DECRET nr. 167 din 21 aprilie 1958 (**republicat**)(*actualizat*)
privitor la prescripţia extinctiva**)
(actualizat pînă la data de 4 iulie 2003*)
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ




  • ----------
    *) Textul republicat al decretului a fost publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 11 din 15 iulie 1960. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ pînă la data de 4 iulie 2003, cu modificările şi completările aduse de: DECIZIA nr. 72 din 5 iulie 1994; DECIZIA nr. 193 din 13 mai 2003.
    **) Prezentul text republicat al Decretului nr. 167 din 21 aprilie 1958, cuprinde textul iniţial al decretului cu modificările aduse prin Decretul nr. 218 din 1 iulie 1960, avînd şi o noua numerotare a articolelor.
    Aceasta republicare cu o noua renumerotare a articolelor, s-a făcut în temeiul art. IV din Decretul nr. 218/1960.

    Articolul 1

    Dreptul la acţiune, avînd un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege.
    Odată cu stingerea dreptului la acţiune privind un drept principal se stinge şi dreptul la acţiune privind drepturile accesorii.
    Orice clauza care se abate de la reglementarea legală a prescripţiei este nulă.


    Articolul 2

    Nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricînd, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie.


    Articolul 3

    Termenul prescripţiei este de 3 ani, iar în raporturile dintre organizaţiile socialiste, de 18 luni*).
    Prin derogare de la dispoziţiile alineatului precedent, în raporturile ce izvorăsc din asigurare, termenul de prescripţie este de 2 ani, în afară acelor raporturi ce izvorăsc din asigurările de persoane în care obligaţiile devin exigibile prin ajungerea la termen sau prin amortizare; cu privire la primele de asigurare datorate în temeiul asigurărilor prin efectul legii, sînt aplicabile dispoziţiile art. 22.
    ------------
    *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 72 din 5 iulie 1994, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 6 octombrie 1994 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 republicat, constatîndu-se ca dispoziţiile privitoare la termenele de prescripţie de 18 luni din art. 3 alin. 1 al Decretului nr. 167/1958 sînt abrogate în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituţie.
    În motivarea Curţii Constituţionale s-a reţinut că prin Legea nr. 15/1990, unităţile economice de stat au fost reorganizate sub forma de regii autonome şi societăţi comerciale, astfel încît dispoziţiile din Decretul nr. 167/1958 referitoare la raporturile dintre organizaţiile socialiste nu-şi mai pot găsi aplicarea din moment ce acestea din urma au dispărut de pe scena raporturilor juridice. Este o aplicare a regulii ubi cessat ratio legis, ibi cessat lex.
    De altfel, noua Constituţie, ca şi întreaga legislaţie de după decembrie 1989, nu se mai referă la organizaţiile socialiste, iar art. 134 alin. (1) din Constituţie stabileşte ca economia României este economie de piaţa. Pe de altă parte, art. 41 alin. (1) legea fundamentală prevede că proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular şi deci nu îngăduie diferenţierea care exista în prezent în art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 sub raportul duratei termenului de prescripţie.
    În motivarea Curţii Constituţionale din DECIZIA nr. 193 din 13 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 477 din 4 iulie 2003 s-a reţinut că prin Legea nr. 15/1990 unităţile economice de stat au fost reorganizate sub forma de regii autonome şi societăţi comerciale, astfel încît dispoziţiile din Decretul nr. 167/1958 referitoare la raporturile dintre organizaţiile socialiste nu-şi mai pot găsi aplicarea din moment ce acestea din urma au dispărut, ca subiecte ale raporturilor juridice.


    Articolul 4

    În raporturile dintre organizaţiile socialiste*), termenul prescripţiei este de 6 luni în ce priveşte dreptul la:
    a) orice acţiune izvorita din transmiterea unor produse calitativ necorespunzătoare sau pentru netransmiterea în tot sau în parte a unor produse datorate;
    b) orice acţiune prin care se pretinde plata unor penalităţi ori, amenzi civile;
    c) orice acţiune pentru restituirea de diferenţe de preţ rezultate din recalcularea preţurilor în temeiul dispoziţiilor legale sau din aplicarea gresita a preţurilor sau tarifelor legale;
    d) orice acţiune a organizaţiilor socialiste*) privitoare la serviciile de telecomunicaţii ce acestea folosesc;
    e) orice acţiune izvorita dintr-un contract de transport terestru, aerian sau pe apa, îndreptată împotriva unei organizaţii socialiste*) de transport.
    Termenul de prescripţie este de un an, dacă contractul de transport a fost încheiat spre a fi executat succesiv cu mijloace de transport felurite.
    Termenul de prescripţie prevăzut de prezentul articol nu este aplicabil în raporturile dintre întreprinderile de stat pentru comerţul exterior şi organizaţiile socialiste*) furnizoare de mărfuri pentru export sau beneficiare ale produselor importate.
    --------------
    *) A se vedea Nota de la art. 3.


