi de regulamente.
    (2) Atribuţiile preşedintelui de la pct. 13, 16 şi 26 vor fi exercitate cu avizul conform al colegiului de conducere al curţii de apel.
    (3) Atribuţiile preşedintelui de la pct. 6, 7, 8, 11, 17 şi 23 vor fi exercitate cu avizul consultativ al colegiului de conducere al curţii de apel.


    Articolul 11

    (1) Vicepreşedintele curţii de apel exercită atribuţiile ce revin preşedintelui în lipsa acestuia sau în baza dispoziţiilor preşedintelui.
    (2) În exercitarea competenţelor sale de organizare, coordonare şi control vicepreşedintele curţii de apel are următoarele atribuţii:
    1. asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate;
    2. asigură cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar;
    3. organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare;
    4. desemnează magistraţii care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continuă a magistraţilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia;
    5. asigură operaţionalitatea bazei de date informatice privind personalul de la instanţele din raza curţii de apel şi ia măsurile necesare pentru întreţinerea acesteia în condiţii optime;
    6. organizează în condiţiile legii paza imobilului care constituie sediul instanţei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, verifică modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii, asigură controlul permanent al modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri şi registrele curţii de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acesteia;
    7. coordonează activitatea corpului de jandarmi angajaţi pe bază de contract;
    8. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute expres de lege sau de regulamente.

    § 2. Preşedintele şi vicepreşedintele tribunalului şi tribunalului specializat


    Articolul 12

    (1) Preşedintele tribunalului asigură conducerea curentă a activităţii administrativ-judiciare a tribunalului, scop în care:
    1. convoacă şi prezidează adunarea generală anuală a judecătorilor tribunalului sau ori de câte ori este necesar şi adunarea generală a judecătorilor judecătoriilor din circumscripţia tribunalului;
    2. convoacă şi prezidează şedinţele colegiului de conducere;
    3. asigură buna desfăşurare a activităţii tribunalului şi judecătoriilor din circumscripţie;
    4. verifică personal sau prin judecători desemnaţi organizarea şi calitatea serviciului, respectarea legii şi a regulamentelor la toate instanţele din circumscripţie;
    5. repartizează judecătorii la secţiile tribunalului în raport cu volumul de activitate al acestora, ţinându-se seama de specializarea judecătorilor;
    6. constituie complete de judecată, precum şi complete specializate, dacă este cazul, cu consultarea prealabilă a preşedinţilor de secţie;
    7. desemnează judecătorii care, potrivit legii, urmează să îndeplinească şi alte atribuţii decât cele privitoare la activitatea de judecată;
    8. urmăreşte permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la instanţele din raza tribunalului, pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare angajat;
    9. asigură buna colaborare a instanţelor din raza tribunalului cu parchetele de pe lângă acestea, cu organele de poliţie, organizaţiile profesionale ale avocaţilor şi notarilor, precum şi cu celelalte instituţii;
    10. repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei;
    11. execută la nivelul tribunalului şi în limitele funcţiei sale atribuţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 19 şi 27;
    12. propune stimulente băneşti provenite din timbrul judiciar, precum şi celelalte stimulente prevăzute de lege, pentru magistraţi şi celelalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti aflate pe raza tribunalului.
    (2) Atribuţiile de la pct. 5, 6, 7, 10 şi 11 vor fi exercitate cu avizul consultativ al colegiului de conducere al tribunalului.
    (3) Preşedintele tribunalului este ordonator terţiar de credite şi răspunde de folosirea conform normelor în vigoare a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduce, de ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare. Atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic.


    Articolul 13

    (1) Vicepreşedintele tribunalului exercită atribuţiile ce revin preşedintelui în lipsa acestuia sau în baza dispoziţiilor primite.
    (2) În exercitarea competenţelor sale de organizare, coordonare şi control vicepreşedintele tribunalului are următoarele atribuţii:
    1. asigură şi verifică respectarea obligaţiilor legale şi regulamentare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate;
    2. asigură cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar;
    3. organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare;
    4. îndeplineşte orice atribuţii prevăzute de lege şi de regulament.

    § 3. Preşedintele şi vicepreşedintele judecătoriei


    Articolul 14

    (1) Preşedintele judecătoriei asigură conducerea curentă a activităţii administrativ-judiciare a instanţei, scop în care:
    1. convoacă şi prezidează adunarea generală a judecătorilor ori de câte ori este cazul;
    2. convoacă consiliul de conducere şi prezidează şedinţele acestuia;
    3. constituie completele de judecată, precum şi completele specializate, dacă este cazul, urmărind asigurarea continuităţii acestora;
    4. organizează şi verifică activitatea judecătorilor stagiari şi asigură condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a stagiului;
    5. programează judecătorul de serviciu şi stabileşte locul şi programul acestei activităţi;
    6. repartizează personalul în compartimentele auxiliare şi organizează, coordonează şi controlează activitatea acestuia;
    7. desemnează judecătorii care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată;
    8. supraveghează activitatea de executare în materie penală şi civilă, verifică locurile de deţinere şi locurile de executare a sancţiunilor sau a măsurilor educative;
    9. îndeplineşte orice alte atribuţii administrative date prin lege sau prin regulamente.
    (2) Atribuţiile de la pct. 3, 5, 6 şi 7 se exercită cu avizul consultativ al colegiului de conducere.


    Articolul 15

    (1) Vicepreşedintele judecătoriei exercită atribuţiile ce revin preşedintelui în lipsa acestuia sau în baza dispoziţiilor primite.
    (2) În exercitarea competenţelor sale de organizare, coordonare şi control, vicepreşedintele judecătoriei are următoarele atribuţii:
    1. organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare;
    2. îndeplineşte orice alte atribuţii date prin lege sau regulamente.

    § 4. Colegiul de conducere


    Articolul 16

    (1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere. Preşedintele instanţei este şi preşedintele colegiului de conducere.
    (2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenţă:
    a) la curţile de apel: preşedintele, vicepreşedinţii, judecătorii-inspectori şi preşedinţii de secţie, precum şi 1-2 judecători, aleşi în adunarea generală a judecătorilor;
    b) la tribunale şi tribunalele specializate: preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie, precum şi 1-2 judecători, aleşi în adunarea generală a judecătorilor;
    c) la judecătorii: preşedintele şi, după caz, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţie, precum şi 1-2 judecători, aleşi în adunarea generală a judecătorilor.
    (3) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme financiare sau economico-administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
    (4) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitate şi persoane cu funcţii de conducere de la instanţele din circumscripţia acestor instanţe.


    Articolul 17

    Colegiile de conducere dezbat şi aprobă măsurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii instanţei şi avizează actele, deciziile sau ordinele preşedintelui în exercitarea atribuţiilor arătate la art. 10 alin. (2), art. 12 alin. (2) şi art. 14 alin. (2).


    Articolul 18

    Colegiile de conducere ale curţilor de apel şi ale tribunalelor propun proiectul de buget în limita competenţelor ce le revin.


    Articolul 19

    Colegiul de conducere al curţii de apel primeşte candidaturile judecătorilor din raza teritorială a curţii de apel, pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru judecătorii care şi-au depus candidaturile.


    Articolul 20

    (1) Colegiul de conducere al curţii de apel exercită acţiunea disciplinară pentru judecătorii din cadrul curţii de apel, cu excepţia preşedintelui, precum şi pentru judecătorii instanţelor din circumscripţia acesteia.
    (2) În vederea exercitării acţiunii disciplinare, cercetarea prealabilă se efectuează de unul sau doi judecătorii-nspectori desemnaţi de colegiul de conducere. Pentru incompatibilitate sau imposibilitatea de a se efectua cercetarea prealabilă cu judecătorii-inspectori din cadrul curţii de apel, colegiul de conducere se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru desemnarea unor judecători-inspectori de la altă curte de apel.
    (3) În cazul exercitării acţiunii disciplinare, la lucrările colegiului de conducere nu participă judecătorul sau judecătorii desemnaţi pentru efectuarea cercetării prealabile şi nici judecătorul împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară.


    Articolul 21

    (1) În lipsa preşedintelui instanţei, colegiul de conducere este prezidat de vicepreşedintele instanţei.
    (2) Colegiul de conducere se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui sau la solicitarea a cel puţin o treime din numărul membrilor săi şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.
    (3) Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi şi se consemnează într-un registru special.
    (4) Secretariatul colegiului de conducere este asigurat de primul grefier sau, după caz, de grefierul-şef al instanţei sau de un alt grefier desemnat de preşedinte.
    (5) Şedinţele colegiului de conducere nu sunt publice.

    § 5. Adunarea generală a judecătorilor


    Articolul 22

    Adunarea generală a judecătorilor este compusă din toţi judecătorii în funcţie ai instanţei, inclusiv judecătorii stagiari, precum şi cei delegaţi sau detaşaţi de la alte instanţe.


    Articolul 23

    Adunarea generală a judecătorilor are următoarele atribuţii:
    1. dezbate activitatea anuală desfăşurată de instanţă;
    2. alege, în condiţiile legii, membrii în Consiliul Superior al Magistraturii;
    3. dezbate probleme de drept;
    4. analizează proiecte de acte normative la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a Ministerului Justiţiei;
    5. formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
    6. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamente.


    Articolul 24

    (1) Adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii judecătorilor în funcţie, cu excepţia situaţiei în care se aleg membrii Consiliului Superior al Magistraturii, când este necesară prezenţa a cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie.
    (2) Adunarea generală a judecătorilor este convocată de preşedintele instanţei, iar în lipsa acestuia de vicepreşedinte. Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt convocate de consiliul de conducere al curţii de apel.
    (3) Adunarea generală a judecătorilor este prezidată de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte.
    (4) Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generală este prezidată de judecătorul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.
    (5) Hotărârile adunării generale se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care se realizează cu numărul cel mai mare de voturi obţinut în adunarea generală.
    (6) Hotărârile adunării generale se consemnează într-un registru special ţinut de instanţă.
    (7) Secretariatul adunării generale este asigurat de primul grefier sau, după caz, de grefierul-şef al instanţei sau de un alt grefier desemnat de preşedinte.

    § 6. Preşedintele secţiei


    Articolul 25

    Preşedintele secţiei conduce, organizează şi controlează activitatea administrativ-judiciară a secţiei, având următoarele atribuţii:
    1. asigură buna desfăşurare a activităţii de judecată a secţiei;
    2. propune constituirea completelor de judecată, precum şi a completelor specializate, dacă este cazul, urmărind asigurarea continuităţii acestora;
    3. organizează studiul profesional al judecătorilor secţiei, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul secţiei;
    4. participă la învăţământul profesional al instanţelor de grad mai mic;
    5. comunică lunar instanţelor mai mici în grad situaţia hotărârilor desfiinţate în căile de atac, pentru motive imputabile judecătorilor;
    6. îndrumă şi verifică activitatea administrativ-judiciară a personalului secţiei;
    7. exercită la nivelul secţiei şi în limitele funcţiei sale atribuţiile prevăzute la art. 10 pct. 4;
    8. face propuneri de desemnare a judecătorilor care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată;
    9. urmăreşte soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil;
    10. ţine evidenţa cazurilor de aplicare neunitară a legii în baza referatului întocmit de judecătorul-delegat;
    11. contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenţei curţii de apel;
    12. ia măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor, stabilind gradul de complexitate al acestora.

    § 7. Judecătorii inspectori


    Articolul 26

    Judecătorii-inspectori de la curţile de apel au următoarele atribuţii:
    1. verifică, în condiţiile legii, organizarea şi calitatea serviciului, respectarea legilor şi a regulamentelor la curtea de apel şi la instanţele din circumscripţia acesteia;
    2. efectuează cercetarea prealabilă atât pentru judecători, cât şi pentru personalul încadrat în compartimentele auxiliare de la curtea de apel şi de la instanţele din circumscripţia curţii de apel, în vederea exercitării acţiunii disciplinare sau, după caz, aplicarea sancţiunilor disciplinare, potrivit competenţelor ce revin în această materie;
    3. formulează răspuns la petiţiile şi sesizările repartizate spre soluţionare, pe care le prezintă preşedintelui sau vicepreşedintelui; verificările efectuate trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.


    Articolul 27

    Judecătorii-inspectori participă la şedinţele de judecată, la oricare dintre secţiile curţii de apel, în funcţie de volumul de activitate şi necesităţile instanţei.

    § 8. Judecătorii cu atribuţii privind activitatea compartimentului de executări penale


    Articolul 28

    Judecătorii cu atribuţii privind îndrumarea şi controlul activităţii compartimentului de executări penale sunt delegaţi de preşedinţii instanţelor şi îndeplinesc următoarele atribuţii:
    a) urmăresc şi controlează modul în care se emit şi se comunică mandatele de executare şi supraveghează luarea tuturor măsurilor pentru aducerea la îndeplinire a acestora, precum şi a celorlalte dispoziţii din hotărârile penale;
    b) iau măsuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite în cursul executării;
    c) supraveghează comunicarea în termen a hotărârilor penale;
    d) urmăresc ţinerea evidenţei amânărilor şi întreruperilor de executare a sancţiunilor penale şi a măsurilor educative şi efectuează adresele de revenire;
    e) supraveghează completarea corectă a registrelor de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale, precum şi a celorlalte evidenţe prevăzute în regulament;
    f) sesizează instanţa de executare în cazul în care, cu prilejul punerii în executare a hotărârii sau în cursul executării, se iveşte vreo nelămurire sau împiedicare;
    g) închid poziţiile din registrul de executări penale;
    h) informează conducerea instanţei despre întârzierile nejustificate în executarea hotărârilor;
    i) verifică păstrarea în bune condiţii a dosarelor şi a lucrărilor de executări;
    j) rezolvă corespondenţa aferentă activităţii de punere în executare a hotărârilor penale.

    § 9. Judecătorii cu atribuţii privind activitatea compartimentului de executări civile


    Articolul 29

    Judecătorii cu atribuţii privind activitatea compartimentului de executări civile sunt delegaţi de preşedinţii instanţelor şi îndeplinesc următoarele atribuţii:
    a) coordonează şi supraveghează activitatea acestui compartiment;
    b) soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, precum şi alte cereri adresate acestui compartiment;
    c) controlează şi îndrumă modul de completare a registrului general de evidenţă a cererilor de încuviinţare a executării silite, precum şi a opisului alfabetic privind aceste cereri;
    d) verifică evidenţa şi eliberarea recipiselor de consemnare şi a celorlalte valori;
    e) controlează îndeplinirea sarcinilor de serviciu de către grefierul desemnat la acest compartiment;
    f) rezolvă corespondenţa privind executările contravenţionale;
    g) îndrumă, supraveghează şi controlează activitatea de executări contravenţionale;
    h) verifică întocmirea lucrărilor privind punerea în executare a hotărârilor civile prin care se aplică sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, cu revenire la fiecare două luni, în cazul în care nu se confirmă primirea formelor de executare;
    i) asigură închiderea poziţiilor din registru, după confirmarea primirii formelor de executare de la organele de executare; verifică evidenţa amenzilor judiciare aplicate potrivit legii;
    j) supraveghează modul de întocmire şi transmitere a titlurilor executorii către organele de executare;
    k) îndrumă şi controlează activitatea de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile prin care s-au stabilit creanţe pentru care executarea se face din oficiu.

    § 10. Judecătorii cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar


    Articolul 30

    Judecătorii cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar sunt delegaţi de preşedinţii instanţelor şi întocmesc trimestrial un referat privind problemele de drept ivite în soluţionarea cauzelor, evidenţiind practica neunitară atât a propriei instanţe, cât şi a instanţelor superioare, dacă este cazul.

    § 11. Judecătorii cu atribuţii pentru soluţionarea cererilor privind cetăţenia română


    Articolul 31

    Judecătorii delegaţi în Comisia de soluţionare a cererilor privind cetăţenia română au următoarele atribuţii:
    a) participă la şedinţele comisiei în zilele şi la orele planificate;
    b) examinează cererile de acordare, redobândire şi renunţare la cetăţenia română şi verifică înscrisurile depuse de petiţionari pentru susţinerea acestora;
    c) după examinarea cererilor, întocmesc rapoarte, potrivit legii, în vederea promovării de către ministrul justiţiei a proiectelor de hotărâri ale Guvernului pentru acordarea, redobândirea şi renunţarea la cetăţenia română;
    d) redactează încheierile de respingere a cererilor petiţionarilor;
    e) execută orice alte lucrări necesare îndeplinirii atribuţiilor comisiei, potrivit legii.

    § 12. Judecătorii cu atribuţii la oficiul registrului comerţului


    Articolul 32

    (1) Controlul legalităţii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului se exercită de către justiţie prin judecători anume delegaţi.
    (2) Judecătorii delegaţi la oficiul registrului comerţului sunt desemnaţi de preşedinţii tribunalelor sau, după caz, de preşedinţii tribunalelor comerciale şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de lege.

