LEGE Nr. 106 din 25 septembrie 1996
Legea protecţiei civile
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 241 din 3 octombrie 1996



    Parlamentul României adopta prezenta lege.

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    Protecţia civilă este o componenta a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate în scopul asigurării protecţiei populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a factorilor de mediu, în caz de război sau dezastre.


    Articolul 2

    Atribuţiile protecţiei civile sunt:
    a) prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamicului din aer sau dezastrelor;
    b) protecţia populaţiei împotriva efectelor armelor de nimicire în masa şi convenţionale sau dezastrelor;
    c) asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale;
    d) participarea la acţiunile de limitare şi de inlaturare a urmărilor atacurilor inamicului sau a dezastrelor;
    e) asanarea teritoriului de munitia rămasă neexplodata;
    f) pregătirea populaţiei în vederea asigurării protecţiei;
    g) participarea cu forte şi mijloace specifice la pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare.
    Activităţile protecţiei civile se planifica, se organizează şi se realizează în concordanta cu reglementările existente în documentele privind dreptul internaţional umanitar la care România este parte.


    Articolul 3

    Măsurile organizatorice şi de pregătire pentru protecţia civilă se stabilesc, din timp de pace, şi se intensifica la proclamarea stării de asediu, de urgenta, la declararea mobilizării sau a stării de război.
    Organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor de intensificare a măsurilor de protecţie civilă în situaţii excepţionale se hotărăsc de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii.


    Articolul 4

    Ministerele, autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, ale administraţiei publice locale, instituţiile publice şi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate a acestora, răspund de executarea măsurilor de protecţie civilă, stabilite prin prezenta lege, fiecare în domeniul sau de activitate.
    Ori de cîte ori prevederile prezentei legi se referă la judeţe, municipii, sectoare, oraşe şi comune se înţelege autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul respectiv.


    Articolul 5

    Cetăţenii români au dreptul şi obligaţia de a participa la activitatea de pregătire în vederea cunoaşterii şi aplicării regulilor şi măsurilor de protecţie civilă.


    Articolul 6

    Măsurile de protecţie a populaţiei şi a bunurilor materiale se organizează în raport cu clasificarea pentru protecţia civilă a localităţilor, a autorităţilor administraţiei publice, a instituţiilor publice şi a agenţilor economici, stabilită prin norme tehnice elaborate de Comandamentul protecţiei civile.


    Capitolul 2 Organizarea protecţiei civile


    Articolul 7

    Protecţia civilă se organizează, din timp de pace, la ministere şi la celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, la judeţe, localităţi, instituţii publice şi agenţi economici, pe principiul administrativ-teritorial şi al locului de muncă.


    Articolul 8

    Structura organizatorică a protecţiei civile cuprinde: şefi de protecţie civilă, Comandamentul protecţiei civile, inspectorate, comisii, unităţi, subunitati şi formaţiuni.
    Structurile prevăzute la alin. 1 fac parte din forţele de protecţie şi nu se includ în efectivele forţelor armate.


    Articolul 9

    Şeful protecţiei civile în România este primul-ministru. Acesta conduce activitatea de protecţie civilă prin ministrul apărării naţionale. Coordonarea generală a protecţiei civile pe întreg teritoriul tarii şi exercitarea controlului se realizează de Comandamentul protecţiei civile care funcţionează ca organ de specialitate al ministrului apărării naţionale.
    Comandamentul protecţiei civile cuprinde inspectoratele judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, unităţile, subunitatile şi formaţiunile militare de protecţie civilă existente pe timp de pace sau care se completează şi se înfiinţează la mobilizare.


    Articolul 10

    Şefii protecţiei civile de la autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice şi agenţii economici sunt conducătorii acestora. Şefii protecţiei civile conduc activitatea de specialitate prin inspectori de protecţie civilă.
    În plan teritorial, prefectii şi primării, ca şefi ai protecţiei civile, conduc, îndrumă şi controlează realizarea măsurilor de protecţie civilă la toate localităţile, instituţiile publice şi agenţii economici din unităţile administrativ-teritoriale respective.


    Articolul 11

    La ministere, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, oraşe, comune, instituţii publice şi agenţi economici cu peste 100 de angajaţi, se organizează comisii de protecţie civilă conduse de un inspector de specialitate. Acestea se organizează şi la instituţii publice şi la agenţi economici importanti, care au sub 100 de angajaţi, care se stabilesc de către inspectoratele de protecţie civilă.
    Inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Apărării Naţionale din unităţile administrativ-teritoriale respective. Organizarea, funcţionarea, precum şi structura acestora se aproba de ministrul apărării naţionale, la propunerea comandantului Comandamentului protecţiei civile.


    Articolul 12

    Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, municipiile, oraşele, instituţiile publice şi agenţii economici cu peste 500 de angajaţi, precum şi agenţii economici clasificati din punct de vedere al protecţiei civile, sunt obligaţi sa prevadă în statele de funcţiuni şi sa încadreze inspectori de protecţie civilă, cu avizul Comandamentului protecţiei civile, al inspectoratelor de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia. La municipiile reşedinţa de judeţ, funcţia de inspector de protecţie civilă se încadrează cu ofiţer activ de specialitate.
    La municipii, oraşe, precum şi la agenţii economici cu peste 3.000 de angajaţi, pentru activitatea de protecţie civilă se încadrează personal tehnic de specialitate ajutator, salarizat de unitatea respectiva.
    La comune, instituţii publice şi agenţi economici care nu se regăsesc în alin. 1, funcţia de inspector de protecţie civilă se asigura prin cumul de funcţii.
    Funcţia de inspector de protecţie civilă se include în nomenclatorul de meserii.


    Articolul 13

    Comisiile de protecţie civilă de specialitate se organizează la autorităţile publice judeţene, municipale şi de sector. Personalul acestora, pe lângă atribuţiile ce îi revin potrivit funcţiilor ce le ocupa, îndeplineşte şi sarcini de protecţie civilă. Comisiile de protecţie civilă de specialitate se constituie pe următoarele domenii: evacuare, transmisiuni-alarmare, protecţie-adăpostire, deblocare-salvare, energetic, antichimic, medical, de mediu, sanitar-veterinar, drumuri şi poduri, informatica, agricultura şi alimentaţie, logistica, transport şi altele.
    Şefii comisiilor de protecţie civilă de specialitate fac parte din comisia judeteana, respectiv comisia municipiului Bucureşti, de apărare împotriva dezastrelor.
    Pentru menţinerea ordinii şi asigurarea pazei, a prevenirii şi stingerii incendiilor, în situaţiile prevăzute de prezenta lege, se va coopera cu organele specializate ale Ministerului de Interne.


    Articolul 14

    Unităţile, subunitatile şi formaţiunile de protecţie civilă se constituie, din timp de pace, la: centralele nuclearo-electronice, combinatele chimice sau la alte obiective economice care constituie surse potenţiale de risc nuclear, chimic sau biologic, în raport cu importanţa acestora. Completarea cu militari în termen, voluntari sau militari care îşi satisfac stagiul militar alternativ se asigura prin structurile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. Unităţile, subunitatile şi formaţiunile de protecţie civilă se înfiinţează şi se completează la mobilizare, în raport cu planurile întocmite în acest scop.


