HOTĂRÂRE nr. 1.438 din 2 septembrie 2004
pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 872 din 24 septembrie 2004



    În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, şi al art. 107 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

    Articolul 1

    (1) Se aprobă regulamentele-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi, prevăzute în anexele nr. 1-3 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
    (2) Serviciile prevăzute la alin. (1) pot funcţiona numai pe baza licenţei eliberate de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.


    Articolul 2

    (1) În cadrul serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi al celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi se pot desfăşura, în interesul copiilor, activităţi de voluntariat.
    (2) Persoanele care desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1) trebuie să aibă acordul organelor de conducere ale persoanei juridice care a înfiinţat sau în structura căreia funcţionează serviciul respectiv, să prezinte cazierul judiciar şi să încheie un contract cuprinzând drepturile şi obligaţiile concrete ce îi revin pe perioada în care desfăşoară activităţi de voluntariat, în condiţiile Legii voluntariatului nr. 195/2001, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 3

    (1) Autorităţile ori persoanele juridice prevăzute de lege aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare a serviciilor pe care le înfiinţează, pe baza prevederilor regulamentului-cadru specific fiecărui tip de serviciu.
    (2) Atribuţiile fiecărui tip de serviciu, prevăzute în regulamentul-cadru, se completează şi cu alte atribuţii, în funcţie de caracteristicile serviciului şi de nevoile unităţilor administrativ-teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea.


    Articolul 4

    Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.
    PRIM-MINISTRU
    ADRIAN NĂSTASE
    Contrasemnează:
    ---------------
    Ministrul muncii,
    solidarităţii sociale şi familiei,
    Dan Mircea Popescu
    Ministru de stat,
    ministrul administraţiei şi internelor,
    Marian Florian Săniuţă
    Ministrul delegat
    pentru administraţia publică,
    Gheorghe Emacu
    Ministrul finanţelor publice,
    Mihai Nicolae Tănăsescu
    p. Secretarul de stat al
    Autorităţii Naţionale pentru
    Protecţia Copilului şi Adopţie,
    Vali Sonia Botezatu
    Bucureşti, 2 septembrie 2004.
    Nr. 1.438.


    Anexa 1
    REGULAMENT-CADRU
    de organizare şi funcţionare a serviciilor de tip rezidenţial

    Articolul 1

    (1) Serviciile de tip rezidenţial au rolul de a asigura protecţia, creşterea şi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi, ca urmare a stabilirii, în condiţiile legii, a măsurii plasamentului.
    (2) Din categoria serviciilor de tip rezidenţial fac parte centrele de plasament, centrele de primire a copilului în regim de urgenţă şi centrele maternale. În sensul prezentului regulament, centrele de plasament includ şi casele de tip familial.
    (3) Serviciile de tip rezidenţial pot avea caracter specializat, în funcţie de nevoile şi de caracteristicile copiilor protejaţi.


    Articolul 2

    (1) Serviciile de tip rezidenţial pot fi înfiinţate prin:
    a) hotărâre a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti;
    b) hotărâre a unor organisme private acreditate.
    (2) Serviciile de tip rezidenţial înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale se organizează numai în structura direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, în regim de componente funcţionale ale acestora, fără personalitate juridică.
    (3) Serviciile de tip rezidenţial pot fi înfiinţate de organismele private acreditate numai cu aprobarea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.


    Articolul 3

    Principiile care stau la baza activităţii serviciilor de tip rezidenţial sunt:
    a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
    b) deschiderea către comunitate;
    c) asigurarea în mod adecvat a unor modele de rol şi statut social, prin încadrarea în unitate a unui personal mixt şi deschiderea centrului către comunitate;
    d) egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
    e) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor;
    f) respectarea demnităţii copilului;
    g) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinându-se cont de vârsta şi de gradul său de maturitate;
    h) menţinerea relaţiilor personale ale copilului şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament;
    i) menţinerea împreună a fraţilor;
    j) promovarea unui model familial de îngrijire a copilului;
    k) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului;
    l) asigurarea protecţiei copilului pe o perioadă determinată, până la integrarea sau reintegrarea acestuia în familia naturală, extinsă sau substitutivă;
    m) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului;
    n) asigurarea unei intervenţii profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;
    o) asigurarea confidenţialităţii şi a eticii profesionale.