    § 13. Judecătorii-sindici


    Articolul 33

    Judecătorii-sindici au în principal următoarele atribuţii:
    a) pronunţă hotărârile de deschidere a procedurii;
    b) judecă contestaţia debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii;
    c) desemnează prin hotărâre administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar şi stabilesc atribuţiile acestora;
    d) controlează activitatea administratorului judiciar şi lichidatorului judiciar, iar, dacă este cazul, dispun înlocuirea lor;
    e) judecă cererile prin care se solicită debitorului ridicarea dreptului de a-şi mai conduce activitatea;
    f) judecă acţiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
    g) judecă contestaţiile debitorului ori ale creditorilor împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar;
    h) confirmă planul de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori;
    i) hotărăsc asupra continuării activităţii debitorului, în caz de reorganizare;
    j) soluţionează obiecţiile la rapoartele trimestriale şi la cel final al administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar;
    k) autentifică actele juridice încheiate de lichidatorul judiciar, pentru a căror validitate este necesară forma autentică;
    l) dau hotărâri de închidere a procedurii;
    m) desemnează prin încheiere persoane de specialitate şi stabilesc retribuţia acestora;
    n) organizează întâlniri periodice cu lichidatorii judiciari şi administratorii judiciari desemnaţi în cauzele repartizate.

    § 14. Judecătorul delegat la organul financiar local pentru soluţionarea cererilor de acordare a personalităţii juridice a asociaţiilor de proprietari


    Articolul 34

    Judecătorul delegat la organul financiar local pentru soluţionarea cererilor de acordare a personalităţii juridice a asociaţiilor de proprietari are următoarele atribuţii:
    a) examinează cererile având ca obiect acordarea personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari şi redactează încheierile pronunţate în cauzele respective;
    b) îndrumă şi controlează activitatea grefierului delegat la acest compartiment, respectiv de ţinere a evidenţelor, de efectuare a înscrierilor, înregistrărilor, comunicărilor sau publicităţii prevăzute de lege.

    § 15. Judecătorul delegat la biroul persoane juridice


    Articolul 35

    Judecătorul delegat la biroul persoane juridice îndrumă, supraveghează şi controlează activitatea de ţinere a evidenţelor pentru asociaţii, fundaţii, sindicate şi orice alte persoane juridice reglementate de lege, privind efectuarea înscrierilor, înregistrărilor, comunicărilor sau publicităţii prevăzute de lege.


    Secţiunea a IV-a Dispoziţii privind activitatea asistenţilor judiciari


    Articolul 36

    În cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, completul de judecată se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari, desemnaţi de către preşedintele tribunalului.


    Articolul 37

    (1) Asistenţii judiciari participă la deliberare cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre şi se motivează.
    (2) Asistenţii judiciari sunt datori să studieze temeinic dosarele în cauzele la a căror soluţionare participă, să respecte programarea şedinţelor stabilită de preşedintele tribunalului şi să se conformeze dispoziţiilor administrative date în aplicarea legii şi regulamentelor de către acesta şi de către preşedintele completului de judecată.


    Secţiunea a V-a Dispoziţii privind activitatea compartimentelor auxiliare ale instanţelor judecătoreşti

    § 1. Dispoziţii generale


    Articolul 38

    (1) La judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel funcţionează personal auxiliar de specialitate, de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu.
    (2) Toate instanţele au câte o grefă, o registratură, o arhivă, o bibliotecă şi un birou de informare şi relaţii publice.
    (3) Curţile de apel şi tribunalele au şi câte un compartiment economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.
    (4) Biroul "Personal" funcţionează integrat compartimentului economico-financiar şi administrativ.
    (5) Compartimentul economico-financiar şi administrativ din cadrul curţilor de apel şi tribunalelor asigură activitatea economică, financiară şi administrativă a instanţelor la care funcţionează. Pentru tribunalele specializate şi judecătorii această activitate este asigurată de departamentul economico-financiar şi administrativ de la tribunalul la care sunt arondate. Curţile de apel au şi un compartiment de documentare şi un compartiment de informatizare juridică, structuri ce pot fi înfiinţate şi la nivelul tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor.


    Articolul 39

    (1) Grefa, registratura şi arhiva efectuează operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţelor.
    (2) Personalul este repartizat pe secţii şi compartimente de activitate de către preşedintele instanţei, potrivit nevoilor acestora, iar în cadrul secţiei, de preşedintele secţiei.


    Articolul 40

    Compartimentul economico-financiar şi administrativ are ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenţa bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor şi gospodărirea localurilor.


    Articolul 41

    Serviciul de documentare ţine evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii.


    Articolul 42

    Personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu este angajat în condiţiile legii, pe bază de examen sau concurs, şi se numeşte de către preşedintele curţii de apel în a cărei circumscripţie urmează să funcţioneze.


    Articolul 43

    (1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate, de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu este supusă controlului ierarhic.
    (2) Atribuţiile fiecărui salariat din compartimentele auxiliare ale instanţelor sunt cuprinse în fişa postului.


    Articolul 44

    (1) Personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu este obligat să respecte programul de lucru, să efectueze lucrările în termenele stabilite, să îndeplinească toate îndatoririle ce îi revin potrivit legii şi regulamentelor.
    (2) Prezentarea la serviciu după orele de program, părăsirea locului de muncă în timpul programului de activitate, precum şi învoirile care nu depăşesc durata unei zile de muncă se aprobă de preşedintele instanţei sau de înlocuitorul acestuia, cu consultarea primului-grefier sau, după caz, a grefierului-şef; la tribunale şi curţile de apel, cu încuviinţarea preşedintelui, învoirile de la program pot fi acordate şi de preşedinţii de secţii sau judecătorii responsabili de compartimente.


    Articolul 45

    (1) Personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu trebuie să respecte secretul cu privire la informaţiile obţinute în cursul îndeplinirii îndatoririlor lor şi care nu sunt accesibile publicului.
    (2) Personalul acestor compartimente trebuie să îndeplinească îndatoririle de serviciu fără părtinire, să se manifeste calm, demn şi politicos cu părţile din proces, cu martorii, avocaţii şi alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială.
    (3) Atunci când apreciază că nu au competenţa şi nici încuviinţarea să rezolve anumite cereri, salariaţii le vor aduce, de îndată, la cunoştinţă primului-grefier sau, după caz, grefierului-şef, cu excepţia personalului economico-administrativ, care va sesiza managerul economic.


    Articolul 46

    Activitatea personalului auxiliar de specialitate, de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu se desfăşoară sub coordonarea şi controlul preşedintelui instanţei.


    Articolul 47

    Coordonarea şi controlul pot fi efectuate şi de vicepreşedinte şi membrii colegiului de conducere al instanţei, potrivit repartizării sarcinilor stabilite în cadrul colegiului de conducere.


    Articolul 48

    Persoanele cu atribuţii de control verifică, cel puţin o dată pe lună, efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor şi consemnează constatările şi propunerile în registrul de control, prezentându-le preşedintelui instanţei în termen de 10 zile de la efectuarea controlului.

    § 2. Grefa


    Articolul 49

    Preşedintele instanţei va stabili, prin ordin de serviciu, atribuţiile concrete pentru fiecare grefier şi grefier-dactilograf, în raport cu pregătirea profesională şi experienţa acestora.


    Articolul 50

    La instanţele în cadrul cărora există secţii maritime şi fluviale, preşedintele va desemna un grefier pentru efectuarea tuturor lucrărilor de arhivă, grefă şi de punere în executare a hotărârilor penale şi civile pronunţate în cadrul competenţei secţiei, precum şi ale acelora privind litigiile de drept comun în legătură cu activitatea de transport maritim şi fluvial.


    Articolul 51

    La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să aibă ţinuta vestimentară corespunzătoare.


    Articolul 52

    (1) Preşedintele curţii de apel va desemna, prin decizie, primul-grefier sau grefierul şef al curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia acesteia, în condiţiile legii; primul-grefier şi grefierul-şef nu participă, de regulă, în şedinţe de judecată.
    (2) Preşedintele instanţei va desemna prin ordin de serviciu anual:
    a) componenţa nominală a compartimentelor instanţei, după consultarea colectivului;
    b) atribuţiile ce revin fiecărui salariat din aceste compartimente;
    c) salariatul care coordonează compartimentul respectiv, dacă este cazul.


    Articolul 53

    (1) Primii-grefieri ai curţilor de apel, ai tribunalelor şi tribunalelor specializate au următoarele atribuţii:
    a) coordonează şi controlează activitatea personalului auxiliar de specialitate, atât al instanţei la care funcţionează, cât şi al instanţelor din circumscripţie;
    b) coordonează şi urmăresc uniformizarea înregistrărilor statistice în colaborare cu departamentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;
    c) asigură evidenţa, păstrarea şi manipularea datelor şi documentelor ce nu sunt destinate publicităţii şi verifică modul în care se asigură securitatea lucrărilor;
    d) întocmesc şi contrasemnează corespondenţa cu caracter administrativ a curţii de apel, tribunalului şi tribunalului specializat;
    e) ţin orice alte registre speciale prevăzute de lege pentru instanţa la care funcţionează;
    f) aduc la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei, securităţii bunurilor, pazei contra incendiilor şi protecţiei muncii;
    g) verifică modul în care se respectă regulile de acces al publicului în incinta instanţei;
    h) întocmesc acte de constatare a neregulilor evidenţiate în activitatea personalului auxiliar controlat şi sesizează preşedintele instanţei pentru luarea măsurilor corespunzătoare;
    i) urmăresc respectarea de către personalul auxiliar al instanţelor a unor raporturi corespunzătoare cu publicul şi avocaţii;
    j) îndrumă şi verifică evidenţa şi gestiunea bibliotecii;
    k) ţin evidenţa concediilor personalului;
    l) ţin evidenţa amenzilor judiciare şi a cheltuielilor judiciare acordate din oficiu, potrivit legii;
    m) îndeplinesc, în limita funcţiei, orice alte atribuţii de serviciu date de preşedintele curţii de apel sau al tribunalului, după caz.
    (2) Primii-grefieri ai curţilor de apel ţin registrele privind controlul averilor, privind confirmarea şi autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice, evidenţa dosarelor privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică; de asemenea ţin evidenţele privind notarii publici, executorii judecătoreşti, traducătorii şi înregistrarea persoanelor juridice potrivit legii.
    (3) Primii-grefieri ai tribunalelor ţin registrele privind persoanele juridice, registrele privind confirmarea şi autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice, precum şi registrele privind partidele politice şi alte formaţiuni politice.


    Articolul 54

    (1) În lipsa primului-grefier al curţii de apel, al tribunalului sau al tribunalului specializat, unul dintre grefierii şefi de secţie, desemnat de preşedintele instanţei, îl va înlocui în toate atribuţiile sale.
    (2) La judecătorie grefierul-şef poate fi înlocuit de unul dintre grefieri, desemnat de către preşedintele instanţei.


    Articolul 55

    Grefierul şef de secţie are următoarele atribuţii:
    a) supraveghează şi verifică lucrările întocmite de personalul auxiliar al secţiei;
    b) ajută preşedintele de secţie la repartizarea aleatorie a cauzelor;
    c) ţine evidenţa privind taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar;
    d) ţine evidenţa soluţiilor pronunţate privind recuzarea şi abţinerea;
    e) propune preşedintelui de secţie repartizarea grefierilor în şedinţele de judecată;
    f) urmăreşte redactarea în termen a hotărârilor întocmite în concept de către judecătorii secţiei; ţine registrul de evidenţă a redactării hotărârilor secţiei şi păstrează mapele de hotărâri;
    g) verifică dosarele secţiei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare sau autorităţi, cu respectarea dispoziţiilor regulamentare;
    h) participă, conform programării, la şedinţele de judecată ca grefier de şedinţă;
    i) întocmeşte situaţiile lunare cu prezenţa zilnică a salariaţilor secţiei, pe care le trimite serviciului de contabilitate, şi se îngrijeşte de aprovizionarea secţiei cu materialele necesare;
    j) gestionează titlurile de valoare şi obiectele ce servesc ca mijloc de probă în cauzele aflate pe rolul secţiei;
    k) verifică şi semnează pentru conformitate copiile legalizate şi certificatele întocmite; această atribuţie poate fi delegată unui alt grefier, prin dispoziţie a preşedintelui instanţei;
    l) îndeplineşte, în limitele funcţiei, şi alte sarcini de serviciu date de preşedintele secţiei sau de preşedintele ori vicepreşedintele instanţei;
    m) ţine registrele de evidenţă a propunerilor de arestare preventivă soluţionate în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii, registrul de evidenţă a sesizărilor privind efectuarea percheziţiilor, registrul de evidenţă a sesizărilor privind prelungirea arestării preventive, cu posibilitatea delegării acestor atribuţii unui alt grefier;
    n) ţine registrul privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciar, în care înregistrează toate dosarele sosite din recurs sau apel; această atribuţie poate fi delegată unui alt grefier, prin dispoziţie a preşedintelui instanţei;
    o) verifică modul de completare şi păstrare a evidenţelor secţiei.


    Articolul 56

    Grefierul şef al judecătoriei are următoarele atribuţii:
    a) întocmeşte situaţiile lunare cu prezenţa zilnică a salariaţilor, pe care le trimite serviciului de contabilitate; încasează şi plăteşte drepturile salariale ale personalului judecătoriei; gestionează bunurile instanţei, titlurile de valoare şi obiectele ce servesc ca mijloc de probă în cauzele aflate pe rol;
    b) se îngrijeşte de buna desfăşurare a activităţii gospodăreşti şi de aprovizionarea instanţei cu materialele necesare;
    c) aduce la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei, securitatea bunurilor, paza contra incendiilor şi protecţia muncii; verifică modul în care se respectă regulile de acces al publicului în incinta instanţei;
    d) asigură evidenţa, păstrarea şi manipularea datelor şi documentelor ce nu sunt destinate publicităţii şi verifică modul cum se asigură securitatea lucrărilor, cu respectarea normelor legale privind informaţiile clasificate;
    e) întocmeşte şi contrasemnează corespondenţa cu caracter administrativ a judecătoriei; organizează şi urmăreşte redactarea în termen a hotărârilor întocmite în concept de judecătorii instanţei;
    f) propune preşedintelui judecătoriei repartizarea grefierilor în şedinţele de judecată;
    g) ţine registrul de evidenţă a redactării hotărârilor instanţei şi păstrează mapele de hotărâri;
    h) verifică dosarele secţiei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare sau autorităţi, cu respectarea dispoziţiilor regulamentare; la instanţele cu un volum mare de activitate va putea fi delegat un alt grefier care să îndeplinească aceste sarcini;
    i) ţine registrele privind evidenţa confirmării şi autorizării interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice, precum şi a percheziţiilor;
    j) are în păstrare dosarele administrative şi biblioteca instanţei;
    k) întocmeşte lucrările de statistică judiciară ale judecătoriei;
    l) îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte sarcini de serviciu date de preşedintele instanţei.


    Articolul 57

    (1) Grefierul de şedinţă are următoarele atribuţii:
    a) completează condica şedinţelor de judecată în care se trec dosarele din şedinţa respectivă, în ordinea înscrisă în lista cauzelor, cu următoarele menţiuni: numărul curent, numele şi prenumele părţilor, numărul dosarului şi obiectul cauzei;
    b) participă la şedinţele de judecată, îndeplinind toate atribuţiile ce îi revin în baza dispoziţiilor legale sau regulamentare, executând orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată;
    c) întocmeşte actele de procedură dispuse de către judecător; completează borderourile şi predă corespondenţa pentru expediere;
    d) comunică hotărârile judecătoreşti în termenul prevăzut de lege;
    e) execută, în limitele funcţiei sale, şi alte sarcini de serviciu date de conducerea instanţei, inclusiv redactarea după concept a hotărârilor judecătoreşti.
    (2) Grefierul debutant participă la şedinţele de judecată după însuşirea cunoştinţelor necesare pentru îndeplinirea acestei activităţi.


    Articolul 58

    Grefierul delegat la compartimentul de executări silite are următoarele atribuţii:
    a) înregistrează în registrul general de evidenţă cererile de încuviinţare a executării silite şi întocmeşte opisul alfabetic după numele creditorului şi al debitorului;
    b) participă în calitate de grefier de şedinţă la cauzele privind încuviinţarea executării silite;
    c) eliberează încheierile pronunţate de judecătorul-delegat reprezentanţilor birourilor executorilor judecătoreşti;
    d) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor şi registrelor;
    e) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de judecătorul- delegat sau preşedintele instanţei.


    Articolul 59

    Grefierul delegat la biroul executări contravenţionale are următoarele atribuţii:
    a) efectuează înregistrările corespunzătoare în registrele de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-au aplicat sancţiuni contravenţionale;
    b) întocmeşte şi expediază în termen mandatele de executare a sancţiunii contravenţionale cu muncă în folosul comunităţii, cu respectarea dispoziţiilor legale, fără adăugiri, modificări sau ştersături în text;
    c) comunică organelor financiare şi organelor de poliţie măsurile dispuse prin hotărârile judecătoreşti;
    d) asigură păstrarea în bune condiţii a dosarelor şi registrelor;
    e) întocmeşte corespondenţa referitoare la această activitate, sub îndrumarea judecătorului-delegat, şi răspunde de expedierea ei;
    f) participă la şedinţele de judecată, în calitate de grefier de şedinţă, conform dispoziţiilor preşedintelui instanţei;
    g) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de preşedintele instanţei.


