STRATEGIE din 4 octombrie 2001
privind informatizarea administraţiei publice
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 705 din 6 noiembrie 2001



    Scurta prezentare
    În ultimii ani un proces de reforma radical a modificat profund cadrul general de referinţa pentru activităţile guvernamentale, generand o schimbare semnificativa.
    Acest impetuos proces de innoire cere acţiuni ferme de directionare şi de conducere. Problemele nu constau în numărul initiativelor avute, care sunt impuse de prevederile legislative, de reglementarile specifice şi de planul lor de aplicare, ci intr-o lipsa generalizata de integrare, de uniformizare a scopului urmarit, de o viziune unitara şi, mai ales, de o utilizare inadecvata a oportunitatilor oferite de tehnologia informatiei şi comunicatiilor.
    Reformele trebuie să demareze apelul la schimbare în structura organizatorica a administraţiei publice. Dintr-o administratie dirijata, descendenta, segmentata dorim sa devina o administratie orizontala, de deservire, cu un schimb intensiv de informaţii atât între toate părţile sale componente, cat şi cu exteriorul. O schimbare de acest fel corespunde transformarii organizatorice pe care noile tehnologii o provoaca şi o permit în egala măsura.
    Din acest motiv utilizarea corespunzătoare, atât intensiv, cat şi extensiv, a noilor tehnologii informationale este esenţială pentru implementarea reformei guvernamentale.
    Actiunile necesare pentru atingerea acestor obiective trebuie să devina operationale imediat, să fie implementate urgent şi să îşi dovedeasca eficienta prin servicii corespunzătoare acordate cetatenilor şi agentilor economici, în sensul de a raspunde satisfacator cerințelor sociale crescande, atât ca exigenta, cat şi ca raspandire, în ceea ce priveste schimbarea şi modernizarea.
    Aceste acţiuni nu pot fi lansate izolat, ci trebuie să constituie un set de initiative organice şi coerente care să cuprindă infrastructura, instrumentele de lucru, sistemele de distribuţie, conţinutul, managementul schimbarii şi modificările legislative.
    Actiunile şi instrumentele necesare implementarii Planului de actiune constituie parte integrantă a politicii de creare a societatii informationale pe care Guvernul o promovează şi aceasta nu numai datorita beneficiilor aduse oamenilor printr-o calitate sporita, eficienta crescuta a serviciilor publice, ci şi datorita rolului determinant pe care innoirea guvernarii îl poate juca în raspandirea la scara sociala, în cele mai diverse categorii ale populatiei, culturii, metodelor şi experientei noii economii digitale.
    1. Introducere
    Strategia propusa nu se referă la algoritmul general de dezvoltare a societatii informationale, ci, în mod exclusiv, la acele aspecte, asociate generic în termenul IAP (sau "e-Administratie"), care se referă la utilizarea metodelor specifice tehnologiei informationale în modernizarea administraţiei noastre şi care cuprinde urmatoarele categorii de actiune:
    a) informatizarea, desemnata pentru cresterea eficientei operationale în cadrul organismelor administraţiei publice centrale şi locale;
    b) informatizarea serviciilor având ca beneficiari cetatenii şi agentii economici, fapt care implica adesea integrarea serviciilor prestate de administratia publică centrala şi locala;
    c) asigurarea accesului la informaţii prin tehnologii informationale pentru utilizatorii finali ai serviciilor administraţiei publice centrale.
    Până în prezent computerizarea aplicata de organismele administraţiei publice centrale a fost cu precadere de primul tip şi, în general, a functionat sub o responsabilitate sectoriala, la nivel de departament/agentie/minister sau doar la nivelul administraţiei publice centrale.
    Strategia Guvernului privind IAP, propusa, accentueaza actiunile de tipul celor prevăzute la lit. b) şi c), acestea având un impact şi o relevanta directe pentru utilizatori; propune, de asemenea, implicarea tuturor administratiilor publice centrale şi locale şi a tuturor instituţiilor publice: judete, municipii, oraşe, scoli, spitale, unităţi locale de sănătate publică, oficii de muncă, camere de comert şi altele, practic orice agentie sau organizaţie care exercită functii de furnizare de servicii publice către populatie sau agenti economici.
    Pentru a realiza un program integrat de IAP trebuie trecut rapid la o noua faza, în care toate administraţiile publice centrale şi locale sunt autorizate şi au capacitatea de a se angaja în cooperarea informationala de pe pozitii de egalitate.
    Aceasta noua faza va avea un protagonist situat ierarhic deasupra administraţiei publice locale, care, într-un sistem descentralizat, va exercita din ce în ce mai mult un rol operational, de front-office (la ghiseu), având rol de interfata în serviciile publice, în timp ce organismele administraţiei publice centrale sunt destinate sa actioneze ca back-office (în spatele ghiseului).
    Alegerea autorităţilor administraţiei publice locale ca prim factor în procesul de intermediere dintre cetăţeni, agenti economici şi administratia publică centrala este o optiune exclusiv politica. Proiectarea arhitectonica corecta a unui sistem informational la nivel naţional nu va exclude posibilitatea ca şi alte entităţi, care nu fac parte din administratie, să poată juca un rol esential de intermediere, cu eficienta sporita.
    Fiecare autoritate a administraţiei publice centrale sau locale va fi astfel chemata sa elaboreze planuri de actiune care, împreună, trebuie să formeze un plan de modernizare generală a administraţiei publice centrale, invingand astfel viziunea sectoriala rezumata la exercitarea sarcinilor instituţionale proprii şi la furnizarea de servicii proprii.
    Aceste acţiuni vor fi coordonate şi finantate ca parte a aceluiasi program şi conduse în spiritul unui profund respect pentru autonomia locala, dar cu angajarea tuturor unităţilor administrative locale pentru indeplinirea unor obiective comune, utilizand instrumente corespunzătoare de modernizare atât operational, cat şi organizaţional.
    2. Conceptul de informatizare a administraţiei publice (IAP)
    Toate proiectele inovatoare de anvergura trebuie să fie susţinute de o viziune clara care să specifice obiectivele generale ce trebuie atinse. Strategia Guvernului propusa cetatenilor şi care poate fi realizata datorita posibilitatilor actuale ale tehnologiei informationale poate fi rezumata în cele ce urmeaza, astfel:
    ● Cetatenii pot beneficia de orice servicii publice la care au dreptul printr-o cerere adresata oricărui birou administrativ autorizat sa exercite serviciile respective, indiferent de domiciliu sau de competenţa judiciara teritoriala.
    ● Când solicita un serviciu, în afara actelor personale de identitate, cetateanul nu trebuie să furnizeze alte informaţii personale care sunt deja în baza de date a oricarei administratii publice. O dată ce respectivul cetatean a fost identificat, sistemul informational al ghiseului trebuie să fie capabil să asigure, direct de la orice agentie sau departament care le detine, toate informaţiile necesare pentru autorizarea exercitarii serviciilor solicitate.
    ● Cetatenii nu trebuie să stie cum se organizeaza statul pentru acordarea serviciilor sau care este departamentul la care solicită aceasta, ci pot solicita un serviciu exclusiv pe baza propriilor necesităţi şi fără sa stie cu ce se ocupa fiecare organism.
    ● Cetatenii trebuie să poată sesiza administratia o singură dată, la momentul producerii evenimentului, despre orice schimbare intervenita în viaţa lor sau - în măsura în care poate fi relevanta - despre viaţa unor terte persoane. Aceasta sesizare va produce automat efecte corespunzătoare. Administratia va pastra pentru fiecare cetatean un fisier separat, permitandu-i acestuia sa transmita schimbarea intervenita către toate organismele interesate şi sa activeze serviciile corespunzătoare.
    Elaborarea Strategiei Guvernului privind IAP trebuie să decurgă din aceasta viziune. Implementarea lui va necesita însă existenta unor preconditii, dintre care cele mai importante sunt:
    ● Toate organismele trebuie să fie echipate cu un sistem informational desemnat nu doar sa automatizeze functiile şi procedurile interne şi serviciile către utilizatori, ci şi furnizarea de servicii direct de la sistemele informationale ale altor unităţi ale administraţiei publice centrale.
    ● O retea de utilizatori echivalenti trebuie să interconecteze sistemele operationale ale tuturor unităţilor administraţiei publice centrale, fără nici o ierarhie care să reflecte o suprastructura instituţională sau organizatorica. Limitarile sau constrangerile interactiunii dintre sisteme trebuie să fie generate exclusiv de natura serviciului solicitat.
    ● Toate administraţiile care activeaza în spatele ghiseului (back-office), cum ar fi cele care, din motive de statut instituţional, deţin arhive care conţin informaţii necesare furnizarii atât către propriile servicii, cat şi pentru alte unităţi ale administraţiei publice centrale, vor permite accesul gratuit şi permanent, la propriile servicii, al tuturor unităţilor administrative care activeaza ca interfata (frontoffice), permitand astfel acestora din urma sa furnizeze servicii fără a cere cetatenilor informaţii pe care administratia deja le detine.