    Articolul 15

    Formaţiunile de protecţie civilă sunt forte specializate de intervenţie care participa la limitarea şi la înlăturarea urmărilor atacurilor teroriste, inamice sau a dezastrelor.
    Formaţiunile de protecţie civilă se organizează la autorităţile administraţiei publice, instituţii publice şi agenţi economici, cu persoane fără obligaţii militare, după cum urmează:
    a) la autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, cu angajaţi care îşi desfăşoară activitatea în aceste unităţi;
    b) la judeţe, municipii, sectoare şi oraşe, cu angajaţi ai instituţiilor publice din unităţile administrativ-teritoriale respective;
    c) în cartiere, pe străzi şi grupuri de blocuri, cu cetăţeni care nu au obligaţia de a participa la acţiunile de protecţie civilă la locul de muncă;
    d) la comune, cu locuitori de pe teritoriul acestora;
    e) la instituţii publice şi agenţi economici cu peste 100 de angajaţi, cu personal din cadrul acestora.


    Articolul 16

    Formaţiunile de protecţie civilă se pot constitui, în raport cu nevoile protecţiei civile, pe specialitatile: observare-cercetare, transmisiuni-alarmare, energetic, protecţie-adăpostire, deblocare-salvare, instalaţii, drumuri şi poduri, protecţie antichimica şi a mediului, medical, sanitar-veterinar, pirotehnic, logistica, transport şi altele.


    Articolul 17

    Formaţiunile de protecţie civilă se încadrează cu persoane apte de muncă, bărbaţi în vârsta de la 18 la 60 de ani şi femei, de la 18 la 55 de ani, persoane fără obligaţii militare şi persoane cu obligaţii militare, mobilizate la locul de muncă.


    Articolul 18

    Conducerea activităţilor de protecţie civilă se realizează de Comandamentul protecţiei civile, prin reţeaua punctelor de comanda, care se asigura, din timp de pace, la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, la cele judeţene, municipale, de sectoare, orăşeneşti, alte localităţi importante, precum şi la instituţii publice şi agenţi economici.
    CAP.3
    Pregătirea pentru protecţia civilă


    Articolul 19

    Pregătirea pentru protecţia civilă se executa pe categorii de personal şi funcţii. Planurile, programele, formele şi durata pregătirii se stabilesc de Comandamentul protecţiei civile şi se aproba de şeful protecţiei civile din România.
    La pregătirea pentru protecţia civilă participa şefii protecţiei civile, inspectoratele, comisiile, unităţile şi formaţiunile de protecţie civilă, formaţiunile sanitar-voluntare de Cruce Roşie, formaţiunile civile de pompieri, alte formaţiuni, salariaţi din instituţii publice şi agenţi economici, studenţii, elevii, alte categorii de cetăţeni, precum şi personalul civil al forţelor armate.


    Articolul 20

    Comandamentul protecţiei civile şi inspectoratele de protecţie civilă organizează, periodic, exercitii şi aplicaţii de protecţie civilă şi de intervenţii la dezastre. La aceste activităţi participa forţele şi mijloacele de protecţie civilă, precum şi comisiile de apărare împotriva dezastrelor.


    Articolul 21

    Şefii protecţiei civile, personalul din inspectorate, comisiile şi comandantii formatiunilor de protecţie civilă executa, o dată la 2-4 ani sau ori de cîte ori este nevoie, cursuri sau convocări de pregătire, cu scoatere din producţie, cu o durată de 5-25 de zile lucrătoare, organizate de Comandamentul protecţiei civile sau de inspectoratele de protecţie civilă judeţene şi al municipiului Bucureşti. Aceste cursuri se vor desfăşura în Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrelor din protecţia civilă, precum şi în centrele de pregătire în domeniul protecţiei civile zonale, judeţene şi al municipiului Bucureşti.


    Articolul 22

    Studenţii şi elevii executa pregătirea pentru protecţia civilă prin teme specifice cuprinse în programele de învăţământ, stabilite de Comandamentul protecţiei civile împreună cu Ministerul Învăţământului.


    Articolul 23

    Pregătirea personalului încadrat în protecţia civilă, în alte forme organizatorice decît cele prevăzute la art. 21, este obligatorie şi se desfăşoară în timpul sau, după caz, în afară programului de lucru, conform hotărârii conducătorului unităţilor ai căror angajaţi sunt.


    Capitolul 4 Protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale


    Articolul 24

    Prevenirea populaţiei şi protecţia acesteia şi a bunurilor materiale împotriva efectelor armelor convenţionale, nucleare, biologice, chimice sau a dezastrelor se asigura printr-un ansamblu de măsuri, constind din: înştiinţare şi alarmare, evacuare, adăpostire, protecţie antichimica şi biologica, mascare, camuflare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice.


    Articolul 25

    Înştiinţarea este activitatea de transmitere a mesajelor despre pericolul atacurilor din aer, contaminarii radioactive, chimice sau biologice şi al dezastrelor, la autorităţile administraţiei publice şi inspectoratele de protecţie civilă, în scopul evitării surprinderii, alarmarii, adapostirii populaţiei şi protecţiei unor bunuri materiale.
    Înştiinţarea se asigura de Comandamentul protecţiei civile şi de inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, pe baza datelor primite de la Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, Statul Major al Marinei Militare, marile unităţi şi unităţile subordonate acestora, precum şi de la alte surse de informare.


    Articolul 26

    Alarmarea este activitatea prin care se avertizeaza populaţia despre pericolul iminent al atacurilor din aer, contaminarii radioactive, chimice, biologice, precum şi al dezastrelor, în scopul trecerii de îndată şi în mod organizat la aplicarea măsurilor de protecţie şi de intervenţie.


    Articolul 27

    Înştiinţarea şi alarmarea se realizează prin mijloace speciale de înştiinţare şi alarmare, prin sistemul de telecomunicaţii teritoriale, prin staţii radio şi radiotelefoane, prin studiourile şi staţiile de radiodifuziune şi de televiziune, indiferent de forma de proprietate a acestora şi prin alte mijloace.
    Mijloacele de alarmare specifice se instaleaza în locurile stabilite de inspectoratele de protecţie civilă.


    Articolul 28

    În cazul unui atac aerian iminent, atunci când nu s-a declarat stare de război, primele mesaje de prealarma şi de alarma se transmit cu aprobarea ministrului apărării naţionale.


    Articolul 29

    În scopul verificării sistemului de înştiinţare şi alarmare din localităţi, instituţii publice şi agenţi economici, periodic se executa exercitii de alarmare publică.
    Pentru avertizarea populaţiei, folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se executa numai cu aprobarea sefilor protecţiei civile de la localităţile, instituţiile publice sau de la agenţii economici afectaţi.


    Articolul 30

    În cazul atacurilor sau al dezastrelor se executa evacuarea, pe baza planurilor întocmite în acest scop.