    Articolul 60

    Grefierul delegat la persoane juridice îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) înregistrează cererile formulate pentru acordarea personalităţii juridice asociaţiilor, fundaţiilor, sindicatelor şi altor persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, pentru modificarea actelor constitutive, şi orice alte cereri privind acte sau fapte supuse înscrierii în registrele speciale de evidenţă a persoanelor juridice. Cererilor de înregistrare a modificărilor actelor constitutive li se va atribui un număr de dosar distinct de cel iniţial;
    b) întocmeşte, păstrează şi completează registrul general de dosare, opisul alfabetic, condica şedinţelor de judecată şi registrul special al asociaţiilor şi fundaţiilor, federaţiilor, persoanelor juridice străine, sindicatelor sau alte registre speciale, după caz;
    c) efectuează înscrierea în registrele prevăzute în legi speciale a persoanelor juridice, conform legii;
    d) operează menţiunile privind modificarea actului constitutiv sau a statutului, dizolvarea, lichidarea şi radierea persoanei juridice;
    e) eliberează, la cerere, reprezentantului persoanei juridice sau mandatarului acesteia certificatul de înscriere, care va cuprinde: denumirea persoanei juridice, sediul acesteia, durata de funcţionare şi data înscrierii în registrul special şi alte certificate, în condiţiile legii;
    f) asigură efectuarea formalităţilor de publicitate privind lichidarea persoanelor juridice, potrivit legii;
    g) comunică Ministerului Justiţiei copii de pe hotărârile judecătoreşti privind constituirea, modificarea şi încetarea oricărei asociaţii, fundaţii sau federaţii, precum şi de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 3 zile de la data rămânerii irevocabile a fiecărei hotărâri judecătoreşti;
    h) comunică organului financiar local în a cărui rază teritorială se află sediul persoanei juridice încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice, cu menţionarea numărului de înscriere în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;
    i) asigură arhivarea în condiţii corespunzătoare a registrelor şi dosarelor;
    j) îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite în sarcina sa de preşedintele instanţei sau judecătorul-delegat, în condiţiile prevăzute de lege.


    Articolul 61

    Grefierul delegat la organul financiar local are următoarele atribuţii:
    a) înregistrează cererile formulate pentru acordarea personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari sau privind modificările referitoare la statut ori actul constitutiv;
    b) întocmeşte, completează şi păstrează: registrul general de dosare, opisul alfabetic, condica şedinţelor de judecată şi registrul special al asociaţiilor de proprietari;
    c) întocmeşte citaţiile şi toate celelalte acte de procedură dispuse de judecătorul-delegat; comunică încheierile către petenţi şi Ministerul Public, urmărind rămânerea definitivă a încheierilor pronunţate, după care predă organului financiar exemplarul nr. 2 al actelor depuse de solicitant;
    d) participă la şedinţele de judecată la termenele stabilite pentru soluţionarea cererilor de înregistrare formulate de asociaţiile de proprietari;
    e) asigură păstrarea în bune condiţii a registrelor şi dosarelor;
    f) îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite în sarcina sa de judecătorul-delegat sau preşedintele instanţei.


    Articolul 62

    Grefierul-dactilograf are următoarele atribuţii:
    a) redactează hotărârile judecătoreşti şi alte lucrări repartizate de conducerea instanţei;
    b) îndeplineşte atribuţiile prevăzute în art. 57 alin. (1) când este desemnat să participe la şedinţele de judecată;
    c) înscrie în josul hotărârii componenţa completului de judecată al instanţei a cărei hotărâre a fost supusă controlului judiciar, precum şi menţiuni privitoare la iniţialele judecătorului redactor, iniţialele grefierului-dactilograf, data redactării, numărul de exemplare.


    Articolul 63

    (1) Grefierul-statistician realizează activitatea de statistică judiciară şi are următoarele atribuţii:
    a) efectuează înregistrările de statistică judiciară, întocmeşte periodic dările de seamă statistice şi completează fişele inculpaţilor;
    b) exploatează aplicaţia de statistică judiciară, colaborând, sub acest aspect, cu grefierul-analist programator ori cu inspectorul sau referentul de specialitate informatician;
    c) grefierul-statistician de la tribunal verifică şi îndrumă personalul de la judecătorii, care înregistrează şi centralizează datele statistice;
    d) efectuează şi transmite lucrările de statistică judiciară dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi orice alte situaţii statistice solicitate de preşedintele curţii de apel sau de preşedintele tribunalului;
    e) are în păstrare dările de seamă statistice, fişele inculpaţilor, pe care le îndosariază, anual, în mape speciale şi le conservă potrivit legii;
    f) colaborează cu comisiile de statistică, în vederea alcătuirii şi predării buletinelor statistice, precum şi în legătură cu alte activităţi specifice;
    g) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei.
    (2) Activitatea desfăşurată de grefierul-statistician şi de personalul de la judecătorii care execută lucrările de statistică judiciară este coordonată de primul-grefier, respectiv grefierul-şef.


    Articolul 64

    Grefierul analist programator cu studii superioare, referentul de specialitate sau inspectorul de specialitate informatician are următoarele atribuţii:
    a) participă la partea de analiză şi implementare a aplicaţiilor informatice privind activitatea instanţelor;
    b) asigură exploatarea programelor informatice la nivelul instanţelor judecătoreşti, instalând produsele informatice şi controlând periodic respectarea, de către operatorii de aplicaţie, a instrucţiunilor de utilizare;
    c) coordonează şi controlează activitatea de informatică juridică la instanţele din circumscripţia celei la care funcţionează;
    d) asigură iniţierea personalului instanţei în exploatarea aplicaţiilor;
    e) realizează şi alte aplicaţii la nivelul instanţelor judecătoreşti, care sunt solicitate;
    f) supraveghează modul de utilizare a tehnicii de calcul şi ia măsurile necesare pentru asigurarea bunei funcţionări a acesteia.


    Articolul 65

    Grefierul-analist programator cu studii medii are următoarele atribuţii:
    a) participă la partea de analiză şi implementare a aplicaţiilor privind activitatea instanţelor;
    b) asigură exploatarea programelor de informatizare la nivelul instanţelor judecătoreşti;
    c) îndeplineşte orice alte activităţi stabilite de preşedintele instanţei.


    Articolul 66

    Grefierul-documentarist are următoarele atribuţii:
    a) ţine evidenţa legislaţiei, jurisprudenţei şi doctrinei;
    b) informează periodic preşedintele instanţei cu privire la necesarul de carte sau de alte publicaţii;
    c) ţine evidenţa şi gestiunea bibliotecii;
    d) întocmeşte, la cererea conducerii instanţei, lucrări privind modificările legislative.


    Articolul 67

    (1) Preşedintele instanţei poate desemna, dintre grefierii cu studii superioare juridice, grefierul cu atribuţii privind calculul taxelor judiciare de timbru şi al timbrului judiciar.
    (2) Activitatea acestuia este coordonată de judecătorul de serviciu sau, după caz, de un alt judecător desemnat de preşedintele instanţei.


    Articolul 68

    (1) Inspectorul de specialitate sau referentul de la Biroul "Personal", care îşi desfăşoară activitatea la curţile de apel şi tribunale, are următoarele atribuţii:
    a) completează şi ţine la zi carnetele de muncă pentru toţi salariaţii curţii de apel sau, după caz, ai tribunalului, tribunalului specializat şi judecătoriilor din circumscripţia tribunalului;
    b) întocmeşte, conduce şi înregistrează la inspectoratul de muncă registrele de evidenţă a salariaţilor, în condiţiile legii;
    c) efectuează lucrările privind încadrarea, promovarea şi încetarea activităţii pentru personalul numit de preşedintele curţii de apel;
    d) completează şi înaintează dosarele de pensie pentru toţi salariaţii curţii de apel sau, după caz, tribunalului, tribunalului specializat şi judecătoriilor din circumscripţia tribunalului;
    e) întreţine şi actualizează permanent baza de date informatizată privind personalul de la instanţele din raza teritorială a curţii de apel sau, după caz, a tribunalului, tribunalului specializat şi judecătoriilor din circumscripţia acestuia şi asigură menţinerea legăturii, prin sistemul informatizat, cu direcţiile de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei; pentru aspectele de ordin tehnic este asistat de către informatician;
    f) execută, în limitele funcţiei, şi alte sarcini date de preşedintele curţii de apel sau de preşedintele tribunalului.
    (2) Biroul "Personal" de la nivelul curţii de apel coordonează activitatea birourilor similare ale tribunalelor din circumscripţia curţii de apel şi realizează o evidenţă centralizată.


    Articolul 69

    Agentul procedural are următoarele atribuţii:
    a) comunică actele procedurale, cu respectarea termenelor prevăzute de lege, persoanelor din localitatea unde se află sediul instanţei, depunând, cel mai târziu a doua zi, dovezile de înmânare; pentru cazuri urgente şi când dotarea instanţelor permite, comunicarea actelor de procedură se va putea efectua şi în alte localităţi;
    b) îndeplineşte sarcinile stabilite de preşedintele instanţei şi serviciul de curier, primind şi predând, în aceeaşi zi, corespondenţa pentru destinatarii din localitate.


    Articolul 70

    Aprodul are următoarele atribuţii:
    a) efectuează, în şedinţele de judecată, strigarea părţilor, martorilor, experţilor şi a celorlalte persoane chemate la instanţă şi îndeplineşte dispoziţiile date de preşedintele completului de judecată;
    b) îndeplineşte unele dintre atribuţiile compartimentelor auxiliare (arhivă, registratură), stabilite de preşedintele instanţei, cum ar fi: ataşarea actelor de procedură la dosare, reaşezarea dosarelor în arhivă, supravegherea persoanelor care consultă dosarele şi asigurarea transportului dosarelor la diferite compartimente;
    c) ajută la păstrarea ordinii şi curăţeniei în localul instanţei.

    § 3. Arhiva şi registratura


    Articolul 71

    (1) La instanţele cu volum mare de activitate pot funcţiona o registratură generală şi câte o registratură şi o arhivă pentru fiecare secţie.
    (2) Din dispoziţia preşedintelui instanţei se pot organiza arhive distincte pentru completele specializate.


    Articolul 72

    Personalul repartizat la registratura generală are următoarele atribuţii:
    a) primeşte, înregistrează şi repartizează secţiilor şi celorlalte compartimente actele de sesizare ale instanţei, dosarele altor instanţe şi restul corespondenţei;
    b) expediază dosarele soluţionate şi corespondenţa;
    c) orice alte atribuţii primite din dispoziţia preşedintelui.


    Articolul 73

    (1) La registratura generală se întocmesc şi se păstrează:
    a) registre generale pentru înregistrarea actelor de sesizare, a dosarelor primite în apel, a dosarelor primite în recurs, a actelor de procedură şi a corespondenţei;
    b) borderouri pentru expedierea prin poştă şi condici de predare a dosarelor, actelor de procedură şi a restului corespondenţei.
    (2) În cazul existenţei evidenţelor computerizate, se pot întocmi şi păstra şi evidenţe pe suport de hârtie, prin listarea periodică a înregistrărilor şi legarea lor într-un registru.


    Articolul 74

    Personalul repartizat la registratura şi arhiva instanţei sau ale secţiilor acestora are următoarele atribuţii:
    a) primeşte şi înregistrează dosarele intrate, ţine evidenţa acestora şi a circulaţiei lor;
    b) întocmeşte conceptele pentru citarea părţilor, întocmeşte citaţiile pentru primul termen şi urmăreşte expedierea acestora;
    c) pune dosarele la dispoziţia publicului, potrivit art. 95 din prezentul regulament;
    d) pregăteşte dosarele pentru şedinţele de judecată şi asigură circulaţia acestora în cadrul instanţei, precum şi trimiterea lor la alte organe judiciare;
    e) informează persoanele care au calitatea de parte ori sunt împuternicite de acestea, conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele în care sunt direct interesate;
    f) la judecătorii, înaintează instanţelor superioare dosarele în care s-a declarat apel sau recurs, iar la secţii, le predă la registratura generală pentru înaintare;
    g) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor, registrelor şi condicilor;
    h) păstrează, pe ani, dosarele soluţionate, mapele de hotărâri, registrele şi condicile de şedinţă;
    i) îndeplineşte, în limitele funcţiei, şi alte sarcini stabilite de preşedintele instanţei sau secţiei.


    Articolul 75

    Unul dintre salariaţi, desemnat de preşedintele instanţei prin ordin de serviciu, coordonează întreaga activitate de arhivă şi registratură.

    § 4. Compartimentul economico-financiar şi administrativ


    Articolul 76

    Managerul economic are următoarele atribuţii:
    a) conduce compartimentul economico-financiar şi administrativ al instanţelor în cadrul căror funcţionează;
    b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor în cadrul căreia funcţionează;
    c) îndeplineşte pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite toate atribuţiile acestora prevăzute de lege;
    d) răspunde de utilizarea creditelor bugetare şi realizarea veniturilor, folosirea cu eficienţă a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinţate instanţei, de organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra stării patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;
    e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora;
    f) elaborează programul pentru activitatea economică şi administrativă a instanţelor, în vederea realizării sarcinilor curente şi de perspectivă;
    g) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii;
    h) urmăreşte şi răspunde de realizarea lucrărilor de reparaţii şi a obiectivelor de investiţii;
    i) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea şi administrarea instanţelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;
    j) răspunde de organizarea controlului financiar-preventiv;
    k) informează Direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei cu privire la deficienţele constatate de organele de control ale statului;
    l) îndeplineşte orice alte sarcini în domeniul său de activitate, date de preşedintele tribunalului sau curţii de apel, precum şi cele transmise de către minister.


    Articolul 77

    Şeful Serviciului contabil îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) solicită fondurile necesare desfăşurării activităţii şi asigură repartizarea lor la instanţe;
    b) desemnează lucrătorul care îndeplineşte atribuţiile de casier, de încasare şi plată a drepturilor salariale pentru salariaţii curţii de apel, tribunalului, tribunalului specializat şi judecătoriilor;
    c) urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale privind plata salariilor şi recuperarea sumelor încasate necuvenit de salariaţii instanţelor;
    d) controlează operaţiunile patrimoniale, exactitatea operaţiunilor contabile şi financiare din activitatea curentă, precum şi modul de efectuare a inventarierilor;
    e) comunică compartimentului specializat din Ministerul Justiţiei date şi informaţii privind necesarul de credite, execuţia bugetară, întocmirea balanţelor financiare, a dărilor de seamă contabile şi alte situaţii solicitate;
    f) verifică situaţia lucrărilor privind investiţiile, reparaţiile curente şi capitale efectuate, în vederea înscrierii acestora în limitele indicatorilor aprobaţi;
    g) coordonează şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiar-contabile de la biroul local de expertize tehnice judiciare;
    h) execută, în limitele funcţiei sale, şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de alte acte normative sau date de preşedintele curţii de apel, preşedintele tribunalului ori managerul economic.


    Articolul 78

    Personalul pentru activităţi administrative are următoarele atribuţii:
    a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor;
    b) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;
    c) asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare şi de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
    d) asigură aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb pentru autoturismele din dotarea instanţelor şi urmăreşte decontarea consumurilor;
    e) asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;
    f) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamităţi;
    g) execută orice alte sarcini date de către conducerea instanţelor.


    Articolul 79

    Personalul cu activitate financiar-contabilă are următoarele atribuţii:
    a) efectuează lucrările pentru elaborarea şi fundamentarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli şi pentru deschiderea de credite lunare;
    b) efectuează repartizarea creditelor deschise, pe articole şi alineate, pentru curtea de apel şi instanţele din circumscripţie, urmărind încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite;
    c) organizează şi efectuează operaţiile contabile privind evidenţa patrimoniului, activitatea de administrare şi inventariere a acestuia, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a altor bunuri materiale;
    d) asigură evidenţa contabilă pentru activitatea desfăşurată de instanţe şi întocmeşte dările de seamă contabile trimestriale şi anuale;
    e) efectuează lucrările legate de statele de funcţii, transformările şi transferurile de posturi şi operează modificările intervenite în privinţa salariilor şi a celorlalte drepturi băneşti;
    f) asigură calculul şi plata salariilor, a cheltuielilor de delegare-detaşare, a avansurilor spre decontare, a garanţiilor gestionare şi altele, urmărind justificarea şi decontarea lor în termen;
    g) urmăreşte execuţia şi decontarea lucrărilor de investiţii, reparaţii capitale sau curente, pe baza situaţiilor de lucrări prezentate de constructori;
    h) execută orice alte sarcini date de către preşedintele curţii de apel, preşedintele tribunalului, managerul economic sau şeful compartimentului financiar-contabil.