    ● Administraţiile de interfata trebuie să indeplineasca integrarea serviciilor administratiilor din spatele ghiseului în scopul de a furniza servicii complete conform nevoilor cetatenilor şi nu conform unor aranjamente organizaţionale ale unităţilor furnizoare de servicii.
    ● Identificarea (autentificarea identităţii) persoanei care solicită un serviciu (persoana fizica sau juridica) şi verificarea autorizarilor necesare trebuie să fie efectuate conform unei proceduri unitare pe intreg teritoriul tarii, utilizand mijloace de identificare independente de tipul serviciului solicitat, cu scopul de a asigura accesibilitatea tuturor serviciilor la orice ghiseu din tara. În acel moment cartea electronică de identitate (I.D. card) va fi instrumentul de lucru preferat pentru accesul la diverse servicii publice.
    Strategia Guvernului consta intr-o serie de acţiuni proiectate, coordonate şi directionate către atingerea acestor obiective. Strategia nu se limiteaza la proiectarea unor sisteme informationale şi de telecomunicatii, ci, în acelasi timp, solicita perfectarea cadrului legal care să faca asemenea acţiuni posibile şi, mai ales, crearea unor structuri organizaţionale suplimentare corespunzătoare, atât pentru elaborarea strategiei, cat şi pentru implementarea proiectelor, care să cuprindă un mare numar de unităţi ale administraţiei publice centrale ce vor purta în egala măsura responsabilitatea asupra rezultatelor.
    Acest raport propune o serie de initiative compatibile cu un plan de actiune pe termen scurt, de la 10 la 12 luni, cum ar fi:
    ● indicarea instrumentelor organizatorice şi operationale ce trebuie pregatite şi atribuţiile acestora;
    ● completarea infrastructurii preliminare necesare unui plan de actiune pe termen mediu sau lung;
    ● o scurta descriere a catorva proiecte ce pot fi finalizate în perioada propusa, având asigurate instrumentele operationale şi de coordonare.
    Planul de actiune pe termen scurt se concentreaza pe proiecte la care participa unele entităţi ale administraţiei publice centrale şi administraţiei publice locale şi pentru care Cabinetul primului-ministru trebuie să asigure suportul de promovare, orientare şi coordonare.
    Planul suplimenteaza şi nu inlocuieste programul de introducere a tehnicii de calcul pe care fiecare minister şi l-a propus şi îl realizează în mod independent; acesta va conduce, în special, la orientarea lor către obiectivele sinergetice şi către asigurarea unor servicii complete în stransa colaborare cu alte organisme ale administraţiei publice centrale.
    Conform obiectivelor impuse de Uniunea Europeana proiectele pe termen scurt sunt orientate cu precadere către accesul permanent la informaţiile deţinute de administratia publică centrala, dar, mai ales, la propriile servicii şi la colaborarea cu acestea, prin crearea unui set de portaluri.
    3. Instrumente organizatorice şi operationale
    Modernizarea administraţiei publice centrale, pe baza tehnologiilor informationale actuale, implica atât o serie de acţiuni administrative, cat şi schitarea unei strategii, crearea infrastructurii tehnologice care să permită aplicarea lor, şi identificarea instrumentelor organizatorice şi operationale necesare atingerii obiectivelor propuse.
    Furnizarea de servicii complete către unele unităţi ale administraţiei publice centrale diferite implica indeplinirea interoperabilitatii totale a sistemelor informationale centrale cu cele ale administratiilor publice locale, care sunt desemnate din ce în ce mai mult să asigure coordonarea directa a serviciilor furnizate către cetăţeni sau agenti economici, devenind astfel interfata administraţiei publice centrale.
    Elaborarea şi implementarea Strategiei Guvernului privind IAP, respectiv a planului de actiune, necesita acţiuni organizatorice care să garanteze fezabilitatea proiectelor. În mod special va fi necesară crearea unei autorităţi pentru activităţi de tehnologie informationala în administratia publică, care va functiona în cadrul şi în subordinea Ministerului Administraţiei Publice şi în coordonarea tehnica a Ministerului Comunicatiilor şi Tehnologiei Informatiei şi a Ministerului Administraţiei Publice, având în structura proprie doua departamente principale:
    ● o unitate de elaborare a strategiei de tehnologie informationala pentru administratia publică centrala;
    ● o unitate de management a programului.
    3.1. Unitatea de elaborare a strategiei
    Ministerul Administraţiei Publice va crea o unitate permanenta pentru aplicarea Strategiei Guvernului privind IAP.
    Sarcina acestei unităţi, aflata în subordinea Ministerului Administraţiei Publice şi în coordonarea Ministerului Administraţiei Publice şi a Ministerului Comunicatiilor şi Tehnologiei Informatiei, va consta în formularea viziunii de ansamblu şi în elaborarea strategiei privind IAP în România, în special cu referire la interoperabilitatea şi integrarea administratiilor publice locale între ele şi cu administratia publică centrala şi având drept obiectiv asigurarea unei functionari unitare şi a accesibilitatii cetatenilor şi agentilor economici la toate serviciile sistemului informational naţional. Unitatea se va consulta cu reprezentantii administraţiei publice locale în cadrul unor forumuri instituţionale corespunzătoare.
    Unitatea va avea capacitatea de a mobiliza suficiente resurse şi utilitati pentru a îndeplini permanent urmatoarele sarcini:
    ● formularea, completarea şi îmbunătăţirea Strategiei Guvernului privind IAP;
    ● comunicarea interna şi externa a strategiei;
    ● identificarea modalitatilor şi serviciilor de infrastructura pentru interconectarea tuturor departamentelor administraţiei publice centrale şi interoperabilitatea sistemelor lor operationale;
    ● elaborarea specificatiilor pentru serviciile asigurate între unitatile administraţiei, atât cele locale, cat şi centrale, care trebuie să fie accesibile permanent, precum şi schimbările de legislatie şi de reglementare necesare pentru aceasta.
    În perioada acestei faze initiale a planului de actiune şi până când va fi creata şi va deveni operationala Unitatea Permanenta de Coordonare a Programului, unitatea de elaborare a strategiei va îndeplini, de asemenea, şi functiile acesteia în scopul indeplinirii obiectivelor pe termen scurt ale planului.
    Actiunea 3.1.1. Dezvoltarea planului de actiune
    Unitatea va proiecta şi va sustine dezvoltarea planului de actiune privind IAP atât pe termen scurt, cat şi pe termen mediu şi lung. Planul de actiune va elabora programe anuale de lucru care să identifice şi sa descrie proiectele tehnologiei informationale care vor fi realizate pe parcursul derularii planului, organismele implicate, costurile, finantarea şi planificarea în timp.
    Consolidarea planului de actiune pe termen scurt - trim. IV/2001
    Planul de actiune pe termen mediu - trim. I/2002
    Actiunea 3.1.2. Comunicarea strategiei
    Unitatea va proiecta un plan de comunicare care să faca cunoscute strategia şi liniile directoare ale planului de actiune şi sa atenţioneze administratorii asupra acţiunilor ce trebuie să fie realizate de administraţiile publice locale şi agentii economici.
    Planul de comunicare - trim. I/2002
    Actiunea 3.1.3. Studiul de fezabilitate al retelei naţionale Unitatea va avea drept sarcina elaborarea procedurilor specifice pentru crearea infrastructurii tehnologice abilitate sa indeplineasca planul de actiune.
    În acest moment prioritatea o constituie crearea, pe baza retelelor existente, a unei retele naţionale de tehnologie informationala care să aibă capacitatea de a interconecta toate unitatile administraţiei publice locale şi centrale, proiectata după modelul Internet/Intranet, şi care să asigure schimbul interdepartamental de aplicaţii pentru servicii între toate componentele retelei, aflate pe palier de egalitate.
    Interconectarea tuturor retelelor existente raspunde cerinței de integrare a serviciilor naţionale în folosul cetatenilor şi de mentinere a caracterului lor unitar şi uniform la nivel naţional, mai ales în contextul descentralizarii accentuate şi raspunzand nevoilor crescande ale cetatenilor privind libertatea de miscare informationala.
    Crearea unei retele naţionale de tehnologie informationala se va realiza folosind o arhitectura multicelulara/multinodala, care să asigure integrarea/interoperabilitatea actualelor retele naţionale/judetene/locale, retele specializate profesionale sau alte categorii şi retele dedicate ale unor sectoare administrative. Varianta optima va fi stabilita sub coordonarea specialistilor din cadrul Ministerului Comunicatiilor şi Tehnologiei Informatiei.
    Acoperirea totala a teritoriului naţional pentru acele regiuni care până acum nu au fost deservite prin initiative anterioare şi care să corespunda planificarii de interconectare generală la nivel naţional va necesita o actiune secundara utilizand setul de proceduri prevăzute la cap. 4.