    Articolul 31

    Pentru organizarea şi conducerea acţiunilor de evacuare se constituie Comisia centrala de evacuare, condusă de secretarul general al Guvernului, din care fac parte secretari de stat şi conducatori ai autorităţilor din administraţia publică implicata. Comisia îşi constituie un secretariat tehnic permanent condus de comandantul Comandamentului protecţiei civile.
    În teritoriu se constituie comisii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru evacuare, conduse de subprefecţi, Comisiile de evacuare îşi constituie secretariate tehnice permanente, conduse de către şefii inspectoratelor de protecţie civilă judeţene şi al municipiului Bucureşti.
    Principiile evacuarii, structura, componenta, atribuţiile specifice şi modul de finanţare a comisiilor de evacuare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
    Trecerea la executarea acţiunii de evacuare pe timp de război se hotărăşte de către Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, la propunerea ministrului apărării naţionale.


    Articolul 32

    Protecţia prin adăpostire se realizează în scopul ocrotirii cetăţenilor împotriva atacurilor inamicului, efectelor dezastrelor şi se asigura prin lucrări special construite ca puncte de comanda şi adaposturi de protecţie civilă, precum şi în subsolul clădirilor şi în alte spaţii care se amenajeaza în acest scop, potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Comandamentul protecţiei civile.
    Adăposturile de protecţie civilă pot fi publice, ale agenţilor economici sau ale persoanelor fizice, potrivit sursei de finanţare a investiţiei respective. Adăposturile de protecţie civilă, aflate în administrarea organelor administraţiei publice locale, sunt adaposturi publice gestionate de consiliile locale.


    Articolul 33

    Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice, agenţii economici, precum şi proprietarii de imobile cu destinaţie locativă, au obligaţia sa prevadă la noile investiţii în construcţie sau la extinderile imobilelor existente adaposturi de protecţie civilă, potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice aprobate de ministrul apărării naţionale. Cheltuielile pentru aceste lucrări se suporta de către proprietarii investiţiei respective şi nu pot depăşi 5% din valoarea de construcţii-montaj a acestora. La eliberarea autorizaţiei de construcţie se obţin, obligatoriu, şi avizele Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor de protecţie civilă judeţene sau al municipiului Bucureşti, după caz, care se eliberează în condiţiile stabilite prin instrucţiuni de specialitate.
    Taxele aferente eliberării avizelor se stabilesc de comun acord cu consiliul local, potrivit legii.


    Articolul 34

    Proiectarea, construirea şi amenajarea punctelor de comanda şi a adaposturilor de protecţie civilă se realizează pe baza normelor şi instrucţiunilor tehnice, aprobate de şeful protecţiei civile, ţinând seama de importanţa localităţilor, a instituţiilor publice şi a agenţilor economici.


    Articolul 35

    În timp de pace, adăposturile de protecţie civilă se pot da în folosinţă pentru alte nevoi, cu avizul Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, după caz, cu obligaţia de a fi menţinute în permanenta stare de funcţionare şi a le elibera, în caz de nevoie, în maximum 24 de ore.
    Adăposturile amenajate ca puncte de comanda nu pot primi alta destinaţie.


    Articolul 36

    Trecerea la construirea adaposturilor şi amenajarea altor spaţii de adăpostire, cuprinse în planurile de mobilizare, se face o dată cu punerea în aplicare a acestora.


    Articolul 37

    Protecţia antichimica a populaţiei reprezintă acţiunea de ocrotire a cetăţenilor împotriva contaminarii radioactive, chimice sau biologice şi se asigura prin mijloace speciale de protecţie individuală, colectivă şi prin alte măsuri tehnice şi organizatorice, care se realizează din timp de pace, cu prioritate în zonele de risc nuclear, chimic sau biologic.
    Agenţii economici cu surse de pericol nuclear, chimic sau biologic au obligaţia de a evalua periodic zonele de risc, de a stabili măsurile de prevenire şi de protecţie necesare, de a asigura înştiinţarea autorităţilor publice, alarmarea şi protecţia populaţiei afectate.


    Capitolul 5 Limitarea şi înlăturarea urmărilor atacurilor din aer sau ale dezastrelor


    Articolul 38

    La acţiunile de limitare şi inlaturare a urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor participa unităţi militare şi formaţiuni de protecţie civilă existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza în timp scurt, unităţi şi formaţiuni militare ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, în funcţie de misiunile şi situaţia acestora, formaţiuni civile de pompieri, formaţiuni sanitar-voluntare, alte formaţiuni, angajaţi, studenţi, elevi şi alţi cetăţeni apţi de muncă.


    Articolul 39

    Organizarea, conducerea, principiile de întrebuinţare a inspectoratelor, comisiilor, unităţilor militare şi formatiunilor de protecţie civilă, în acţiunea de limitare şi inlaturare a urmărilor atacurilor sau a dezastrelor, precum şi a planurilor operative întocmite în acest scop, se stabilesc prin regulamente şi instrucţiuni de specialitate, elaborate de Comandamentul protecţiei civile şi aprobate de şeful protecţiei civile din România.


    Articolul 40

    Asanarea terenului şi neutralizarea de muniţii rămase neexplodate se executa de către subunitatile specializate şi specialişti ai Comandamentului protecţiei civile şi inspectoratelor de protecţie civilă judeţene sau al municipiului Bucureşti.


    Articolul 41

    Ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici, precum şi cetăţenii care iau cunoştinţa de existenta muniţiilor rămase neexplodate au obligaţia sa anunţe, de îndată, organul de poliţie cel mai apropiat sau inspectoratul de protecţie civilă, în vederea executării lucrărilor de asanare a terenului de munitiile rămase neexplodate.


    Articolul 42

    Munitiile se distrug în poligoane ale Ministerului Apărării Naţionale sau pe terenuri puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale, pe a căror rază administrativ-teritorială se executa lucrări de asanare. Terenurile stabilite pentru distrugerea muniţiei se amenajeaza potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice specifice, elaborate de Comandamentul protecţiei civile, cu respectarea stricta a factorilor de mediu.
    Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, instituţiile publice şi agenţii economici asigura subunitatii militare, care executa asanarea terenului de munitiile rămase neexplodate, accesul în teren, mina de lucru auxiliara, mijloace de transport, materiale, asistenţa sanitară, precum şi cazarea şi hranirea efectivelor necesare lucrărilor de asanare.


    Articolul 43

    Materialele explozive şi mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea muniţiei rămase neexplodate se pun la dispoziţia specialiştilor pirotehnicieni, la cererea Comandamentului protecţiei civile şi a inspectoratelor de protecţie civilă judeţene şi al municipiului Bucureşti, de către Ministerul Apărării Naţionale şi de organele de poliţie teritoriale, după caz. Contravaloarea materialelor explozive şi a mijloacelor de aprindere se suporta de Ministerul Apărării Naţionale.