    Articolul 5

    Dreptul la acţiunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate, se prescrie prin împlinirea unui termen de 6 luni, în cazul în care viciile nu au fost ascunse cu viclenie.


    Articolul 6

    Dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani, iar în raporturile dintre organizaţiile socialiste*), de un an.
    --------------
    *) A se vedea Nota de la art. 3.


    Articolul 7

    Prescripţia începe să curgă de la data cînd se naşte dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită.
    În obligaţiile care urmează să se execute la cererea creditorului precum şi în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripţia începe să curgă de la data naşterii raportului de drept.
    Dacă dreptul este sub condiţie suspensivă sau cu termen suspensiv, prescripţia începe să curgă de la data cînd s-a împlinit condiţia sau a expirat termenul.


    Articolul 8

    Prescripţia dreptului la acţiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data cînd pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atît paguba cît şi pe cel care răspunde de ea.
    Dispoziţiile alineatului precedent se aplică prin asemănare şi în cazul imbogatirii fără just temei.


    Articolul 9

    Prescripţia dreptului la acţiune în anularea unui act juridic pentru violenta, începe să curgă de la data cînd aceasta a încetat.
    În caz de viclenie ori eroare sau în celelalte cazuri de anulare, prescripţia începe să curgă de la data cînd cel îndreptăţit, reprezentantul sau legal sau persoana chemată de lege să-i încuviinţeze actele, a cunoscut cauza anulării, însă cel mai tîrziu de la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului.


    Articolul 10

    În raporturile dintre organizaţiile socialiste*), prescripţia dreptului la acţiune izvorît din transmiterea unor produse calitativ sau cantitativ necorespunzătoare începe să curgă de la data cînd produsele au fost efectiv preluate de organizaţia beneficiara, indiferent dacă a fost sau nu întocmit proces-verbal la constatare a lipsurilor.
    --------------
    *) A se vedea Nota de la art. 3.


    Articolul 11

    Prescripţia dreptului la acţiune privind viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate, începe să curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai tîrziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrării.
    Prescripţia acţiunii privind viciile unei construcţii, începe să curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai tîrziu de la împlinirea a trei ani de la predare.
    Prin dispoziţiile prezentului articol nu se aduce nici o atingere termenelor de garanţie, legale sau convenţionale.


    Articolul 12

    În cazul cînd un debitor este obligat la prestaţiuni succesive, dreptul la acţiune cu privire la fiecare din aceste prestaţiuni se stinge printr-o prescripţie deosebită.


    Articolul 13

    Cursul prescripţiei se suspenda:
    a) cît timp cel împotriva căruia ea curge este împiedicat de un caz de forta majoră să facă acte de întrerupere;
    b) pe timpul cît creditorul sau debitorul face parte din Forţele Armate ale Republicii Populare Române, iar acestea sînt puse pe picior de război;
    c) pînă la rezolvarea reclamaţiei administrative făcuta de cel îndreptăţit, cu privire la despăgubiri sau restituiri, în temeiul unui contract de transport sau de prestare a serviciilor de posta şi telecomunicaţii, însă cel mai tîrziu pînă la expirarea unui termen de 3 luni socotit de la înregistrarea reclamaţiei.


    Articolul 14

    Între părinţi sau tutor şi cei ce se afla sub ocrotirea lor, între curator şi acei pe care îi reprezintă precum şi între orice altă persoană care, în temeiul legii sau al hotărîrii judecătoreşti, administrează bunurile altora şi cei ale căror bunuri sînt astfel administrate, prescripţia nu curge cît timp socotelile nu au fost date şi aprobate.
    Prescripţia nu curge împotriva celui lipsit de capacitate de exerciţiu, cît timp nu are reprezentant legal şi nici împotriva celui cu capacitate restrînsa, cît timp nu are cine să-i încuviinţeze actele.
    Prescripţia nu curge între soţi în timpul căsătoriei.


    Articolul 15

    După încetarea suspendării, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul curs înainte de suspendare.
    Prescripţia nu se va împlini totuşi înainte de expirarea unui termen de 6 luni, socotit de la încetarea cauzei de suspendare, cu excepţia prescripţiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor împlini decît după expirarea unui termen de o luna de la suspendare.