    Articolul 80

    La fiecare curte de apel se încadrează un inginer constructor, care îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) asigură legătura dintre conducerea curţii de apel şi instanţele din circumscripţie cu proiectanţii, executanţii şi diriginţii de şantier, în ceea ce priveşte proiectarea, execuţia lucrărilor de reparaţii curente, reparaţii capitale şi de investiţii;
    b) reprezintă conducerea instanţelor din raza teritorială a curţii de apel în raporturile cu reprezentanţii instituţiilor avizatoare, în probleme de investiţii, consolidări, reparaţii capitale şi curente, inclusiv cu cei ai Ministerului Justiţiei, scop în care obţine avize, autorizaţii de construcţie, precum şi reînnoirea acestora potrivit sarcinilor ce revin beneficiarului, potrivit legii;
    c) asigură informarea tehnică periodică a preşedintelui curţii de apel, a dispecerului responsabil pentru zona respectivă de la direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei, a managerului economic, precum şi a conducerilor instanţelor din raza teritorială a curţii de apel;
    d) asigură controlul tehnic periodic al imobilelor din raza teritorială a curţii de apel şi dispune, de la caz la caz, măsurile necesare pentru prevenirea şi remedierea problemelor tehnice constatate atât în cazul construcţiilor, cât şi al instalaţiilor aferente;
    e) ţine evidenţa patrimoniului, a situaţiei juridice a construcţiilor din raza teritorială a curţii de apel şi a modului de utilizare a terenurilor aferente;
    f) întocmeşte, verifică şi ţine la zi cartea tehnică a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente, din raza teritorială a curţilor de apel, precum şi fişa tehnică a acestora;
    g) participă, alături de şefii Serviciului contabil de la curtea de apel şi tribunale, la fundamentarea necesarului lunar de credite, la repartizarea lunară a creditelor alocate pe obiective şi categorii de lucrări; face propuneri pentru bugetul anual, privind construirea şi reparaţiile imobilelor;
    h) face parte din comisia de casare a mijloacelor fixe;
    i) face parte din comisia de aplicare şi urmărire a măsurilor de protecţie a muncii în cadrul instanţelor şi pe şantiere;
    j) întocmeşte sau participă la întocmirea documentaţiilor necesare solicitării de oferte pentru lucrări de reparaţii curente la imobilele aflate pe raza teritorială a curţii de apel;
    k) verifică întocmirea ofertelor prezentate din punct de vedere al corectitudinii lor şi solicită, dacă este cazul, completările necesare;
    l) face parte din colectivul de analiză şi adjudecare a ofertelor de execuţie pentru lucrările de reparaţii curente, capitale şi investiţii, după caz;
    m) face parte, în calitate de specialist desemnat din partea beneficiarului, din comisiile de licitaţie pentru execuţia lucrărilor de investiţii, consolidare şi reparaţii capitale la sediile instanţelor de pe raza teritorială a curţii de apel;
    n) verifică şi aprobă documentaţiile tehnico-economice, fără obligativitatea de a obţine acordul prealabil al Ministerului Justiţiei, în limita valorii stabilite de acesta;
    o) verifică, analizează, solicită completări sau restituie, dacă este cazul, pentru refacere, documentaţiile tehnico-economice ce urmează a fi transmise la Ministerul Justiţiei, în vederea verificării şi avizării lor;
    p) verifică situaţia stadiilor fizice aferente lucrărilor de investiţii, consolidări, reparaţii capitale şi curente la toate imobilele în execuţie de pe raza teritorială a curţii de apel, în vederea respectării termenelor din graficul de execuţie aprobat şi a calităţii lucrărilor executate, şi transmite lunar această situaţie dispecerului de zonă;
    q) asigură controlul periodic, ca reprezentant al beneficiarului, asupra activităţii diriginţilor de şantier, privitor la derularea lucrărilor în curs de execuţie;
    r) face parte, în calitate de reprezentant al beneficiarului, din comisiile de recepţie a lucrărilor şi de recepţie finală a obiectivelor ce se realizează pe raza teritorială a curţii de apel şi participă efectiv la verificarea modului de întocmire a cărţilor tehnice ale construcţiilor, a completărilor ulterioare, precum şi a modului de utilizare a construcţiilor, ulterior recepţiei.

    § 5. Biroul de informare şi relaţii publice


    Articolul 81

    (1) Biroul de informare şi relaţii publice este organizat şi funcţionează conform normelor specifice prevăzute în Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi în Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 233/2002.
    (2) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea realizării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile legii.
    (3) Totodată asigură activitatea de soluţionare în termen a petiţiilor formulate, în condiţiile legii, sub coordonarea preşedintelui instanţei sau a unui judecător desemnat de acesta.


    Articolul 82

    (1) Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un judecător desemnat de preşedintele instanţei, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt; biroul este compus, de regulă, din consilierul pentru informaţii publice şi un grefier desemnat de preşedintele instanţei.
    (2) Programul zilnic al Biroului de informare şi relaţii publice coincide cu programul de lucru al instanţei, într-o zi pe săptămână fiind obligatorie stabilirea unor ore de funcţionare şi după-amiaza, după încheierea programului de lucru al instanţei.


    Articolul 83

    (1) Conducătorul Biroului de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:
    a) conduce şi coordonează activitatea Biroului de informare şi relaţii publice;
    b) organizează activitatea de furnizare pe loc a informaţiilor, atunci când acest lucru este posibil;
    c) analizează cererile de furnizare a informaţiilor publice şi dispune cu privire la caracterul acestora - comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul acces - şi ia măsuri pentru rezolvarea solicitărilor conform normelor legale în vigoare şi transmiterea răspunsului către solicitant, în termenul legal;
    d) asigură îndeplinirea obligaţiei legale de furnizare din oficiu a informaţiilor prevăzute de lege, prin afişare în locuri vizibile la sediul instanţei, prin crearea de înscrisuri care să cuprindă aceste informaţii, disponibile la punctul de informare-documentare din cadrul biroului şi prin publicare şi actualizare pe pagina de Internet a instanţei;
    e) analizează petiţiile înregistrate şi dispune cu privire la modul de soluţionare, de redactare a răspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea preşedintelui instanţei;
    f) repartizează petiţiile compartimentului de specialitate, în funcţie de obiectul acestora, pentru a asigura soluţionarea lor şi trimiterea răspunsului în termenul legal;
    g) identifică ştirile difuzate de mass-media locală şi naţională, care au un impact negativ asupra activităţii şi imaginii instanţei sau judecătorilor şi celuilalt personal care funcţionează la aceasta, verifică veridicitatea informaţiilor şi asigură, după caz, informarea corectă a opiniei publice sau exprimă poziţia instanţei faţă de problemele semnalate;
    h) redactează, la nevoie, declaraţii de presă şi participă la interviuri, furnizând informaţiile supuse liberului acces al publicului, în scopul unei informări corecte şi complete a opiniei publice;
    i) îndeplineşte şi alte dispoziţii ale preşedintelui instanţei, conform legii şi regulamentului.
    (2) În exercitarea acestor atribuţii conducătorul Biroului de informare şi relaţii publice este ajutat de consilierul pentru informaţii publice.


    Articolul 84

    (1) Purtătorul de cuvânt al instanţei are dreptul de a consulta orice document sau dosar aflat la instanţă, având obligaţia de a respecta secretul de serviciu şi de a proteja informaţiile confidenţiale de care ia cunoştinţă. Preşedintele instanţei va asigura mijloacele necesare îndeplinirii atribuţiilor specifice.
    (2) Dreptul la liberul acces la informaţii privind activitatea judiciară poate fi restrâns, în condiţiile legii, atunci când aceasta se face în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale sau când interesele minorilor ori protecţia vieţii private a părţilor în proces o impun. Acest drept poate fi restrâns şi atunci când, în împrejurări speciale, instanţa apreciază că publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.


    Articolul 85

    Grefierul din cadrul Biroului de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:
    a) primeşte şi înregistrează cererile de furnizare a informaţiilor publice;
    b) primeşte şi înregistrează petiţiile adresate instanţei în acest domeniu;
    c) prezintă conducătorului biroului, zilnic, petiţiile şi cererile înregistrate;
    d) transmite către compartimentele de specialitate solicitările de informaţii şi petiţiile, spre soluţionare;
    e) urmăreşte soluţionarea la timp a solicitărilor şi petiţiilor şi aduce la cunoştinţă conducătorului biroului orice problemă ivită în derularea normală a activităţii;
    f) comunică răspunsurile către petiţionari şi solicitanţi;
    g) redactează şi pune la dispoziţie publicului înscrisurile cu informaţiile care se comunică din oficiu, precum şi formularele pentru solicitările de informaţii publice şi pentru reclamaţiile administrative;
    h) furnizează pe loc, atunci când este posibil, informaţiile publice solicitate;
    i) face menţiunile în registrul de petiţii şi în registrul pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile publice;
    j) păstrează în mape separate petiţiile şi cererile, precum şi răspunsurile date acestora;
    k) îndeplineşte şi alte dispoziţii ale conducătorului biroului, conform legii şi regulamentului.


    Secţiunea a VI-a Evidenţa activităţii instanţei


    Articolul 86

    (1) Pentru evidenţa activităţii instanţelor se întocmesc şi se păstrează:
    1. Registrul general de dosare
    În acest registru se trec, în ordinea intrării, toate dosarele înregistrate la instanţe sau la secţiile acestora, cu rubricile stabilite în acest scop. Sub acelaşi număr se vor înregistra toate cererile depuse ulterior şi corespondenţa în legătură cu cauza respectivă.
    La instanţele unde există registratură generală şi câte o registratură şi o arhivă pentru fiecare secţie se va ţine un registru la registratura generală, în care se va trece şi secţia la care a fost repartizat dosarul, şi câte un registru general la fiecare secţie.
    După numărul dosarului înregistrat la secţie se va trece indicativul secţiei şi numărul cu care a fost înregistrat la registratura generală.
    În cazul utilizării înregistrărilor pe suport magnetic, se va constitui un singur registru general de dosare informatizat, care va conţine date suplimentare menite să asigure obţinerea altor evidenţe derivate. În acest scop, registrul informatizat va fi completat, conform instrucţiunilor ce însoţesc programul de evidenţă, cu toate informaţiile prevăzute în structura bazei de date. Aceste date suplimentare, legate de fiecare cauză în parte, vor fi actualizate permanent.
    La sfârşitul fiecărei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport magnetic de tip compact-disc, conform instrucţiunilor de exploatare a bazei informatice.
    2. Opisul alfabetic
    În acest registru se trec numele şi prenumele părţilor din dosar, inclusiv ale celor introduse ulterior în proces, precum şi numărul dosarului.
    La toate instanţele se ţin un opis alfabetic la registratura generală şi câte un opis alfabetic la fiecare secţie.
    În cazul utilizării înregistrărilor pe suport magnetic se va putea ţine şi un opis alfabetic pe suport de hârtie. Informaţiile necesare vor fi accesate prin comenzi specifice de selecţie şi căutare pe bază de date constituită pe structura de tip registru general de dosare.
    3. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative
    În acest registru se înregistrează corespondenţa care nu are legătură cu dosarele. Corespondenţa de serviciu care nu este destinată publicităţii se va înregistra într-un registru separat.
    La toate instanţele se va ţine o evidenţă printr-un registru de intrare-ieşire a corespondenţei administrative.
    În cazul evidenţei computerizate a corespondenţei, registrul de evidenţă pe suport de hârtie va putea fi obţinut pe suport de hârtie, prin listarea periodică a înregistrărilor şi ataşarea acestora, în ordine cronologică, la mapa de evidenţă a corespondenţei.
    4. Registrul informativ
    În acest registru se menţionează, pentru fiecare dosar trecut în ordinea numerică, primul termen de judecată şi termenele ulterioare, data ieşirii dosarului din arhivă şi persoana căreia i s-a predat, data reintrării dosarului în arhivă, numărul şi data sentinţei, deciziei sau încheierii, după caz, şi soluţia pe scurt, data trimiterii dosarului la alte instanţe, la parchete sau alte autorităţi şi data revenirii dosarului, conexării sau ataşării dosarului la alt dosar.
    La toate instanţele se va ţine câte un registru informativ pentru fiecare secţie.
    La instanţele în cadrul cărora există secţii maritime şi fluviale înregistrarea cauzelor de competenţa acestora se va face separat de restul cauzelor.
    În cazul evidenţei computerizate registrul informativ, pe suport de hârtie, va putea fi obţinut şi pe suport de hârtie, prin listarea periodică a înregistrărilor şi ataşarea acestora, în ordine cronologică, la mapa de evidenţă.
    5. Registrul de termene al arhivei
    În acest registru se trec toate dosarele pe termenele de judecată fixate, consemnându-se numărul şi data înregistrării lor.
    La toate instanţele se va ţine câte un registru de termene pentru fiecare secţie.
    În cazul evidenţei computerizate registrul de termene al arhivei va constitui o evidenţă derivată ce se va obţine prin listarea dosarelor, selecţionate după termen, din registrul general de dosare informatizat. Listele vor fi legate în ordinea cronologică în registrul corespunzător.
    6. Condica şedinţei de judecată
    În acest registru se trec: dosarele din şedinţa respectivă, separat pe complete, în ordinea înscrisă în lista cauzelor, termenele de judecată în caz de amânare a judecăţii, hotărârea pronunţată şi numărul acesteia, precum şi iniţialele judecătorului care o va redacta.
    La judecătoriile cu volum mare de activitate se ţin două condici, una pentru cauzele penale şi una pentru cauzele civile.
    La toate instanţele se ţine câte o condică pentru fiecare secţie; în cazul când există o singură secţie, condicile se ţin pe materii.
    La curţile de apel şi tribunale se ţin condici separate pentru activitatea de primă instanţă, de apel şi de recurs.
    De asemenea, se vor ţine condici separate pentru şedinţele de judecată desfăşurate în camera de consiliu, pentru şedinţele de judecată a sesizărilor privind efectuarea percheziţiilor şi a interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor telefonice, precum şi a şedinţelor de judecată a recursurilor soluţionate prin încheiere.
    7. Registrul de evidenţă a redactării hotărârilor
    În acest registru se trec în ordinea numerică, separat pe materii, după caz, toate sentinţele, deciziile sau încheierile pronunţate şi se notează: numărul dosarului, numele judecătorului care a motivat hotărârea, data predării de către judecător a conceptului pentru redactare şi data redactării.
    La toate instanţele există câte un registru pentru fiecare secţie, în care hotărârile se trec separat, după cum sunt pronunţate în primă instanţă, în apel sau în recurs.
    În cazul evidenţei computerizate datele arătate mai sus sunt cuprinse în structura registrului de dosare informatizat şi, pe măsură ce sunt completate, sunt listate, pentru fiecare dosar soluţionat, în ordinea numerică a hotărârilor şi legate la registrul corespunzător.
    8. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale
    În acest registru se trec, în ordinea numerică, hotărârile penale, înscriindu-se datele şi lucrările prevăzute în art. 117-123.
    Evidenţa în legătură cu amânarea sau întreruperea executării pedepselor privative de libertate, a măsurii educative a internării minorului într-un centru de reeducare şi a plăţii amenzii, eşalonată în rate lunare, se ţine şi separat.
    Se ţine separat o evidenţă a inculpaţilor condamnaţi la închisoare cu suspendarea executării pedepsei, precum şi a celor condamnaţi la închisoare cu executare la locul de muncă.
    De asemenea, separat se va ţine şi evidenţa inculpaţilor condamnaţi de alte instanţe, care execută pedeapsa la locul de muncă, într-una dintre unităţile de pe raza teritorială a instanţei.
    În cazul evidenţei informatizate se vor aplica prevederile referitoare la registrul de dosare informatizat.
    9. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile
    În acest registru se ţine evidenţa creanţelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti pentru care executarea se face din oficiu, inclusiv cele care provin din amenzi contravenţionale.
    În cazul evidenţei informatizate vor fi aplicabile prevederile de la pct. 8.
    10. Registrul de evidenţă a apelurilor declarate împotriva hotărârilor civile şi registrul de evidenţă a apelurilor declarate împotriva hotărârilor penale
    În acest registru se trec, în ordinea datei declarării apelurilor: numele şi prenumele părţii care a declarat apelul, numărul dosarului, data declarării apelului, data înaintării dosarului la instanţa competentă.
    11. Registrul de evidenţă a recursurilor declarate împotriva hotărârilor civile şi registrul de evidenţă a recursurilor declarate împotriva hotărârilor penale
    În acest registru se trec, în ordinea datei declarării recursurilor: numele şi prenumele părţii care a declarat recursul, numărul dosarului, data declarării recursului.
    În cazul evidenţei informatizate registrele de evidenţă a căilor de atac vor constitui evidenţe derivate din registrul general de dosare informatizat prin listarea selectivă.
    12. Registrul valorilor şi corpurilor delicte
    În acest registru de evidenţă se va face descrierea valorilor care constituie mijloc de probă în procese, prin indicarea caracteristicilor de identificare, pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. Această evidenţă se completează cu procesul-verbal de primire şi cu procesulverbal încheiat la sfârşitul fiecărui an, potrivit art. 131 alin. (4).
    13. Registrul de control
    În acest registru se vor înscrie constatările şi măsurile dispuse de către persoanele care efectuează controlul, menţionându-se numărul şi data actului de control. La curţile de apel şi tribunale se va ţine câte un registru de control şi la fiecare secţie.
    14. Registrul de evidenţă a petiţiilor
    În acest registru se vor înscrie în ordinea primirii toate petiţiile adresate instanţei, cu menţionarea datei primirii, a termenului fixat pentru soluţionare, a compartimentului căruia i-a fost repartizată şi a datei înaintării la acest compartiment, a datei la care răspunsul redactat a fost înaintat spre semnare preşedintelui instanţei, a datei la care răspunsul a fost comunicat petiţionarului sau, după caz, cu menţionarea altei soluţii date petiţiei (conexare sau clasare).
    15. Registrul de evidenţă pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile publice
    Acest registru are rubricaţia prevăzută în anexa nr. 5 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
    16. Registrele judecătorilor-sindici
    La secţiile comerciale ale tribunalelor, respectiv la tribunalele comerciale se păstrează registre pentru evidenţa măsurilor luate şi operaţiunilor efectuate de judecătorul-sindic, prevăzute de lege.
    17. Registrul de evidenţă a mandatelor de arestare preventivă emise de judecător în cursul urmăririi penale
    În acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent; numele şi prenumele învinuitului/ inculpatului; numărul şi data adresei parchetului; numărul dosarului instanţei; data şi soluţia pronunţată; numărul şi data mandatului de arestare preventivă; durata arestării preventive, cu indicarea datei la care începe măsura şi a datei la care expiră; numele şi prenumele judecătorului care a emis mandatul; data înaintării dosarului la instanţa de control judiciar; data înaintării recursului la instanţa de control judiciar; soluţia instanţei de recurs; observaţii.
    18. Registrul de evidenţă a mandatelor de arestare preventivă emise de judecător în cursul judecăţii
    În acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent, numele şi prenumele inculpatului, numărul dosarului; numărul şi data încheierii prin care s-a dispus arestarea; numărul şi data mandatului de arestare preventivă; durata arestării, cu indicarea datei la care începe măsura şi a datei la care expiră; data declarării recursului; data înaintării dosarului la instanţa de recurs; soluţia instanţei de recurs; observaţii.
    Instanţa de recurs va ţine un registru distinct pentru aceste cauze.
    În cazul căilor de atac de reformare, în aceste registre se trec, în ordinea datei declarării căilor de atac, calea de atac promovată, numele şi prenumele părţii care a declarat calea de atac, numărul dosarului, numărul şi data pronunţării hotărârii atacate, data declarării căii de atac, data înaintării dosarului la instanţa competentă, data restituirii dosarului, observaţii.
    În cazul căilor de atac de retractare, în registre se vor trece în ordinea datei declarării căilor de atac, calea de atac promovată, numele şi prenumele părţii care a declarat calea de atac, numărul dosarului, numărul şi data pronunţării hotărârii atacate, data declarării căii de atac, numărul şi data hotărârii prin care s-a soluţionat calea de atac, observaţii.
    19. Registrul de evidenţă a sesizărilor privind efectuarea percheziţiilor autorizate de judecător în cursul urmăririi penale
    În acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent, numărul şi data adresei parchetului, numărul dosarului instanţei, numărul şi data încheierii, numărul de autorizaţie, data şi ora emiterii, persoana şi locul unde urmează să se efectueze percheziţia, perioada de valabilitate a autorizaţiei de percheziţie, numele şi prenumele judecătorului care a emis autorizaţia.
    20. Registrul de evidenţă a sesizărilor privind confirmarea şi autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor pe bandă magnetică sau pe orice alt tip de suport
    În acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent, numărul şi data adresei parchetului, data înregistrării cererii persoanei vătămate, numărul dosarului instanţei, data pronunţării încheierii, numărul de autorizaţie, data şi ora emiterii, numele, prenumele, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii, judecătorul care a emis autorizaţia, data comunicării de către parchet a finalizării operaţiunii de interceptare şi înregistrare, data efectuării comunicării către persoana a cărei convorbire sau comunicare a fost interceptată, data prelungirii.
    Registrele de evidenţă a sesizărilor privind autorizarea efectuării percheziţiilor şi respectiv confirmarea şi autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor pe bandă magnetică sau pe orice tip de suport nu sunt destinate publicităţii.
    21. Registrul de evidenţă şi punere în executare a încheierilor pronunţate în recurs
    În acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent, data încheierii, numărul dosarului, numele şi prenumele inculpatului, domiciliul inculpatului sau locul de detenţie, soluţia pronunţată în recurs, cheltuielile judiciare în recurs, data trimiterii extrasului, data confirmării primirii extrasului, data trimiterii şi confirmării titlului executoriu pentru cheltuielile judiciare, menţiuni cu privire la modul de închidere a poziţiei, semnătura judecătorului-delegat.
    22. Registrul special pentru înregistrarea datelor privind cazierul fiscal
    În acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent, numele şi prenumele condamnatului, datele de stare civilă, codul numeric personal, domiciliul, infracţiunea săvârşită, hotărârea pronunţată, măsuri asigurătorii ori măsuri pe latura civilă, comunicarea hotărârii către Ministerul Finanţelor Publice, semnătura judecătorului-delegat.
    23. Registrul privind evidenţa şi punerea în executare a plângerilor introduse împotriva actelor şi măsurilor luate de procuror în faza urmăririi penale
    În acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent, numărul dosarului şi data înregistrării, numele şi prenumele petentului, numărul şi data rezoluţiei sau ordonanţei, data pronunţării şi soluţia, data declarării recursului, data trimiterii dosarului la instanţa de recurs, numărul dosarului instanţei de recurs, numărul deciziei în recurs, cheltuieli judiciare în recurs, punerea în executare a cheltuielilor judiciare, menţiuni cu privire la modul de închidere a poziţiei, semnătura judecătorului-delegat.
    24. Registrul sesizărilor privind prelungirea arestării preventive
    În acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul dosarului şi data înregistrării, numele, prenumele şi datele de stare civilă ale inculpatului, locul de detenţie, numărul şi data emiterii mandatului de arestare preventivă, data sesizării instanţei, data pronunţării şi soluţia pronunţată, data declarării căii de atac.
    (2) Pentru evidenţa activităţii instanţelor vor fi ţinute orice alte registre prevăzute de lege sau stabilite de către Consiliul Superior al Magistraturii.