    Capitolul 6 Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice,

    agenţilor economici şi cetăţenilor, pentru realizarea măsurilor de protecţie
    civilă

    Secţiunea 1 Atribuţiile comune ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi

    locale, instituţiilor publice şi agenţilor economici

    Articolul 44

    Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi agenţii economici sunt obligaţi să asigure protecţia populaţiei, angajaţilor şi a bunurilor materiale în caz de dezastre sau pe timp de război, în care scop îndeplinesc următoarele atribuţii comune:
    a) organizează şi asigura personalul necesar pentru încadrarea inspectoratelor, comisiilor şi formatiunilor de protecţie civilă proprii, precum şi pregătirea acestora pe baza planurilor de protecţie civilă întocmite în timp de pace;
    b) organizează şi executa, cu efective şi mijloace tehnice proprii, limitarea şi înlăturarea urmărilor atacurilor din aer sau ale dezastrelor;
    c) informează oportun Comandamentul protecţiei civile, inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia despre depăşirea valorilor permise ale calităţii factorilor de mediu şi producerea unor dezastre, precum şi intrarea în ţara, tranzitarea sau depozitarea pe teritoriul României a unor substanţe toxice sau radioactive;
    d) stabilesc metode şi procedee specifice de protecţie a populaţiei;
    e) asigura şi realizează, pe baza planurilor întocmite în timp de pace, mijloacele necesare şi măsurile pentru înştiinţarea, alarmarea, protecţia şi pregătirea organelor de conducere, angajaţilor, populaţiei, precum şi protecţia colectivităţilor de animale şi a bunurilor materiale, în cazul atacurilor din aer sau al dezastrelor, potrivit normelor stabilite de Comandamentul protecţiei civile;
    f) stabilesc posibilităţile de utilizare pentru adăpostire, prin folosirea galeriilor, tunelurilor, minelor, a altor construcţii subterane specifice activităţii proprii, precum şi a proprietăţilor naturale ale terenului şi întocmesc documentaţiile tehnice pentru amenajarea acestora ca spaţii de adăpostire pentru protecţia civilă în timp de război sau la dezastre;
    g) asigura planurile generale cu amplasamentele construcţiilor, instalaţiilor şi accesului la subsolurile construcţiilor proprii, pe care le pun la dispoziţia inspectoratelor de protecţie civilă, a organelor de poliţie şi a pompierilor;
    h) organizează şi asigura evacuarea populaţiei, angajaţilor, colectivităţilor de animale şi a unor bunuri materiale în situaţii speciale, în conformitate cu prevederile planurilor întocmite în acest scop şi în raport cu situaţia creata;
    i) executa, pe baza tematicii stabilite cu acordul Comandamentului protecţiei civile, studii, cercetări ştiinţifice, documentaţii de fabricaţie, proiecte şi experimentari, în scopul îmbunătăţirii şi perfecţionării măsurilor şi mijloacelor de protecţie civilă;
    j) prezintă propuneri cu privire la clasificarea agenţilor economici, pe baza criteriilor stabilite de Comandamentul protecţiei civile;
    k) asigura mijloacele materiale şi financiare necesare construirii, amenajării, modernizării şi întreţinerii punctelor de comanda, adaposturilor, sistemului de înştiinţare şi alarmare, a mijloacelor de protecţie şi de intervenţie, procesului de pregătire, precum şi a celorlalte măsuri de protecţie civilă proprii şi ale unităţilor din subordine;
    l) studiază şi stabileşte modul de folosire şi de adaptare a unor mijloace tehnice şi utilaje pentru nevoile de protecţie civilă;
    m) asigura inzestrarea cu tehnica şi materiale a formatiunilor de protecţie civilă, potrivit normelor elaborate de Comandamentul protecţiei civile;
    n) organizează şi asigura depozitarea, conservarea, întreţinerea şi evidenta mijloacelor tehnice şi a materialelor destinate protecţiei civile;
    o) asigura materiale didactice şi spaţii necesare pregătirii pentru protecţia civilă;
    p) asigura aplicarea măsurilor de mascare, precum şi de camuflare a surselor luminoase şi calorice;
    r) asigura periodic, prin intermediul presei scrise şi al mijloacelor audiovizuale locale, instruirea cu notiuni elementare a cetăţenilor, asupra principalelor măsuri pe care aceştia trebuie să le ia în caz de dezastru;
    s) constituie, în domeniul apărării în caz de dezastre, comisii de apărare împotriva dezastrelor, potrivit legii;
    t) îndeplinesc orice alte atribuţii referitoare la protecţia civilă, potrivit legii.
    Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, coordonează activitatea de aplicare a măsurilor de protecţie civilă pe plan local şi organizează pregătirea categoriilor de personal cu atribuţii în domeniul protecţiei civile, stabilite prin hotărâre a Guvernului.


    Secţiunea a 2-a Atribuţiile specifice unor autorităţi ale administraţiei publice centrale


    Articolul 45

    Ministerul Apărării Naţionale în colaborare cu autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate realizează măsurile de protecţie civilă, prin Comandamentul protecţiei civile, în care scop:
    a) elaborează regulamente, instrucţiuni şi norme cu privire la organizarea, inzestrarea şi întrebuinţarea inspectoratelor, comisiilor, unităţilor şi formatiunilor de protecţie civilă, executarea misiunilor şi atribuţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici;
    b) organizează, îndrumă şi controlează pregătirea de protecţie civilă a personalului încadrat în protecţia civilă, precum şi a populaţiei;
    c) analizează periodic, împreună cu autorităţile administraţiei publice, stadiul realizării măsurilor de protecţie civilă;
    d) prezintă rapoarte şi propuneri Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, cu privire la realizarea măsurilor de protecţie civilă;
    e) organizează şi asigura înştiinţarea organelor de conducere de la unele autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate, de la judeţe şi localităţi, despre pericolul atacurilor din aer, contaminarii radioactive, chimice şi biologice, precum alarmarea populaţiei; stabileşte semnalele de alarma aeriană, alarma la dezastre, alarma chimica şi de încetare a alarmei;
    f) asigura inzestrarea cu bunuri materiale în timp de pace şi de război a Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor, subunitatilor şi unităţilor militare de protecţie civilă, pe baza normelor stabilite de Comandamentul protecţiei civile;
    g) conduce şi coordonează, prin Comandamentul protecţiei civile, inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, acţiunile de limitare şi de inlaturare a urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor;
    h) participa cu unităţi şi subunitati din structura proprie la executarea controlului contaminarii radioactive, chimice sau biologice, precum şi la decontaminarea terenului, populaţiei şi a bunurilor materiale din zonele afectate;
    i) verifica aplicarea măsurilor de protecţie civilă la unităţile şi formaţiunile subordonate;
    j) asigura pregătirea populaţiei şi angajaţilor în probleme de protecţie civilă prin folosirea mijloacelor de informare în masa;
    k) avizează proiectele planurilor de asigurare materială, tehnica şi financiară, pentru protecţia civilă, ale autorităţilor administraţiei publice;
    l) controlează activitatea de supraveghere radioactiva şi chimica a mediului şi realizarea măsurilor de protecţie a populaţiei, a colectivităţilor mari de animale, a bunurilor materiale, precum şi a florei şi faunei naturale;
    m) participa prin institutele sale specializate la executarea unor studii şi cercetări ştiinţifice privind realizarea şi aplicarea măsurilor de protecţie civilă;
    n) stabileşte gradul de protecţie pentru punctele de comanda destinate Presedentiei, Parlamentului şi Guvernului României şi asigura, prin organele de specialitate de protecţie civilă, starea de operativitate a acestora, cu mijloacele materiale şi financiare puse la dispoziţie de către instituţiile beneficiare;
    o) întocmeşte planurile şi tematica de învăţământ pentru pregătirea militarilor din unităţile militare, în domeniul protecţiei civile.