    Studiu de fezabilitate - trim. II/2002
    Actiunea 3.1.4. Specificatiile serviciilor
    Conectarea fiecarei unităţi administrative la retea va insemna asumarea sarcinii de a furniza aplicatiile necesare celorlalte unităţi, în cadrul unui plan de dezvoltare gradual, agreat împreună cu administraţiile utilizatoare, şi coordonate în mod obligatoriu la nivel central şi local.
    Specificatiile serviciilor vor contine în mod expres şi precizări legale referitoare la confidentialitatea informaţiilor şi de aceea nu vor putea fi lasate la libera alegere a unităţilor implicate.
    Unitatea utilizatoare va menţiona expres informaţiile, felul serviciilor şi nivelul lor de confidentialitate, pe care fiecare unitate administrativa le poate pune la dispoziţie permanent în scopul de a permite integrarea functionala.
    Specificatiile pentru aplicatiile de baza ale serviciilor - trim. II/2002
    Actiunea 3.1.5. Managementul de proiect pe termen scurt
    Până în momentul în care unitatea de management a programului va deveni functionala va trebui infiintata de urgenta o unitate operationala concentrata pe asigurarea managementului de proiect pe termen scurt, cu urmatoarele sarcini:
    ● activarea prompta a proiectelor aprobate;
    ● coordonarea implementarii acestora;
    ● monitorizarea stadiului în care se afla.
    Un "cabinet directional" va trebui instituit de urgenta în cadrul Ministerului Administraţiei Publice pentru promovarea, orientarea şi stimularea acţiunilor prevăzute, monitorizand permanent stadiul în care se afla acestea şi asigurand coordonarea necesară între diferite proiecte.
    Planul de actiune pe termen scurt, care acopera, în special, revigorarea, coordonarea şi sinergia tuturor initiativelor organismelor administraţiei publice centrale, luate în mod individual, nu poate fi complet fără o structura dedicata în mod expres indeplinirii acestor functii, inca de la inceput.
    De asemenea, trebuie monitorizat permanent stadiul în care se afla planul de actiune la un moment dat. Aceasta este determinata de necesitatea ca interconectarea tuturor unităţilor administrative implicate să fie operationala (persoanele de contact trebuie să fie identificate) şi de gradul înalt de corelare care trebuie asigurat între diferitele proiecte.
    Pe de o parte, o administratie data va fi afectată de numărul de proiecte diferite, iar pe de altă parte, unele aspecte pentru care sunt prevăzute acţiuni specifice (semnatura digitala, cartea de identitate electronică "ID card", interconectarea administrativa etc.) necesita aportul mai multor unităţi care trebuie coordonate, nu numai între ele, fiecare cu fiecare, ci şi cu proiectele specifice cu care interactioneaza. Aceste interactiuni, care constituie în fapt principala valoare adăugată specifică planului de actiune pe termen scurt, se impun a fi conduse printr-o activitate operationala specifică.
    3.2. Unitatea de management a programului
    Crearea programului de activitate, derivat din strategia Guvernului, respectiv din planul de actiune, va insemna de fapt lansarea programelor de tehnologie informationala cu participarea mai multor organisme ale administraţiei publice centrale şi locale.
    Este necesară instituirea unui organism executiv independent, cu abilitati pentru managementul de program, format din specialisti desemnaţi de Ministerul Administraţiei Publice şi de Ministerul Comunicatiilor şi Tehnologiei Informatiei şi localizat în cadrul Ministerului Administraţiei Publice.
    Acest organism se va preocupa de coordonarea şi managementul de proiect pentru toate activităţile care implica organisme ale administraţiei publice centrale şi locale şi va fi responsabil pentru atingerea obiectivelor planului de actiune. Acesta va conduce direct integrarea subproiectelor realizate independent de diferite organisme, atât în ceea ce priveste planificarea, cat şi condiţiile tehnice şi functionale.
    Organismul nu va furniza servicii şi nu va conduce sisteme sau infrastructuri, dar poate îndeplini în mod direct sarcina de a desemna proiectele secundare necesare pentru atingerea obiectivelor şi care nu pot fi atribuite organismelor administraţiei publice centrale participante, ca şi orice alte activităţi care pot constitui un factor comun al tuturor administratiilor participante la fiecare proiect.
    Actiunea 3.2. Managementul programului de activitate
    Managementul operational al programului de activitate va fi atribuit unui organism permanent creat în cadrul Ministerului Administraţiei Publice cu avizul Ministerului Comunicatiilor şi Tehnologiei Informatiei. Acest organism va asigura abilitatile profesionale necesare exercitarii noilor misiuni.
    Unitatea de management a programului devine operationala - trim. IV/2001.
    4. Acţiuni de infrastructura: reteaua naţionala
    Infrastructura tehnologica necesară pentru realizarea planului de actiune contine o retea naţionala de tehnologie informationala, o retea extranet guvernamentala completa care să interconecteze toate sistemele informationale ale administraţiei publice centrale şi locale cu o alta de tip Internet şi care să poată furniza protocoale echivalente tip Internet pentru toate domeniile administrative.
    4.1. Stadiul actual al retelelor
    Initiativele referitoare la retea, aflate în prezent în uz, reprezinta o imagine complexa, care face necesar ca rolul de coordonare şi directionare să fie jucat de un organism competent:
    ● Singura retea actuala guvernamentala acorda servicii de transport, asigurand retelele intraguvernamentale şi serviciile de interoperabilitate, care pot sustine relaţia standard dintre administratii. Calitatea de membru în reteaua unica a administraţiei publice este obligatorie doar pentru organismele administraţiei publice centrale. Extinderea preconizata trebuie să permită o completa utilizare ca o retea clasa IP, pentru a abilita administraţiile publice locale să aibă acces la serviciile unităţilor administraţiei publice centrale.
    ● În prezent se creeaza sau au fost deja create numeroase retele teritoriale utile, promovate în general de către administraţiile judetene sau de către alte autorităţi locale: municipii, oraşe, comune etc.
    ● Multe unităţi ale administraţiei publice centrale se straduiesc sa creeze în mod independent retele de sector pentru interconectarea serviciilor lor descentralizate (Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul Educatiei şi Cercetarii, Ministerul Muncii şi Solidaritatii Sociale, Ministerul Finanţelor Publice, pentru a enumera doar cateva); practic, la nivel local acest lucru creeaza o situaţie complexa de necoordonare.
    Lipsa liniilor directoare şi a unui organ de coordonare a interconectarii complete a tuturor retelelor administratiilor publice ameninta cu aparitia unor situaţii de conflict între managerii diferitelor retele (între managerii retelei administraţiei publice şi cei ai retelelor judetene).
    4.2. Reteaua naţionala a administraţiei publice
    Stadiul actual al tehnologiei şi pieţei face ca interconectarea rapida a tuturor organismelor administraţiei publice centrale şi locale, prin retea extranet organizata după un model de interoperabilitate, care să asigure asezarea tuturor beneficiarilor pe palier de egalitate, să fie un obiectiv realist.
    Obiectivul Strategiei Guvernului privind IAP este acela de a conecta toate organismele administraţiei publice centrale în semestrul II/2003. Reteaua naţionala de tehnologie informationala poate fi creata prin doua acţiuni coordonate:
    ● în primul rand să se realizeze interoperabilitatea dintre retelele judetene şi reteaua unica a administraţiei publice centrale;
    ● în al doilea rand să se creeze o retea extranet virtuala, care să acopere intreg teritoriul tarii, pentru acele judete care nu sunt inca deservite de alte initiative locale.
    Realizarea interoperabilitatii în retelele teritoriale existente (actiunea 6.1.1) este o preconditie pentru descentralizarea multor functii administrative, la care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale trebuie să participe efectiv, parţial cu stimulente financiare, pentru judeţele ale caror obiective nu corespund intocmai obiectivelor lor instituţionale.
    Acoperirea teritoriala naţionala a autorităţilor administraţiei publice locale va fi realizata printr-o actiune secundara, urmand modelul propus la pct. 4.3, facand disponibila o singura retea extranet.
    Astfel va fi posibila utilizarea unei singure infrastructuri pentru a construi retele de sector pe care organismele administraţiei publice centrale le realizează în prezent prin forte proprii, obtinandu-se astfel economii considerabile.
    4.3. Reteaua extranet a administratiilor publice locale
    Piaţa serviciilor IP ofera acum solutii care acum cativa ani erau inaccesibile, pentru crearea unor retele informationale fără a investi în infrastructura fizica. Furnizorii de servicii Internet (ISP) şi operatorii de telecomunicatii ofera acum servicii de acces la Internet, servicii de creare a unor retele virtuale private (VPN) şi altele; practic, ei au un catalog complet de servicii necesare pentru realizarea de retele Intranet sau extranet ale oricarei organizaţii. Aceste servicii constituie cu siguranţa modalitatea necesară pentru interconectarea pe palier de egalitate a tuturor administratiilor publice.