    Articolul 87

    (1) La fiecare instanţă hotărârile redactate şi motivate (sentinţe, decizii, inclusiv încheierile pronunţate în conformitate cu art. 673^5 Cod procedură civilă, încheierile de amânare a pronunţării, încheierile privind îndreptarea erorilor materiale, lămurirea sau completarea dispozitivului hotărârilor) se păstrează în mape.
    (2) Pentru celelalte categorii de încheieri se pot ţine mape separate pe categorii de probleme, în funcţie de specificul instanţei.
    (3) Fiecare mapă conţine câte 100 de hotărâri, grupate în ordine numerică pe ani şi separat pe materii. La mapă se pune al doilea exemplar al hotărârii, semnat de toţi membrii completului de judecată şi grefieri.
    (4) La fiecare instanţă mapele se ţin pe secţii, separat, după cum sunt pronunţate în primă instanţă, în apel sau în recurs.
    (5) Este interzisă scoaterea mapelor din instanţă; de asemenea, este interzisă scoaterea hotărârilor din mape.
    (6) Mapele se păstrează de grefierul-şef timp de 6 luni de la data ultimei hotărâri, după care se predau la arhivă, în conservare.


    Articolul 88

    La judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se înfiinţează dosarele administrative prevăzute de lege, cu respectarea normelor tehnice privind înregistrarea, gruparea în dosare, selecţionarea şi păstrarea documentelor scrise şi tipărite, precum şi mapele ce cuprind dările de seamă statistice.


    Articolul 89

    (1) La sfârşitul fiecărui an, după ultima operaţie în fiecare registru se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi semnat de preşedintele instanţei şi primul-grefier, respectiv grefierul-şef sau, după caz, preşedintele de secţie şi grefierul-şef, aplicându-se ştampila instanţei.
    (2) Pentru registrele de evidenţă a valorilor se aplică în mod corespunzător normele generale referitoare la inventarierea bunurilor materiale şi băneşti.
    (3) Folosirea evidenţelor informatizate se va face conform instrucţiunilor de utilizare a produselor informatice, transmise o dată cu acestea şi cu respectarea dispoziţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.


    Capitolul III Desfăşurarea activităţii administrativ-judiciare a instanţelor


    Secţiunea I Raporturile de serviciu cu publicul


    Articolul 90

    (1) Personalul instanţelor este obligat să îndeplinească toate îndatoririle care îi revin potrivit legii şi regulamentelor.
    (2) Pentru promovarea acţiunilor, depunerea cererilor şi actelor sau obţinerea de informaţii, persoanele interesate se pot adresa, după caz, preşedintelui instanţei sau înlocuitorului acestuia, preşedintelui de secţie, judecătorului-delegat ori personalului de la registratură şi arhivă.
    (3) În incinta instanţei, în locuri vizibile pentru public, vor fi afişate regulile de conduită pe care trebuie să le respecte acesta, precum şi îndrumări către compartimentele care au relaţii cu publicul.
    (4) La aceste compartimente se vor pune la dispoziţia publicului materialele informative ajutătoare pentru o mai bună adresabilitate.
    (5) Preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere, va desemna, dacă se impune, prin rotaţie unul sau mai mulţi judecători de serviciu care îndeplinesc următoarele atribuţii:
    a) primesc actele de sesizare a instanţei şi verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de normele procedurale;
    b) iau măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea fără întârziere a acţiunilor şi cererilor primite.
    (6) Numărul judecătorilor de serviciu desemnaţi într-o zi va fi astfel stabilit încât să asigure fluenţa normală a activităţii de primire a cererilor. Aceştia nu vor desfăşura alte activităţi la compartimentul registratură, în afara primirii cererilor de chemare în judecată principale, accesorii ori incidentale.
    (7) Arhiva şi registratura vor fi deschise zilnic pentru public minimum patru ore, între orele 9,00 - 13:00.


    Articolul 91

    (1) Programul de lucru la instanţe este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână; programul începe de regulă la ora 8,00 şi se încheie la ora 16,00.
    (2) Programarea în şedinţele de judecată a judecătorilor se face în raport de necesităţile instanţei, asigurându-se acestora şi timpul necesar pregătirii profesionale.


    Articolul 92

    (1) Şedinţele de judecată vor începe, de regulă, la ora 8,30, putând fi fixate şi şedinţe succesive, iar în cazuri justificate şi după-amiaza.
    (2) Ora de chemare a părţilor în faţa instanţei se va fixa în funcţie de programarea şedinţelor de judecată.
    (3) În caz de amânare a judecării cauzei, atunci când părţile convin, instanţa va putea fixa o oră de strigare a dosarelor pentru termenul următor.


    Articolul 93

    Purtarea ecusonului, în incinta instanţei, este obligatorie pentru personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu.


    Articolul 94

    (1) Accesul publicului este permis:
    a) în incinta instanţelor, pe timpul programului de lucru, în locurile permise;
    b) în sălile de şedinţă, cu 30 de minute înainte de deschiderea şedinţelor de judecată;
    c) în birourile unde îşi desfăşoară activitatea persoanele la care se referă art. 82, în timpul orelor de primire, iar la arhivă şi registratură, în cadrul programului stabilit.
    (2) Programul şedinţelor de judecată şi cel de primire a publicului, precum şi cel de acces la arhivă şi registratură se aduc la cunoştinţă prin afişare la loc vizibil.
    (3) Este interzis accesul altor persoane decât lucrătorii instanţelor în alte birouri şi la alte ore decât cele stabilite, precum şi în incinta instanţei după terminarea programului de lucru.


    Articolul 95

    (1) Scoaterea din incinta instanţelor a dosarelor, actelor şi lucrărilor, în afara cazurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament, este interzisă.
    (2) Dosarele şi registrele instanţei privitoare la activitatea de judecată sunt publice şi pot fi consultate de orice persoană solicitantă care justifică un interes legitim, precum şi de ziariştii acreditaţi, cu respectarea ordinii şi măsurilor de asigurare a integrităţii documentelor. Cererea, cu datele de identificare a solicitantului, se va depune la dosarul cauzei. Ea va fi aprobată de salariatul care coordonează activitatea compartimentului arhivă, ţinând seama de priorităţile impuse de buna desfăşurare a procesului în cauza respectivă.
    (3) Dosarul va fi studiat numai în arhivă, după identificarea şi notarea numelui şi prenumelui solicitantului, verificându-se actul de identitate, procura şi delegaţia, precum şi integritatea dosarului la restituire.
    (4) Au prioritate de consultare a dosarului cauzei procurorul, părţile, experţii şi interpreţii desemnaţi în cauză, avocaţii sau reprezentanţii părţilor.
    (5) Dosarele ale căror cauze au fost sau sunt judecate în şedinţă secretă, precum şi cele privind autorizarea efectuării percheziţiilor şi confirmarea şi autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor telefonice pot fi consultate numai de către persoanele arătate la alineatul precedent, în condiţiile legii; în acelaşi mod vor fi soluţionate şi cererile privind documentele şi evidenţele speciale ale instanţei care presupun confidenţialitate.
    (6) Eliberarea copiilor după documentele aflate la dosare urmează în mod corespunzător regulile prevăzute la alineatele precedente.


    Secţiunea a II-a Activitatea premergătoare şedinţei de judecată şi de rezolvare a lucrărilor cu caracter administrativ


    Articolul 96

    (1) Actele de sesizare a instanţei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poştă, curier ori fax, se depun la registratură, unde în aceeaşi zi primesc dată certă, după care se predau preşedintelui instanţei spre rezolvare, având ataşate şi plicurile sau, după caz, dovada modului în care au fost transmise.
    (2) După rezoluţia preşedintelui, actele de sesizare primesc număr din registrul general de dosare şi se înscriu, după caz, în registrele prevăzute la art.86 din prezentul regulament.
    (3) Celelalte cereri şi acte de orice natură, inclusiv corespondenţa cu caracter administrativ, sosite prin poştă, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se înregistrează în registrul general de dosare, registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative sau registrul de evidenţă a petiţiilor, după caz, apoi se prezintă preşedintelui împreună cu dovezile de expediere.
    (4) Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instanţei sub semnătură, după care se predau arhivarului, care le ataşează la dosar, făcând menţiune despre aceasta pe conceptul de citare.
    (5) Actele şi cererile de orice natură prezentate de justiţiabili sau de reprezentanţii lor, inclusiv avocaţi, preşedintelui instanţei sau judecătorului de serviciu primesc dată certă la prezentarea lor, prin aplicarea ştampilei de intrare a instanţei respective, iar după rezolvare se predau arhivarului-registrator, care le înregistrează potrivit prevederilor de la alin. (1) sau (3), după caz.
    (6) Partea sau reprezentantul acesteia, care prezintă personal la instanţă actul de sesizare, poate primi, sub semnătură depusă pe act, termen de judecată în cunoştinţă, afară de cazul când legea dispune altfel.
    (7) Documentele şi înscrisurile care nu pot fi ataşate la dosar, precum şi obiectele ce servesc ca mijloc de probă vor fi predate direct grefierului şef de secţie, respectiv grefierului-şef, cu respectarea dispoziţiilor prezentului regulament privind gestiunea corpurilor delicte.
    (8) Înregistrarea, evidenţa şi păstrarea documentelor ce nu sunt destinate publicităţii se vor face în condiţiile prevăzute de lege.
    (9) Plicurile conţinând corespondenţa cu caracter confidenţial se înregistrează în registrul de intrare al corespondenţei numai cu această menţiune, fără a fi desfăcute, după care se predau destinatarului.


    Articolul 97

    (1) Înregistrarea statistică a cererilor, formarea dosarelor, întocmirea conceptelor de citare, emiterea procedurilor de chemare în faţa instanţei şi comunicarea copiilor de pe actele de sesizare a instanţei se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă, sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze. Persoana care întocmeşte procedurile va face menţiune, pe conceptul de citare, despre data predării acestora la serviciul expediţii.
    (2) Expedierea corespondenţei se va realiza prin poştă, agent sau curier, prin fax sau e-mail ori prin orice alt mijloc de comunicare a cărui supraveghere poate fi exercitată astfel încât să fie asigurat caracterul oficial al acesteia.


    Articolul 98

    (1) În vederea repartizării pe complete şi stabilirii primului termen de judecată, dosarele nou formate vor fi transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.
    (2) Repartizarea cauzelor se va efectua ţinându-se seama de criteriul aleatoriu, alfabetic sau informatizat, având în vedere natura şi urgenţa cauzei, precum şi necesitatea alcătuirii unor şedinţe echilibrate.
    (3) Dosarele repartizate pe complete în mod aleatoriu vor fi preluate de preşedintele sau de unul dintre judecătorii completului de judecată, care va lua măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor înregistrate.
    (4) În cazul existenţei unui sistem computerizat automat de gestiune a activităţii de înregistrare a actelor de sesizare, preşedintele instanţei va veghea ca utilizarea acestuia să se realizeze conform instrucţiunilor.
    (5) La sfârşitul fiecărei zile va fi listată situaţia repartizării cauzelor înregistrate în ziua respectivă, ţinându-se o evidenţă separată a acesteia.


    Articolul 99

    (1) Pe coperta dosarului se va menţiona denumirea instanţei, secţia, completul de judecată, numărul dosarului, numele părţilor, obiectul pricinii, starea de arest, termenele de judecată, numărul şi data hotărârii, iniţialele judecătorului însărcinat cu redactarea hotărârii, indicele statistic şi poziţia din registrul de executări.
    (2) Înainte de a fi puse la dispoziţia justiţiabililor sau predate pentru şedinţa de judecată, dosarele trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate.
    (3) În cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanţa de apel sau recurs ori la altă autoritate sau se depune în conservare, se va proceda la şnuruirea definitivă şi aplicarea ştampilei, iar pe faţa inferioară a ultimei coperte arhivarul va certifica numărul filelor în cifre şi, în paranteză, în litere.
    (4) În ipoteza în care părţile solicită eliberarea unor înscrisuri aflate în dosarele altor autorităţi, ataşate dosarului ce se conservă, se poate proceda la desigilarea acestora cu întocmirea unui proces-verbal despre operaţiunea întreprinsă, realizându-se în mod corespunzător o nouă numerotare, lăsându-se la dosar o copie a actului respectiv.
    (5) Pentru o manipulare mai bună a dosarelor se pot forma două sau mai multe volume; în adresele de înaintare a dosarelor se indică şi numărul volumelor.
    (6) La instanţa de apel şi la instanţa de recurs se formează un nou dosar, la care se ataşează separat dosarul primei instanţe.
    (7) În cazul casării sau desfiinţării hotărârii cu trimitere spre rejudecare, se va forma un dosar nou, la care se va ataşa dosarul de bază.


