LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990*) *** Republicată
privind societăţile comerciale
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 29 ianuarie 1998



    ------------ Notă *) Republicată în temeiul art. X din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 27 iunie 1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 195 din 17 noiembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 28 noiembrie 1997, dându-se textelor o noua numerotare.
    Legea nr. 31/1990 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126-127 din 17 noiembrie 1990, şi a mai fost modificată prin: Legea nr. 41 din 1 iunie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 120 din 4 iunie 1991; Legea nr. 44 din 4 iulie 1991, publicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 142 din 11 iulie 1991; Legea nr. 80 din 23 decembrie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 23 decembrie 1991, şi prin Legea nr. 78 din 20 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 28 iulie 1992.

    Titlul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    (1) În vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi pot constitui societăţi comerciale, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
    (2) Societăţile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române.


    Articolul 2

    Societăţile comerciale se vor constitui în una dintre următoarele forme: a) societate în nume colectiv; b) societate în comandită simpla; c) societate pe acţiuni; d) societate în comandită pe acţiuni şi e) societate cu răspundere limitată.


    Articolul 3

    (1) Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.
    (2) Asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi în societatea în comandită simpla sau în comandită pe acţiuni răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale. Creditorii societăţii se vor indrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaţiile ei şi, numai dacă societatea nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea indrepta împotriva acestor asociaţi.
    (3) Acţionarii, asociaţii comanditari, precum şi asociaţii în societatea cu răspundere limitată răspund numai până la concurenta capitalului social subscris.


    Articolul 4

    Societatea comercială va avea cel puţin doi asociaţi, în afară de cazul când legea prevede altfel.


    Titlul II Constituirea societăţilor comerciale


    Capitolul 1 Actul constitutiv al societăţii


    Articolul 5

    (1) Societatea în nume colectiv sau în comandită simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe acţiuni, în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată se constituie prin contract de societate şi statut.
    (2) Societatea cu răspundere limitată se poate constitui şi prin actul de voinţa al unei singure persoane. În acest caz se întocmeşte numai statutul.
    (3) Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.
    (4) Când se încheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. În cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemnează atât înscrisul unic, cat şi contractul de societate şi/sau statutul societăţii.
    (5) Actul constitutiv se semnează de toţi asociaţii sau, în caz de subscripţie publică, de fondatori şi se încheie în forma autentică.


    Articolul 6

    (1) Semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol determinant în constituirea societăţii sunt consideraţi fondatori.
    (2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi pentru alte infracţiuni prevăzute de prezenta lege.


    Articolul 7

    Actul constitutiv al societăţii în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată va cuprinde:
    a) numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia asociaţilor, persoane fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea asociaţilor, persoane juridice. La societatea în comandită simpla se vor arata asociaţii comanditari şi asociaţii comanditaţi;
    b) forma, denumirea, sediul şi, dacă este cazul, emblema societăţii;
    c) obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
    d) capitalul social subscris şi cel vărsat, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natura, valoarea aportului în natura şi modul evaluării, precum şi data la care se va vărsa integral capitalul social subscris. La societăţile cu răspundere limitată se vor preciza numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul sau;
    e) asociaţii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii neasociaţi, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
    f) partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;
    g) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
    h) durata societăţii;
    i) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.


    Articolul 8

    Actul constitutiv al societăţii pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni va cuprinde:
    a) numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia asociaţilor, persoane fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea asociaţilor, persoane juridice. La societatea în comandită pe acţiuni se vor arata asociaţii comanditari şi asociaţii comanditaţi;
    b) forma, denumirea, sediul şi, dacă este cazul, emblema societăţii;
    c) obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
    d) capitalul social subscris şi cel vărsat. La constituire, capitalul social subscris, vărsat de fiecare acţionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, dacă prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui vărsat în termen de 12 luni de la înmatriculare;
    e) valoarea bunurilor constituite ca aport în natura în societate, modul de evaluare şi numărul acţiunilor acordate pentru acestea;
    f) numărul şi valoarea nominală a acţiunilor, cu specificarea dacă sunt nominative sau la purtător. Dacă sunt mai multe categorii de acţiuni, se vor arata numărul, valoarea nominală şi drepturile conferite fiecărei categorii de acţiuni;
    g) numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea administratorilor, persoane juridice; garanţia pe care administratorii sunt obligaţi sa o depună, puterile ce li se conferă şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat; drepturile speciale de reprezentare şi de administrare acordate unora dintre ei. Pentru societăţile în comandită pe acţiuni se vor indica comanditaţii care reprezintă şi administrează societatea;
    h) numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea cenzorilor, persoane juridice;
    i) clauze privind conducerea, administrarea, controlul gestiunii şi funcţionarea societăţii;
    j) durata societăţii;
    k) modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor;
    l) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
    m) avantajele rezervate fondatorilor;
    n) acţiunile comanditarilor în societatea în comandită pe acţiuni;
    o) operaţiunile încheiate de asociaţi în contul societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează să le preia, precum şi sumele ce trebuie plătite pentru acele operaţiuni;
    p) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.


    Articolul 9

    Societatea pe acţiuni se constituie prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripţie publică.


    Articolul 10

    (1) Capitalul social al societăţii pe acţiuni şi al societăţii în comandită pe acţiuni nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei*).
    ------------- Notă *) Potrivit art. VI din Ordonanţa de urgenta nr. 32/1997, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 195/1997, societăţile pe acţiuni, în comandită pe acţiuni, şi cu răspundere limitată existente, care nu au capitalul social minim prevăzut la acest articol, au obligaţia sa îl completeze în termen de un an de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenta.
    Până la expirarea acestui termen, capitalul social vărsat în contul majorării de capital la societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris în acelaşi scop.
    Majorarea capitalului social se va putea face şi prin utilizarea rezervelor, cu excepţia rezervelor legale, precum şi a beneficiilor şi primelor legate de capital, inclusiv a diferenţelor favorabile din reevaluarea patrimoniului social, ori în alte modalităţi permise de lege.
    În locul completării capitalului social, aceste societăţi pot opta pentru transformarea societăţii într-o alta forma la care capitalul social corespunde, transformare care trebuie să se efectueze în termen de un an de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenta (27 iulie 1997).
    În cazul nerespectării termenului de un an, tribunalul, la cererea statului, prin Ministerul Finanţelor, ori a camerei de comerţ şi industrie teritoriale sau a oricărei persoane interesate, va dispune dizolvarea societăţii.
    Pentru motive întemeiate, tribunalul va putea acorda un termen de cel mult 6 luni pentru completarea capitalului social.
    (2) Numărul acţionarilor în societatea pe acţiuni nu poate fi mai mic de 5.


    Articolul 11

    (1) Capitalul social al unei societăţi cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 2.000.000 lei şi se divide în părţi sociale egale care nu pot fi mai mici de 100.000 lei*).
    (2) Părţile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.


    Articolul 12

    În societatea cu răspundere limitată, numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50.


    Articolul 13

    (1) În cazul în care, într-o societate cu răspundere limitată, părţile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile şi obligaţiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunării generale a asociaţilor.
    (2) Dacă asociatul unic este administrator, îi revin şi obligaţiile prevăzute de lege pentru aceasta calitate.
    (3) În societatea care se înfiinţează de către un asociat unic, valoarea aportului în natura va fi stabilită pe baza unei expertize de specialitate.


    Articolul 14

    (1) O persoana fizica sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singura societate cu răspundere limitată.
    (2) O societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singura persoana.
    (3) În caz de încălcare a prevederilor alin. (1) şi (2), statul, prin Ministerul Finanţelor, va cere dizolvarea pe cale judecătorească a unei societăţi astfel constituită. De asemenea, camera de comerţ şi industrie teritorială sau oricare persoana interesată poate cere dizolvarea pe cale judecătorească a unei societăţi constituite cu încălcarea prevederilor de mai sus.
    (4) Pe baza hotărârii de dizolvare, lichidarea se va face în condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru societăţile cu răspundere limitată.


    Articolul 15

    (1) Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate.
    (2) Aporturile în natura sunt admise la toate formele de societate. Aceste aporturi se realizează prin transferarea drepturilor corespunzătoare şi prin predarea efectivă către societate a bunurilor aflate în stare de utilizare.
    (3) Aporturile în creanţe sunt liberate potrivit art. 84. Asemenea aporturi nu sunt admise la societăţile pe acţiuni care se constituie prin subscripţie publică şi nici la societăţile în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată.
    (4) Prestaţiile în munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social.
    (5) Asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi se pot obliga la prestaţii în munca cu titlu de aport social dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. În schimbul acestui aport, asociaţii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la împărţirea beneficiilor şi a activului social, rămânând, totodată, obligaţi sa participe la pierderi.