    Actiunea 4.3.1. Reteua extranet a administratiilor publice locale
    Reteaua extranet care se preconizeaza să fie creata va fi un multifurnizor virtual de tip IP (furnizor de informaţii) dedicat administraţiei publice locale, realizata printr-un contract de interconectare între furnizori.
    Reteaua extranet va fi creata prin trecerea în revista a furnizorilor ce garanteaza servicii de un nivel standard IP minim şi interoperabilitate totala între autorităţile administraţiei publice centrale, folosind serviciile de tip IP ale oricaruia dintre furnizorii de pe lista.
    Contractul de interconectare şi interoperabilitate dintre furnizori este identic din punct de vedere tehnic şi managerial cu cel pe baza caruia funcţionează Internetul. Pentru toate aceste scopuri şi intentii reteaua este echivalenta cu o retea Internet privată pentru administratia publică.
    Pentru a patrunde pe lista furnizorii vor trebui sa indeplineasca cerinţe de natura economica, de acoperire teritoriala şi de nivel standard minim impus al serviciilor garantate.
    Autorităţile administraţiei publice locale îşi vor alege furnizorul de servicii de pe lista, folosind propriile criterii la compararea ofertelor de pe piaţa, asigurand garantia nivelului serviciilor şi a interoperabilitatii cu toate celelalte administratii.
    Integrarea retelei extranet cu retelele existente se va face respectand acelasi model. Managerii retelelor judetene, de exemplu, vor fi considerati fie ca facand parte din lista, fiind integrati deci automat în reteaua extranet, fie drept clienti ai unora dintre furnizorii de pe lista. Reteaua unica a administraţiei publice va fi astfel considerata în mod special, conform acestui model, ca furnizorul de servicii de acces la organismele administraţiei publice centrale.
    În acest context fiecare administratie publică locala poate selecta o retea la care să se conecteze, dintre cele incluse în sistemul naţional de interconectare, fără sa prejudicieze capacitatea sa de a oferi serviciile specificate la nivel naţional tuturor celorlalte organisme ale administraţiei publice centrale.
    Realizarea retelei naţionale -trim. IV/2002 -trim. III/2003
    5. Acţiuni ale administraţiei publice centrale
    Proiectele propuse pe termen scurt sunt în totalitate vizate în conformitate cu obiectivele impuse de Uniunea Europeana în cadrul initiativei "e-Europe", pentru a permite accesul electronic atât la informaţii, cat şi la serviciile principalelor organisme, prin crearea unui set de portaluri.
    Portalurile sunt propuse, de asemenea, ca un mijloc de accesibilitate, mai ales în combinaţie cu noile servicii de înaltă eficienta, către alte instrumente, cum ar fi semnatura electronică şi cartea de identitate electronică (I.D. card), care sunt deja sau în curs de a fi prevăzute de lege, dar care, altfel, ar putea parea inaccesibile şi inutile cetatenilor şi agentilor economici.
    Pe parcursul planului de actiune pe termen scurt ar fi nerealist să se ceara crearea unui portal care să ofere o integrare totala a serviciilor diferitelor organisme ale administraţiei publice centrale, asa cum este prevăzut în viziunea de perspectiva a programului "e-Government". Vor fi însă posibile, paralel cu emiterea reglementarilor de rigoare, standardizarea interfetei portalurilor diferitelor organisme ale administraţiei publice centrale şi realizarea procedurilor pentru un acces unitar atât la portalurile de informaţii, cat şi la cele de furnizare de servicii de la principalele organisme.
    Pentru a obtine rezultatele preliminate pe termen scurt (până la sfârşitul anului 2002) trebuie să se inceapa cu proiectele care sunt deja convenite: înainte de toate însă este importanţa alocarea resurselor necesare pentru conceperea proiectelor deja localizate la nivelul diverselor organisme individuale ale administraţiei publice centrale, în măsura în care obiectivele continute în plan sunt incompatibile cu termenele prea mari, necesare obtinerii alocarii de resurse din surse interne şi/sau externe.
    5.1. Portalurile de informaţii
    Trebuie incurajate crearea arhivelor, garantarea calităţii datelor continute şi permiterea accesului larg şi complet la acestea prin intermediul portalurilor de informaţii, care usureaza accesul prin Internet şi explorarea bazei de date a administraţiei publice.
    Organismele individuale ale administraţiei publice centrale care deţin baze de date relevante pentru cetăţeni şi agenti economici îşi vor crea separat aceste portaluri; totusi ele trebuie să respecte setul comun de reglementari ce vor fi stabilite pentru crearea portalurilor publice.
    Actiunea 5.1.1. Specificatii pentru portaluri
    Obiectivele acestei acţiuni sunt:
    ● elaborarea unui standard comun pentru crearea portalurilor de informaţii ale organismelor administraţiei publice centrale;
    ● elaborarea unei liste cuprinzand bazele de date de importanţa naţionala, care să fie accesibila prin Internet, şi a planului de implementare a acestei măsuri;
    ● monitorizarea stadiului de atingere a obiectivelor planului.
    Studiu de fezabilitate - trim. III/2002
    Actiunea 5.1.2. Portalul unic de reglementari juridice
    În prezent exista mai multe bănci principale de date legislative şi juridice şi un numar considerabil de altele secundare, cu moduri diferite de accesibilitate şi fără nici un fel de procedura care să le permita sa devina unitare.
    Se va crea un portal unic pentru a facilita şi unifica accesul la documentaţia juridica, legislativa şi de reglementari, disponibila deja pe nenumarate web-site ale diverselor institutii.
    Identificarea documentelor va fi standardizata, permitand utilizatorilor să le exploreze, cunoscand caile şi conexiunile de referinţa dintre documente, reducand la minimum prelucrarea manuala a textelor de publicat.
    Pe lângă crearea unui puternic motor de cautare, proiectul va elabora instrumentele necesare pentru simplificarea editarii textelor atât din punct de vedere al conformitatii cu regulile tehnico-legislative, cat şi al compatibilitatii formatului standard, constituind un instrument de tehnologie informationala care să răspundă cerințelor de reordonare şi identificare a legilor codificate care deja sunt în vigoare.
    Din acest moment se va institui o banca de date cuprinzand legislatia primara şi secundara care să permită o rapida localizare, după subiect sau domeniu, a tuturor documentelor pertinente, potentand utilizarea cuvintelor cheie sau a codurilor semantice pentru cautare strict directionata, după subiect şi după locatia tuturor documentelor referitoare la un domeniu dat.
    Mai mult, se prevede elaborarea unui instrument care să usureze evidenta legilor în cadrul legal existent în functie de codul alocat, utilizand atât tehnicile cunoscute de marcare a textului, cat şi tehnicile hipertext, astfel încât să fie facilitate deopotriva atât orientarea în "labirintul legislativ", cat şi elaborarea coordonata a textelor de lege. Utilizarea tehnologiei informationale va permite depistarea automata a legilor din care decurge textul respectiv.
    Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002
    Actiunea 5.1.3. Banca de date a Ministerului Justiţiei
    Ministerul Justiţiei detine o banca centrala de date juridice care contine documente legislative, juridice şi de pregatire juridica provenind de la diverse surse. Sistemul de cautare, care trebuie să conţină o arie larga de functii, necesita o modernizare morala şi tehnologica.
    Arhitectura sistemului va fi adaptata la tehnologiile Internetului pentru a mari accesibilitatea, a oferi gratuit aceste servicii şi a permite indexarea documentelor prin motorul de cautare al portalului legal unic.
    Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002
    Actiunea 5.1.4. Monitorul Oficial al României
    Obiectivul acestei acţiuni este acela de a permite accesul on-line la Monitorul Oficial al României, cu indexarea motorului de cautare al Portalului Legal Unic.
    Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002
    5.2. Portaluri de servicii
    Portalurile pentru furnizarea serviciilor nu vor permite numai accesul la informaţii, ci şi solicitarea interactiva de servicii sau efectuarea de tranzactii. Planul de actiune vizeaza crearea unui portal de servicii către cetăţeni, unul pentru servicii către agenti economici, un portal specializat pentru servicii de angajare a forţei de muncă şi unul special pentru certificari.
    Una dintre trasaturile-cheie ale introducerii portalurilor este standardizarea sistemelor de accesare, autentificarea ulterioară şi autorizarea solicitarilor de servicii.
    Accesul la portalurile de servicii va necesita, de asemenea, utilizarea semnaturilor digitate ca mijloace legale de validare a declaratiilor transmise.
    Cartea de identitate electronică (I.D. card) este un card de plastic prevăzut cu un chip electronic, folosit ca instrument de editare şi autentificare a semnaturilor, poate fi utilizat ca mijloc de identificare în vederea accesarii portalurilor de servicii. Aceasta va evita proliferarea cardurilor specializate; altfel, în absenta unei solutii standard, fiecare organism al administraţiei publice va putea crea propriul card de acces la serviciile sale.