    Articolul 46

    Oficiul de Stat pentru Probleme Speciale exercita următoarele atribuţii:
    a) cuprinde în planul de mobilizare a economiei naţionale propunerile de realizare a măsurilor de protecţie civilă, elaborate şi coordonate de Comandamentul protecţiei civile, pe baza cererilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi ale instituţiilor publice şi agenţilor economici;
    b) urmăreşte, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, modul de realizare a lucrărilor din programul de investiţii curente pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale, precum şi măsurile de asigurare tehnico-materiale a activităţilor de protecţie civilă.


    Articolul 47

    Ministerul de Interne exercita următoarele atribuţii:
    a) participa, cu efective şi mijloace proprii, la acţiunile de protecţie, evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale, limitarea şi înlăturarea urmărilor atacurilor inamicului sau ale dezastrelor, precum şi la alte acţiuni de protecţie civilă;
    b) stabileşte măsurile de protecţie civilă la organele şi unităţile subordonate şi asigură realizarea lor, pe baza prezentei legi, a regulamentelor şi instrucţiunilor proprii;
    c) organizează şi tine evidenta populaţiei care se evacueaza în situaţii de război, cît şi în caz de dezastre;
    d) asigura paza muniţiei rămase neexplodate şi a terenurilor în curs de asanare;
    e) organizează intervenţia formatiunilor de specialitate proprii pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, pe timpul acţiunilor de protecţie civilă;
    f) reorganizează sistemele de paza generală din localităţi, stabileşte măsurile pentru asigurarea pazei instituţiilor publice şi agenţilor economici importanti şi verifica funcţionarea pazei acestora;
    g) controlează, îndrumă şi dirijeaza circulaţia autovehiculelor şi a pietonilor, în funcţie de situaţia creata, şi participa la asigurarea măsurilor stabilite la nivel central şi local pe linie de protecţie civilă;
    h) participa la verificarea aplicării măsurilor de camuflare a luminilor din localităţi, precum şi a mijloacelor de transport.


    Articolul 48

    Ministerul Industriilor exercita următoarele atribuţii:
    a) stabileşte prin agenţii economici, care produc, prelucreaza, manipuleaza, depozitează, utilizează sau transporta substanţe toxice industriale, măsurile de prevenire a accidentului chimic, zonele de risc chimic, gradul de pericol pentru angajaţi, populaţie şi animale, măsurile de intervenţie în caz de accident chimic, metode, procedee şi mijloace de protecţie a angajaţilor, populaţiei, animalelor, culturilor şi bunurilor materiale;
    b) colaborează, prin Comandamentul protecţiei civile, cu Ministerul Apărării Naţionale şi alte ministere interesate, la stabilirea metodelor, procedeelor şi mijloacelor de mascare, de protecţie, de cercetare chimica, de decontaminare, de reţinere a substanţelor radioactive şi a agenţilor biologici;
    c) asigură realizarea, din timp de pace şi la război, a necesarului de: medicamente, substanţe şi preparate radioprotectoare şi antidoturi; substanţe şi amestecuri de decontaminare chimica, radioactiva şi biologica; materiale şi aparate pentru protecţia pielii, a căilor respiratorii şi pentru reţinerea agenţilor nocivi;
    d) asigura stabilitatea şi funcţionarea neîntreruptă a sistemului energetic naţional în condiţii de război sau de dezastre;
    e) stabileşte zonele de inundabilitate pentru barajele hidrotehnice; asigura înştiinţarea şi alarmarea populaţiei în aval de acestea;
    f) asigura, prin contract, alimentarea cu energie electrica a punctelor de comanda de protecţie civilă;
    g) coordonează, în situaţii speciale, aplicarea de către unităţile subordonate a măsurilor de camuflaj al iluminatului public;
    h) stabileşte şi asigura aplicarea tuturor măsurilor de securitate nucleara, de întocmire şi aplicare a planurilor de protecţie civilă şi intervenţie pentru centralele nuclearo electrice;
    i) participa, cu personalul şi tehnica de specialitate, din unităţile subordonate, la intervenţii pentru înlăturarea urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor;
    j) asigura, pe bază de contract, funcţionarea permanenta, verificarea, întreţinerea şi repararea sirenelor electrice prin sucursalele judeţene, municipale şi orăşeneşti.


    Articolul 49

    Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei exercita următoarele atribuţii:
    a) stabileşte, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, măsurile pentru protecţia animalelor, culturilor, cerealelor, furajelor, materiilor prime şi produselor agroalimentare şi asigura aducerea la îndeplinire a acestora în timp de război sau de dezastre;
    b) stabileşte norme privind folosirea solului, produselor animale şi vegetale, a materiilor prime, produselor agroalimentare contaminate, în funcţie de natura şi gradul de contaminare;
    c) asigura aparatura şi personalul pentru executarea controlului contaminarii radioactive, chimice sau biologice a solului, culturilor, materiilor prime şi produselor agroalimentare;
    d) asigura stocurile de medicamente şi biopreparate pentru desfăşurarea acţiunilor sanitar-veterinare şi fitosanitare;
    e) participa la acţiunile de decontaminare a animalelor, materiilor prime, a produselor agroalimentare şi a altor bunuri din unităţile agricole cu capital majoritar de stat sau privat ale industriei alimentare, folosind personalul şi tehnica din unităţile subordonate.


    Articolul 50

    Ministerul Sănătăţii exercita următoarele atribuţii:
    a) coordonează şi asigura asistenţa medico-sanitară în timp de război sau de dezastre;
    b) asigura controlul radioactiv, chimic şi biologic al mediului înconjurător, al alimentelor şi populaţiei; urmăreşte şi asigura aplicarea şi respectarea stricta a normelor sanitaro-igienice şi antiepidemice;
    c) emite, cu acordul Ministerului Apărării Naţionale, instrucţiuni privind organizarea, inzestrarea şi funcţionarea formatiunilor medico-sanitare, destinate asistenţei medicale de urgenta a victimelor din rindul populaţiei, în timp de război sau de dezastre;
    d) verifica împreună cu Comandamentul protecţiei civile, prin antrenamente şi exercitii, pregătirea pentru intervenţie a formatiunilor medico-sanitare şi asigura, împreună cu consiliile judeţene şi locale, baza tehnico-materială a acestora;
    e) asigura stocurile necesare pentru dotarea unităţilor medico-sanitare cu aparatura necesară investigatiilor în caz de contaminare radioactiva, chimica, biologica şi aprovizionarea cu sortimentele şi cantităţile necesare de aparatura şi instrumentar medical, singe şi substituenti, medicamente, biopreparate şi alte mijloace necesare acordării asistenţei medicale;
    f) organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenţei medicale în timp de război sau de dezastre.


    Articolul 51

    Ministerul Transporturilor exercita următoarele atribuţii:
    a) stabileşte, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, măsurile de protecţie colectivă a călătorilor aflaţi în staţiile de cale ferată, metrou, autogări, aeroporturi, porturi şi ecluze şi asigura, prin agenţii economici din domeniu, realizarea măsurilor de protecţie civilă a acestora, conform reglementărilor internaţionale la care România este parte;
    b) stabileşte în baza unui plan comun, cu Ministerul Sănătăţii şi autorităţile administraţiei publice, mijloacele de transport necesare care urmează a fi asigurate de agenţii economici din domeniu, pentru acţiunile de evacuare, intervenţie şi transportul răniţilor;
    c) participa cu unităţile sanitare proprii, împreună cu serviciile de urgenta teritoriale ale Ministerului Sănătăţii, în baza unui plan comun, la acordarea asistenţei medicale de urgenta victimelor de pe raza de responsabilitate;
    d) stabileşte şi asigura, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Sănătăţii, mijloacele tehnice necesare controlului contaminarii radioactive şi chimice şi executarea operaţiunilor de decontaminare a mijloacelor de transport din zona de responsabilitate;
    e) executa lucrări de protecţie civilă la metrou, finanţate de la bugetul de stat, şi asigura exploatarea şi întreţinerea acestora.


