DECIZIA nr. 277 din 4 mai 2017referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 663 din 11 august 2017

    Valer Dorneanu

    - președinte

    Marian Enache

    - judecător

    Petre Lăzăroiu

    - judecător

    Mircea Ștefan Minea

    - judecător

    Daniel Marius Morar

    - judecător

    Mona-Maria Pivniceru

    - judecător

    Livia Doina Stanciu

    - judecător

    Simona-Maya Teodoroiu

    - judecător

    Varga Attila

    - judecător

    Fabian Niculae

    - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Societatea „Royal Cash“ - S.R.L. din București în Dosarul nr. 35.691/3/CA/2015 al Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 188D/2016.2. La apelul nominal se prezintă pentru autoarea excepției doamna avocat Simona Tanciu din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, iar pentru partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegație depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.4. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 361D/2016, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate ridicată de Societatea „Play&Win Games“ - S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 2.385/40/2015 al Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.5. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegație depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.6. Având în vedere obiectul identic al excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 361D/2016 la Dosarul nr. 188D/2016.7. Atât părțile prezente, cât și reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 361D/2016 la Dosarul nr. 188D/2016, care este primul înregistrat.8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Societății „Royal Cash“ - S.R.L. din București, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Se arată că prevederile legale criticate impun în sarcina agenților economici alte obligații decât cele de la data licențierii lor. Costurile licențierii nu pot fi recuperate dacă pe parcursul desfășurării activităților licențiate se impun în mod brutal noi taxe. În acest fel se încalcă principiul neretroactivității legii civile. Norma juridică trebuie să fie nu numai neretroactivă, dar și predictibilă.9. În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că organizatorii de jocuri de noroc au obligația de a plăti anticipat taxa de viciu, care se achită odată cu plata taxei de autorizare.10. Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,

    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:11. Prin încheierile din 3 februarie și 16 martie 2016, pronunțate în dosarele nr. 35.691/3/CA/2015 și nr. 2.385/40/2015, Tribunalul București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Societatea „Royal Cash“ - S.R.L. din București și, respectiv, de Societatea „Play&Win Games“ - S.R.L. din Botoșani în cauze având ca obiect anularea unor acte administrative.12. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate impun operatorilor economici sarcini fiscale suplimentare legate de deținerea licenței de organizare și, respectiv, a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, altele decât cele stabilite de cadrul legal aplicabil la data licențierii/autorizării. Aplicarea taxei de viciu, instituite prin prevederile Legii nr. 124/2015, unor activități economice licențiate/autorizate anterior intrării în vigoare a acestui act normativ încalcă în mod flagrant nu numai principiul neretroactivității legii civile, garantat de art. 15 din Constituție, ci și principiul previzibilității normelor juridice, principiu ce reprezintă, alături de cel al neretroactivității, o garanție a statului de drept.13. Principiul previzibilității normei juridice impune ca autoritățile publice să normeze relațiile sociale prin adoptarea de acte normative într-o asemenea manieră încât să permită oricărui subiect de drept să aibă o conduită corespunzătoare în raport cu actele normative. Lipsa acestei exigențe determină o nesiguranță a raporturilor juridice administrative, care are ca efect vătămarea în drepturile și interesele legitime ale cetățenilor.14. Aplicarea legii este un act ce trebuie realizat cu mare acuratețe, valorificând deopotrivă litera și spiritul legii. Principiul securității juridice, enunțat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, este, în fapt, principiul încrederii juridice în sensul că actul juridic trebuie să fie clar și previzibil; or, prin dispozițiile legale enunțate în textul art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 se creează grave prejudicii materiale agenților economici.15. Tribunalul București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Ele nu retroactivează, astfel că nu vin în contradicție cu dispozițiile constituționale, cu forță juridică superioară, ale art. 15 alin. (2) din Constituție, pentru că formula din conținutul legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 este clară, taxa pe viciu aplicându-se „de la data intrării în vigoare a prezentei legi“, dispunându-se, astfel, numai pentru viitor.16. În cauză, norma apreciată ca neconstituțională, cea privind instituirea „taxei de viciu“ îndeplinește condițiile constituționale necesare, fiind clară, previzibilă și permițând celor vizați să își regleze conduita, să adopte strategia pe care o consideră adecvată. În acest ultim sens, instanța subliniază că, în concret, chiar autoarea excepției a arătat că a existat dreptul de opțiune pentru continuarea activității sau nu, în funcție de noile reglementări, făcând chiar uz de prevederile art. II alin. (1) din Legea nr. 124/2015.17. Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța arată că din interpretarea acestor dispoziții legale nu rezultă că taxa de viciu trebuie plătită de la data intrării în vigoare a Legii nr. 124/2015, ci, începând cu această dată s-a modificat doar momentul la care aceasta taxă urmează a fi achitată de operatorul economic și anume, odată cu plata taxelor de autorizare. Prin această reglementare nu s-au modificat condițiile de acordare a licențelor deja emise, acestea păstrându-și valabilitatea până la data expirării lor, dispozițiile criticate dispunând numai pentru viitor, iar nu și pentru trecut.18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.19. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, menționând jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 812 din 24 noiembrie 2015.20. În ceea ce privește eventuala încălcare a principiului neretroactivității legii, din analiza susținerilor autoarei excepției din Dosarul nr. 188D/2016, reiese faptul că, în realitate, critica vizează modalitatea de aplicare a legii de către Oficiul Național al Jocurilor de Noroc, respectiv o precizare postată pe pagina de internet a instituției, potrivit căreia taxa se datorează începând cu data de 13 februarie 2015, deși legea a intrat în vigoare începând cu data de 12 iunie 2015.21. Taxa de viciu fusese introdusă prin intermediul art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014. Dispozițiile criticate stabilesc doar modificarea termenului și a modalității în care aceasta se achită - respectiv taxa de viciu urmează a se achita în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației. Mai mult, în cuprinsul art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 se prevede expres faptul că efectele reglementării se produc de la data intrării în vigoare a normei. În ceea ce privește eventuala încălcare a principiului justei așezări a sarcinilor fiscale, Guvernul consideră relevante considerentele Curții Constituționale din cuprinsul Deciziei nr. 118 din 1 februarie 2011 conform cărora „este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozitele datorate bugetului de stat, precum și cuantumul acestora. (…) Așa fiind, legiuitorul, dând expresie politicii fiscale și bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite, taxe și cuantumul acestora, bineînțeles cu condiția ca acestea să fie rezonabile și echitabile.“22. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,

    examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:23. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.24. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015, care au următorul cuprins: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și (iii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a achita taxa de viciu în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației.“25. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile și ale art. 56 alin. (2) privind justa așezare a sarcinilor fiscale.26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că cele două autoare ale acesteia pornesc de la o premisă eronată, și anume aceea potrivit căreia introducerea taxei de viciu pe jocurile de noroc s-a făcut odată cu Legea nr. 124/2015. În realitate, această taxă a fost introdusă prin art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014. Activitatea care vizează jocurile de noroc este reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 21 decembrie 2010.27. Astfel, prin art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 s-au adus modificări și completări pct. 4 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, anexă care se referă la „taxe speciale“. Astfel, prin art. I pct. 47 cu referire la lit. C din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 s-a legiferat taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licență.28. Dispozițiile art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 au fost abrogate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015. Totodată, prin Legea nr. 124/2015 s-a menținut această soluție legislativă cu privire la „taxa de viciu“, însă s-a modificat modalitatea și perioada de achitare a acesteia, având în vedere că, potrivit art. II din Legea nr. 124/2015, „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și (iii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a achita taxa de viciu în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației.“ Obligativitatea plății taxei de viciu reiese ca fiind menținută din lectura pct. 3 lit. C) din anexa la Legea nr. 124/2015.29. Așadar, obligativitatea plății taxei pe viciu instituită prin art. I pct. 47 cu referire la lit. C din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 are continuitate prin art. II din Legea nr. 124/2015 - în prima formă plata taxei de viciu se achita odată cu plata taxei de licență, iar în noua formă plata taxei de viciu se achită odată cu plata taxelor de autorizare, obligație ce incumbă tuturor organizatorilor de jocuri de noroc licențiați pe teritoriul României.30. Așadar, prevederile legale criticate fixează doar modalitatea în care este achitată taxa de viciu și anume trimestrial, ele având doar caracterul unor norme procedurale care sunt de imediată aplicare. De altfel, aceste norme sunt în favoarea societăților care desfășoară astfel de activități, având în vedere că plata nu se mai face într-o singură tranșă, ci în 4 tranșe (trimestrial).31. Cu privire la constituționalitatea articolelor din Ordonanța de urgență nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, astfel cum au fost modificate Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 241 din 6 aprilie 2017, nepublicată*) la data pronunțării prezentei decizii. Chiar dacă Ordonanța de urgență nr. 92/2014 face corp comun cu legea sa de aprobare, respectiv Legea nr. 124/2015, prevederile legale criticate au un conținut propriu, fiind de natură procedurală, ele nevizând soluția de principiu a instituirii taxei de viciu. Notă
    *) Decizia Curții Constituționale nr. 241 din 6 aprilie 2017 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 19 iulie 2017.
    32. Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea constată că dispozițiile legale criticate sunt clare, precise și previzibile și se aplică numai pentru viitor, astfel că nu poate reține încălcarea art. 1 alin. (5) și a art. 15 alin. (2) din Constituție. Dat fiind că nu prevederile legale criticate instituie taxa pe viciu, Curtea constată că prevederile art. 56 alin. (2) din Constituție nu sunt incidente în cauza de față.33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea „Royal Cash“ - S.R.L. din București în Dosarul nr. 35.691/3/CA/2015 al Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și de Societatea „Play&Win Games“ - S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 2.385/40/2015 al Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă și general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunțată în ședința din data de 4 mai 2017.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Fabian Niculae

    ----