    Articolul 16

    La autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comerţului privind disponibilitatea firmei şi a emblemei.


    Capitolul 2 Formalităţi specifice pentru constituirea societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică


    Articolul 17

    (1) Când societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică, fondatorii vor întocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevăzute la art. 8, cu excepţia celor privind pe administratori şi cenzori, şi în care se va stabili data închiderii subscripţiei.
    (2) Prospectul de emisiune semnat de fondatori în forma autentică va trebui depus, înainte de publicare, la oficiul registrului comerţului din judeţul în care se va stabili sediul societăţii.
    (3) Judecătorul delegat la oficiul registrului comerţului, constatând îndeplinirea condiţiilor de la alin. (1) şi (2), va autoriza publicarea prospectului de emisiune.
    (4) Prospectele de emisiune care nu cuprind toate menţiunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceasta nulitate, dacă a luat parte la adunarea constitutivă sau dacă a exercitat drepturile şi îndatoririle de acţionar.


    Articolul 18

    (1) Subscrierile de acţiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecătorul delegat.
    (2) Subscrierea va cuprinde: numele şi prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului; numărul, în litere, al acţiunilor subscrise; data subscrierii şi declaraţia expresă ca subscriitorul cunoaşte şi accepta prospectul de emisiune.
    (3) participările la beneficiile societăţii, rezervate de fondatori în folosul lor, deşi acceptate de subscriitori, nu au efect decât dacă vor fi aprobate de adunarea constitutivă.


    Articolul 19

    Cel mai târziu în termen de 15 zile de la data închiderii subscrierii, fondatorii vor convoca adunarea constitutivă, printr-o înştiinţare publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi în doua ziare cu larga răspândire, cu 15 zile înainte de data fixată pentru adunare. Înştiinţarea va cuprinde locul şi data adunării, care nu poate depăşi doua luni de la data închiderii subscrierii, şi precizarea problemelor care vor face obiectul discuţiilor.


    Articolul 20

    (1) Societatea se poate constitui numai dacă întregul capital social a fost subscris şi fiecare acceptant a vărsat în numerar jumătate din valoarea acţiunilor subscrise la Casa de Economii şi Consemnaţiuni ori la o societate bancară sau la una dintre unităţile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui vărsat în termen de 12 luni de la înmatriculare.
    (2) Acţiunile ce reprezintă aporturi în natura vor trebui acoperite integral.


    Articolul 21

    Dacă subscrierile publice depăşesc capitalul social prevăzut în prospectul de emisiune sau sunt mai mici decât acesta, fondatorii sunt obligaţi sa supună aprobării adunării constitutive majorarea sau, după caz, reducerea capitalului social la nivelul subscripţiei.


    Articolul 22

    (1) Fondatorii sunt obligaţi sa întocmească o lista a celor care, acceptând subscripţia, au dreptul sa participe la adunarea constitutivă, cu menţionarea numărului acţiunilor fiecăruia.
    (2) Aceasta lista va fi afişată la locul unde se va tine adunarea, cu cel puţin 5 zile înainte de adunare.


    Articolul 23

    (1) Adunarea alege un preşedinte şi doi sau mai mulţi secretari. Participarea acceptanţilor se va constata prin liste de prezenta, semnate de fiecare dintre ei şi vizate de preşedinte şi de unul dintre secretari.
    (2) Oricare acceptant are dreptul să facă observaţii asupra listei afişate de fondatori, înainte de a se intră în ordinea de zi a adunării, care va decide asupra observaţiilor.


    Articolul 24

    (1) În adunarea constitutivă, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de acţiunile subscrise. El poate fi reprezentat şi prin procura specială.
    (2) Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptanţi.
    (3) Acceptanţii care au constituit aporturi în natura nu au drept de vot în deliberările referitoare la aporturile lor, chiar dacă ei sunt şi subscriitori de acţiuni în numerar ori se prezintă ca mandatari ai altor acceptanţi.
    (4) Adunarea constitutivă este legală dacă sunt prezenţi jumătate plus unu din numărul acceptanţilor şi ia hotărâri cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.


    Articolul 25

    (1) Dacă exista aporturi în natura, avantaje rezervate fondatorilor, operaţiuni încheiate de fondatori în contul societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează să le ia asupra sa, adunarea constitutivă numeşte, în condiţiile art. 38, unul sau mai mulţi experţi, care îşi vor da avizul asupra evaluărilor.
    (2) Dacă majoritatea cerută nu poate fi întrunită, desemnarea experţilor se va face de judecătorul delegat, la cererea oricărui acceptant.


    Articolul 26

    (1) După ce experţii au depus raportul de evaluare prevăzut la art. 37, fondatorii convoacă din nou adunarea constitutivă, conform dispoziţiilor art. 19.
    (2) Dacă valoarea aporturilor în natura, stabilită de experţi, este inferioară cu o cincime aceleia prevăzute de fondatori în prospectul de emisiune, oricare acceptant se poate retrage, anunţându-i pe fondatori, până la data fixată pentru adunarea constitutivă.
    (3) Acţiunile revenind acceptanţilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori în termen de 30 de zile, sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscripţie publică.


    Articolul 27

    Adunarea constitutivă are următoarele obligaţii:
    - verifica existenta vărsămintelor;
    - examinează şi validează raportul experţilor de evaluare a aporturilor în natura; aproba participările la beneficii ale fondatorilor şi operaţiunile încheiate în contul societăţii;
    - discuta şi aproba actul constitutiv al societăţii, membrii prezenţi reprezentând, în acest scop, şi pe cei absenţi, şi desemnează pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului şi îndeplinirea formalităţilor cerute pentru constituirea societăţii;
    - numeşte pe administratori şi cenzori.


    Articolul 28

    (1) Vărsămintele efectuate, potrivit art. 20, pentru constituirea societăţii prin subscripţie publică vor fi predate persoanelor însărcinate cu încasarea lor, prin actul constitutiv, iar în lipsa unei dispoziţii, persoanelor desemnate prin decizia consiliului de administraţie, după prezentarea certificatului la oficiul registrului comerţului, din care rezultă înmatricularea societăţii.
    (2) Dacă constituirea societăţii nu a avut loc, restituirea vărsămintelor se va face direct acceptanţilor.


    Articolul 29

    (1) Fondatorii iau asupra lor consecinţele actelor şi ale cheltuielilor necesare constituirii societăţii, iar dacă, din orice cauza, aceasta nu se va constitui, ei nu se pot indrepta împotriva acceptanţilor.
    (2) Fondatorii sunt obligaţi sa predea administratorilor documentele şi corespondenta referitoare la constituirea societăţii.


    Articolul 30

    (1) Fondatorii şi primii administratori sunt solidar răspunzători, din momentul constituirii societăţii, faţă de societate şi de terţi pentru:
    - subscrierea integrală a capitalului social şi efectuarea vărsămintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv;
    - existenta aporturilor în natura;
    - veridicitatea publicaţiilor făcute în vederea constituirii societăţii.
    (2) Fondatorii sunt răspunzători, de asemenea, de valabilitatea operaţiunilor încheiate în contul societăţii înainte de constituire şi luate de aceasta asupra sa.
    (3) Adunarea generală nu va putea da descărcare fondatorilor şi primilor administratori, pentru răspunderea ce le revine în temeiul acestui articol şi al art. 49 şi 53, timp de 5 ani.


    Articolul 31

    (1) Adunarea constitutivă va hotărî asupra cotei de participare din beneficiul net ce revine fondatorilor unei societăţi constituite prin subscripţie publică.
    (2) Cota prevăzută la alin. (1) nu poate depăşi 6% din beneficiul net şi nu poate fi acordată pentru o perioadă mai mare de 5 ani de la data constituirii societăţii.
    (3) În cazul majorării capitalului social, drepturile fondatorilor vor putea fi exercitate numai asupra beneficiului corespunzător capitalului social iniţial.
    (4) De dispoziţiile acestui articol pot beneficia numai persoanele fizice cărora li s-a recunoscut calitatea de fondator prin actul constitutiv.


    Articolul 32

    În caz de dizolvare anticipata a societăţii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, dacă dizolvarea s-a făcut în frauda drepturilor lor.


    Articolul 33

    Dreptul la acţiune în daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de la data adunării generale a acţionarilor care a hotărât dizolvarea anticipata.


    Articolul 34

    Societăţile comerciale pe acţiuni constituite prin subscripţie publică vor fi considerate societăţi deschise în sensul art. 2 lit. k) din Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori, care se completează cu dispoziţiile prezentei legi în ceea ce priveşte înmatricularea în registrul comerţului.