    Articolul 100

    (1) Grefierul de şedinţă preia dosarele de la arhivă, sub semnătură în registrul de termene, cu cel puţin două zile înaintea şedinţei, afişează lista cauzelor cu o zi înaintea termenului de judecată sau cel mai târziu cu o oră înainte de începerea şedinţei la instanţele la care activitatea se desfăşoară în 2 - 3 timpi; completează condica de şedinţă potrivit celor arătate în art. 86 pct. 6; verifică dacă au sosit la instanţă şi s-au ataşat la dosare dovezile de înmânare ori de comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte de procedură, precum şi relaţiile şi actele solicitate de preşedinte sau de instanţa de judecată; verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar; informează preşedintele completului de judecată despre deficienţele constatate, pentru a se lua măsurile necesare, după care predă dosarele completului de judecată.
    (2) La instanţele la care se utilizează sistemul computerizat lucrările vor fi realizate prin selecţia automată a datelor.
    (3) Preşedintele instanţei asigură procurorului de şedinţă, părţilor, reprezentanţilor părţilor, avocaţilor şi celorlalte persoane prevăzute de lege posibilitatea consultării din timp a dosarelor.
    (4) Când una din părţi se află în stare de arest, preşedintele instanţei sau preşedintele completului de judecată ia măsuri ca aceasta să îşi poată exercita pe deplin, în tot cursul judecăţii, dreptul de a examina actele dosarului şi de a lua legătura cu apărătorul său.
    (5) La înscrierea dosarelor pe listă se dă întâietate cauzelor în care sunt arestaţi şi celor cu privire la care legea prevede că judecata se face de urgenţă, ţinându-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor chemate în proces.


    Secţiunea a III-a Activitatea în timpul şedinţei de judecată


    Articolul 101

    (1) Grefierul va fi prezent în sala de şedinţă cu jumătate de oră înainte de începerea şedinţei de judecată, pentru a pune la dispoziţie dosarele spre consultare. Acesta se îngrijeşte de ataşarea la dosare a ultimelor acte de procedură sau a corespondenţei sosite la registratură.
    (2) După începerea şedinţei de judecată, procurorul, părţile, reprezentanţii sau avocaţii acestora pot studia dosarele numai cu încuviinţarea preşedintelui de complet, după o prealabilă verificare a identităţii şi calităţii.
    (3) Grefierul de şedinţă asigură prezenţa la uşă a aprodului sau, după caz, verifică buna funcţionare a instalaţiilor de înregistrare şi amplificare, pentru apelul persoanelor chemate în faţa instanţei de judecată.
    (4) Grefierul de şedinţă anunţă publicului din sală intrarea judecătorilor.
    (5) Şedinţa este prezidată de judecătorul cu funcţia cea mai înaltă, potrivit legii. Dacă nici un judecător nu are atribuţii de conducere, şedinţa va fi prezidată de judecătorul desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de preşedintele secţiei.
    (6) Accesul publicului în sala de şedinţă poate fi limitat numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.
    (7) Filmarea, fotografierea sau înregistrarea în incinta instanţei sau în sălile de şedinţă se face numai cu acordul conducătorului Biroului de Informare şi Relaţii Publice, respectiv al preşedintelui de complet, care poate stabili limitele în care să se desfăşoare aceste activităţi. În vederea aducerii la cunoştinţă publicului, aceste prevederi se afişează în loc vizibil.
    (8) Şedinţa de judecată poate fi suspendată pentru motive justificate. Durata suspendării va fi anunţată şi afişată pe uşa sălii de şedinţă, prin grija grefierului.
    (9) Apelul părţilor şi al celorlalte persoane citate se face, obligatoriu, la uşa sălii de şedinţă, de un aprod sau, prin instalaţia de amplificare, de grefierul de şedinţă.
    (10) După strigarea cauzei şi apelul părţilor, grefierul de şedinţă face oral referatul cauzei, prezentând pe scurt obiectul pricinii şi stadiul în care se află judecata acesteia, comunică modul în care s-a îndeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces şi dacă s-au îndeplinit celelalte măsuri dispuse de instanţă la termenele anterioare.
    (11) Cauzele care se amână, fără discuţii, vor putea fi strigate, la începutul şedinţei, în ordinea listei, dacă toate părţile legal citate sunt prezente şi cer amânarea sau dacă în cauză s-a solicitat judecata în lipsă.
    (12) La cererea părţilor instanţa va putea lăsa cauza la urmă, fixând o anumită oră când dosarul va fi strigat din nou.
    (13) În cazul în care nici una dintre părţi nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la sfârşitul şedinţei când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispoziţiilor legale. Pentru motive temeinice, preşedintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altă ordine decât cea înscrisă pe lista de şedinţă.
    (14) Cererile sau actele depuse în timpul şedinţei vor fi datate, vizate şi semnate de preşedintele completului de judecată.
    (15) În cursul şedinţei de judecată grefierul va consemna în caietul de note: numărul dosarului, poziţia acestuia pe lista de şedinţă, susţinerile orale din timpul şedinţei, depunerile de cereri şi acte în condiţiile alin. (14), măsurile dispuse de instanţă, precum şi toate celelalte aspecte din desfăşurarea procesului.
    (16) Notele vor fi vizate de preşedintele completului de judecată, care, în prealabil, va verifica conţinutul acestora şi va urmări ataşarea listei de şedinţă la caietul de note.
    (17) Caietul de note va fi numerotat şi sigilat; acesta se va depune la arhiva instanţei unde se va păstra timp de 3 ani, socotiţi de la data ultimelor note înscrise.
    (18) În cazul în care desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice, suportul înregistrării se va păstra, în arhiva instanţei, timp de 3 ani, socotiţi de la data efectuării ultimelor înregistrări.
    (19) În cazul amânării judecăţii cauzei, la fixarea noului termen şi a orei de prezentare la instanţă, se va ţine seama de programarea şi încărcătura şedinţelor de judecată.
    (20) Dacă instanţa rămâne în pronunţare, preşedintele completului anunţă în şedinţă ziua şi eventual ora stabilită pentru pronunţarea rezultatului deliberării.
    (21) Membrii completului vor reţine, cu ocazia judecării cauzelor, deficienţele constatate în activitatea instanţei sau a altor organe şi le vor aduce la cunoştinţă preşedintelui instanţei în vederea luării măsurilor corespunzătoare, prin înscrierea în registrul de control.


    Secţiunea a IV-a Activitatea ulterioară încheierii dezbaterilor


    Articolul 102

    (1) Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care va fi scrisă pe cererea de chemare în judecată, pe cererea de apel sau de recurs ori pe ultima încheiere.
    (2) Dacă nu există suficient spaţiu sau sunt utilizate formulare tipizate ori tehnica de calcul, atunci minuta se va scrie pe o foaie sau, după caz, pe foi separate, numerotate.
    (3) Apelurile şi recursurile declarate oral în şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea vor fi consemnate într-un proces-verbal semnat de preşedintele completului şi de grefierul de şedinţă.


    Articolul 103

    (1) Preşedintele completului sau unul dintre judecătorii din complet va trece în condica de şedinţă, înainte de pronunţarea în şedinţă publică, soluţiile pronunţate, consemnând numai datele esenţiale din minută, precum şi iniţialele numelui redactorului fiecărei hotărâri; pentru cauzele amânate, se vor trece termenele, precum şi motivul amânării, după caz. Pentru pronunţările care se fac într-o altă zi decât aceea a judecăţii, se va menţiona şi termenul când au avut loc dezbaterile.
    (2) Numerele de hotărâre se dau în ordinea înscrierii lor în condica de şedinţă, separat pe materii. La numărul dat hotărârilor pronunţate de instanţe în legătură cu activitatea de transport maritim şi fluvial se vor adăuga iniţialele "MF".
    (3) La curţile de apel şi tribunale, hotărârile pronunţate în primă instanţă, în apel şi în recurs primesc număr separat.


    Articolul 104

    Pentru cauzele penale a căror judecată se suspendă, instanţa urmează a se informa periodic dacă mai subzistă cauza care a determinat suspendarea procesului penal, fixând în acest scop termene de control succesive. Aceste termene de control vor fi menţionate în registrul de termene al arhivei.


    Articolul 105

    (1) Încheierile de amânare a judecăţii cauzelor, conceptele de citare pentru termenul următor, adresele şi celelalte lucrări dispuse de instanţă, precum şi încheierile de amânare a pronunţării se întocmesc de grefier în două zile, iar partea introductivă a hotărârilor, în 3 zile de la terminarea şedinţei, cu excepţia situaţiilor în care legea impune termene mai scurte.
    (2) Termenele prevăzute la alin. (1) pot fi depăşite, în materie civilă, în sens larg, cu aprobarea şi în măsura stabilită de preşedintele instanţei, cu excepţia cauzelor urgente sau a celor pentru care legea prevede un termen mai scurt de exercitare a căilor de atac.


    Articolul 106

    (1) Judecătorii sunt obligaţi să verifice efectuarea în termen a încheierilor şi a celorlalte lucrări întocmite de grefierul de şedinţă, restituindu-le pe cele necorespunzătoare cu îndrumările necesare pentru refacerea lor.
    (2) După redactarea şi semnarea încheierilor, grefierii de şedinţă predau dosarele amânate arhivarului-registrator, care semnează de primirea lor pe listele de şedinţă.
    (3) Citaţiile şi mandatele de aducere se întocmesc în ordinea urgenţei, cel mai târziu a doua zi după întocmirea conceptelor de citare. Notele telefonice sau telegrafice de citare se transmit de îndată, în primul caz făcându-se menţiunea datei, orei şi persoanei care le-a primit, după care se depun la dosarul cauzei.


    Articolul 107

    (1) A doua zi după pronunţarea hotărârilor, grefierii sunt obligaţi să prezinte dosarele soluţionate şi cele în care judecata a fost suspendată grefierului-şef, iar la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, şi persoanei cu atribuţii pe linie de statistică, spre a fi înregistrate în registrul de evidenţă a redactării hotărârilor, în situaţiile statistice, precum şi în celelalte evidenţe.
    (2) Dosarele soluţionate se predau apoi grefierului delegat cu întocmirea lucrărilor de executare, care va înscrie hotărârile pronunţate în registrul de executări penale, în modul arătat la art. 86 alin. (1) pct. 8. Acesta va face menţiunile cu privire la comunicarea hotărârilor pentru cei care au lipsit la dezbateri şi cu privire la apelurile şi recursurile declarate oral în şedinţă.
    (3) În cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv vor fi ataşate dosarele în care s-a dispus luarea şi, unde este cazul, prelungirea arestării preventive.
    (4) Pentru inculpaţii militari în termen, pentru cei condamnaţi cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, cu executarea pedepsei la locul de muncă, pentru cei graţiaţi condiţionat şi pentru cei arestaţi se va menţiona în plus dacă au fost prezenţi la pronunţarea hotărârii.
    (5) Grefierul de şedinţă va menţiona, sub semnătură, în partea de jos a minutei sau a hotărârii redactate, după caz, data comunicării şi părţile cărora li s-a comunicat dispozitivul sau hotărârea.
    (6) În cazul în care, după redactarea hotărârii, grefierul de şedinţă este în imposibilitate să semneze hotărârea, aceasta va fi semnată de primul-grefier sau de grefierul-şef, după caz, făcându-se menţiune despre cauza care l-a împiedicat să semneze. În lipsa primului-grefier sau a grefierului-şef, hotărârea va fi semnată de un alt grefier desemnat de preşedinte.
    (7) Dosarele penale în care procurorul nu a participat la dezbateri vor fi înaintate parchetului competent de către grefierul delegat cu lucrările de executări penale, imediat după redactarea hotărârii.
    (8) În cazul evidenţei informatizate, datele statistice vor fi preluate automat de aplicaţia de statistică judiciară din baza de date generală.


    Articolul 108

    (1) Cel mai târziu a patra zi după pronunţare grefierul de şedinţă va preda dosarele judecătorilor, în vederea motivării hotărârilor, după ce, în prealabil, a întocmit partea introductivă a acestora.
    (2) Dacă se apreciază că este necesară amânarea pronunţării hotărârii, aceasta poate fi dispusă potrivit legii.
    (3) Hotărârile se vor redacta în numărul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede că hotărârea se comunică integral. Primele două exemplare de pe fiecare hotărâre vor fi semnate de membrii completului de judecată şi de grefierul de şedinţă.
    (4) După verificarea şi semnarea hotărârii, grefierul de şedinţă va preda în aceeaşi zi al doilea exemplar de pe hotărâre grefierului-şef, respectiv grefierului şef de secţie, în vederea depunerii la mapă.
    (5) După întocmirea procedurilor de comunicare, grefierul de şedinţă va preda dosarele arhivarului-registrator sub semnătură pe lista de şedinţă. Listele purtând semnătura de predare-primire vor fi îndosariate şi păstrate pentru evidenţă.


    Secţiunea a V-a Înregistrarea cererilor de apel sau de recurs şi înaintarea dosarelor la instanţa de apel sau de recurs


    Articolul 109

    (1) Cererile de apel sau de recurs prezentate direct sau primite prin poştă, curier ori fax se înregistrează mai întâi în registrul general de dosare, în formă scrisă sau informatizată, după care arhivarul-registrator le predă preşedintelui instanţei, care le va rezolva în aceeaşi zi.
    (2) La cererile de apel sau de recurs primite prin poştă se vor ataşa şi plicurile în care au fost expediate.
    (3) Persoanei care se prezintă nemijlocit la instanţă cu cererea de apel sau de recurs i se va elibera, dacă solicită, dovada scrisă.
    (4) Arhivarul-registrator va verifica dacă cererile de apel sau de recurs, formulate separat, au fost prezentate în numărul de exemplare necesar pentru comunicare şi ataşare la dosarul cauzei.
    (5) Cererile de apel sau de recurs motivate sau motivele scrise de apel sau de recurs formulate separat, expediate prin poştă în număr insuficient de exemplare, se vor înregistra aşa cum au fost primite, indicându-se numărul de exemplare pe cerere şi în registru.
    (6) După înregistrare, cererile de apel sau de recurs în materie civilă se predau arhivarului-registrator, iar cele privind hotărârile penale, grefierului delegat cu lucrările de executări penale.
    (7) Până la expedierea dosarelor în apel sau în recurs, aceste cereri se păstrează în mape.
    (8) După primirea apelului sau recursului, arhivarul-registrator va efectua menţiunile în registrul de evidenţă a apelurilor sau recursurilor, după caz.


    Articolul 110

    (1) Grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale face menţiunea despre introducerea apelului sau recursului la poziţia respectivă din registrul de executări penale şi verifică dacă au sosit dovezile de comunicare a hotărârii şi dacă a expirat termenul de apel sau de recurs pentru toate părţile.
    (2) Dosarele penale în care procurorul a declarat apel sau recurs vor fi expediate cu adresă de înaintare la parchetul competent în cel mult 24 de ore de la redactarea hotărârii, iar după restituire se vor înainta instanţei de apel sau de recurs, după expirarea termenului de apel sau de recurs pentru toate părţile.
    (3) Dosarele vor fi restituite de procuror în cel mult 20 de zile, iar în cauzele cu arestaţi, în cel mult 10 zile.
    (4) Data înaintării dosarelor la parchet şi data restituirii lor vor fi menţionate în registrul de executări penale.
    (5) Grefierul delegat cu lucrările de executări penale va menţiona, în registrul de executări penale, data expedierii fiecărui dosar la instanţa de apel sau de recurs şi va preda imediat arhivarului-registrator dosarele care urmează a fi expediate împreună cu cererile de apel sau de recurs şi adresele de înaintare, semnate de preşedinte sau de judecătorul-delegat; în dosarele în care hotărârile au rămas definitive, întrucât nu s-a declarat apel sau recurs, va întocmi de îndată lucrările de punere în executare.


    Articolul 111

    (1) După sosirea dovezilor de comunicare a hotărârilor civile şi după împlinirea termenului de apel sau de recurs pentru toate părţile, arhivarul-registrator va înainta dosarul la instanţa de apel sau de recurs cu adresă semnată de preşedintele instanţei sau de judecătorul-delegat, în care se vor consemna: numărul dosarului, numărul şi data hotărârii atacate, numele şi prenumele părţilor care au declarat apel sau recurs, numărul copiilor de pe cererea de apel sau de recurs, menţiunea dacă apelul sau recursul a fost timbrat, caz în care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar ce au fost achitate. Despre înaintarea dosarului se va face menţiune şi în registrul general de dosare.
    (2) Apelul sau recursul va fi transmis de îndată, dacă s-a făcut cerere pentru suspendarea executării hotărârii primei instanţe, respectiv instanţei de apel. În această situaţie, toate comunicările vor fi efectuate de instanţa care a pronunţat hotărârea apelată sau recurată.
    (3) Cererile de apel sau de recurs şi adresa de înaintare a dosarului la instanţa de apel sau de recurs se ataşează necusute la începutul fiecărui dosar.


    Articolul 112

    Dacă se constată întârzieri în restituirea dovezilor de comunicare a hotărârilor, se vor lua măsurile de verificare la oficiul poştal sau la agentul procedural. În funcţie de rezultatele verificărilor, preşedintele completului de judecată, la sesizarea arhivarului-registrator sau a părţii interesate, va lua măsurile corespunzătoare.