    Actiunea 5.2.1. Portalul de servicii unitare pentru cetăţeni
    Crearea unui portal care să materializeze accesul nelimitat al cetatenilor la serviciile unitare integrate constituie scopul final al Strategiei Guvernului privind IAP, respectiv al planului de actiune. Proiectul este cel mai complex din punct de vedere organizatoric şi tehnic, iar realizarea lui va atrage intr-o faza initiala numeroase şi importante impedimente şi constrangeri.
    Realizarea portalului va necesita mai întâi completarea şi unificarea retelei naţionale de interconectare a tuturor administratiilor publice centrale şi completarea sistemului unitar de înregistrări de stare civila, ceea ce constituie un obiectiv pe termen lung; pe termen scurt vor fi luate măsuri preliminare, preparatorii, cum ar fi studiul de fezabilitate şi procedurile de licitaţie deschisa, necesare pentru ca proiectul sa devina operational pentru un prim grup de servicii.
    Studiul de fezabilitate - trim. III/2002
    Specificatiile şi procedurile pentru licitaţia deschisa - trim. II/2003
    Dezvoltarea serviciilor initiale - trim. II/2004
    Integrarea serviciilor către cetăţeni se poate realiza pe termen scurt numai printr-o coordonare unitara a proiectelor pe care administraţiile publice centrale le-au demarat deja separat.
    În prima faza a operaţiunii de instalare a portalului de servicii pentru cetăţeni se va realiza un portal unic pentru administratia publică centrala, plasat între cetateanul-utilizator şi siteurile, existente deja, ale Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidaritatii Sociale etc., având sarcina de a uniformiza procedura de utilizare şi de a standardiza cel puţin functiile de identificare a cetateanului şi de autorizare a accesului la aceste servicii.
    Cetatenii vor putea folosi portalul unic pentru a gasi formulare, oferite ca tipizate de către organismele administraţiei publice centrale, pentru a le completa şi a inainta diverse rapoarte şi declaratii, precum şi pentru a transmite cereri de solicitare a unor diferite servicii.
    Portalul unic va institui un sistem unic de autentificare şi autorizare pentru toate departamentele administraţiei publice centrale şi va folosi cartea electronică de identitate (I.D. card) ca unicul mijloc de recunoastere, iar semnatura digitala va conferi autenticitatea declaratiilor la care acest lucru este obligatoriu.
    Astfel organismele administraţiei publice centrale se pot uni şi pot folosi în comun serviciile autorităţii de certificare.
    Studiul de fezabilitate - trim. I/2002
    Implementarea serviciului - trim. IV/2002
    Actiunea 5.2.2. Portalul serviciului de certificare
    Aceasta actiune urmareste sa implice organismele administraţiei publice centrale care deţin bănci de date dintre cele mai semnificative în realizarea scopurilor propuse privind autocertificarea (Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Camera de Comert şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti etc.). Fiind deja informatizate într-un stadiu mai mult sau mai puţin avansat, acestea vor fi implicate într-un proiect comun de accesibilitate on-line, în scopul de a permite autocertificarea pe care legislatia o prevede, cu respectarea legilor referitoare la confidentialitatea datelor personale.
    Mai întâi se va crea un portal unic pentru administraţiile implicate, cu acces limitat la funcţionarii publici ai administratiilor care solicită acest lucru, abilitandu-i pe acestia atât pentru verificarea pe loc a informaţiilor de autocertificare necesare acordarii unui serviciu, cat şi pentru a proceda la verificări ulterioare, inclusiv a celor privind autenticitatea stampilelor de pe declaratiile de autocertificare. Portalul va avea, de asemenea, un sector informational şi va oferi un instrument operativ pentru afisarea informaţiilor necesare verificării.
    În a doua faza a proiectului portalul va fi capabil să ofere servicii direct accesibile procedurilor de tehnologie informationala ale administratiilor ce solicita acest lucru, asigurand astfel accesul total automatizat la administraţiile abilitate să ofere astfel de certificari.
    Pentru ca acest proiect să ofere accesul complet la toate principalele date de certificare va fi necesară includerea registraturilor civile municipale printre administraţiile accesibile. Cu excepţia cazurilor de acces doar la registratura locala a organismului solicitat, în general acest lucru se va putea realiza o dată cu definitivarea proiectului de integrare a registrelor civile în sine.
    Faza 1: acces interactiv - trim. IV/2002
    Faza 2: acces automat - trim. III/2003
    Actiunea 5.2.3. Portalul pentru servicii de angajare a forţei de muncă
    Portalul pentru servicii de angajare a forţei de muncă va servi la gasirea de slujbe şi de solicitanţi on-line. Acesta este unul dintre serviciile vizate pentru Sistemul Informational al Muncii. Proiectul urmareste ca acest serviciu sa devina operational mai devreme atât la nivel local, cat şi la cel naţional.
    Judeţele pot realiza şi demara un portal local, activand astfel serviciul între judeţele limitrofe, iar apoi, în cooperare cu Ministerul Muncii şi Solidaritatii Sociale, vor furniza un serviciu la nivel naţional.
    Acest proiect necesita o puternica coordonare cu administraţiile judetene. În consecinţa, va fi sustinut prin ajutoare financiare din partea autorităţilor locale, care trebuie să stimuleze instituirea acestor sisteme interoperationale.
    Serviciul naţional de identificare a locurilor de muncă - trim. IV/2002
    Actiunea 5.2.4. Portalul pentru servicii către agenti economici
    Acest proiect va realiza strict interoperabilitatea între unitatile Ministerului Muncii şi Solidaritatii Sociale, pe de o parte, şi Registrul Camerei de comert şi industrie, pe de altă parte. Sistemele informationale ale acestor organisme vor asigura permanent concordanta stricta a datelor continute de arhivele lor.
    Agentii economici, utilizand un set unitar de formulare, vor putea transmite printr-un singur portal diferitelor organisme, tipizatele de raportare cerute de lege. Portalul va verifica veridicitatea informaţiilor raportate faţă de cele continute în Registrul C.C.I.R. şi va transmite organismelor respective datele solicitate în mod expres.
    De asemenea, portalul va oferi serviciile necesare pentru autentificarea şi autorizarea accesului, precum şi pentru confirmarea rapoartelor, gratie semnaturii digitale, permitand astfel transmiterea declaratiilor semnate şi care, în acest mod, vor deveni în mod legal valabile.
    Portalul pentru servicii către agenti economici - trim. IV/2002
    6. Acţiuni ale administratiilor judetene şi locale
    6.1. Rolul judetelor în strategia Guvernului, respectiv în planul de actiune
    Administraţiile publice locale constituie un pas esential în implementarea Strategiei Guvernului privind IAP, din urmatoarele motive:
    ● Judeţele au un rol crucial în actiunea efectiva de descentralizare a administraţiei în domeniul serviciilor publice (munca, invatamant, finante, sănătate etc.).
    ● Judeţele pot juca un rol din ce în ce mai important, atât la nivel naţional, cat şi european, în dezvoltarea societatii informationale la nivel local, prin dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor.
    ● Judeţele pot activa, împreună cu propriile administratii publice locale (municipale, orăşeneşti, comunale), adoptarea cooperarii administrative şi integrarea furnizarii de servicii.
    Judeţele, în concordanta cu propria viziune şi strategie, vor decide asupra unei mari părţi a acestor initiative, în mod individual şi separat.
    Planul de actiune pe termen scurt se referă mai ales la initiativele ce sunt necesar a fi instituite şi la procedurile de coordonare şi cooperare dintre judete în scopul de a garanta omogenitatea serviciilor pe plan naţional, schimbul interactiv de idei, resurse şi experimente, precum şi realizarea de economii.
    Coordonarea dintre judete va maximiza recuperarea investitiilor în inovarea tehnologica pe care Guvernul intenţionează sa o promoveze la nivel local; deci o condiţie necesară o constituie transferul resurselor de la administratia publică centrala la cele judetene.
    Actiunea 6.1.1. Interoperabilitatea retelelor judetene Judeţele joaca un rol esential în crearea principalelor infrastructuri şi servicii necesare pentru implementarea sistemului informational unitar al României.
    Multe judete au promovat şi parţial deja au constituit retele destinate sa interconecteze propriile administratii publice locale.
    În acelasi scop exista şi alte organisme şi administratii publice locale care au promovat retele locale la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor.
    O principala sarcina în cadrul planului de actiune consta în interconectarea şi asigurarea interoperabilitatii tuturor acestor retele cu reteaua unica a administraţiei publice, în scopul de a crea o retea naţionala, permitand ca toate unitatile şi administraţiile publice locale, împreună cu organismele administraţiei publice centrale, sa opereze interactiv de pe picior de egalitate şi sa faca schimb de aplicaţii necesare serviciilor furnizate.