    Articolul 52

    Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului exercita următoarele atribuţii:
    a) participa, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale, la elaborarea instrucţiunilor de proiectare şi de executare a punctelor de comanda, adaposturilor de protecţie civilă, precum şi a căilor de acces spre acestea;
    b) elaborează variante de folosire a mijloacelor din dotare pentru intervenţii la obiective de importanţa vitala, avariate, în vederea restabilirii capacităţilor acestora;
    c) urmăreşte realizarea din timp de pace a obiectivelor de amenajare şi de pregătire a teritoriului, destinate protecţiei populaţiei şi bunurilor materiale în timp de război sau de dezastre.


    Articolul 53

    Ministerul Comunicaţiilor exercita următoarele atribuţii;
    a) executa studii şi cercetări, în colaborare cu Comandamentul protecţiei civile, pentru dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de transmisiuni, de înştiinţare şi alarmare pentru protecţia civilă;
    b) executa cu prioritate instalarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transmisiuni pentru protecţia civilă, pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii;
    c) asigura stabilitatea funcţionarii permanente a statiilor centrale şi locale de radio şi televiziune şi a celorlalte mijloace de telecomunicaţii, în scopul înştiinţării şi alarmarii populaţiei, la declararea mobilizării, stării de război şi în caz de dezastre, precum şi a legăturilor necesare pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă.


    Articolul 54

    Ministerul Învăţământului exercita următoarele atribuţii:
    a) stabileşte şi asigura din timp de pace, împreună cu autorităţile administraţiei publice, măsurile privind organizarea şi funcţionarea învăţământului de toate gradele, în timp de război;
    b) întocmeşte împreună cu Comandamentul protecţiei civile, planul şi tematica de învăţământ pentru pregătirea elevilor şi studenţilor în domeniul protecţiei civile; asigura personalul şi materialul didactic necesar acestor activităţi.


    Articolul 55

    Consiliul Naţional al Audiovizualului, în exercitarea atribuţiilor sale legale, stabileşte norme obligatorii referitoare la:
    a) asigurarea informării populaţiei cu privire la cunoaşterea şi aplicarea măsurilor de protecţie civilă;
    b) transmiterea semnalelor de prevenire a populaţiei despre pericolul atacului din aer, al contaminarii radioactive, chimice sau cu agenţi biologici şi a altor comunicate cu privire la aplicarea măsurilor de protecţie civilă.


    Articolul 56

    Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului exercita următoarele atribuţii:
    a) executa supravegherea meteorologica, hidrologica, de contaminare radioactiva, chimica şi biologica şi a factorilor de mediu;
    b) stabileşte zonele de risc, în caz de inundaţii şi de alte evenimente hidrotehnice şi meteorologice periculoase;
    c) asigura înştiinţarea organelor de protecţie civilă locale, a Comandamentului protecţiei civile şi alarmarea populaţiei în aval de baraje sau alte lucrări hidrotehnice proprii;
    d) stabileşte metode şi procedee de decontaminare a apei şi a altor factori de mediu, precum şi norme admise pentru întrebuinţarea apei contaminate;
    e) stabileşte norme de dotare, asigura, cu aparatura şi materialele necesare, reţeaua de control şi de supraveghere a contaminarii factorilor de mediu şi de pregătire a personalului din subordine.


    Articolul 57

    Societatea Naţionala de Cruce Roşie din România exercita următoarele atribuţii:
    a) asigura organizarea, încadrarea şi funcţionarea detasamentelor sanitare şi posturilor de prim ajutor, precum şi pregătirea surorilor de Cruce Roşie prin filialele de Cruce Roşie judeţene, de sectoare şi a municipiului Bucureşti, în vederea participării acestora la acţiunea de acordare a primului ajutor victimelor, precum şi la aplicarea regulilor de igiena colectivă în caz de război sau de dezastre;
    b) participa la realizarea măsurilor sanitare, de evacuare a populaţiei, precum şi la ajutorarea sinistratilor;
    c) participa la pregătirea populaţiei prin cursuri sanitare de masa, pentru acordarea primului ajutor în caz de război sau de dezastre.


    Secţiunea a 3-a Atribuţiile specifice autorităţilor administraţiei publice locale


    Articolul 58

    Consiliul local exercita următoarele atribuţii:
    a) aproba structura organizatorică de protecţie civilă din localitate;
    b) repartizează şi eşalonează fonduri pentru protecţia civilă, o dată cu aprobarea bugetului local;
    c) gestionează, depozitează, întreţine şi conserva tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilă;
    d) aproba modalităţile de înştiinţare şi alarmare de protecţie civilă în localitate, cît şi măsurile de protecţie individuală şi colectivă a populaţiei, a colectivităţilor de animale şi a bunurilor materiale;
    e) aproba măsurile ce se propun de şeful protecţiei civile pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer.


    Articolul 59

    Primarul exercita următoarele atribuţii:
    a) conduce inspectoratul subordonat şi activitatea de protecţie civilă pe plan local;
    b) propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă din localitate;
    c) numeşte în funcţie, cu avizul inspectoratului de protecţie civilă judeţean, al municipiului Bucureşti sau ale sectoarelor acestuia, pe şeful inspectoratului de protecţie civilă; stabileşte sediul inspectoratului de protecţie civilă şi locul punctului de comanda;
    d) prevede în proiectul bugetului local fondurile necesare realizării lucrărilor de investiţii, dotării punctelor de comanda şi adaposturilor, inzestrarii cu tehnica şi materiale a formatiunilor de protecţie civilă, precum şi cele necesare realizării celorlalte măsuri de protecţie civilă;
    e) aproba planurile operative şi de pregătire a formatiunilor de protecţie civilă şi propune consiliului local măsuri pentru buna funcţionare a sistemului de înştiinţare şi alarmare, întreţinerea fondului de adăpostire şi a materialelor de protecţie civilă;
    f) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor catastrofelor, calamităţilor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele de specialitate ale statului. În acest scop poate mobiliza şi populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din localitate, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite;
    g) participa la convocări de pregătire, exercitii, aplicaţii şi la alte activităţi de protecţie civilă organizate potrivit legii;
    h) asigura aducerea la îndeplinire a măsurilor de protecţie civilă stabilite de şeful protecţiei civile judeţene;
    i) analizează şi informează periodic consiliul local despre stadiul realizării activităţilor de protecţie civilă.