    Capitolul 3 Înmatricularea societăţii


    Articolul 35

    (1) În termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv, fondatorii sau administratorii societăţii, ori un împuternicit al acestora, vor cere înmatricularea societăţii în registrul comerţului în a cărui raza teritorială îşi va avea sediul societatea.
    (2) Cererea va fi însoţită de:
    a) actul constitutiv al societăţii;
    b) dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv;
    c) actele privind proprietatea asupra aporturilor în natura, iar în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
    d) actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi aprobate de asociaţi;
    e) declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a administratorilor şi a cenzorilor ca îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.
    (3) Toate avizele sau actele de autorizare, eliberate de către autorităţile publice în funcţie de obiectul de activitate al unei societăţi, vor fi solicitate de către oficiul registrului comerţului, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii, iar autorităţile competente vor trebui sa emita avizele sau actele de autorizare în termen de 15 zile. Nu este necesar a se depune avizele sau autorizările tehnice şi nici cele a căror eliberare este legal condiţionată de înmatricularea societăţii.


    Articolul 36

    (1) Controlul legalităţii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului se exercită de justiţie printr-un judecător delegat.
    (2) La începutul fiecărui an judecătoresc, preşedintele tribunalului va delega, la oficiul registrului comerţului, unul sau mai mulţi judecători ai tribunalului.
    (3) Judecătorul delegat va putea dispune efectuarea unei expertize, în contul părţilor, precum şi administrarea altor dovezi.


    Articolul 37

    (1) La societăţile pe acţiuni, dacă exista aporturi în natura, avantaje rezervate fondatorilor, operaţiuni încheiate de fondatori în contul societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează să le ia asupra sa, judecătorul delegat numeşte, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii, unul sau mai mulţi experţi din lista experţilor autorizaţi. Aceştia vor întocmi un raport cuprinzând descrierea şi modul de evaluare a fiecărui bun aportat şi vor evidenţia dacă valoarea acestuia corespunde numărului şi valorii acţiunilor acordate în schimb, precum şi alte elemente indicate de judecătorul delegat. Pentru bunurile mobile noi va fi luată în considerare factura.
    (2) Raportul va fi depus în termen de 15 zile la oficiul registrului comerţului şi va putea fi examinat de creditorii personali ai asociaţilor sau de alte persoane. La cererea şi pe cheltuiala acestora, li se pot elibera copii integrale sau parţiale de pe raport.


    Articolul 38

    Nu pot fi numiţi experţi:
    - rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv, ori sotii acelora care au constituit aporturi în natura sau ai fondatorilor;
    - persoanele care primesc, sub orice formă, pentru funcţiile pe care le îndeplinesc, altele decât aceea de expert, un salariu sau o remuneraţie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi în natură.


    Articolul 39

    (1) În cazul în care cerinţele legale sunt îndeplinite, judecătorul delegat, prin încheiere, pronunţată în termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor cerinţe, va autoriza constituirea societăţii şi va dispune înmatricularea ei în registrul comerţului, în condiţiile prevăzute de legea privind acest registru.
    (2) Încheierea de înmatriculare va reda, după caz, menţiunile actului constitutiv prevăzute la art. 7 şi 8.


    Articolul 40

    (1) Societatea comercială este persoana juridică de la data înmatriculării în registrul comerţului.
    (2) Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data la care încheierea judecătorului delegat a devenit irevocabilă.


    Articolul 41

    (1) O dată cu efectuarea înmatriculării, încheierea judecătorului delegat se comunică, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare, pe cheltuiala părţilor, precum şi administraţiei financiare în raza căreia se afla sediul societăţii pentru evidenta fiscală, cu menţionarea numărului de înmatriculare în registrul comerţului.
    (2) La cererea şi pe cheltuiala părţilor, actul constitutiv, vizat de judecătorul delegat, se publică în acelaşi Monitor Oficial, al României, Partea a IV-a, integral sau în extras.
    (3) În cazul societăţilor în nume colectiv sau în comandită simpla, în Monitorul Oficial al României se poate publică numai un extras al încheierii, vizat de judecătorul delegat, care va cuprinde: data încheierii, datele de identificare a asociaţilor, denumirea şi, dacă exista, emblema societăţii, sediul, forma, obiectul de activitate pe scurt, capitalul social, durata societăţii, numărul de înmatriculare în registrul comerţului.


    Articolul 42

    Filialele sunt societăţi comerciale cu personalitate juridică şi se înfiinţează într-una dintre formele de societate enumerate la art. 2 şi în condiţiile prevăzute pentru acea forma. Ele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit.


    Articolul 43

    (1) Sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor comerciale şi se înmatriculează, înainte de începerea activităţii lor, în registrul comerţului din judeţul în care vor funcţiona.
    (2) Dacă sucursala se înfiinţează într-o localitate din acelaşi judeţ sau în aceeaşi localitate cu societatea fondatoare, ea se va inmatricula în acelaşi registru al comerţului, însă distinct, ca înmatriculare independenta.
    (3) Regimul juridic al sucursalei se aplică oricărui alt sediu secundar, indiferent de denumirea lui, căruia societatea care îl înfiinţează îi atribuie statut de sucursala.
    (4) Celelalte sedii secundare - agenţii, reprezentante sau alte asemenea sedii - se menţionează numai în cadrul înmatriculării societăţii în registrul comerţului sediului principal.
    (5) Nu se pot înfiinţa sedii secundare sub denumirea de filiala*).
    -------------- Notă *) Potrivit art. V din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, aprobată prin Legea nr. 195/1997, dispoziţiile acestui alineat nu se aplică filialelor fără personalitate juridică înfiinţate până la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenta.
    Se recomanda societăţilor care au înfiinţat unităţi fără personalitate juridică sa modifice denumirea de filiala data acestora.


    Articolul 44

    Societăţile comerciale străine pot înfiinţa în România, cu respectarea legii române, filiale, precum şi sucursale, agenţii, reprezentante sau alte sedii secundare, dacă acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic.


    Articolul 45

    (1) Reprezentanţii societăţii sunt obligaţi să depună la oficiul registrului comerţului semnăturile lor, în termen de 15 zile de la data înmatriculării societăţii, dacă au fost numiţi prin actul constitutiv, iar cei aleşi în timpul funcţionarii societăţii, în termen de 15 zile de la alegere.
    (2) Dispoziţia alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi conducătorilor sucursalelor.


    Capitolul 4 Efectele încălcării cerinţelor legale de constituire a societăţii


    Articolul 46

    Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativa a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţa legală pentru constituirea societăţii, judecătorul delegat, din oficiu sau la cererea oricărui asociat ori a altor persoane interesate, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care asociaţii înlătura asemenea neregularităţi. Judecătorul delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.


    Articolul 47

    (1) În cazul în care fondatorii sau reprezentanţii societăţii nu au cerut înmatricularea ei în termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comerţului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau scrisoare recomandată, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.
    (2) Dacă, totuşi, înmatricularea nu s-a efectuat în termenele prevăzute de alineatul precedent, asociaţii sunt eliberaţi de obligaţiile ce decurg din subscripţiile lor, după trecerea a 3 luni de la data autentificării actului constitutiv, în afară de cazul în care acesta prevede altfel.
    (3) Dacă un asociat a cerut îndeplinirea formalităţilor de înmatriculare, nu se va mai putea pretinde de nici unul dintre ei eliberarea de obligaţiile ce decurg din subscripţie.


    Articolul 48

    (1) În cazul unor neregularităţi constatate după înmatriculare, societatea este obligată sa ia măsuri pentru înlăturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatării acelor neregularităţi.
    (2) Dacă societatea nu se conformează, orice persoană interesată poate cere tribunalului sa oblige organele societăţii, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii, să le regularizeze.
    (3) Dreptul la acţiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data înmatriculării societăţii**).
    ------------- Notă **) Potrivit art. VIII din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, dispoziţiile legale referitoare la taxa de timbru şi la timbrul judiciar pentru cererile în contencios administrativ privind anularea unui act administrativ se aplică în mod corespunzător recursului, opoziţiei şi acţiunii de regularizare.
    Cererile introduse de camerele de comerţ şi industrie teritoriale, în temeiul ordonanţei de urgenta, nu sunt supuse taxei de timbru şi nici timbrului judiciar.


    Articolul 49

    Fondatorii, reprezentanţii societăţii, precum şi primii membri ai organelor de conducere, de administrare şi de control ale societăţii răspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularităţile la care se referă art. 46 - 48.


    Articolul 50

    (1) Actele sau faptele, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege, nu pot fi opuse terţilor, în afară de cazul în care societatea face dovada ca aceştia le cunoşteau.
    (2) Operaţiunile efectuate de societate înainte de a 16-a zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României a încheierii judecătorului delegat nu sunt opozabile terţilor, care dovedesc ca au fost în imposibilitate de a lua cunoştinţa despre ele.