    Articolul 4

    Beneficiarii serviciilor de tip rezidenţial sunt:
    a) copiii separaţi, temporar sau definitiv, de părinţii lor, ca urmare a stabilirii, în condiţiile legii, a măsurii plasamentului în acest tip de serviciu;
    b) copiii pentru care a fost dispus, în condiţiile legii, plasamentul în regim de urgenţă;
    c) tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care beneficiază, în condiţiile legii, de protecţie specială;
    d) cuplurile părinte/reprezentant legal - copil, în situaţia constatării riscului de abandon al copilului din motive neimputabile părintelui/reprezentantului legal sau în situaţia includerii acestuia într-un program de restabilire a legăturilor familiale;
    e) copiii neînsoţiţi de către părinţi sau de alt reprezentant legal, care solicită o formă de protecţie în condiţiile reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor.


    Articolul 5

    (1) Accesul beneficiarilor în cadrul serviciilor de tip rezidenţial se face în baza:
    a) măsurilor de plasament dispuse în condiţiile legii de către comisiile pentru protecţia copilului sau instanţa judecătorească;
    b) dispoziţiilor de plasament în regim de urgenţă, emise de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau de către instanţa judecătorească;
    c) dispoziţiei de admitere a cuplului mamă-copil în cadrul centrului maternal, emisă de organele de conducere ale persoanei juridice în structura căreia funcţionează acest tip de serviciu, precum şi contractului de rezidenţă a mamei.
    (2) Contractul de rezidenţă reprezintă convenţia încheiată între mamă şi organele de conducere ale persoanei juridice în structura căreia funcţionează centrul maternal, care reglementează obiectivele intervenţiei, drepturile şi obligaţiile părţilor, condiţiile şi modul de încetare a acordării serviciului, precum şi perioada pe care se acordă acesta.
    (3) Contractul prevăzut la alin. (2) se încheie pe o perioadă de maximum 12 luni.


    Articolul 6

    Serviciile de tip rezidenţial îndeplinesc următoarele atribuţii, în funcţie de specificul şi de nevoile fiecărei categorii de beneficiari:
    a) asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiţiile igienico-sanitare necesare protecţiei speciale a copiilor, tinerilor şi, după caz, mamelor care beneficiază de acest tip de serviciu, în funcţie de nevoile şi de caracteristicile fiecărei categorii de beneficiari;
    b) asigură, după caz, supravegherea stării de sănătate, asistenţă medicală, recuperare, îngrijire şi supraveghere permanentă a beneficiarilor;
    c) asigură paza şi securitatea beneficiarilor;
    d) asigură beneficiarilor protecţie şi asistenţă în cunoaşterea şi exercitarea drepturilor lor;
    e) asigură accesul beneficiarilor la educaţie, informare, cultură;
    f) asigură educaţia informală şi nonformală a beneficiarilor, în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale;
    g) asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea;
    h) asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor;
    i) asigură participarea beneficiarilor la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor;
    j) asigură intervenţie de specialitate;
    k) contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie;
    l) urmăresc modalităţile concrete de punere în aplicare a măsurilor de protecţie specială, integrarea şi evoluţia beneficiarilor în cadrul serviciului şi formulează propuneri vizând completarea sau modificarea planului individualizat de protecţie sau îmbunătăţirea calităţii îngrijirii acordate;
    m) asigură posibilităţi de petrecere a timpului liber.


    Articolul 7

    (1) Organizarea, numărul de posturi şi categoriile de personal pentru serviciile de tip rezidenţial se aprobă, după caz, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sau prin hotărâre a organelor de conducere ale organismelor private acreditate, pregătirea personalului fiind adaptată caracteristicilor şi nevoilor de îngrijire ale copiilor protejaţi, precum şi obiectivelor respectivului serviciu.
    (2) Structura orientativă a personalului serviciilor de tip rezidenţial este formată din următoarele categorii:
    a) personal de conducere;
    b) personal de educare şi îngrijire - educator, educator puericultor, educator specializat, pedagog social, supraveghetor de noapte;
    c) personal de specialitate - psiholog, medic, asistent social, kinetoterapeut, logoped, fizioterapeut, psihopedagog, instructor de educaţie, asistent medical;
    d) personal administrativ;
    e) personal de întreţinere şi pază.
    (3) Ponderea categoriilor de personal prevăzute la alin. (2) se stabileşte luându-se în considerare necesitatea asigurării unei îngrijiri de calitate şi adaptate nevoilor copiilor protejaţi în cadrul serviciilor de tip rezidenţial, în funcţie de specificul activităţilor derulate putând fi antrenate şi alte categorii de personal.
    (4) Pachetul de servicii medicale, precum şi modul de acordare a acestora se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului.