    Articolul 60

    Consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin serviciile de specialitate subordonate, exercita următoarele atribuţii:
    a) asigura repartizarea, împreună cu direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana şi a municipiului Bucureşti, a fondurilor pentru realizarea lucrărilor de investiţii, dotare şi desfăşurare a activităţilor protecţiei civile, în baza proiectelor de buget ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale;
    b) gestionează, depozitează, întreţine şi asigura conservarea tehnicii, aparaturii şi materialelor de protecţie civilă şi asigura spaţiile de depozitare pentru materialele necesare la dezastre;
    c) pune la dispoziţia inspectoratului de protecţie civilă judeţean, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, precum şi formatiunilor de protecţie civilă organizate de acestea, logistica, aparatura şi materialele de protecţie civilă pentru instrucţie şi intervenţie;
    d) asigura localurile, organizează paza, prevenirea incendiilor şi securitatea depozitelor de materiale, a punctelor de comanda şi a sediilor inspectoratelor de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia.


    Articolul 61

    Prefectul exercita următoarele atribuţii:
    a) asigura şi controlează respectarea prevederilor legii protecţiei civile, prin inspectoratul de protecţie civilă, la toate autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi la agenţii economici de pe raza administrativ-teritorială;
    b) propune structura organizatorică, planurile operative şi de pregătire pentru protecţia civilă, elaborate de inspectoratul de protecţie civilă;
    c) aproba conceptia şi executarea aplicatiilor, exerciţiilor de alarmare şi a altor activităţi de instruire conduse de inspectoratul de protecţie civilă;
    d) răspunde, în condiţiile stabilite de lege, de aducerea la îndeplinire a măsurilor de inlaturare a urmărilor atacurilor inamicului şi ale dezastrelor;
    e) prezintă comisiei administrative proiecte de hotărâri cu privire la completarea sistemului de înştiinţare şi alarmare a populaţiei, a fondului de adăpostire, a bazei materiale şi a altor măsuri de protecţie a populaţiei şi a bunurilor materiale;
    f) răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei din zonele de risc nuclear, chimic, biologic sau în aval de barajele hidrotehnice;
    g) aproba lista agenţilor economici, instituţiilor publice din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, care asigura componenta formatiunilor de protecţie civilă la nivel administrativ-teritorial.


    Secţiunea a 4-a Atribuţiile specifice instituţiilor publice şi agenţilor economici


    Articolul 62

    Instituţiile publice şi agenţii economici, care produc, prelucreaza, manipuleaza, depozitează, utilizează sau transporta substanţe toxice, substanţe radioactive sau preparate biologice, precum şi proprietarii de baraje hidrotehnice, exercita şi următoarele atribuţii specifice:
    a) stabilesc măsurile de prevenire a unor accidente, zonele de risc şi gradul de pericol pentru populaţie şi pentru mediu, măsurile de protecţie şi de intervenţie şi asigura aparatura şi asistenţa tehnica de specialitate în zonele afectate;
    b) stabilesc şi realizează măsurile de protecţie civilă a angajaţilor şi bunurilor materiale proprii; conduc nemijlocit acţiunile de intervenţie;
    c) informează oportun inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia despre intrarea în ţara, tranzitarea sau depozitarea unor substanţe toxice sau radioactive;
    d) organizează şi executa controlul contaminarii radioactive, chimice şi biologice a materiilor prime şi produselor finite şi realizează măsurile de decontaminare a personalului, terenului, clădirilor şi utilajelor;
    e) organizează şi asigura participarea la pregătirea de protecţie civilă a personalului încadrat în comisii, a formatiunilor de protecţie civilă şi a angajaţilor;
    f) înştiinţează persoanele şi organismele cu atribuţii în domeniu despre pericolul producerii dezastrului.


    Articolul 63

    Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici vor lua măsuri pentru repartizarea şi asigurarea spaţiilor necesare activităţilor de protecţie civilă.


    Secţiunea a 5-a Obligaţiile şi drepturile cetăţenilor pentru realizarea măsurilor de

    protecţie civilă

    Articolul 64

    Pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă cetăţenii au următoarele obligaţii:
    a) sa participe la pregătirea pentru protecţia civilă, în scopul însuşirii cunoştinţelor şi deprinderilor necesare infaptuirii acestei activităţi;
    b) să respecte regulile şi măsurile de protecţie împotriva factorilor distructivi ai armelor de nimicire în masa, ai armelor convenţionale, mijloacelor incendiare şi dezastrelor;
    c) sa realizeze şi sa întreţină adăposturile de interes colectiv sau sa amenajeze spaţiile de adăpostire din clădirile ori de pe terenul proprietate personală, potrivit legii;
    d) să-şi asigure mijloace individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apa, alte materiale necesare pentru asigurarea protecţiei şi pentru participarea la executarea unor acţiuni de intervenţie;
    e) sa participe la acţiunile de limitare şi inlaturare a urmărilor atacurilor inamicului, la localizarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor;
    f) sa îndeplinească toate măsurile stabilite de către organele de protecţie civilă.


    Articolul 65

    Cetăţenii care participa la acţiunile de protecţie civilă au următoarele drepturi:
    a) beneficiază gratuit de asistenţa medicală, medicamente, spitalizare şi de pensia pentru accidentele sau bolile ce au survenit pe timpul şedinţelor de pregătire sau al participării la acţiuni de intervenţie de protecţie civilă;
    b) li se asigura mijloace de transport şi de protecţie pe timpul pregătirii sau desfăşurării acţiunilor de intervenţie de protecţie civilă;
    c) beneficiază gratuit de hrana şi de cazare pe timpul participării la acţiunile de limitare şi inlaturare a efectelor atacurilor inamicului sau dezastrelor;
    d) pot fi recompensati, prin acordarea de diplome, insigne sau alte însemne, bani sau bunuri materiale, în cazul în care se evidenţiază în cadrul acţiunilor de protecţie civilă.


    Capitolul 7 Asigurarea materială şi financiară de protecţie civilă


    Articolul 66

    Inzestrarea şi dotarea cu bunuri materiale în timp de pace şi de război a Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor judeţene, subunitatilor şi unităţilor militare de protecţie civilă se asigura de Ministerul Apărării Naţionale pe baza normelor de inzestrare aprobate de şeful protecţiei civile din România.


    Articolul 67

    Dotarea cu bunuri materiale a inspectoratelor, comisiilor, formatiunilor de protecţie civilă, punctelor de comanda şi a populaţiei, în timp de pace şi de război, se realizează potrivit normelor de inzestrare elaborate de Comandamentul protecţiei civile.


    Articolul 68

    Coordonarea asigurării cu tehnica şi materiale specifice de protecţie civilă se executa de către Comandamentul protecţiei civile, pe baza propunerilor autorităţilor administraţiei publice şi a instituţiilor publice, precum şi ale agenţilor economici.
    Contractarea şi aprovizionarea bunurilor materiale se asigura de către fiecare beneficiar, contra cost. Tehnica şi alte categorii de materiale necesare protecţiei civile pot fi asigurate şi prin rechiziţii şi sponsorizări, potrivit legii.


    Articolul 69

    Organele şi autorităţile administraţiei publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici au obligaţia de a satisface comenzile de materiale şi tehnica necesare protecţiei civile, integral şi în termenele stabilite prin contracte, în timp de pace şi, cu prioritate, în timp de război.


    Articolul 70

    Finanţarea obiectivelor de investiţii şi dezvoltare, la nivel naţional, pentru protecţia civilă, se asigura de la bugetul de stat din fondurile prevăzute la capitolul "Cheltuieli pentru protecţia civilă".
    Obiectivele de investiţii şi dezvoltare se stabilesc de către Guvern, la propunerea Comandamentului protecţiei civile.