    Studiul de fezabilitate (actiunea 3.1.3) - trim. II/2002
    Reteaua naţionala - trim. II/2002 - trim. II/2003
    Actiunea 6.1.2. Servicii secundare şi servicii în sprijinul descentralizarii
    Managerii retelelor naţionale vor trebui sa furnizeze, prin propriile aplicaţii, toate serviciile aplicative secundare, precum şi pe cele ce sustin descentralizarea, pentru a permite cooperarea aplicativa şi armonioasa dintre administraţiile publice locale şi centrale, indiferent de reteaua la care fiecare dintre ele este conectata; acest lucru va fi mentionat în studiul de fezabilitate (actiunea 3.1.3).
    Prioritatea maxima va fi acordată serviciilor descentralizate din domeniul muncii (Portalul serviciilor de angajare a forţei de muncă, actiunea 5.2.3), finanţelor publice, sănătăţii etc., precum şi cele referitoare la integrarea registrelor civile.
    Serviciile de sustinere primara - trim. IV/2002 - trim. II/2003
    Constituirea retelei naţionale, care este un obiectiv comun la nivel naţional şi o actiune esenţială pentru infrastructura şi care la randul sau constituie o condiţie preliminara a Strategiei Guvernului, va fi coordonata şi condusa de unitatea de elaborare a strategiei (actiunea 3.1), în componenta sa urmand să fie reprezentate atât autorităţile administraţiei publice centrale, cat şi cele locale, evitandu-se astfel competitia neloiala dintre managerii diferitelor retele.
    Proiectul sinergic prevede măsuri pe care judeţele trebuie să le ia în mod independent, pentru ca obiectivul strategic urmarit să fie sustinut şi finanţat de către cei vizati.
    6.2. Informatizarea administraţiei publice locale
    Administraţiile publice locale, în special cele municipale, sunt personajele principale în Strategia Guvernului privind IAP; ele sunt acelea care vor trebui sa creeze interfata, ghiseele pentru furnizarea serviciilor unitare către cetăţeni.
    Date fiind diferentele de marime, de ocupare a forţei de muncă şi de capacitate de a utiliza tehnologia moderna, trebuie lansata o strategie care să nu accentueze şi mai mult diferentele, la nivelul serviciilor locale, dintre diversi cetăţeni şi agenti economici, în functie de locul unde activeaza.
    Trebuie accelerate nu numai computerizarea completa a organismelor administraţiei publice locale, ci şi conectarea lor la una dintre retelele regionale accesibile la nivel local; mai presus de orice, în acelasi timp trebuie accelerata posibilitatea transmiterii on-line a serviciilor standard, definite clar pentru fiecare tip de organism al administraţiei publice centrale (actiunea 3.1.4).
    Principala problema consta sau în stimularea preluării solutiilor tehnologiei informationale adoptate deja de către alte administratii publice locale sau unităţi ale administraţiei publice centrale ori în oferirea unor solutii la cheie, inclusiv a serviciilor de sustinere aferente.
    Pentru administraţiile municipale o importanţa speciala o prezinta transmiterea serviciilor de registratura şi stare civila, în concordanta cu nevoia generală de integrare la nivel naţional a registrelor şi cu nevoia specifică de sustinere a portalului pentru serviciul de certificare, propus la actiunea 5.2.2.
    Trebuie sustinuta, de asemenea, dezvoltarea retelelor civile de către retelele administrative orăşeneşti, retele care pot furniza nu numai servicii publice, dar care incurajeaza şi participarea cetatenilor, promovand aspectele sociale şi productive ale retelei.
    Actiunea 6.2.1. Dezvoltarea retelelor civice
    Dezvoltarea retelelor civice va cuprinde urmatoarele tipuri de servicii:
    ● furnizarea de servicii on-line (actiunea 5);
    ● servicii pentru participarea cetatenilor în activitatea administrativa şi în procesul decizional;
    ● servicii pentru instruire, utilizarea nonprofitului şi sectorul organizaţiilor neguvernamentale, care să furnizeze servicii publice pentru intarirea coeziunii sociale, pentru promovarea dezvoltării statutului socioeconomic, pentru dezvoltarea cooperarii productive dintre tinerii angajaţi în activităţi nou-aparute.
    Obiectiv: conectarea tuturor registrelor de stare civila - trim. II/2002 - trim. IV/2003
    Obiectiv: furnizarea de servicii on-line societatii civile - trim. IV/2002 - trim. II/2004
    7. Integrarea registrelor de stare civila
    Actuala fragmentare a dosarelor cu înregistrări de stare civila şi familie, existente la nivelul tuturor municipiilor, oraşelor şi comunelor, constituie unul dintre principalele obstacole în realizarea practica a Strategiei Guvernului privind IAP, conform careia cetateanul:
    ● nu este obligat sa furnizeze informaţii care sunt deja în posesia administraţiei publice, nici chiar în forma de autocertificare;
    ● poate anunta autorităţile, o singură dată, despre orice modificare survenita în datele sale personale, de cele mai multe ori aceasta reprezentand o schimbare inclusa în registrul de stare civila;
    ● poate beneficia de servicii din partea administraţiei publice numai prin simpla accesare, fizica sau virtuala, a oricărui ghiseu, indiferent de locul sau de rezidenta.
    Realizarea integrarii înregistrărilor municipale de stare civila constituie desigur o provocare, care implica nu numai complicatii legislative şi organizaţionale enorme, ci şi unele probleme de tehnologie informationala şi de sistem.
    Actiunile propuse în cap. 6 ofera o solutie problemelor conectarii autorităţilor publice locale; chiar dacă se conecteaza la o retea teritoriala sau la una dedicata unui anume tip de categorie sociala, acestea vor fi capabile, utilizand serviciile retelelor respective, sa opereze interactiv de pe palier de egalitate cu toate celelalte administratii publice locale şi cu organismele administraţiei publice centrale, în cadrul retelei unice a administraţiei publice.
    7.1. Interactiunea dintre administraţiile publice centrale şi locale
    Respectand condiţiile de securitate şi de confidentialitate impuse de lege, solicitarile şi tranzactiile efectuate dusintors între administraţiile publice centrale şi cele locale pot fi afectate, cel puţin din punct de vedere tehnic, direct şi fără intermediar, de către serviciile cu valoare adăugată oferite de managerii retelei judetene, teritoriale sau de alta categorie la care municipiul, orasul sau comuna este conectata.
    Din acel moment, fără a se afecta securitatea şi confidentialitatea, restrictiile legislative şi de autorizare, care în prezent limiteaza schimbul de informaţii on-line dintre administraţiile publice locale şi alte organisme guvernamentale centrale şi locale, vor fi astfel eliminate.
    Actiunea 7.1. Accesul la serviciul de certificare a înregistrărilor de stare civila
    În condiţii similare de securitate şi confidentialitate garantata autoritatea locala trebuie să asigure prin serviciile sale accesul la toate datele relevante scopului certificării pe care le deţin, pentru a permite functionarea completa a portalului serviciului de certificare (actiunea 5.2.2).
    Transmiterea informaţiilor de certificare - trim. II/2002 - trim. I/2003
    7.2. Indexul registrelor de stare civila
    Un sistem unitar al registrelor de stare civila presupune crearea şi coordonarea unui index al rezidentilor, un index al înregistrărilor de stare civila, care este necesar atât pentru a localiza, cat şi pentru a verifica şi a pastra conţinutul datelor personale la nivel naţional. Indexul este conectat la codul unic de identificare a cetateanului, în prezent denumit codul numeric personal.
    Indexul nu va contine datele personale ale cetateanului, care apartin exclusiv orasului de rezidenta, ci doar un minimum de date necesare pentru localizarea unor astfel de informaţii sau pentru un acces rapid la ele.
    Actiunea 7.2. Dezvoltarea şi managementul indexului înregistrărilor de stare civila
    Indexul înregistrărilor de stare civila va fi dezvoltat şi coordonat de Ministerul Administraţiei Publice printr-un serviciu accesibil on-line pentru toate autorităţile publice locale, care vor fi antrenate în actiunea de creare şi de actualizare a indexului naţional.
    De aceea municipiile, oraşele şi comunele vor fi solicitate sa comunice prin retea, direct sau indirect, managerului de index doar acele schimbari din datele personale, care vor produce schimbari în index, ca: nasteri, decese, schimbari de domiciliu şi orice alte informaţii relevante care au legătură cu redactarea documentelor de identitate.
    Orice alte servicii disponibile din partea managerului de index, cum ar fi medierea accesului la fisierele administraţiei publice centrale pentru administraţiile publice locale şi viceversa sau medierea în anuntarea unor evenimente personale, vor fi furnizate autorităţilor publice locale în concordanta cu algoritmul logic stabilit şi nu în mod exclusiv.
    Indexul va face posibila furnizarea de servicii către cetăţeni, oferindu-le acestora o viziune unitara asupra înregistrărilor de stare civila în totalitatea lor, incluzând serviciile electorale, cartea de identitate (I.D. card) şi alte servicii legate de rezidenta.