    Articolul 8

    (1) Conducerea serviciilor de tip rezidenţial este asigurată de un şef de centru, asimilat din punct de vedere al salarizării cu şeful de serviciu.
    (2) Ocuparea postului de şef de centru se face prin concurs sau, după caz, prin examen, în condiţiile legii.
    (3) Candidaţii pentru ocuparea postului de şef de centru trebuie să fie absolvenţi cu diplomă de licenţă ai învăţământului universitar de lungă durată în domeniul ştiinţelor socioumane, cu vechime de minimum 2 ani în specialitate, sau absolvenţi cu diplomă de licenţă ai învăţământului superior, cu experienţă de minimum 3 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
    (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), postul de şef de centru poate fi ocupat şi de candidaţi absolvenţi ai studiilor liceale sau postliceale de specialitate, cu experienţa de minimum 5 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului.


    Articolul 9

    (1) Şeful de centru asigură conducerea serviciului de tip rezidenţial şi răspunde de buna funcţionare şi de îndeplinirea atribuţiilor care revin acestui serviciu.
    (2) Şeful de centru îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:
    a) desfăşoară activităţi pentru promovarea imaginii centrului în comunitate;
    b) asigură, în cadrul serviciului, promovarea principiilor şi normelor prevăzute de Convenţia O.N.U. cu privire la drepturile copilului; ia în considerare şi analizează orice sesizare care îi este adresată, referitoare la încălcări ale drepturilor copilului în cadrul serviciului pe care îl conduce;
    c) răspunde de calitatea activităţilor desfăşurate de personalul din cadrul serviciului şi dispune, în limita competenţei, măsuri de organizare care să conducă la îmbunătăţirea acestor activităţi sau, după caz, formulează propuneri în acest sens;
    d) asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor desfăşurate de personalul serviciului şi propune organului competent sancţiuni disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile;
    e) organizează activitatea personalului şi asigură respectarea timpului de lucru şi a regulamentului de organizare şi funcţionare;
    f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în fişa postului sau care i-au fost delegate în mod expres.


    Anexa 2
    REGULAMENT-CADRU
    de organizare şi funcţionare a serviciilor de zi

    Articolul 1

    (1) Serviciile de zi au rolul de a asigura menţinerea, refacerea şi dezvoltarea capacităţilor copilului şi ale părinţilor săi, pentru depăşirea situaţiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa.
    (2) Din categoria serviciilor de zi fac parte:
    a) centrele de zi;
    b) centrele de consiliere şi sprijin pentru părinţi;
    c) centrele de asistenţă şi sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale;
    d) serviciile de monitorizare, asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispuse să îşi abandoneze copilul.
    (3) Serviciile de zi pot avea caracter specializat, în funcţie de nevoile şi de caracteristicile copiilor şi ale părinţilor lor.
    (4) Serviciile de zi pot fi organizate şi în complexuri de servicii cuprinzând două sau mai multe tipuri de servicii prevăzute la alin. (2).


    Articolul 2

    (1) Serviciile de zi pot fi înfiinţate, după caz, prin hotărâre a consiliului local, hotărâre a consiliului judeţean sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti ori prin hotărâre a unor organisme private acreditate să desfăşoare activităţi de protecţie a drepturilor copilului sau protecţie specială a acestuia.
    (2) Consiliile locale pot înfiinţa servicii de zi în mod autonom sau prin asociere, potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivă.
    (3) Serviciile de zi, înfiinţate de consiliile locale, se organizează ca unităţi cu personalitate juridică în subordinea acestora şi sub coordonarea serviciului public de asistenţă socială de la nivelul municipiilor şi oraşelor sau, după caz, sub coordonarea persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale.
    (4) Serviciile de zi înfiinţate de consiliul judeţean sau de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti funcţionează ca unităţi fără personalitate juridică în structura Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi se adresează numai copiilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială.


    Articolul 3

    Principiile care stau la baza activităţii serviciilor de zi sunt:
    a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
    b) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor;
    c) respectarea demnităţii copilului;
    d) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinându-se cont de vârsta şi de gradul său de maturitate;
    e) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului;
    f) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului;
    g) asigurarea unei intervenţii profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;
    h) asigurarea confidenţialităţii şi a eticii profesionale;
    i) responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti;
    j) primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi garantarea drepturilor copilului.