    Articolul 71

    Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de protecţie civilă la nivel naţional, judeţean, al municipiului Bucureşti şi al sectoarelor acestuia, oraşelor şi comunelor se asigura din bugetul de stat şi bugetele locale, după caz, din capitolul "Cheltuieli pentru protecţia civilă", precum şi din alte fonduri legal constituite pe baza planurilor de dotare şi cheltuieli, întocmite şi aprobate în acest sens.
    Obiectivele şi fondurile băneşti propuse se avizează de Comandamentul protecţiei civile pentru a fi puse de acord cu strategia programelor de dezvoltare în teritoriu.
    Fundamentarea cifrelor de plan se realizează de comun acord cu comisiile de protecţie civilă, care urmăresc şi controlează modul de cheltuire a fondurilor alocate.


    Articolul 72

    Fondurile băneşti necesare realizării măsurilor de protecţie civilă la instituţiile publice şi la agenţii economici se asigura din bugetele şi resursele proprii sau din alte fonduri legal constituite.


    Articolul 73

    Materialele didactice necesare pentru protecţia civilă, ca: filme, diafilme, planşe, manuale, broşuri, pliante şi altele se realizează şi se asigura, contra cost, de Ministerul Apărării Naţionale şi se difuzează autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici.
    Autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice şi agenţii economici, cu acordul Comandamentului protecţiei civile, inspectoratele de protecţie civilă pot realiza materiale de popularizare de protecţie civilă, emisiuni radio şi de televiziune, ca şi alte activităţi.
    Materialele pentru marcarea focului, necesare pregătirii prin aplicaţii şi exercitii, se asigura, fără plata, de Ministerul Apărării Naţionale.


    Articolul 74

    Pe timpul pregătirii de protecţie civilă, al cursurilor sau convocarilor cu scoatere din producţie, al exerciţiilor, aplicatiilor şi al altor forme de instruire pentru protecţia civilă, participanţii primesc salariul, drepturile băneşti de transport şi de cazare de la unităţile în care sunt încadraţi, conform legislaţiei în vigoare şi prevederilor contractului colectiv de muncă.


    Articolul 75

    Personalul inspectoratelor, al comisiilor şi formatiunilor de protecţie civilă, pe timpul intervenţiei, aplicatiilor sau al activităţilor de pregătire, poarta uniforme cu însemnele protecţiei civile, iar contravaloarea uniformelor se suporta de autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice şi agenţii economici. Modelul uniformelor cît şi portul acestora se stabilesc prin instrucţiunile aprobate de Ministerul Apărării Naţionale. Autovehiculele destinate protecţiei civile poarta însemne distincte şi se doteaza cu mijloace tehnice necesare pentru legături şi avertizare.


    Articolul 76

    Depozitarea, întreţinerea, repararea şi evidenta bunurilor de protecţie civilă, precum şi durata de folosinţă a acestora se stabilesc potrivit normelor tehnice elaborate de Comandamentul protecţiei civile.


    Articolul 77

    Comandamentul protecţiei civile şi inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia ţin evidenta statistica a bunurilor din inzestrarea formatiunilor de protecţie civilă şi controlează existenta, calitatea, starea de întreţinere şi folosirea acestora.


    Capitolul 8 Sancţiuni


    Articolul 78

    Constituie contravenţii şi se sancţionează următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni:
    a) refuzul de a organiza, inzestra şi instrui formaţiunile de protecţie civilă, conform art. 44 alin. 1 lit. a), k), m) şi o); art. 58 lit. a); art. 59 lit. b), d), e), g); art. 60 lit. a), c), d); art. 61 lit. b) şi g); art. 62 lit. e) şi art. 69;
    b) neanuntarea autorităţilor în drept despre producerea dezastrelor, conform art. 37 alin. 2; art. 44 alin. 1 lit. c); art. 48 lit e); art. 56 lit. c) şi art. 62 lit. c) şi f);
    c) neanuntarea de îndată a descoperirii muniţiilor rămase neexplodate şi neasigurarea condiţiilor de asanare şi distrugere a muniţiei de către unităţile specializate, conform art. 41 şi art. 42;
    d) folosirea mijloacelor şi sistemelor de transmisiuni-alarmare, a tehnicii, aparaturii, materialelor şi echipamentelor de protecţie civilă în alte scopuri decît cele pentru care sunt destinate; deteriorarea şi neasigurarea menţinerii în permanenta stare de funcţionare a acestora, conform art. 29 alin. 2; art. 35 şi art. 53 lit. b);
    e) neintretinerea mijloacelor de transmisiuni-alarmare a punctelor de comanda şi a spaţiilor de adăpostire, precum şi a tehnicii destinate protecţiei civile, conform art. 48 lit. j); art. 53 lit. c); art. 58 lit. c) art. 60 lit. b) şi art. 64 lit. c);
    f) refuzul de a îndeplini măsurile de prevenire şi protecţie a oamenilor, mediului şi bunurilor materiale, de a participa la pregătirea de protecţie civilă sau la acţiuni de intervenţie, conform art. 21; art. 48 lit. a) şi i); art. 49 lit. a), c), d) şi e); art. 50 lit. b) şi e); art. 51 lit. a) şi e); art. 59 lit. f); art. 61 lit. f); art. 62 lit. d) şi art. 64 lit. a) şi e);
    g) neintocmirea documentelor operative de planificare, organizare, inzestrare şi conducere, specifice protecţiei civile, conform art. 39; art. 44 alin. 1 lit. e), g) şi h) şi art. 62 lit. b);
    h) împiedicarea, sub orice formă, a organelor de control de a-şi exercită atribuţiile, conform art. 10;
    i) eliberarea autorizaţiilor de construcţii civile, fără avizul organelor militare prevăzute în lege, conform art. 33.


    Articolul 79

    Contravenţiile prevăzute la art. 78 se sancţionează, după cum urmează:
    a) cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 78 lit. c), g) şi h);
    b) cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 78 lit. a) şi i);
    c) cu amendă de la 2.000.000 lei la 3.000.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 78 lit. b) şi d);
    d) cu amendă de la 3.000.000 lei la 4.000.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 78 lit. e);
    e) cu amendă de la 4.000.000 lei la 5.000.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 78 lit. f);


    Articolul 80

    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către şeful protecţiei civile de la autorităţile administraţiei publice, precum şi de către persoanele cu atribuţii de control, împuternicite de comandantul Comandamentului protecţiei civile.


    Articolul 81

    Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, contravenientul poate face plîngere la judecătorie în termen de 15 zile de la comunicare.


    Articolul 82

    Regimul contravenţiilor din prezenta lege se completează şi se actualizează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.


    Capitolul 9 Dispoziţii finale


    Articolul 83

    Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 2/1978 privind apărarea civilă în Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 24 din 27 martie 1978, Decretul nr. 430/1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă, publicat în Buletinul Oficial nr. 103 din 15 noiembrie 1978, Hotărârea Guvernului nr. 531/1992 privind realizarea unor măsuri de apărare civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 22 septembrie 1992, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
    p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    MARŢIAN DAN
    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 10 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
    PREŞEDINTELE SENATULUI
    prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
    -----------------------