    Dezvoltarea şi managementul indexului - trim. IV/2002
    7.3. Anuntarea schimbarilor din datele personale
    Anuntarea schimbarilor survenite în registrul de stare civila va fi facuta managerului de index de la nivelul autorităţilor locale fie direct, fie prin serviciul de notificare a evenimentelor, utilizandu-se în acest scop aceleasi proceduri folosite pentru anuntarea oricăror alte organisme interesate ale administraţiei publice centrale.
    Un serviciu general de notificare a evenimentelor care poate produce schimbari în datele personale din registrul de stare civila sau în statutul familial este nu numai de dorit, ci şi indispensabil, pentru a se asigura faptul ca informaţiile despre fiecare cetatean, deţinute de toate organismele administraţiei publice centrale sau locale, în scopul indeplinirii sarcinilor specifice, sunt corecte şi actualizate.
    Tehnologia actuala permite crearea unor sisteme general valabile de notificare a evenimentelor către toate organismele interesate implicit de aceste schimbari survenite.
    Actiunea 7.3. Serviciul naţional de notificare a evenimentelor
    Un serviciu de notificare a evenimentelor va fi instituit ca un serviciu cu valoare adăugată al retelei naţionale.
    Ca infrastructura, managerii fiecareia dintre retelele componente vor coopera între ei, astfel încât evenimentele vor putea fi anuntate nu numai administraţiei publice centrale, ci şi administratiilor publice locale interesate.
    Serviciul de notificare a evenimentelor - trim. II/2002 - trim. II/200......
    8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrele de proprietate şi autorităţile administraţiei publice locale
    Aceasta actiune consta în completarea sistemului pentru schimburi interactive de date dintre registrele de proprietate şi administraţiile publice locale. Obiectivele proiectului sunt:
    ● sa faca accesibile serviciile oficiilor teritoriale, cum sunt: verificarea şi certificarea registrelor de proprietate, verificarea registrelor de ipoteca, schimbările survenite în procedurile de înregistrare şi în registrele de proprietate, atât cetatenilor, cat şi administratiilor publice locale;
    ● sa creeze un serviciu la nivel naţional care să sustina constatarea, validarea şi actualizarea taxelor de proprietate, care ulterior să fie folosite de către administraţiile publice locale, cetăţeni, agenti economici, notari publici, specialisti etc;
    ● sa faca accesibile pentru intregul teritoriu naţional toate băncile de date cadastrale derivate din registrele de proprietate, ca o baza comuna de informare în scopul dezvoltării evaluării şi planificarii teritoriale.
    Actiunile vor determina:
    ● Intarirea sistemului Ministerului Finanţelor Publice, extinzand conexiunile sale la nivelul tuturor autorităţilor locale şi creand poluri locale de concentrare la nivel de judete. Fluxul de informaţii va deveni de tip "dus-intors", prin schimburi interactive reale de informaţii între autorităţile locale şi directiile judetene, atât în ceea ce priveste datele, cat şi accesibilitatea şi folosirea în comun a băncilor de date.
    ● Crearea unui serviciu la nivel naţional care să sustina constatarea, validarea şi actualizarea taxelor municipale de proprietate, extins nu doar la nivelul administratiilor publice locale, ci şi la cetăţeni şi specialisti. Acest lucru se va realiza prin:
    - extinderea sistemului de schimburi interactive dintre registrele de proprietate şi autorităţile locale - directionat mai ales către cele din urma - pentru a se accesa serviciile de roluri şi taxe, utile în verificarea varsarii taxelor municipale de proprietate către stat, ajutand astfel la accesul direct la fisierele Ministerului Finanţelor Publice;
    - crearea unui portal - fereastra a taxelor de proprietate, destinat, în special, cetatenilor, agentilor economici, tehnicienilor, specialistilor, finantistilor şi notarilor - cu functii specifice formalitatilor de evidenta exacta a proprietăţilor. Fereastra taxelor de proprietate va permite utilizatorilor să solicite informari asupra situaţiei individuale proprii, referitoare la rolurile şi taxele datorate, să le compare cu alte pozitii din registrul de proprietate, sa evalueze dobanzile aferente, să constate eventualele contradictii şi sa reclame administraţiei publice locale pozitiile contradictorii privind registrul de proprietate şi/sau asupra rolului şi taxelor datorate. Acest lucru va face posibila verificarea tuturor contradictiilor şi actualizarea datelor referitoare la proprietar, coduri de taxe, orice proprietate neinregistrata ori care nu are o declaratie de impunere aferenta sau cu inadvertente între registrul de proprietate şi datele de evidenta la nivel de localitate.
    Actiunea 8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrul de proprietate şi autorităţile locale
    Sistemul de schimburi dintre registrul de proprietate şi municipalitate - trim. III/2002
    9. Cartea de identitate electronică (I.D. card)
    Cartea de identitate electronică (I.D. card) va fi folosita nu doar ca document de identitate personal, dar şi ca singurul card multifunctional de acces la toate serviciile administrative on-line ce solicita un anumit grad de identificare a utilizatorului.
    Semnatura digitala continuta de cardul electronic I.D. va fi principalul mijloc de acces garantat la informaţiile şi serviciile on-line furnizate de agentiile publice şi private şi poate asigura valabilitatea legala a documentelor transmise electronic.
    În scopul distribuirii acestor carduri municipalitatile vor trebui sa intocmeasca propriile registre de stare civila adresabile prin indexul registrelor de stare civila (cap. 7.2) şi vor trebui sa anunte Ministerul Administraţiei Publice - Serviciul de evidenta informatizata a persoanei numai asupra evenimentelor care produc schimbari în index, fără să fie nevoite sa apeleze la alte servicii auxiliare.
    Actiunea 9.1. Testarea procedurii de emitere
    Până la finalizarea studiului de fezabilitate coordonat de Ministerul Administraţiei Publice, în colaborare cu cateva administratii municipale, va începe un proiect-test privind procedura de emitere a cartilor de identitate electronice (I.D. cards).
    Este prevăzută distribuirea a 100.000 de carduri I.D. către municipiile participante.
    Pe perioada acestei faze de lucru serviciile implicate vor fi cele locale, care au fost dezvoltate şi funcţionează în cadrul municipalitatilor participante.
    Emiterea a 100.000 carduri I.D. - trim. III/2002
    Actiunea 9.2. Faza a doua de emitere
    Când prima faza va fi finalizata vor fi emise 1.000.000 de carduri I.D. care vor putea fi utilizate pentru accesul la serviciile de la nivel naţional.
    Se va efectua un studiu care să mentioneze serviciile la scara naţionala ce vor putea fi accesate de posesorii cardurilor electronice I.D. şi va fi planificat un program de dezvoltare a cel puţin unui astfel de serviciu. Pentru ca proiectul sa constituie un succes pentru comunitatile locale este esential ca testarea să fie extinsa suficient de mult pentru a garanta transparenta proiectului şi pentru ca noul card, care va fi un sistem de identificare la nivel naţional, sa reprezinte, de asemenea, inca de la inceput un instrument de acces la serviciile cetăţeneşti care nu pot fi accesate utilizand actele de identitate actuale obisnuite.
    Specificatiile pentru serviciul naţional - trim. II/2002
    Realizarea serviciului naţional - trim. II/2003
    Emiterea a 1.000.000 de carduri I.D. - trim. IV/2003
    10. Promovarea semnaturii digitale
    Aceasta actiune intenţionează sa promoveze raspandirea şi utilizarea semnaturii digitale.
    După formarea registrului oficial al certificatorilor abilitati şi asigurarea operabilitatii acestora semnatura digitala va deveni o realitate, fiind utilizabila nu numai de către cetăţeni sau agenti economici, ci mai ales de către persoane fizice cu imputernicire de semnatura.
    Initiativele promotionale vor servi, de asemenea, la accelerarea utilizarii semnaturilor digitale de persoane fizice şi juridice, în special în relaţia lor cu administratia publică prin intermediul portalului descris la cap. 5.2.
    Apoi se va constitui un fond destinat dotarii unităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu certificate de semnatura digitala pentru angajatii lor. Semnatura va face parte integrantă şi va fi inclusa în cartea de identitate electronică I.D. pentru angajatii care vor poseda deja un asemenea card.
    Semnatura digitala pentru angajaţi - trim. II/2002
    Promovarea utilizarii portalurilor - trim. IV/2002
    11. Informatizarea managementului documentelor
    Serviciile de registratura informatizata a documentelor, în versiunea lor cea mai avansată, vor face posibile cateva performante inovatoare. În afară de posibilitatea de a inregistra documentele de hartie traditionala prin birourile de registratura obisnuite, acestea vor face posibila: inregistrarea electronică a documentelor; conectarea directa a serviciului de registratura la sistemul de completare şi arhivare; forme de acces mai eficiente şi o mai mare transparenta a actelor administrative; furnizarea de elemente ajutatoare utile la efectuarea controlului managementului; testarea aplicatiilor electronice în coordonarea fluxului de documente.