    Articolul 4

    Beneficiarii serviciilor de zi sunt:
    a) copiii şi părinţii cărora li se acordă prestaţii şi servicii destinate prevenirii separării lor;
    b) copiii care au beneficiat de o măsură de protecţie specială şi au fost reintegraţi în familie;
    c) copiii care beneficiază de o măsură de protecţie specială;
    d) părinţii ai căror copii beneficiază de o măsură de protecţie specială;
    e) copiii neînsoţiţi de părinţi sau de alt reprezentant legal, care solicită o formă de protecţie în condiţiile reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor.


    Articolul 5

    (1) Accesul beneficiarilor în cadrul serviciilor de zi se face în baza planului de servicii pentru situaţiile prevăzute de art. 4 lit. a) sau în baza planului individualizat de protecţie pentru situaţiile prevăzute de art. 4 lit. b), c), d) şi e).
    (2) Admiterea beneficiarilor în baza planului de servicii şi, respectiv, în baza planului individualizat de protecţie se face prin dispoziţie a primarului şi, respectiv, prin dispoziţie a conducătorului persoanei juridice în a cărei structură funcţionează serviciul.


    Articolul 6

    Serviciile de zi îndeplinesc următoarele atribuţii, în funcţie de specificul şi de nevoile fiecărei categorii de beneficiari:
    a) asigură un program educaţional adecvat vârstei, nevoilor, potenţialului de dezvoltare şi particularităţilor copiilor;
    b) asigură activităţi recreative şi de socializare;
    c) asigură copiilor consiliere psihologică şi orientare şcolară şi profesională;
    d) asigură părinţilor consiliere şi sprijin;
    e) dezvoltă programe specifice pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinţilor şi a violenţei în familie;
    f) asigură programe de abilitare şi reabilitare;
    g) contribuie la depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinţii săi;
    h) contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul de servicii sau, după caz, în planul individualizat de protecţie.


    Articolul 7

    (1) Structura organizatorică, numărul de posturi şi categoriile de personal pentru serviciile de zi se aprobă prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sau prin hotărâre a organelor de conducere ale organismelor private acreditate, pregătirea personalului fiind adaptată caracteristicilor şi nevoilor de îngrijire ale copiilor protejaţi, precum şi obiectivelor respectivului serviciu.
    (2) Structura orientativă a personalului serviciilor de zi este formată din următoarele categorii:
    a) personal de conducere: director;
    b) personal de educare şi îngrijire: educator, educator specializat;
    c) personal de specialitate: psiholog, medic, asistent social, kinetoterapeut, logoped, fizioterapeut, psihopedagog, asistent medical;
    d) contabil;
    e) administrator;
    f) personal de întreţinere şi pază.
    (3) Ponderea categoriilor de personal prevăzute la alin. (2) se stabileşte luându-se în considerare necesitatea asigurării unei îngrijiri de calitate şi adaptate nevoilor beneficiarilor serviciilor de zi, în funcţie de specificul activităţilor derulate putând fi antrenate şi alte categorii de personal.
    (4) Pachetul de servicii medicale, precum şi modul de acordare a acestora se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului.


    Articolul 8

    (1) Conducerea serviciilor de zi înfiinţate de consiliile locale este asigurată de un director.
    (2) Ocuparea postului de director se face prin concurs sau, după caz, prin examen, în condiţiile legii.
    (3) Candidaţii pentru ocuparea postului de director trebuie să fie absolvenţi cu diplomă de licenţă ai învăţământului universitar de lungă durată, în domeniul ştiinţelor socioumane, cu vechime de minimum un an în specialitate, sau absolvenţi cu diplomă de licenţă ai învăţământului superior, cu experienţă de minimum 2 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
    (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) postul de director poate fi ocupat şi de candidaţi absolvenţi ai studiilor liceale sau postliceale de specialitate, cu experienţă de minimum 3 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
    (5) După angajare directorul beneficiază de un curs de formare iniţială, iar activitatea sa este analizată trimestrial în primul an de activitate.