    Secţiunea a VI-a Circuitul dosarelor restituite de instanţele de apel sau de recurs


    Articolul 113

    (1) Dosarele restituite de instanţele de apel sau de recurs pentru executare sau conservare vor fi înregistrate în aceeaşi zi în registrul general de dosare şi în registrul informativ, în formă scrisă sau informatizată, menţionându-se şi data restituirii dosarului.
    (2) În cazul când instanţa de apel sau de recurs a desfiinţat sau a casat hotărârea şi a trimis cauza pentru rejudecare, dosarul va fi înregistrat ca un nou act de sesizare, cu precizarea tuturor dosarelor componente, făcându-se menţiune despre aceasta şi la poziţiile iniţiale din registrul general de dosare şi registrul informativ.
    (3) Repartizarea cauzei se va face cu respectarea programului de repartizare aleatorie şi a normelor de incompatibilitate.
    (4) Când instanţa de control judiciar casează sau desfiinţează hotărârea cu trimiterea cauzei la altă instanţă, la parchet sau la un alt organ, va comunică de îndată această soluţie instanţei iniţial învestite, prin adresă, în vederea efectuării menţiunilor obligatorii în registrul general şi în registrul informativ.


    Articolul 114

    (1) După efectuarea lucrărilor menţionate în art. 100, circuitul dosarelor este următorul:
    a) arhivarul-registrator predă de îndată dosarele pentru rezolvare preşedintelui instanţei sau judecătorului-delegat;
    b) după rezolvare, dosarele se predau preşedintelui secţiei sau, după caz, judecătorului care urmăreşte practica instanţelor de control judiciar, iar acesta, în urma examinării deciziilor, le va preda persoanei cu atribuţii pe linia statistică sau grefierului-şef pentru efectuarea înregistrărilor statistice;
    c) în cazul casării, anulării sau desfiinţării hotărârii, cu reţinerea cauzei spre rejudecare, arhivarul-registrator menţionează în registre noul termen fixat pentru judecată, după care se procedează potrivit dispoziţiilor art. 99.
    (2) După soluţionarea definitivă ori irevocabilă, după caz, a dosarelor la care au fost ataşate alte dosare, acestea din urmă vor fi separate mai înainte de a fi trecute în conservare la arhivă şi, atunci când este cazul, vor fi restituite instanţei sau autorităţii de la care au fost primite.


    Secţiunea a VII-a Punerea în executare a hotărârilor

    § 1. Punerea în executare a hotărârilor penale


    Articolul 115

    Lucrările de punere în executare a hotărârilor penale se îndeplinesc, la fiecare instanţă, de grefierul care funcţionează la acest compartiment, sub îndrumarea şi controlul judecătorului-delegat, care:
    a) verifică exactitatea datelor înscrise în registrul de evidenţă a executărilor penale; ia măsuri pentru expedierea în termen a mandatelor de executare a pedepselor şi efectuarea la timp a celorlalte lucrări; rezolvă corespondenţa în legătură cu activitatea de punere în executare a hotărârilor penale;
    b) sesizează instanţa de executare în cazul în care, cu prilejul punerii în executare a hotărârii sau în cursul executării, se iveşte vreo nelămurire sau împiedicare.


    Articolul 116

    Grefierul-delegat va întocmi toate lucrările în legătură cu:
    a) executarea pedepselor principale, complimentare şi accesorii, a sancţiunilor cu caracter administrativ, măsurilor educative luate faţă de inculpaţii minori, măsurilor de siguranţă, cheltuielilor judiciare acordate statului, despăgubirilor civile recunoscute ori acordate statului sau instituţiilor publice, inclusiv restituirea lucrurilor sau restabilirea situaţiei anterioare;
    b) comunicarea hotărârilor penale sau a dispozitivului de pe aceste hotărâri către autorităţile şi persoanele obligate de lege să le înregistreze sau să le execute (cazierul judiciar, centrul militar, unitatea care face plata salariului sau a oricărui alt venit din muncă ori, după caz, instituţia care dispune efectuarea plăţii pensiei sau instituţia financiară competentă);
    c) schimbările intervenite în executarea unor hotărâri penale, amânarea şi întreruperea executării pedepsei sau a măsurii educative a internării minorului într-un centru de reeducare, înlăturarea sau modificarea pedepsei;
    d) comunicarea către instanţa de executare corespunzătoare în grad a datelor necesare privindu-i pe inculpaţii condamnaţi care execută pedeapsa la locul de muncă în cadrul unor unităţi situate pe raza teritorială a altei instanţe;
    e) evidenţa recursurilor declarate în cauzele privind măsurile preventive şi înaintarea dosarelor la instanţa de recurs în termenele prevăzute de lege;
    f) înregistrarea datelor în registrele speciale privind cazierul fiscal şi evidenţa plângerilor introduse împotriva actelor şi măsurilor luate de procuror în faza de urmărire penală.


    Articolul 117

    (1) Primind dosarele de la grefierul de şedinţă, grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale va înscrie, de îndată, hotărârile respective în registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale, precum şi în celelalte evidenţe menţionate în art. 86 alin. (1) pct. 8. Dosarele vor fi restituite în aceeaşi zi grefierului de la care au fost primite.
    (2) Înscrierea se face prin menţionarea fiecărui inculpat prevăzut în sentinţa sau decizia respectivă, indiferent de soluţia pronunţată, şi prin completarea, pentru fiecare inculpat, a tuturor datelor la care se referă rubricile registrului; în cazul concursului de infracţiuni se vor înscrie toate pedepsele, nu numai pedeapsa ce urmează a fi executată; în registru se vor înscrie şi alte persoane decât inculpatul, dacă prin hotărârea penală au fost obligate la cheltuieli judiciare către stat, la despăgubiri civile, restituiri sau reparări; numele acestora se va menţiona după numele inculpaţilor, la poziţii separate, arătându-se şi calitatea procesuală, precum şi soluţia instanţei. Fiecare poziţie din registru se va numerota distinct.
    (3) Între poziţiile din registru se va lăsa un spaţiu în care se vor face ulterior, cu culori diferite, menţiunile cuprinse în hotărârea dată în apel sau în recurs, arătându-se şi data deciziei instanţei de apel sau de recurs, soluţia pronunţată, iar atunci când executarea se face pe baza extrasului trimis de instanţa de apel sau de recurs, şi data înregistrării extrasului la instanţa de apel sau de recurs, data înregistrării extrasului la instanţa de executare, precum şi măsurile de executare luate.
    (4) În cazul casării cu trimitere sau al oricărei alte soluţii prin care se desfiinţează hotărârea primei instanţe, poziţia din registru se va închide, făcându-se menţiune despre noua soluţie.


    Articolul 118

    (1) Lucrările de executare se efectuează în ziua în care hotărârea a devenit executorie sau, după caz, la data când s-a primit de la instanţa de apel sau de recurs extrasul deciziei penale.
    (2) Mandatele de executare se întocmesc potrivit prevederilor Codului de procedură penală. Acestea se redactează, nefiind admisă nici o adăugire, modificare sau ştersătură în text, cu excepţia cazului prevăzut de art. 195 din Codul de procedură penală. Mandatele se predau la registratura instanţei, care le va expedia în aceeaşi zi organului de executare.
    (3) După întocmirea lucrărilor de executare se vor menţiona pe sentinţa sau decizia respectivă, aflată la dosar, numărul poziţiei şi anul din registrul de executări penale în care s-au înscris lucrările efectuate.
    (4) Lucrările de executare, inclusiv corespondenţa, poartă numărul de ordine al poziţiei din registrul de executări penale şi numărul dosarului (sub formă de fracţie).
    (5) Actele doveditoare ale executării se înregistrează imediat după primirea lor, în registrul de executări.


    Articolul 119

    Poziţiile din registrul de executări penale se vor închide de judecătorul-delegat prin completarea ultimelor două coloane, numai după ce acesta a constatat personal că:
    a) a sosit dovada de încarcerare sau, după caz, comunicarea de prezentare la unitatea la care s-a dispus executarea pedepsei la locul de muncă ori s-a depus chitanţa de plată a amenzii şi a cheltuielilor judiciare şi s-au întocmit celelalte lucrări de la poziţia respectivă;
    b) s-au expediat actele de punere în executare a cheltuielilor judiciare şi despăgubirilor civile, primindu-se confirmarea de înregistrare a debitului;
    c) s-au achitat toate ratele în cazul în care plata amenzii a fost eşalonată ori s-a primit de la organele cărora li s-a trimis spre executare amenda confirmarea că aceasta a fost integral achitată;
    d) s-au efectuat lucrările de comunicare către toate instituţiile şi persoanele obligate de lege să înregistreze sau să execute hotărârile penale;
    e) s-au executat toate măsurile prevăzute în hotărârea prin care s-a dispus înlocuirea răspunderii penale;
    f) a expirat termenul de apel sau de recurs, în cazul achitării sau al altor soluţii care nu comportă nici o lucrare de executare sau comunicare;
    g) s-a expediat dosarul la instanţa în favoarea căreia s-a declinat competenţa.


    Articolul 120

    (1) În registrul de evidenţă a executării deciziilor penale de la tribunal şi curtea de apel poziţiile se vor închide după restituirea dosarelor la prima instanţă, iar în cazul în care decizia s-a comunicat în extras în vederea punerii în executare, numai după ce prima instanţă a confirmat, în scris, în cel mult 3 zile, primirea extrasului.
    (2) Extrasele se emit în 24 de ore de la pronunţarea deciziilor şi conţin soluţiile pe scurt, inclusiv cele de declinare a competenţei, de trimitere spre rejudecare la prima instanţă sau de restituire la organul de urmărire penală. Nu se întocmesc extrase în cazul soluţiilor de achitare şi de încetare a procesului penal, dacă în dosarele respective nu figurează inculpaţi condamnaţi şi dacă nu s-au acordat despăgubiri civile şi cheltuieli judiciare ori nu s-a înlocuit răspunderea penală.
    (3) În extras vor fi menţionate şi pedepsele complimentare, măsurile de siguranţă, măsurile educative, pedepsele accesorii, despăgubirile civile acordate statului, cheltuielile judiciare, precum şi orice alte dispoziţii referitoare la executare.
    (4) Extrasele deciziilor pronunţate în apel se comunică primei instanţe cu menţiunea că sunt definitive sau s-a declarat recurs.
    (5) Extrasele deciziilor pronunţate în recurs se comunică primei instanţe, iar când se judecă recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate, ca instanţe de apel, de tribunale, se comunică şi acestor instanţe.


    Articolul 121

    (1) Dacă mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea nu au fost executate în termen de două luni de la emiterea lor, se va face revenire la organul căruia i-au fost trimise. În cazul condamnaţilor care au fost daţi în urmărire generală pe ţară, revenirea se va face în termen de un an la organul la care se află spre executare mandatul, iar pentru cei care au părăsit ţara, la Inspectoratul General al Poliţiei.
    (2) În celelalte situaţii, precum şi în cazul neconfirmării primirii titlurilor care servesc la executarea cheltuielilor judiciare acordate statului, revenirea se va face în termen de 3 luni.
    (3) De asemenea, se va verifica, în raport de cuantumul amenzii şi posibilităţile de plată ale condamnatului, cel puţin o dată la 6 luni, situaţia încasării amenzilor transmise spre executare la unităţi sau la alte autorităţi.
    (4) În cazul în care se constată că executarea întârzie fără justificare, preşedintele instanţei va informa, pe cale ierarhică, organele care verifică activitatea celor vinovaţi de întârzierea executării.


    Articolul 122

    (1) Orice modificare survenită în executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia, va fi menţionată atât în registrul de executări, cât şi pe hotărârea aflată la dosar şi la mapa de hotărâri. Dacă modificarea se face printr-o hotărâre judecătorească, numărul şi data acesteia vor fi menţionate la poziţia respectivă din registrul de executări, iar dacă hotărârea ultimă a fost pronunţată de aceeaşi instanţă, se va face trimitere şi la noua poziţie deschisă în registru.
    (2) Dosarele în care s-au făcut lucrări de executare se vor păstra de grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale până la închiderea poziţiei de executare, după care vor fi predate arhivarului-registrator. Toate actele de executare se ataşează la dosarul de fond, în ordine cronologică.


    Articolul 123

    După restituirea dosarelor de către instanţele de apel sau de recurs se va proceda astfel:
    a) se va controla şi confrunta conţinutul dosarelor cu datele înscrise în registru, pe baza extraselor primite anterior, înlăturându-se imediat eventualele erori şi întocmindu-se de îndată restul lucrărilor de executare care, eventual, nu au fost efectuate. Se va face totodată menţiunea de executare pe hotărârea ce se execută;
    b) se vor completa rubricile din registrul de evidenţă a executărilor penale, rămase necompletate.

    § 2. Punerea în executare a sancţiunilor contravenţionale şi a altor dispoziţii civile din hotărârile judecătoreşti


    Articolul 124

    (1) Lucrările privind punerea în executare a hotărârilor civile prin care s-au aplicat sancţiuni contravenţionale sau prin care s-a înlocuit sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se întocmesc de grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări civile sau de către o altă persoană desemnată de preşedintele instanţei.
    (2) În registrul de executări privind aceste sancţiuni se vor înscrie, în ordinea lor numerică, a doua zi după pronunţare, toate hotărârile pronunţate. Înscrierea se face prin menţionarea numelui contravenientului, al organului administrativ care a propus sancţionarea, precum şi al primăriei de care aparţine locul în care contravenientul execută sancţiunea obligării la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.
    (3) Poziţiile din registru se vor închide numai după ce:
    a) a fost confirmată începerea prestării activităţii în folosul comunităţii de către primarul căruia i s-a trimis mandatul de executare;
    b) s-a confirmat primirea titlului referitor la despăgubiri civile.
    (4) Dispoziţiile referitoare la punerea în executare a hotărârilor penale prevăzute în art. 115-118, art. 121 şi art. 122 se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 125

    (1) Când executarea civilă se face din oficiu, lucrările de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile se îndeplinesc de către grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări civile, sub îndrumarea şi controlul judecătorului delegat pentru activitatea executorilor judecătoreşti.
    (2) În registrul de evidenţă şi punere în executare se înscriu în ordine cronologică toate hotărârile prevăzute la alin. (1), denumirea şi sediul creditorului, numele şi adresa debitorului, creanţa datorată, modul în care hotărârea a rămas definitivă (eventual numărul şi data deciziei instanţei de control judiciar la care hotărârea a rămas definitivă sau irevocabilă, după caz), data când instanţa a comunicat creditorului titlul executoriu.
    (3) Comunicarea hotărârii în vederea executării se face potrivit dispoziţiilor legale, imediat ce aceasta a devenit executorie.
    (4) Poziţia din registrul de evidenţă se va închide, după confirmarea primirii comunicării, prin menţiunea şi semnătura judecătorului delegat.
    (5) După confirmarea comunicării dosarul se predă sub semnătura arhivarului-registrator, care face menţiunea despre aceasta în registrul informativ şi depune dosarul în conservare.


    Secţiunea a VIII-a Eliberarea certificatelor şi a copiilor de pe acte.

    Restituirea înscrisurilor originale

    Articolul 126

    (1) Cererile pentru eliberarea certificatelor se primesc şi se rezolvă de către preşedintele instanţei sau de înlocuitorul acestuia.
    (2) Aceştia dispun întocmirea certificatului de către grefierul de serviciu sau de către alt salariat şi eliberarea lui, de regulă, în aceeaşi zi.
    (3) Certificatul se verifică şi se semnează de grefierul-şef, după care se înmânează petiţionarului, sub luare de semnătură, sau se expediază prin poştă.
    (4) Copia certificatului împreună cu cererea petiţionarului se ataşează la dosarul cauzei.
    (5) Cererea se înregistrează în registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi, după caz, în registrul general de dosare.


    Articolul 127

    (1) Dispoziţiile cuprinse în art. 126 se aplică în mod corespunzător şi la eliberarea copiilor de pe hotărâri sau de pe alte acte din dosar, termenul de întocmire a acestora fiind de cel mult 3 zile.
    (2) Copia de pe act se va verifica pentru conformitate şi se va aplica ştampila instanţei pe fiecare filă.
    (3) La eliberarea copiilor de pe hotărâri sau a certificatelor referitoare la soluţiile pronunţate de instanţă se va face, de către grefierul-şef sau de grefierul desemnat în acest scop de preşedintele instanţei, menţiunea dacă hotărârea respectivă este rămasă definitivă sau irevocabilă, în ce mod (prin nerecurare sau neapelare, prin respingerea apelului sau recursului), arătându-se şi data de când aceasta a rămas definitivă sau irevocabilă.
    (4) Preşedintele instanţei va încuviinţa restituirea înscrisurilor originale depuse de petiţionar, în condiţiile legii, dacă acesta justifică un interes legitim şi actul poate fi păstrat la instanţă şi în copie, fără ca prin aceasta să se producă o vătămare.
    (5) În vederea obţinerii înscrisului original, petiţionarul va depune o cerere motivată şi o copie certificată de el însuşi a actului solicitat.
    (6) Cererea şi copia actului se vor păstra la dosarul cauzei.


    Secţiunea a IX-a Gestionarea corpurilor delicte şi a valorilor


    Articolul 128

    Primirea, păstrarea şi eliberarea corpurilor delicte la instanţele de judecată se fac de către grefierul şef de secţie, grefierul-şef, respectiv primul grefier sau de un alt grefier desemnat de preşedintele instanţei, cu respectarea condiţiilor legale privind ocuparea unei funcţii cu atribuţii de gestiune.