    Articolul 51

    Terţii pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicităţii le lipseşte de efecte.


    Articolul 52

    Societatea este obligată sa verifice identitatea dintre textul depus la oficiul registrului comerţului şi cel publicat în Monitorul Oficial al României sau în presa. În caz de neconcordanta, terţii pot opune societăţii oricare dintre texte, în afară de cazul în care societatea face dovada ca ei cunoşteau textul depus la oficiul registrului comerţului.


    Articolul 53

    Fondatorii, reprezentanţii şi alte persoane, care au lucrat în numele unei societăţi în curs de constituire, răspund solidar şi nelimitat faţă de terţi pentru actele juridice încheiate cu aceştia în contul societăţii, în afară de cazul în care societatea, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societăţii încă de la data încheierii lor.


    Articolul 54

    (1) Nici societatea şi nici terţii nu pot opune, pentru a se sustrage de la obligaţiile asumate, o neregularitate în numirea reprezentanţilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele societăţii, atunci când aceasta numire a fost publicată în conformitate cu legea.
    (2) Societatea nu poate invoca faţă de terţi numirile în funcţiile menţionate în alineatul precedent sau încetarea acestor funcţii, dacă ele nu au fost publicate în conformitate cu legea.


    Articolul 55

    (1) În raporturile cu terţii, societatea pe acţiuni, în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată este angajata prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depăşesc obiectul de activitate, în afară de cazul în care ea dovedeşte ca terţii cunoşteau sau, în împrejurările date, trebuia sa cunoască depăşirea acestuia. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singura, dovada cunoaşterii.
    (2) Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale societăţilor prevăzute în alineatul precedent, care limitează puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile terţilor, chiar dacă au fost publicate.


    Articolul 56

    Nulitatea unei societăţi înmatriculate în registrul comerţului poate fi declarata de tribunal numai atunci când:
    a) lipseşte actul constitutiv sau când acesta nu a fost încheiat în forma autentică;
    b) toţi fondatorii au fost potrivit legii, incapabili, la data constituirii societăţii;
    c) obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice;
    d) lipseşte încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societăţii;
    e) lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a societăţii;
    f) actul constitutiv nu prevede denumirea societăţii, obiectul sau de activitate, aporturile asociaţilor şi capitalul social subscris;
    g) s-au încălcat dispoziţiile legale privind capitalul social minim, subscris şi vărsat;
    h) nu s-a respectat numărul minim de asociaţi, prevăzut de lege.


    Articolul 57

    Nulitatea nu poate fi declarata în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal.


    Articolul 58

    (1) Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii a devenit irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare. Dispoziţiile legale privind lichidarea societăţilor ca urmare a dizolvării se aplică în mod corespunzător.
    (2) prin hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii se vor numi şi lichidatorii societăţii.
    (3) Tribunalul va comunică dispozitivul acestei hotărâri oficiului registrului comerţului, care, după menţionare, îl va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare.
    (4) Asociaţii răspund pentru obligaţiile sociale până la acoperirea acestora în conformitate cu prevederile art. 3.


    Articolul 59

    (1) Declararea nulităţii societăţii nu aduce atingere actelor încheiate în numele sau.
    (2) Nici societatea şi nici asociaţii nu pot opune terţilor de buna-credinţa nulitatea societăţii.


    Capitolul 5 Unele dispoziţii procedurale


    Articolul 60

    (1) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerţului sunt supuse numai recursului.
    (2) Termenul de recurs este de 15 zile de la data pronunţării încheierii.
    (3) Recursul se depune şi se menţionează în registrul comerţului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerţului înaintează recursul tribunalului sediului societăţii, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, tribunalului acelui judeţ.
    (4) Motivele recursului se pot depune cu cel puţin două zile înaintea termenului de judecată*).
    -------------- Notă *) Potrivit art. VIII din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, dispoziţiile legale referitoare la taxa de timbru şi la timbrul judiciar pentru cererile în contencios administrativ privind anularea unui act administrativ se aplică în mod corespunzător recursului, opoziţiei şi acţiunii de regularizare.
    Cererile introduse de camerele de comerţ şi industrie teritoriale, în temeiul ordonanţei de urgenta, nu sunt supuse taxei de timbru şi nici timbrului judiciar.


    Articolul 61

    (1) Hotărârile asociaţilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot fi atacate cu opoziţie de către creditorii sociali şi de către alte persoane prejudiciate prin aceste hotărâri.
    (2) În sensul prezentei legi, prin hotărârea asociaţilor se înţelege şi hotărârea organelor statutare ale societăţii, iar termenul asociaţi include şi acţionarii, în afară de cazul în care din context rezultă altfel.


    Articolul 62

    (1) Opoziţia se face în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii sau a actului adiţional modificator în Monitorul Oficial al României, dacă prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comerţului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menţiona în registru şi o va înainta tribunalului sediului societăţii.
    (2) Opoziţia suspenda faţă de oponenţi executarea hotărârii asociaţilor până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, în afară de cazul în care prezenta lege prevede altfel. Opoziţia se judeca în camera de consiliu a tribunalului, cu citarea părţilor.
    (3) Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei este supusă numai recursului*).
    ------------- Notă *) Potrivit art. VIII din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, dispoziţiile legale referitoare la taxa de timbru şi la timbrul judiciar pentru cererile în contencios administrativ privind anularea unui act administrativ se aplică în mod corespunzător recursului, opoziţiei şi acţiunii de regularizare.
    Cererile introduse de camerele de comerţ şi industrie teritoriale, în temeiul ordonanţei de urgenta, nu sunt supuse taxei de timbru şi nici timbrului judiciar.


    Articolul 63

    Cererile şi căile de atac prevăzute de prezenta lege, de competenţa instanţelor judecătoreşti, se soluţionează de tribunalul locului unde societatea îşi are sediul principal, în afară de cazul în care legea dispune altfel.


    Articolul 64

    Citarea părţilor în faţa judecătorului delegat şi comunicarea actelor sale se fac, de către oficiul registrului comerţului, prin posta, cu scrisoare recomandată, ataşându-se recipisa la dosar, sau prin agenţi ai oficiului registrului comerţului, ori în condiţiile Codului de procedura civilă.


    Titlul III Funcţionarea societăţilor comerciale


    Capitolul 1 Dispoziţii comune


    Articolul 65

    (1) În lipsa de stipulaţie contrară, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în registrul comerţului.
    (2) Asociatul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de daunele pricinuite, iar dacă aportul a fost stipulat în numerar este obligat şi la plata dobânzilor legale din ziua în care trebuia să facă vărsământul.


    Articolul 66

    (1) Pe durata societăţii, creditorii asociatului pot să-şi exercite drepturile lor numai asupra părţii din beneficiile cuvenite asociatului după bilanţul contabil, iar după dizolvarea societăţii asupra părţii ce i s-ar cuveni prin lichidare.
    (2) Creditorii prevăzuţi la alin. (1) pot totuşi popri, în timpul duratei societăţii, părţile ce s-ar cuveni asociaţilor prin lichidare sau pot sechestra şi vinde acţiunile debitorului lor.


    Articolul 67

    (1) Cota-parte din beneficiu ce se va plati fiecărui asociat constituie dividend.
    (2) Dividendele se vor plati asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel.
    (3) Nu se vor putea distribui dividende decât din beneficiile reale.
    (4) Dividendele plătite contrar dispoziţiilor de mai sus se vor restitui.
    (5) Dreptul la acţiunea de restituire a dividendelor se prescrie în termen de 3 ani de la data distribuirii lor.
    (6) Dividendele care se cuvin după data transmiterii acţiunilor aparţin cesionarului, în afară de cazul în care părţile au convenit altfel.


    Articolul 68

    Aportul asociaţilor la capitalul social nu este purtător de dobânzi.


    Articolul 69

    Dacă se constata o micşorare a capitalului social, acesta va trebui intregit sau redus, mai înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de beneficii.


    Articolul 70

    (1) Administratorii pot face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societăţii, afară de restricţiile arătate în actul constitutiv.
    (2) Ei sunt obligaţi sa ia parte la toate adunările societăţii, la consiliile de administraţie şi la organele de conducere similare acestora.


    Articolul 71

    (1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu îl pot transmite decât dacă aceasta facultate li s-a acordat în mod expres.
    (2) În cazul încălcării prevederilor alin. (1), societatea poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operaţiune.
    (3) Administratorul care, fără drept, îşi substituie altă persoană răspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societăţii.


    Articolul 72

    Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la mandat şi de cele special prevăzute în această lege.


    Articolul 73

    (1) Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:
    a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi;
    b) existenta reală a dividendelor plătite;
    c) existenta registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;
    d) exactă îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;
    e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
    (2) Acţiunea în răspundere împotriva administratorilor aparţine şi creditorilor societăţii, însă aceştia o vor putea exercita numai în caz de faliment al societăţii.