    Articolul 9

    (1) Directorul asigură conducerea serviciului de zi sau a complexului de servicii de zi şi răspunde de buna funcţionare şi de îndeplinirea atribuţiilor care revin acestui serviciu.
    (2) Directorul îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:
    a) reprezintă serviciul în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice, cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie;
    b) exercită atribuţiile ce revin serviciului în calitate de persoană juridică;
    c) exercită funcţia de ordonator de credite;
    d) întocmeşte proiectul bugetului propriu al serviciului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
    e) propune autorităţilor sau persoanelor juridice care au înfiinţat sau, după caz, care finanţează serviciul aprobarea structurii organizatorice şi a numărului de personal;
    f) numeşte şi eliberează din funcţie personalul din cadrul serviciului, în condiţiile legii;
    g) elaborează proiectele rapoartelor generale privind activitatea serviciului;
    h) desfăşoară activităţi pentru promovarea imaginii serviciului/complexului în comunitate;
    i) asigură, în cadrul serviciului, promovarea principiilor şi normelor prevăzute de Convenţia O.N.U. cu privire la drepturile copilului; ia în considerare şi analizează orice sesizare care îi este adresată, referitoare la încălcări ale drepturilor copilului în cadrul serviciului pe care îl conduce;
    j) asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor desfăşurate de personalul serviciului şi aplică sancţiuni disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile.
    (3) Directorul îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau prin hotărâre a autorităţilor ori persoanelor juridice care au înfiinţat sau, după caz, care finanţează serviciul.


    Articolul 10

    (1) Conducerea serviciilor de zi înfiinţate de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, este asigurată de un coordonator, asimilat din punct de vedere al salarizării cu şeful de serviciu.
    (2) Ocuparea postului de coordonator se face prin concurs sau, după caz, prin examen, în condiţiile legii.
    (3) Candidaţii pentru ocuparea postului de coordonator trebuie să fie absolvenţi cu diplomă de licenţă ai învăţământului universitar de lungă durată, în domeniul ştiinţelor socioumane, cu vechime de minimum 2 ani în specialitate, sau absolvenţi cu diplomă de licenţă ai învăţământului superior, cu experienţă de minimum 3 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
    (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), postul de coordonator poate fi ocupat şi de candidaţi absolvenţi ai studiilor liceale sau postliceale de specialitate, cu experienţă de minimum 5 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului.


    Articolul 11

    (1) Coordonatorul asigură conducerea serviciului de zi şi răspunde de buna funcţionare şi de îndeplinirea atribuţiilor care revin acestui serviciu.
    (2) Coordonatorul îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:
    a) desfăşoară activităţi pentru promovarea imaginii centrului în comunitate;
    b) asigură, în cadrul serviciului, promovarea principiilor şi normelor prevăzute de Convenţia O.N.U. cu privire la drepturile copilului; ia în considerare şi analizează orice sesizare care îi este adresată, referitoare la încălcări ale drepturilor copilului în cadrul serviciului pe care îl conduce;
    c) răspunde de calitatea activităţilor desfăşurate de personalul din cadrul serviciului şi dispune, în limita competenţei, măsuri de organizare care să conducă la îmbunătăţirea acestor activităţi sau, după caz, formulează propuneri în acest sens;
    d) asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor desfăşurate de personalul serviciului şi propune organului competent sancţiuni disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile;
    e) organizează activitatea personalului şi asigură respectarea timpului de lucru şi a regulamentului de organizare şi funcţionare.
    (3) Coordonatorul îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în fişa postului sau care i-au fost delegate în mod expres.


    Anexa 3
    REGULAMENT-CADRU
    de organizare şi funcţionare a serviciilor de tip familial

    Articolul 1

    (1) Serviciile de tip familial au rolul de a asigura, la domiciliul unei persoane fizice sau familii, creşterea şi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi.
    (2) Serviciile de tip familial pot avea caracter specializat, în funcţie de nevoile şi de caracteristicile copiilor protejaţi.


    Articolul 2

    (1) Serviciile de tip familial pot fi organizate de consiliul judeţean, respectiv de consiliul local al sectoarelor municipiului Bucureşti sau de organismele private acreditate.
    (2) Consiliile judeţene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, organizează serviciile de tip familial drept compartimente distincte numai în structura Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.
    (3) Organismele private acreditate organizează serviciile de tip familial drept compartimente distincte sau ca activitate prestată de un compartiment cu mai multe atribuţii.


    Articolul 3

    Serviciile de tip familial pot funcţiona numai pe baza licenţei eliberate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.