    Articolul 129

    (1) Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal în care se vor specifică elementele şi caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea; în cazul primirii prin poştă, se vor confrunta cu datele înscrise în inventarul însoţitor pentru identificare. Recipisele de consemnare la C.E.C., care sunt ataşate de către organele de urmărire penală la dosar, vor fi preluate de la grefieri de către gestionarul corpurilor delicte, care va lăsa în locul lor o notă semnată şi datată; aceste documente se vor înregistra în registrul de evidenţă a corpurilor delicte.
    (2) Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte prevăzut la art. 86 alin. (1) pct. 12 va fi numerotat, şnuruit şi parafat, iar pe ultima pagină se va menţiona numărul de file de către preşedintele instanţei şi grefierul şef de secţie sau, după caz, grefierul-şef.
    (3) La sfârşitul fiecărui an, după ultima înregistrare se va încheia un proces-verbal care va cuprinde: numărul poziţiilor înregistrate, numărul poziţiilor lichidate, precum şi numărul poziţiilor nelichidate, stabilite cu ocazia inventarierii, care urmează a se reporta prin reînregistrare la începutul anului următor.


    Articolul 130

    (1) Păstrarea corpurilor delicte se va face în deplină securitate, obiectele de valori mari fiind ţinute în case de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale; fiecare obiect va avea ataşată o etichetă pe care se vor nota numărul dosarului şi poziţia din registrul de evidenţă.
    (2) Obiectele cu volum mic se ambalează în pungi sau plicuri pe care se vor nota datele de identificare.


    Articolul 131

    (1) Restituirea sau păstrarea corpurilor delicte se face în condiţiile şi către persoanele specificate în hotărârea judecătorească, după rămânerea definitivă ori irevocabilă a acesteia.
    (2) În cazul în care restituirea nu se poate face persoanei căreia i-au aparţinut bunurile, acestea se vor distruge în condiţiile stabilite prin lege.
    (3) Dacă prin hotărâre s-a dispus confiscarea corpurilor delicte, acestea se vor preda compartimentului de valorificare a bunurilor confiscate din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti.
    (4) Predarea-primirea bunurilor confiscate în condiţiile alin. (3) se va face prin încheierea unui proces-verbal, un exemplar al acestuia urmând a fi predat instanţei.


    Articolul 132

    Prevederile referitoare la gestionarea corpurilor delicte se aplică în mod corespunzător şi pentru gestionarea obiectelor de valoare care constituie mijloace de probă în procesele civile. Evidenţierea bunurilor se face în acelaşi registru, separat de situaţia corpurilor delicte.


    Secţiunea a X-a Organizarea documentării juridice şi a bibliotecilor


    Articolul 133

    (1) La fiecare instanţă se vor ţine exemplare de control din coduri şi celelalte acte normative importante, de aplicare frecventă, ce se vor stabili de către preşedintele instanţei.
    (2) În exemplarele de control se vor introduce, la locul respectiv, modificările şi completările aduse actelor normative şi se vor indica textele abrogate, cu arătarea actului normativ în baza căruia s-au făcut aceste operaţiuni.
    (3) Se vor menţiona totodată şi alte acte normative care au legătură cu actul normativ cuprins în exemplarul de control.


    Articolul 134

    Pentru fiecare instanţă se vor face abonamente la Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Articolul 135

    La curţile de apel se vor organiza servicii de documentare, a căror activitate va fi coordonată şi controlată de către preşedintele instanţei.

    § 1. Păstrarea fondului de documentare


    Articolul 136

    (1) Fondurile de tipărituri aflate în dotarea instanţelor se înregistrează şi se păstrează după cum urmează:
    a) Monitorul Oficial al României, Partea I, se păstrează în mape cu clasor, în ordine cronologică; mapele se ţin la bibliotecă atât timp cât este necesar, după care pot fi ţinute la arhivă;
    b) cărţile din bibliotecă se înscriu în registrul de inventar, potrivit normelor de înregistrare stabilite;
    c) publicaţiile periodice vor fi trecute într-un registru de inventar propriu; la primirea fiecărui număr de revistă acesta va fi înregistrat pe pagina rezervată publicaţiei respective. Totodată, se va menţiona pe pagina de titlu a publicaţiei numărul de ordine din registrul de inventar.
    (2) Cărţile şi revistele din fondul bibliotecii pot fi împrumutate numai personalului instanţei.
    (3) Cărţile şi revistele împrumutate se trec în registrul de împrumut, în care fiecare cititor îşi va avea partida sa pe o filă separată. Cei vinovaţi de deteriorarea sau pierderea lucrărilor împrumutate vor fi obligaţi la plata contravalorii acestora, potrivit normelor legale.
    (4) Asupra activităţii bibliotecii se va întocmi o dată pe an o dare de seamă statistică.
    (5) Bibliotecile sunt gestionate de bibliotecar sau, în lipsa acestuia, de către primul grefier sau grefierul-şef.
    (6) Gestionarul bibliotecii are obligaţia să urmărească permanent ca toate publicaţiile periodice la care instanţa a fost abonată să fie primite cu regularitate şi înregistrate în registrul de inventar.
    (7) Abonamentele la Monitorul Oficial al României, Partea I, colecţiile de legi şi reviste juridice se fac de către curţile de apel şi tribunale.
    (8) Modelul registrului de inventar al bibliotecii, al registrului de împrumut şi al dării de seamă asupra activităţii bibliotecii sunt cele stabilite de instituţiile competente.
    (9) La instanţe pot fi utilizate şi programe de evidenţă informatizată a legislaţiei, care vor avea caracter de sursă orientativă de documentare.


    Secţiunea a XI-a Compartimentul de protecţie a muncii


    Articolul 137

    (1) La nivelul curţilor de apel se organizează compartimentul de protecţie a muncii şi comitetul de securitate şi sănătate în muncă.
    (2) Compartimentul de protecţie a muncii cuprinde:
    a) serviciul de securitate a muncii;
    b) serviciul de medicină a muncii.


    Articolul 138

    Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are următoarele atribuţii:
    a) aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă;
    b) urmăreşte aplicarea acestui program, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui;
    c) urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă;
    d) analizează propunerile salariaţilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirii profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
    e) informează instituţiile abilitate despre starea protecţiei muncii în instituţie;
    f) realizează cadrul de participare a salariaţilor la luarea unor hotărâri cu implicaţii în domeniul protecţiei muncii.


    Capitolul IV Angajarea, promovarea în funcţie şi răspunderea disciplinară a personalului auxiliar de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu


    Secţiunea I Angajarea personalului auxiliar de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu


    Articolul 139

    (1) Angajarea personalului de specialitate din compartimentele auxiliare ale instanţei se face, în condiţiile legii, numai prin examen sau concurs.
    (2) Se pot prezenta la concurs cetăţenii români cu domiciliul în România, care îndeplinesc următoarele condiţii:
    a) au capacitate deplină de exerciţiu;
    b) au studiile cerute de lege pentru funcţia respectivă;
    c) nu au antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;
    d) cunosc limba română;
    e) sunt apţi, din punct de vedere medical, pentru funcţia ce urmează a o exercită.


    Articolul 140

    Examenul sau concursul se organizează la nivelul curţilor de apel pentru posturile vacante de la instanţele judecătoreşti din circumscripţia fiecărei curţi.


    Articolul 141

    Data şi locul susţinerii examenului, posturile vacante, tematica şi durata concursului se vor afişa, din dispoziţia preşedintelui curţii de apel, cu cel puţin 20 de zile înainte de concurs, la sediul curţii de apel şi la sediul instanţelor la care se află posturile vacante; în acelaşi termen examenul sau concursul va fi anunţat într-un ziar de largă răspândire.


    Articolul 142

    Cererile pentru înscrierea la concurs se adresează preşedintelui curţii de apel şi se depun, cu cel puţin 10 zile înainte de data concursului, la cabinetul acestuia sau la cabinetul preşedintelui instanţei la care se află postul vacant.


    Articolul 143

    (1) La cererea de înscriere se vor anexa următoarele acte:
    a) carte de identitate, în copie;
    b) certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie, în copie;
    c) diploma de licenţă sau diploma de bacalaureat, după caz, în copie;
    d) certificatul de cazier judiciar;
    e) certificatul de cazier fiscal;
    f) curriculum vitae;
    g) certificatul de sănătate;
    h) două fotografii;
    i) chitanţa de achitare a taxei de examen.
    (2) Candidaţii vor depune şi o recomandare privind profilul profesional şi moral de la precedentele locuri de muncă sau de la unitatea de învăţământ, pentru absolvenţii care se angajează pentru prima dată.


    Articolul 144

    (1) După ce comisia prevăzută la art. 145 verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor prevăzute la art. 139 alin. (2), cu 5 zile înainte de concurs, lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale pentru a participa la concurs se va afişa la sediul curţii de apel şi la sediul instanţei la care se află postul vacant.
    (2) Candidaţii respinşi pot face contestaţii, cel mai târziu a doua zi după afişarea listei, care vor fi soluţionate de vicepreşedintele curţii de apel.
    (3) Modul de soluţionare se va comunică contestatarilor, prin afişare la sediul curţii de apel, cel mai târziu în preziua concursului.


    Articolul 145

    (1) Pentru fiecare concurs preşedintele curţii de apel numeşte comisia de examinare formată din 3 judecători.
    (2) Din comisia de examinare va face parte obligatoriu şi preşedintele sau un judecător desemnat de acesta de la instanţa la care se află postul vacant.


    Articolul 146

    (1) Candidaţii vor susţine o lucrare scrisă din tematica anunţată şi o probă practică eliminatorie constând în întocmirea unei lucrări specifice postului ce urmează a fi ocupat.
    (2) Pentru funcţiile care impun însuşirea anumitor aptitudini profesionale, candidaţii, în prealabil, vor susţine o probă practică eliminatorie.
    (3) Timpul destinat pentru elaborarea lucrărilor este cel stabilit de comisia de examinare.


    Articolul 147

    Corectarea lucrărilor se va face în baza unui barem stabilit de membrii comisiei pentru fiecare subiect şi afişat la locul unde se susţine examenul sau concursul, după terminarea acestuia. În barem se va preciza modalitatea de depunctare a greşelilor de scriere.


    Articolul 148

    Comisia va aprecia lucrările cu note de la 1 la 10 şi va întocmi tabelul de clasificare a candidaţilor, în termen de 5 zile de la data concursului. Vor fi declaraţi admişi, în limita posturilor vacante, candidaţii care au obţinut cel puţin media 7 la concurs, fără ca la vreuna dintre probe să obţină o notă mai mică de 5.


    Articolul 149

    (1) Împotriva notării comisiei de verificare candidatul poate face contestaţie, în termen de două zile de la comunicarea, prin afişare, a rezultatului.
    (2) Contestaţia se depune la sediul instanţei la care se află postul vacant pentru ocuparea căruia candidatul a susţinut concursul.
    (3) Contestaţia va fi înaintată în aceeaşi zi, prin fax, de către preşedintele instanţei, preşedintelui curţii de apel.


    Articolul 150

    Rezolvarea contestaţiilor se va face a doua zi după primire, de către o comisie compusă din vicepreşedintele curţii de apel şi 2 judecători desemnaţi de preşedintele curţii de apel.


    Articolul 151

    Candidaţii care au promovat concursul vor fi numiţi în funcţie de preşedintele curţii de apel prin decizie.


    Articolul 152

    Personalul administrativ şi de serviciu se angajează în condiţiile prevăzute pentru personalul de specialitate, în urma susţinerii unei probe practice specifice postului pentru care candidează.


    Secţiunea a II-a Promovarea în funcţie a personalului auxiliar de specialitate


    Articolul 153

    (1) Promovarea personalului de specialitate în grade sau trepte profesionale şi în funcţii superioare vacante se face prin examen, în raport cu vechimea minimă în specialitate, competenţa profesională şi rezultatele obţinute în activitatea desfăşurată.
    (2) Când sunt mai mulţi candidaţi, promovarea în funcţia vacantă se face prin concurs.


    Articolul 154

    (1) În fiecare an preşedintele curţii de apel numeşte comisia de examinare, care va fi condusă de un preşedinte de secţie de la curtea de apel.
    (2) Din comisia de examinare va face parte şi preşedintele sau înlocuitorul acestuia de la instanţa ai cărei angajaţi participă la examen.


    Articolul 155

    Examenul constă în susţinerea unei lucrări scrise din tematica anunţată cu cel puţin 30 de zile înainte şi, atunci când comisia va aprecia, a unei probe practice.


    Articolul 156

    Concursul pentru promovarea în funcţiile vacante se organizează în condiţiile prevăzute pentru angajarea personalului auxiliar de specialitate.


    Articolul 157

    Salariaţii nemulţumiţi de aprecierea comisiei de examinare pot face contestaţii, în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor. Contestaţiile vor fi soluţionate de o comisie compusă din vicepreşedintele curţii de apel şi 2 judecători desemnaţi de preşedintele curţii de apel, prin hotărâre definitivă.


    Articolul 158

    Personalul economic şi de specialitate informatică, în calitate de funcţionari publici, vor fi promovaţi în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    Secţiunea a III-a Răspunderea disciplinară a personalului auxiliar de specialitate, de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu


    Articolul 159

    (1) Personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei.
    (2) Sunt abateri disciplinare:
    a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
    b) absenţele nemotivate de la serviciu, precum şi încălcarea dispoziţiilor din prezentul regulament referitoare la respectarea programului de lucru;
    c) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor, ale membrilor familiei sau ale altor persoane;
    d) atitudini ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu;
    e) nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
    f) manifestările care aduc atingere demnităţii sau probităţii profesionale;
    g) refuzul nejustificat de a îndeplini îndatoririle prevăzute de lege, de prezentul regulament şi atribuţiile stabilite de preşedinţii instanţelor;
    h) neglijenţa gravă sau neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor;
    i) încălcarea incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute de lege.
    (3) Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica personalului auxiliar de specialitate, de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu în raport cu gravitatea abaterilor sunt:
    a) avertismentul scris;
    b) reducerea salariului de bază sau, după caz, reducerea indemnizaţiei de conducere pe o durată de 1-3 luni, cu 5-10%;
    c) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare;
    d) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiaşi profesii, pe o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
    e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
    (4) Sancţiunile disciplinare se aplică de preşedintele curţii de apel.
    (5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b) pot fi aplicate şi de preşedintele judecătoriei la care funcţionează persoana respectivă, iar sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. a), b), c) şi d) pot fi aplicate şi de preşedintele tribunalului sau tribunalului specializat.
    (6) În cazul în care există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, preşedintele instanţei, competent să aplice sancţiunea, va dispune cercetarea prealabilă. Cercetarea prealabilă este obligatorie în toate cazurile în care un judecător sesizează preşedintele instanţei unde funcţionează cu privire la săvârşirea unei abateri disciplinare de către un membru al personalului auxiliar.
    (7) Cercetarea prealabilă se efectuează de către un judecător-inspector sau de un alt judecător desemnat de preşedintele instanţei.
    (8) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către preşedintele instanţei, competent să aplice sancţiunea, pentru a fi audiat.
    (9) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute mai sus nu împiedică finalizarea cercetării prealabile.


    Articolul 160

    În cursul cercetării prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină apărările în favoarea sa şi să propună probele pe care le consideră necesare; salariatul are dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.


    Articolul 161

    (1) Aplicarea sancţiunii disciplinare se face printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii faptei.
    (2) Decizia de sancţionare se motivează şi se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.
    (3) Comunicarea se face personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa indicată de acesta.
    (4) Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
    (5) Managerii economici, informaticienii, personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilă şi din birourile locale pentru expertize judiciare, tehnice şi contabile, în calitate de funcţionari publici, pot fi sancţionaţi în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    Capitolul V Soluţionarea cererilor sau reclamaţiilor salariaţilor


    Articolul 162

    (1) Cererile sau reclamaţiile salariaţilor se adresează preşedintelui instanţei/secţiei, care este obligat să răspundă în timp util şi în scris.
    (2) Salariatul nemulţumit de conţinutul răspunsului îl poate contesta la colegiul de conducere al instanţei.


    Capitolul VI Vacanţa judecătorească


    Articolul 163

    (1) Vacanţa judecătorească este de două luni în fiecare an calendaristic, în intervalul de timp 1 iulie-31 august.
    (2) Concediul de odihnă anual pentru întregul personal al instanţelor judecătoreşti se efectuează, de regulă, în timpul vacanţei judecătoreşti.
    (3) În timpul vacanţei judecătoreşti activitatea de judecată a instanţelor va continua:
    - în materie penală - pentru cauze cu arestaţi preventiv, cereri de amânare şi întrerupere de executare a pedepsei închisorii;
    - în materie civilă - cereri de ordonanţă preşedinţială, cereri privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor şi pentru alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de colegiul de conducere al instanţei.


    Articolul 164

    (1) În timpul vacanţei judecătoreşti preşedinţii instanţelor, iar, la instanţele unde funcţionează secţii, împreună cu preşedinţii acestora, cu avizul colegiului de conducere, vor desemna judecătorii în completele de judecată.
    (2) Modul de conducere a instanţelor şi, după caz, a secţiilor va fi stabilit de colegiul de conducere.


    Capitolul VII Dispoziţii tranzitorii şi dispoziţii finale


    Articolul 165

    Birourile de carte funciară de pe lângă judecătorii vor continua să funcţioneze conform dispoziţiilor Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 125/C/2000, precum şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.371/1997.


    Articolul 166

    Prezentul regulament se aplică în mod corespunzător şi instanţelor militare.


    Articolul 167

    Prezentul regulament se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    ---------