    Articolul 74

    (1) În orice act, scrisoare sau publicaţie emanând de la o societate, trebuie să se menţioneze denumirea, forma juridică, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal.
    (2) Pentru societatea cu răspundere limitată, va trebui menţionat şi capitalul social, iar pentru societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni se va menţiona şi capitalul social, din care cel efectiv vărsat, potrivit ultimului bilanţ contabil aprobat.


    Capitolul 2 Societăţile în nume colectiv


    Articolul 75

    Dreptul de a reprezenta societatea aparţine fiecărui administrator, afară de stipulaţie contrară în actul constitutiv.


    Articolul 76

    (1) Dacă actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate; în caz de divergenta între administratori, vor decide asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social.
    (2) Pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o paguba mare societăţii, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalţi, care se găsesc în imposibilitate, chiar momentană, de a lua parte la administraţie.


    Articolul 77

    (1) Asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unul sau mai mulţi administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însărcinării şi eventuala lor remuneraţie, afară numai dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel.
    (2) Cu aceeaşi majoritate asociaţii pot decide asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor, afară de cazul în care administratorii au fost numiţi prin actul constitutiv.


    Articolul 78

    (1) Dacă un administrator ia iniţiativa unei operaţiuni ce depăşeşte limitele operaţiunilor obişnuite comerţului pe care îl exercita societatea, acesta trebuie să înştiinţeze pe ceilalţi administratori, înainte de a o încheia, sub acţiunea suportării pierderilor ce ar rezultă din aceasta.
    (2) În caz de opoziţie a vreunuia dintre ei, vor decide asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social.
    (3) Operaţiunea încheiată în contra opoziţiei făcute este valabilă faţă de terţii cărora nu li se va fi comunicat aceasta opoziţie.


    Articolul 79

    (1) Asociatul care, într-o operaţiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societăţii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operaţiune.
    (2) Asociatul care contravine dispoziţiilor alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate societăţii, dacă, fără votul sau, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.


    Articolul 80

    Asociatul care, fără consimţământul scris al celorlalţi asociaţi, întrebuinţează capitalul, bunurile sau creditul în folosul sau sau în acela al unei alte persoane este obligat sa restituie societăţii beneficiile ce au rezultat şi sa plătească despăgubiri pentru daunele cauzate.


    Articolul 81

    (1) Nici un asociat nu poate lua din fondurile societăţii mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să le facă în interesul societăţii.
    (2) Asociatul care contravine acestei dispoziţii este răspunzător de sumele luate şi de daune.
    (3) Se va putea stipula, prin actul constitutiv, ca asociaţii pot lua din casa societăţii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare.


    Articolul 82

    (1) Asociaţii nu pot lua parte, ca asociaţi cu răspundere nelimitată, în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate, nici să facă operaţiuni în contul lor sau al altora, în acelaşi fel de comerţ sau într-unul asemănător, fără consimţământul celorlalţi asociaţi.
    (2) Consimţământul se socoteşte dat dacă participarea sau operaţiunile fiind anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalţi asociaţi şi aceştia nu au interzis continuarea lor.
    (3) În caz de încălcare a prevederilor alin. (1) şi (2), societatea, în afară de dreptul de a exclude pe asociat, poate să decidă ca acesta a lucrat în contul ei sau sa ceara despăgubiri.
    (4) Acest drept se stinge după trecerea a 3 luni din ziua când societatea a avut cunoştinţa, fără sa fi luat vreo hotărâre.


    Articolul 83

    Când aportul la capitalul social aparţine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar faţă de societate şi trebuie să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor, decurgând din acest aport.


    Articolul 84

    (1) Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creanţe nu este liberat cat timp societatea nu a obţinut plata sumei pentru care au fost aduse.
    (2) Dacă plata nu s-a putut obţine prin urmărirea debitorului cedat, asociatul, în afară de daune, răspunde de suma datorată, cu dobânda legală din ziua scadentei creanţelor.


    Articolul 85

    (1) Asociaţii sunt obligaţi nelimitat şi solidar pentru operaţiunile îndeplinite în numele societăţii de persoanele care o reprezintă.
    (2) Hotărârea judecătorească obţinută împotriva societăţii este opozabilă fiecărui asociat.


    Articolul 86

    Pentru aprobarea bilanţului contabil şi pentru deciziile referitoare la răspunderile administratorilor este necesar votul asociaţilor reprezentând majoritatea capitalului social.


    Articolul 87

    (1) Cesiunea aportului de capital social este posibila dacă a fost permisă prin actul constitutiv.
    (2) Cesiunea nu liberează pe asociatul cedent de ceea ce mai datorează societăţii din aportul sau de capital.
    (3) Faţa de terţi, cedentul rămâne răspunzător potrivit art. 220.
    (4) Când actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui asociat, se vor aplica dispoziţiile art. 220 şi 224.


    Capitolul 3 Societăţile în comandită simpla


    Articolul 88

    Administraţia societăţii în comandită simpla se va incredinta unuia sau mai multor asociaţi comanditaţi.


    Articolul 89

    (1) Comanditarul poate încheia operaţiuni în contul societăţii numai pe baza unei procuri speciale pentru operaţiuni determinate, data de reprezentanţii societăţii şi înscrisă în registrul comerţului. În caz contrar, comanditarul devine răspunzător faţă de terţi nelimitat şi solidar, pentru toate obligaţiunile societăţii contractate de la data operaţiunii încheiate de el.
    (2) Comanditarul poate îndeplini servicii în administraţia interna a societăţii, poate face acte de supraveghere, poate participa la numirea şi la revocarea administratorilor, în cazurile prevăzute de lege, sau poate acorda, în limitele actului constitutiv, autorizarea administratorilor pentru operaţiunile ce depăşesc puterile lor.
    (3) Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe bilanţul contabil şi de pe contul de profit şi pierderi şi de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale şi a celorlalte documente justificative.


    Articolul 90

    Dispoziţiile art. 75, 76 alin. (1), art. 77, 79, 83, 84, 86 şi 87 se vor aplica şi societăţilor în comandită simpla, iar dispoziţiile art. 80, 81, 82 şi 85, asociaţilor comanditaţi.


    Capitolul 4 Societăţile pe acţiuni


    Secţiunea I Despre acţiuni


    Articolul 91

    (1) În societatea pe acţiuni, capitalul social este reprezentat prin acţiuni emise de societate, care, după modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtător.
    (2) Felul acţiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; în caz contrar, ele vor fi la purtător. Acţiunile nominative pot fi emise în forma materială, pe suport hârtie sau în forma dematerializată, prin înscriere în cont.
    (3) Acţiunile unei societăţi pe acţiuni, emise prin oferta publică de valori mobiliare, definită ca atare prin Legea nr. 52/1994, sunt supuse reglementărilor aplicabile pieţei organizate pe care acele acţiuni sunt tranzacţionate.


    Articolul 92

    (1) Acţiunile nu vor putea fi emise pentru o sumă mai mica decât valoarea nominală.
    (2) Acţiunile neplătite în întregime sunt întotdeauna nominative.
    (3) Capitalul social nu va putea fi majorat şi nu se vor putea emite noi acţiuni până când nu vor fi fost complet plătite cele din emisiunea precedenta.
    (4) Acţiunile nominative pot fi convertite în acţiuni la purtător şi invers, prin hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor, luată în condiţiile art. 115.
    (5) Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe acţiuni, când acestea sunt nominative, emise în forma materială.


    Articolul 93

    (1) Valoarea nominală a unei acţiuni nu va putea fi mai mica de 1.000 lei.
    (2) Acţiunile vor cuprinde:
    a) denumirea şi durata societăţii;
    b) data actului constitutiv, numărul din registrul comerţului sub care este înmatriculată societatea şi numărul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a făcut publicarea;
    c) capitalul social, numărul acţiunilor şi numărul lor de ordine, valoarea nominală a acţiunilor şi vărsămintele efectuate;
    d) avantajele acordate fondatorilor.
    (3) Pentru acţiunile nominative se vor mai menţiona: numele, prenumele şi domiciliul acţionarului, persoana fizica; denumirea, sediul şi numărul de înmatriculare ale acţionarului, persoana juridică.
    (4) Acţiunile trebuie să poarte semnătura a doi administratori, când sunt mai mulţi, sau a unicului administrator.


    Articolul 94

    (1) Acţiunile trebuie să fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale.
    (2) Se pot emite totuşi în condiţiile actului constitutiv categorii de acţiuni care conferă titularilor drepturi diferite, potrivit dispoziţiilor art. 95 şi 96.