    Articolul 16

    Prescripţia se întrerupe:
    a) prin recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie, făcuta de cel în folosul căruia curge prescripţia.
    În raporturile dintre organizaţiile socialiste, recunoaşterea nu întrerupe curgerea prescripţiei*);
    b) prin introducerea unei cereri de chemare în judecata ori de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanţa judecătorească, ori la un organ de arbitraj, necompetent;
    c) printr-un act începător de executare.
    Prescripţia nu este întreruptă, dacă s-a pronunţat încetarea procesului, dacă cererea de chemare în judecata sau executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat, ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea.
    ------------
    *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 193 din 13 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 477 din 4 iulie 2003 s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 lit. a) alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctiva, constatîndu-se că acestea nu mai sînt în vigoare, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie.
    **) A se vedea şi Nota de la art. 3.


    Articolul 17

    Întreruperea şterge prescripţia începută înainte de a se fi ivit împrejurarea care a întrerupt-o.
    După întrerupere începe să curgă o noua prescripţie.
    În cazul cînd prescripţia a fost întreruptă printr-o cerere de chemare în judecata ori de arbitrare sau printr-un act începător de executare, noua prescripţie nu începe să curgă cît timp hotărîrea de admitere a cererii nu a rămas definitivă sau, în cazul executării, pînă la îndeplinirea ultimului act de executare.


    Articolul 18

    Instanţa judecătorească şi organul arbitral sînt obligate ca, din oficiu, sa cerceteze, dacă dreptul la acţiune sau la executarea silită este prescris.


    Articolul 19

    Instanţa judecătorească sau organul arbitral poate, în cazul în care constata ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripţie a fost depăşit, sa dispună chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea acţiunii, ori sa încuviinţeze executarea silită.
    Cererea de repunere în termen va putea fi făcuta numai în termen de o luna de la încetarea cauzelor care justifica depăşirea termenului de prescripţie.


    Articolul 20

    Debitorul care a executat obligaţia după ce dreptul la acţiune al creditorului s-a prescris, nu are dreptul sa ceara înapoierea prestaţiei, chiar dacă la data executării nu stia ca termenul prescripţiei era împlinit.
    Dispoziţiile alineatului precedent nu sînt aplicabile în cazul cînd debitorul este o organizaţie socialistă*), dacă la împlinirea prescripţiei aceasta organizaţie este obligată, potrivit legii, sa verse la bugetul de stat ceea ce datora fostului creditor.
    ------------
    *) A se vedea Nota de la art. 3.


    Articolul 21

    Dispoziţiile Decretului de faţa nu se aplică dreptului la acţiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitatiune, servitute şi superficie.


    Articolul 22

    Impozitele şi taxele datorate statului, contribuţia pentru asigurări sociale, precum şi primele de asigurare datorate în temeiul asigurărilor prin efectul legii, rămîn supuse dispoziţiilor privitoare la prescripţie din legile speciale.


    Articolul 23

    Dreptul la acţiunea privitoare la sume de bani consemnate sau depuse la instituţiile de banca, credit şi economie sau la orice alte organizaţii socialiste*), pe seama statului ori a organizaţiilor de stat, se prescrie în termen de 3 ani de la data consemnării sau depunerii.
    Cu toate acestea cînd eliberarea sumelor consemnate sau depuse este condiţionată de un act al organului judecătoresc sau al altui organ de stat, aceste sume vor fi restituite celor în drept la prezentarea actului respectiv; dreptul la acţiune în acest din urmă caz se prescrie în termen de un an de la data cînd se poate cere restituirea pe baza actului organului de stat.
    Dispoziţiile alineatelor precedente nu sînt aplicabile sumelor constituite drept garanţie pe baza normelor legale sau a clauzelor contractuale.
    ------------
    *) A se vedea Nota de la art. 3.


    Articolul 24

    Dreptul la acţiunea privitoare la sumele de bani încasate din vînzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc, se prescrie în termen de 60 zile de data cînd urma să aibă loc spectacolul.


    Articolul 25

    Dispoziţiile prezentului Decret sînt aplicabile şi prescripţiilor neimplinite la data intrării sale în vigoare, în care caz termenele de prescripţie prevăzute în Decretul de faţa vor fi socotite ca încep să curgă de la intrarea în vigoare a acestui Decret.
    Cu toate acestea, dispoziţiile legii anterioare, privitoare la termenele de prescripţie, rămîn mai departe aplicabile, dacă termenele ce ele prevăd se împlinesc înaintea celor fixate prin prezentul Decret.


    Articolul 26.

    Pe data intrării în vigoare a Decretului de faţa, se abroga orice dispoziţii legale contrare prezentului Decret, în afară de cele care stabilesc un termen de prescripţie mai scurt decît termenul corespunzător prevăzut prin Decretul de faţa.
    -------------