    Articolul 4

    Principiile care stau la baza activităţii serviciilor de tip familial sunt:
    a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
    b) egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
    c) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor;
    d) respectarea demnităţii copilului;
    e) respectarea istoriei personale, a personalităţii, familiei biologice şi tradiţiilor copilului;
    f) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinându-se cont de vârsta şi de gradul său de maturitate;
    g) menţinerea relaţiilor personale ale copilului şi a contactelor directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament;
    h) menţinerea fraţilor împreună;
    i) asigurarea protecţiei copilului pe o perioadă determinată, până la integrarea sau reintegrarea acestuia în familia naturală, extinsă sau substitutivă;
    j) asigurarea unui statut egal în cadrul familiei pentru copilul aflat în plasament;
    k) promovarea unui model familial de îngrijire a copilului;
    l) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului;
    m) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului;
    n) asigurarea unei intervenţii profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;
    o) asigurarea confidenţialităţii şi a eticii profesionale.


    Articolul 5

    Beneficiarii serviciilor de tip familial sunt:
    a) copiii pentru care urmează a fi instituită tutela, în condiţiile legii;
    b) copiii faţă de care a fost stabilită, în condiţiile legii, încredinţarea în vederea adopţiei;
    c) copiii separaţi, temporar sau definitiv, de părinţii lor, ca urmare a stabilirii, în condiţiile legii, a măsurii plasamentului;
    d) copiii pentru care a fost dispus, în condiţiile legii, plasamentul în regim de urgenţă;
    e) tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care beneficiază, în condiţiile legii, de protecţie specială.


    Articolul 6

    Serviciile de tip familial asigură:
    a) evaluarea, în urma sesizării, a nevoilor copilului;
    b) revizuirea periodică a evaluării nevoilor copilului;
    c) întocmirea şi revizuirea planului individualizat de protecţie pentru copil;
    d) monitorizarea şi înregistrarea evoluţiilor înregistrate în implementarea planului individualizat de protecţie;
    e) realizarea instruirii specifice a familiei extinse sau substitutive cu privire la nevoile copilului, înaintea plasării acestuia;
    f) informarea în scris, înainte de mutarea copilului, a familiei extinse sau substitutive, referitor la drepturile şi obligaţiile legale ce îi revin cu privire la persoana copilului pe durata plasării;
    g) întocmirea convenţiei de plasament, atunci când este cazul;
    h) coordonarea activităţilor privind mutarea copilului în familia extinsă sau substitutivă;
    i) organizarea, coordonarea şi monitorizarea activităţilor în care sunt implicaţi alţi specialişti, atunci când nevoile copilului impun aceste intervenţii;
    j) menţinerea relaţiilor copilului cu familia naturală, cu excepţia situaţiei copilului adoptat, sau cu orice alte persoane relevante pentru viaţa acestuia;
    k) evaluarea capacităţii solicitanţilor de a oferi îngrijire potrivită copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi;
    l) identificarea nevoilor de pregătire şi potenţialului fiecărei familii care solicită ocrotirea unui copil separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi;
    m) pregătirea solicitantului în funcţie de nevoile identificate ale acestuia;
    n) întocmirea, păstrarea şi actualizarea documentaţiei referitoare la situaţia copiilor care beneficiază de acest serviciu şi, respectiv, la situaţia familiilor care îl asigură;
    o) sprijinirea şi monitorizarea activităţii de creştere şi îngrijire a copilului şi asigurarea faptului că familiile sunt informate, acceptă, înţeleg şi acţionează în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
    p) organizarea procesului de potrivire a copilului cu familia extinsă sau substitutivă;
    q) furnizarea de informaţii familiei extinse sau substitutive privind tipurile de sprijin disponibil;
    r) furnizarea de informaţii privind procedurile ce vor fi urmate în cazul suspiciunilor de abuz, neglijare sau orice altă plângere împotriva familiei;
    s) evaluarea, anual sau ori de câte ori este nevoie, a activităţii fiecărei familii, conform dispoziţiilor legale;
    t) participarea personalului propriu la programe de pregătire specifică, în funcţie de nevoile de formare identificate.


    Articolul 7

    (1) Structura organizatorică, numărul de posturi şi categoriile de personal pentru serviciile de tip familial se aprobă, după caz, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sau prin hotărâre a organelor de conducere ale organismelor private acreditate, numărul şi pregătirea personalului fiind adaptate caracteristicilor şi nevoilor de îngrijire ale copiilor protejaţi, precum şi obiectivelor respectivului serviciu.
    (2) Structura orientativă a personalului serviciilor de tip familial este formată din următoarele categorii:
    a) personal de conducere - şef compartiment;
    b) personal de specialitate - asistent social, asistent maternal.
    (3) În funcţie de specificul activităţilor derulate în cadrul serviciilor de tip familial pot fi antrenate şi alte categorii de personal.
    ----------