    Articolul 95

    (1) Se pot emite acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar fără drept de vot, ce conferă titularului:
    a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exerciţiului financiar, înaintea oricărei alte prelevări;
    b) drepturile recunoscute acţionarilor cu acţiuni ordinare, cu excepţia dreptului de a participa şi de a vota, în temeiul acestor acţiuni, în adunările generale ale acţionarilor.
    (2) Acţiunile cu dividend prioritar, fără drept de vot, nu pot depăşi o pătrime din capitalul social şi vor avea aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare.
    (3) Reprezentanţii, administratorii şi cenzorii societăţii nu pot fi titulari de acţiuni cu dividend prioritar fără drept de vot.
    (4) Acţiunile preferenţiale şi acţiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie în cealaltă prin hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor, luată în condiţiile art. 115.


    Articolul 96

    Titularii fiecărei categorii de acţiuni se reunesc în adunări speciale, în condiţiile stabilite de actul constitutiv al societăţii. Orice titular al unor asemenea acţiuni poate participa la aceste adunări.


    Articolul 97

    În cazul în care nu a emis şi nu a eliberat acţiuni în forma materială, societatea, din oficiu sau la cererea acţionarilor, le va elibera câte un certificat de acţionar cuprinzând datele prevăzute la art. 93 alin. (2) şi (3) şi, în plus, numărul, categoria şi valoarea nominală a acţiunilor, proprietate a acţionarului, poziţia la care acesta este înscris în registrul acţionarilor şi, după caz, numărul de ordine al acţiunilor.


    Articolul 98

    (1) Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative se transmite prin declaraţie făcuta în registrul acţionarilor emitentului, subscrisă de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor, şi prin menţiunea făcuta pe acţiune. Prin actul constitutiv se pot prevedea şi alte modalităţi de transmitere a dreptului de proprietate asupra acţiunilor nominative.
    (2) Dreptul de proprietate asupra acţiunilor emise în forma dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţa organizată se transmite în conformitate cu Legea nr. 52/1994.
    (3) Subscriitorii şi cesionarii ulteriori sunt răspunzători solidar de plată acţiunilor timp de 3 ani, socotiţi de la data când s-a făcut menţiunea de transmitere în registrul acţionarilor.


    Articolul 99

    Dreptul de proprietate asupra acţiunilor la purtător se transfera prin simpla tradiţiune a acestora.


    Articolul 100

    (1) Când acţionarii nu au efectuat plata vărsămintelor pe care le datorează în termenele prevăzute la art. 8 lit. d) şi la art. 20 alin. (1) societatea îi va invita să-şi îndeplinească aceasta obligaţie, printr-o somaţie colectivă, publicată de doua ori, la un interval de 15 zile, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi într-un ziar de larga răspândire.
    (2) Când, nici în urma acestei somaţii, acţionarii nu vor efectua vărsămintele, consiliul de administraţie va putea decide fie urmărirea acţionarilor pentru vărsămintele restante, fie anularea acestor acţiuni nominative.
    (3) Decizia de anulare se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu specificarea numărului de ordine al acţiunilor anulate.
    (4) În locul acţiunilor anulate vor fi emise noi acţiuni purtând acelaşi număr, care vor fi vândute.
    (5) Sumele obţinute din vânzare vor fi întrebuinţate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare şi de vânzare, a dobânzilor de întârziere şi a vărsămintelor neefectuate; restul va fi înapoiat acţionarilor.
    (6) Dacă preţul obţinut nu este îndestulător pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societăţii sau dacă vânzarea nu are loc din lipsa de cumpărători, societatea va putea să se îndrepte împotriva subscriitorilor şi cesionarilor, conform art. 98.
    (7) Dacă, în urma îndeplinirii acestor formalităţi, nu s-au realizat sumele datorate societăţii, se va proceda de îndată la reducerea capitalului social în proporţie cu diferenţa dintre acesta şi capitalul existent.


    Articolul 101

    (1) Orice acţiune plătită da dreptul la un vot în adunarea generală, dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel.
    (2) Actul constitutiv poate limita numărul voturilor aparţinând acţionarilor care poseda mai mult de o acţiune.
    (3) Exerciţiul dreptului de vot este suspendat pentru acţionarii care nu sunt la curent cu vărsămintele ajunse la scadenta.


    Articolul 102

    (1) Acţiunile sunt indivizibile.
    (2) Când o acţiune nominativă devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligată sa înscrie transmiterea atât timp cat acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultând din acţiune.
    (3) De asemenea, când o acţiune la purtător aparţine mai multor persoane, acestea trebuie să desemneze un reprezentant comun.
    (4) Atât timp cat o acţiune este proprietatea indiviză a mai multor persoane, acestea sunt răspunzătoare în mod solidar pentru efectuarea vărsămintelor datorate.


    Articolul 103

    (1) Societatea nu poate dobândi propriile sale acţiuni, fie direct, fie prin persoane care acţionează în nume propriu, dar pe seama acestei societăţi, în afară de cazul în care adunarea generală extraordinară a acţionarilor hotărăşte altfel, cu respectarea dispoziţiilor care urmează.
    (2) Autorizând dobândirea, adunarea generală extraordinară va stabili, în principal, modalităţile de dobândire, numărul maxim de acţiuni ce urmează a fi dobândite, contravaloarea lor minima şi maxima şi perioada efectuării operaţiunii, care nu va putea depăşi 18 luni de la data publicării hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
    (3) Valoarea acţiunilor proprii, dobândite de societate, inclusiv a acelor aflate în portofoliul sau, nu poate depăşi 10% din capitalul social subscris.
    (4) Se pot dobândi numai acţiuni integral liberate şi numai în cazul în care capitalul social subscris este integral vărsat.
    (5) Plata acţiunilor astfel dobândite se va face numai din beneficiile distribuite şi din rezervele disponibile ale societăţii, cu excepţia rezervelor legale, înscrise în ultimul bilanţ contabil aprobat. Dacă acţiunile dobândite vor fi contabilizate în activul bilanţului, se va trece, la pasiv, o rezervă indisponibilă de aceeaşi valoare, care va fi menţinută până la cesiunea sau la anularea acestor acţiuni.
    (6) În raportul de gestiune care însoţeşte bilanţul contabil se vor arata: motivele care au determinat dobândirea de acţiuni proprii, numărul, valoarea nominală, contravaloarea acţiunilor dobândite şi fracţiunea de capital social pe care ele o reprezintă.
    (7) Acţiunile proprii dobândite cu încălcarea dispoziţiilor prezentului articol vor fi înstrăinate în termen de cel mult un an de la data subscrierii lor, în modul stabilit de adunarea generală extraordinară. Cele neînstrăinate în acest termen vor fi anulate, societatea fiind obligată sa reducă corespunzător capitalul social.


    Articolul 104

    Restricţiile prevăzute la art. 103 nu se aplică atunci când dobândirea de către societate a unui număr determinat de acţiuni proprii, integral liberate, se face în vreuna dintre următoarele situaţii:
    a) cu scopul de a reduce capitalul social, potrivit art. 202, prin anularea unui număr de acţiuni proprii de o valoare corespunzătoare reducerii;
    b) pentru cesionarea către personalul societăţii a unui număr de acţiuni proprii, în limitele şi în condiţiile aprobate de adunarea generală a acţionarilor. Operaţiunea de cesionare nu va depăşi un an de la data publicării hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al României;
    c) prin efectul succesiunii universale sau al fuziunii ori al unei hotărâri judecătoreşti pronunţate într-o procedură de urmărire silită împotriva unui debitor al societăţii;
    d) cu titlu gratuit;
    e) în scopul regularizării cursului acţiunilor proprii pe piaţa bursiera sau pe piaţa organizată extrabursieră, dar numai cu avizul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.


    Articolul 105

    (1) O societate nu poate să acorde avansuri sau împrumuturi şi nici sa constituie garanţii în vederea subscrierii sau dobândirii propriilor sale acţiuni de către un terţ.
    (2) Luarea în gaj a propriilor acţiuni, fie direct, fie prin persoane care acţionează în nume propriu, dar pe seama societăţii, este asimilată cu dobândirea propriilor acţiuni. Acţiunile vor fi însă contabilizate separat.
    (3) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică operaţiunilor curente ale societăţilor bancare şi de credit, nici operaţiunilor efectuate în vederea dobândirii de către salariaţii societăţii a acţiunilor acesteia sau ale uneia dintre filialele sale.


    Articolul 106

    (1) Gajarea acţiunilor se face prin declaraţie, data de titularul lor, în forma autentică sau prin înscris sub semnătura privată, certificată de funcţionarul societăţii sau, după caz, al registrului independent privat al acţionarilor, declaraţie sau înscris în care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea şi categoria acţiunilor gajate.
    (2) Constituirea gajului se înscrie în registrul acţionarilor.
    (3) Creditorului gajist i se eliberează o dovadă a constituirii gajului.