    În acest context inovator este necesară fundamentarea unei acţiuni de extindere a aplicatiilor şi de instruire a personalului.
    Actiunea 11.1. Serviciile de registratura informatizata a documentelor
    Înfiinţarea serviciilor de registratura informatizata a documentelor la nivelul principalelor administratii publice locale (judete şi oraşe mari) pentru toate tipurile de formulare prevăzute în proiect, inclusiv obtinere, completare, inaintare şi înregistrare)
    Sistemele de înregistrare - trim. IV/2002
    Actiunea 11.2. Integrarea serviciilor de registratura informatizata a documentelor
    Conectarea sistemelor locale, prin intermediul retelei naţionale, la serviciile de registratura ale organismelor administraţiei publice centrale va crea astfel o retea de manipulare a documentelor, constituind o condiţie preliminara pentru folosirea programului de informatizare a registraturilor, în scopul asigurarii transparentei.
    Integrarea sistemelor - trim. II/2003
    Actiunea 11.3. Transmiterea datelor structurate
    Proiecte-pilot de la nivelul administratiilor centrale şi locale pentru transmiterea principalelor informaţii intr-o formă structurata, utilizand standardele de piaţa.
    Proiectul-pilot - trim. IV/2002
    12. Procurarea electronică "e-Procurement"
    Aceasta actiune este menita sa difuzeze, sa promoveze şi sa dezvolte comertul electronic "e-Commerce" ca instrument de lucru guvernamental pentru achizitia de bunuri şi servicii. Noul instrument ar putea servi la atingerea catorva obiective:
    ● reducerea cheltuielilor pentru procurarea de bunuri şi servicii de către administratia publică;
    ● orientarea şi accelerarea procedurilor;
    ● asigurarea transparentei totale la licitatii;
    ● deschiderea pieţei de desfacere mai competitive.
    Actiunea 12. Procurarea electronică "e-Procurement"
    Reglementarile legale în vigoare şi cele în curs de adoptare vor face posibila procurarea electronică, mai ales în sensul de a introduce noi prevederi privind tinerea licitaţiilor on-line şi asigurarea balantei cerere-oferta în timp real, asigurand astfel permanent organismelor guvernamentale condiţii optime de piaţa. Publicarea caietelor de sarcini pentru licitatii poate, de asemenea, să fie facuta prin sistemele informationale electronice, iar reglementarile vor fi emise în asa fel încât sa faca noua metoda compatibila cu actualele legi financiare.
    Printr-o măsura administrativa se vor institui doua comitete de coordonare care să monitorizeze şi sa ghideze acest proces de transformare din cadrul administraţiei publice centrale.
    Aceleasi proceduri pot fi adoptate şi de către administraţiile publice locale pe bază de voluntariat.
    Pregătirea sistemelor şi procedurilor - trim. II/2002
    Lansarea sistemului "e-Procurement" - trim. IV/2002
    13. Activităţi de instruire şi specializare
    Introducerea tehnologiei informationale în birourile de lucru la toate nivelurile creeaza necesitatea unei instruiri corespunzătoare a functionarilor publici. Nefamiliarizarea lor cu potentialul oferit de noile tehnologii şi lipsa instruirii aferente pot duce la o reactie de respingere din partea acestora, afectand efectul scontat al substantialelor investitii facute de Guvern în acest domeniu.
    Astfel conducerea de tip informational trebuie să conduca la:
    ● ridicarea nivelului de competenţa în utilizarea tehnologiei informationale atât pentru cei care au deja abilitati, cat şi pentru cei care utilizeaza pentru prima data un calculator;
    ● cresterea productivitatii tuturor celor care lucreaza cu calculatorul;
    ● realizarea unei amortizari serioase a investitiilor facute în tehnologia informationala;
    ● asigurarea ca toţi utilizatorii de calculatoare înţeleg cum poate fi eficient folosita tehnologia informationala şi ca acestia sunt familiarizati cu problemele de calitate implicite;
    ● crearea de abilitati care să determine pe oricine, indiferent de nivelul şi felul scolarizarii, sa doreasca sa devina o parte a "Societatii informationale".
    Mulţi functionari publici (estimare 30% din numărul lor total) sunt deja familiarizati cu instrumentele tehnologiei informationale. Acest lucru este în stricta concordanta cu raspandirea folosirii calculatorului personal în cadrul administratiilor publice, care în prezent este variabila. Programul de raspandire a instrumentelor tehnologiei informationale şi a retelelor informationale trebuie insotit de un program de instruire în operarea pe calculator.
    Actiunea 13.1. Instruirea primara
    Aceasta actiune se concentreaza pe instruirea functionarilor publici ca utilizatori ai tehnologiei informationale, având doua aspecte:
    - furnizarea cunoştinţelor de baza privind operarea pe calculator tuturor functionarilor publici;
    - cresterea nivelului cunoştinţelor celor care deja au notiuni de baza.
    Cursurile de instruire şi perfectionare vor urma modelul "Licentei Europene de Operare pe Computer" (ECDL) care a fost adoptat ca standard de guvernele mai multor tari. Ministerul Educatiei şi Cercetarii trebuie să recomande aceasta abordare tuturor liceelor cu profil tehnic; ECDL a fost propus tuturor statelor membre ale U.E. ca certificat standard pentru calificarea de baza în utilizarea calculatorului.
    Planul asigura fiecarui functionar public un curs de instruire de 30 de ore atât pentru incepatori, cat şi pentru avansati. Cursurile ECDL vor fi adaptate problemelor speciale legate de motivarea functionarilor publici. Pentru a evita luarea oamenilor de la locul de muncă pe perioada instruirii se va recurge - acolo unde va fi posibil - la metodele învăţământului la distanta.
    Cursurile vor consta, în mare parte, în practica efectiva pe calculator şi vor necesita structuri adecvate pe intregul teritoriu al tarii. Centre cu laboratoare pentru instruirea şi certificarea ECDL vor fi înfiinţate în toate municipiile reşedinţa de judet şi în multe licee, ca şi în cateva departamente universitare.
    În prima faza în program vor fi implicati aproximativ 250.000 de angajaţi publici.
    Actiunea 13.2. Cursuri de specializare
    Aceasta actiune urmareste sa accentueze şi sa imbunatateasca abilitatile specifice cadrelor de conducere responsabile cu infrastructura tehnologiei informationale, mai ales managerii de retea, personalul de înregistrare a documentelor şi personalul de la ghiseele de relatii cu publicul, pentru a se familiariza cu noile servicii şi a le face eficiente în slujba cetatenilor, prin familiarizarea acestora cu ultimele inovatii tehnologice şi legislative.
    Cursurile de specializare vor utiliza materialele metodologice de instruire editate special de Ministerul Comunicatiilor şi Tehnologiei Informatiei şi de Ministerul Administraţiei Publice, acestea urmand să fie predate managerilor de retea. Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicatiilor şi Tehnologiei Informatiei vor finaliza o convenţie de cooperare pentru acordarea de consultanţă necesară organizarii acestor cursuri la nivel naţional.
    14. Tabel recapitulativ - costuri (în milioane dolari S.U.A.)
    Cost 3.1: Unitatea de elaborare a strategiei 1,5
    Cost 3.2: Unitatea de management a programului 3,0
    Cost actiune 3: Structuri operationale 4,5
    Cost actiune 4: Reteaua naţionala 7,5
    Cost 5.1: Portaluri informationale 8,8
    Cost 5.2: Portaluri de servicii 22,3
    Cost actiune 5: Portaluri ale administraţiei publice centrale 31,1
    Cost 6.1: Servicii judetene 50,0
    Cost 6.2: Computerizarea administratiilor publice locale 95,0
    Cost actiune 6: Administraţiile publice locale 145,0
    Cost 7.1: Accesul la serviciile de stare civila 10,0
    Cost 7.2: Indexul înregistrărilor de stare civila 6,5
    Cost 7.3: Serviciul de notificare a evenimentelor 15,0
    Cost actiune 7: Integrarea registrelor de stare civila 31,5
    Cost actiune 8: Registrul de proprietate 50,0
    Cost 9.1: Testarea cardurilor electronice de identitate 17,5
    Cost 9.2: Emiterea cardurilor şi furnizarea serviciilor 13,0
    Cost actiune 9: Cartea electronică de identitate (I.D. card) 30,5
    Cost actiune 10: Semnatura digitala 13,0
    Cost actiune 11: Managementul fluxului de documente 5,0
    Cost actiune 12: Procurarea electronică "e-Procurement" 2,5
    Cost 13.1: Instruirea de baza 25,0
    Cost 13.2: Cursurile de specializare 12,0
    Cost actiune 13: Instruirea functionarilor publici 37,0
    TOTAL COST: 357,6
    --------------