    Articolul 107

    Acţiunile dobândite potrivit dispoziţiilor art. 103 alin. (1)-(5) nu dau drept la dividende. Pe toată durata posedării lor de către societate, dreptul de vot pe care îl conferă aceste acţiuni este suspendat.


    Articolul 108

    Acţionarii care oferă spre vânzare acţiunile lor prin oferta publică vor trebui sa întocmească un prospect de oferta, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/1994.


    Articolul 109

    Situaţia acţiunilor trebuie să fie cuprinsă în anexa la bilanţul contabil anual şi, în mod deosebit, să se precizeze dacă ele au fost integral achitate şi, după caz, numărul acţiunilor pentru care s-a cerut, fără rezultat, efectuarea vărsămintelor.


    Secţiunea a II-a Despre adunările generale


    Articolul 110

    (1) Adunările generale sunt ordinare şi extraordinare.
    (2) Când actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor tine la sediul societăţii şi în localul ce se va indica în convocare.


    Articolul 111

    (1) Adunarea ordinară se întruneşte cel puţin o dată pe an, în cel mult 3 luni de la încheierea exerciţiului financiar.
    (2) În afară de dezbaterea altor probleme înscrise la ordinea de zi, adunarea generală este obligată:
    a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilanţul contabil, după ascultarea raportului administratorilor şi cenzorilor, şi sa fixeze dividendul;
    b) sa aleagă pe administratori şi cenzori;
    c) sa fixeze remuneraţia cuvenită pentru exerciţiul în curs administratorilor şi cenzorilor, dacă nu a fost stabilită prin actul constitutiv;
    d) să se pronunţe asupra gestiunii administratorilor;
    e) sa stabilească bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după caz, programul de activitate, pe exerciţiul financiar următor;
    f) sa hotărască gajarea, închirierea sau desfiinţarea uneia sau a mai multor unităţi ale societăţii.


    Articolul 112

    (1) Pentru validitatea deliberărilor adunării ordinare este necesară prezenta acţionarilor care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social, iar hotărârile să fie luate de acţionarii ce deţin majoritatea absolută din capitalul social reprezentat în adunare, dacă în actul constitutiv sau în lege nu se prevede o majoritate mai mare.
    (2) Dacă adunarea nu poate lucra din cauza neîndeplinirii condiţiilor de la alin. (1), adunarea ce se va întruni, după o a doua convocare, poate să delibereze asupra problemelor puse la ordinea de zi a celei dintâi adunări, oricare ar fi partea de capital social reprezentată de acţionarii prezenţi, cu majoritate.


    Articolul 113

    Adunarea generală extraordinară se întruneşte ori de câte ori este necesar a se lua o hotărâre pentru:
    a) schimbarea formei juridice a societăţii;
    b) mutarea sediului societăţii;
    c) schimbarea obiectului de activitate al societăţii;
    d) prelungirea duratei societăţii;
    e) majorarea capitalului social;
    f) reducerea capitalului social sau reîntregirea lui prin emisiune de noi acţiuni;
    g) fuziunea cu alte societăţi sau divizarea societăţii;
    h) dizolvarea anticipata a societăţii;
    i) conversia acţiunilor dintr-o categorie în cealaltă;
    j) conversia unei categorii de obligaţiuni în alta categorie sau în acţiuni;
    k) emisiunea de obligaţiuni;
    l) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotărâre pentru care este cerută aprobarea adunării generale extraordinare.


    Articolul 114

    Adunarea generală extraordinară va putea delega consiliul de administraţie sau, după caz, administratorului unic, în condiţiile prevăzute de actul constitutiv şi cu majorităţile stabilite la art. 115, exerciţiul atribuţiilor sale menţionate la art. 113 lit. b), c), e), f) şi i).


    Articolul 115

    Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare, când actul constitutiv nu dispune altfel, sunt necesare:
    - la prima convocare, prezenta acţionarilor reprezentând trei pătrimi din capitalul social, iar hotărârile să fie luate cu votul unui număr de acţionari care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social;
    - la convocările următoare, prezenta acţionarilor reprezentând jumătate din capitalul social, iar hotărârile să fie luate cu votul unui număr de acţionari care să reprezinte cel puţin o treime din capitalul social.


    Articolul 116

    (1) Hotărârea unei adunări generale de a modifica drepturile sau obligaţiile referitoare la o categorie de acţiuni nu produce efecte decât în urma aprobării acestei hotărâri de către adunarea specială a deţinătorilor de acţiuni din acea categorie.
    (2) Dispoziţiile prezentei secţiuni privind convocarea, cvorumului şi desfăşurarea adunărilor generale ale acţionarilor se aplică şi adunărilor speciale.
    (3) Hotărârile iniţiate de adunările speciale vor fi supuse aprobării adunărilor generale corespunzătoare.


    Articolul 117

    (1) Adunarea generală va fi convocată de administratori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispoziţiile din actul constitutiv.
    (2) Termenul de întrunire în nici un caz nu poate fi mai mic de 15 zile de la publicarea convocării.
    (3) Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi într-unul dintre ziarele de larga răspândire din localitatea în care se afla sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate.
    (4) Dacă toate acţiunile societăţii sunt nominative, convocarea poate fi făcuta prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediată cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii adunării, la adresa acţionarului, înscrisă în registrul acţionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusă societăţii, dacă nu i-a fost comunicată în scris de acţionar.
    (5) De asemenea, convocarea poate fi făcuta prin afişare la sediul societăţii, însoţită de un convocator ce va fi semnat de acţionari, cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii adunării. Semnătura acţionarului şi data semnării vor fi certificate de un funcţionar anume desemnat.
    (6) Modurile de convocare prevăzute la alin. (4) şi (5) nu pot fi folosite, dacă sunt interzise prin actul constitutiv al societăţii sau prin dispoziţii legale.
    (7) Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi, cu menţionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.
    (8) Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprindă textul integral al propunerilor.


    Articolul 118

    (1) În înştiinţarea pentru prima adunare generală se va putea fixa ziua şi ora pentru cea de-a doua adunare, când cea dintâi nu s-ar putea tine.
    (2) A doua adunare generală nu se poate întruni în chiar ziua fixată pentru prima adunare.
    (3) Dacă ziua pentru a doua adunare generală nu este menţionată în înştiinţarea publicată pentru prima adunare, termenul prevăzut la art. 117 va putea fi redus la 8 zile.


    Articolul 119

    (1) Administratorii sunt obligaţi sa convoace de îndată adunarea generală, la cererea acţionarilor reprezentând a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, dacă în actul constitutiv se prevede astfel şi dacă cererea cuprinde dispoziţii ce intră în atribuţiile adunării.
    (2) Adunarea generală va avea loc în termen de o luna de la cerere.
    (3) Dacă administratorii nu convoacă adunarea generală, instanţa de la sediul societăţii, cu audierea părţilor, va putea ordona convocarea, desemnând dintre acţionari persoana care o va prezida.


    Articolul 120

    Acţionarii exercita dreptul lor de vot în adunarea generală, proporţional cu numărul acţiunilor pe care le poseda, cu excepţia prevăzută la art. 101 alin. (2).


    Articolul 121

    Acţionarii reprezentând întreg capitalul social vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, sa ţină o adunare generală şi sa ia orice hotărâre de competenţa adunării, fără respectarea formalităţilor cerute pentru convocarea ei.


    Articolul 122

    (1) La adunările generale, acţionarii care poseda acţiuni la purtător au drept de vot numai dacă le-au depus la locurile arătate prin actul constitutiv sau prin înştiinţarea de convocare, cu cel puţin 5 zile înainte de adunare. Cenzorii vor constata, printr-un proces-verbal, depunerea la timp a acţiunilor. Acţiunile vor rămâne depuse până după adunarea generală, dar nu vor putea fi reţinute mai mult de 10 zile de la data acesteia.
    (2) Administratorul unic sau consiliul de administraţie, după caz, va stabili o dată de referinţa pentru acţionarii îndreptăţiţi să fie înştiinţaţi şi sa voteze în cadrul adunării generale, data ce va rămâne valabilă şi în cazul în care adunarea generală este convocată din nou din cauza neîntrunirii cvorumului. Data de referinţa astfel stabilită nu va depăşi 60 de zile înainte de data la care adunarea generală este convocată pentru prima oara.
    (3) Acţionarii îndreptăţiţi sa încaseze dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei înscrişi în evidentele societăţii sau în cele furnizate de registrul independent privat al acţionarilor, corespunzătoare datei de referinţa.


    Articolul 123

    (1) Dacă acţiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste acţiuni aparţine uzufructuarului în adunările generale ordinare şi nudului proprietar în adunările generale extraordinare.
    (2) Dacă acţiunile sunt gajate, dreptul de vot aparţine proprietarului lor.


    Articolul 124

    (1) Acţionarii nu vor putea fi reprezentaţi în adunările generale decât prin alţi acţionari, în baza unei procuri speciale.
    (2) Acţionarii care nu au capacitatea legală, precum şi persoanele juridice pot fi reprezentaţi prin reprezentanţii lor legali, care, la rândul lor, pot da procura specială altor acţionari.
    (3) Procurile vor fi depuse în original, în termenul în care acţionarii sunt obligaţi să depună acţiunile sau în termenul prevăzut de actul constitutiv. Ele vor fi reţinute de societate, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal.
    (4) Prin actul constitutiv se poate deroga de la dispoziţiile privitoare la reprezentarea numai prin acţionari.
    (5) Administratorii şi funcţionarii societăţii nu pot reprezenta pe acţionari, sub sancţiunea nulităţii hotărârii, dacă, fără votul acestora, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.


    Articolul 125

    (1) Administratorii nu pot vota, în baza acţiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administraţia lor ar fi în discuţie.
    (2) Ei pot vota însă bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi, dacă fiind posesorii a cel puţin jumătate din capitalul social, nu se poate forma majoritatea legală fără votul lor.


    Articolul 126

    (1) Acţionarul care, într-o anumită operaţiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societăţii, va trebui să se abţină de la deliberările privind acea operaţiune.
    (2) Acţionarul care contravine acestei dispoziţii este răspunzător de daunele produse societăţii, dacă, fără votul sau, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.


    Articolul 127

    Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice convenţie privind exercitarea într-un anumit fel a dreptului de vot este nulă.


    Articolul 128

    (1) În ziua şi la ora arătate în convocare, şedinţa adunării se va deschide de către preşedintele consiliului de administraţie sau de către acela care îi tine locul.
    (2) Adunarea generală va alege, dintre acţionarii prezenţi, unul până la trei secretari, care vor verifica lista de prezenta a acţionarilor, indicând capitalul social pe care îl reprezintă fiecare, procesul-verbal întocmit de cenzori pentru constatarea numărului acţiunilor depuse şi îndeplinirea tuturor formalităţilor cerute de lege şi de actul constitutiv pentru ţinerea adunării generale.
    (3) Adunarea generală va putea hotărî ca operaţiunile prevăzute în alineatul precedent să fie supravegheate sau îndeplinite de un notar public, pe cheltuiala societăţii.
    (4) Unul dintre secretari întocmeşte procesul-verbal al şedinţei adunării generale.
    (5) Preşedintele va putea desemna, dintre funcţionarii societăţii, unul sau mai mulţi secretari tehnici, care să ia parte la executarea operaţiunilor prevăzute în alineatele precedente.
    (6) După constatarea îndeplinirii cerinţelor legale şi a prevederilor actului constitutiv pentru ţinerea adunării generale, se intră în ordinea de zi.


    Articolul 129

    (1) Hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis.
    (2) Oricare ar fi prevederile actului constitutiv, votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administraţie şi a cenzorilor, pentru revocarea lor şi pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.


    Articolul 130

    (1) Un proces-verbal, semnat de preşedinte şi secretar, va constata îndeplinirea formalităţilor de convocare, data şi locul adunării generale, acţionarii prezenţi, numărul acţiunilor, dezbaterile în rezumat, hotărârile luate, iar la cererea acţionarilor, declaraţiile făcute de ei în şedinţa.
    (2) La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum şi listele de prezenta a acţionarilor.
    (3) Procesul-verbal va fi trecut în registrul adunărilor generale.
    (4) Pentru a fi opozabile terţilor, hotărârile adunării generale vor fi depuse în termen de 15 zile la oficiul registrului comerţului, spre a fi menţionate în registru şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. În cazul în care aceste hotărâri implica modificarea actului constitutiv, se va putea publică numai actul adiţional cuprinzând textul integral al clauzelor modificate.
    (5) Ele nu vor putea fi executate mai înainte de aducerea la îndeplinire a acestor formalităţi.


    Articolul 131

    (1) Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
    (2) Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei.
    (3) Dacă hotărârea este atacată de toţi administratorii, societatea va fi reprezentată în justiţie de persoana desemnată de preşedintele instanţei dintre acţionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinata, până ce adunarea generală, convocată în acest scop, va alege altă persoană.
    (4) Cererea în anulare se va introduce la instanţa pe raza teritorială unde societatea îşi are sediul, acţionarul fiind obligat să depună la grefa cel puţin o acţiune.
    (5) Dacă au fost introduse mai multe acţiuni în anulare, ele pot fi conexate.
    (6) Cererea se va judeca în camera de consiliu.
    (7) Hotărârea definitivă de anulare va fi menţionată în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicării, ea este opozabilă tuturor acţionarilor.


    Articolul 132

    (1) O dată cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere preşedintelui instanţei suspendarea executării hotărârii atacate.
    (2) Preşedintele, încuviinţând suspendarea, poate obliga pe reclamant la o acţiune.
    (3) Împotriva ordonanţei de suspendare se poate face recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.


    Articolul 133

    (1) Acţionarii care nu sunt de acord cu hotărârile luate de adunarea generală cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societăţii, au dreptul de a se retrage din societate şi de a obţine contravaloarea acţiunilor pe care le poseda, la alegerea lor, fie proporţional cu activul social net ce ar rezultă după ultimul bilanţ contabil aprobat, fie la valoarea medie de piaţa a acţiunilor din ultimul trimestru, înscrisă în cota bursei sediului social ori, în lipsa, a bursei locului cel mai apropiat sau, după caz, de pe o piaţa organizată extrabursieră.
    (2) O dată cu declaraţia de retragere, ei vor depune şi acţiunile pe care le poseda.


    Secţiunea a III-a Despre administraţia societăţii


    Articolul 134

    (1) Societatea pe acţiuni este administrată de unul sau mai mulţi administratori, temporari şi revocabili.
    (2) Când sunt mai mulţi administratori, ei constituie un consiliu de administraţie.
    (3) Unicul administrator sau preşedintele consiliului de administraţie şi cel puţin jumătate din numărul administratorilor vor fi cetăţeni români, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel.
    (4) Numirea şi înlocuirea administratorilor se fac exclusiv de către adunarea generală.
    (5) Primii administratori pot fi numiţi prin actul constitutiv, însă termenul mandatului lor nu poate fi mai mare de 4 ani.
    (6) Dacă nu s-a stabilit durata mandatului prin actul constitutiv, el este pentru 2 ani.
    (7) Administratorii sunt reeligibili când prin actul constitutiv nu se prevede altfel.


    Articolul 135

    Persoanele care, potrivit prezentei legi, nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori, directori sau reprezentanţi ai societăţii, iar dacă au fost alese, sunt decăzute din drepturi.


    Articolul 136

    (1) O persoana juridică poate fi numita sau aleasă administrator al unei societăţi comerciale, în condiţiile art. 135.
    (2) Drepturile şi obligaţiile părţilor se stabilesc printr-un contract de administrare. În contract se va stipula, printre altele, ca persoana juridică este obligată să-şi desemneze un reprezentant permanent, persoana fizica. Acesta este supus aceloraşi condiţii şi obligaţii şi are aceeaşi responsabilitate civilă şi penală ca şi un administrator, persoana fizica, ce acţionează în nume propriu, fără ca prin aceasta persoana juridică pe care o reprezintă să fie exonerată de răspundere sau sa i se micşoreze răspunderea solidară.
    (3) Când persoana juridică îşi revoca reprezentantul, ea are obligaţia sa numească, în acelaşi timp, un înlocuitor.


    Articolul 137

    (1) Fiecare administrator va trebui să depună o garanţie pentru administraţia sa, prevăzută în actul constitutiv ori, în lipsa unei clauze în acesta, aprobată de adunarea generală a acţionarilor. Garanţia nu poate fi mai mica decât valoarea nominală a 10 acţiuni sau decât dublul remuneraţiei lunare.
    (2) Dacă administratorul este acţionar, garanţia se poate constitui, la cererea acestuia, prin depunerea a 10 acţiuni care, pe perioada mandatului, sunt inalienabile şi se păstrează la societate.
    (3) Garanţia se va depune înainte de preluarea funcţiei de către administrator; ea poate fi depusa şi de un terţ.
    (4) Dacă garanţia nu va fi depusa înainte de data preluării funcţiei, administratorul este considerat demisionat.
    (5) Garanţia rămâne în casa societăţii şi nu va putea fi restituită administratorului decât după ce adunarea generală a aprobat bilanţul contabil al ultimului exerciţiu financiar în care administratorul a îndeplinit aceasta funcţie şi i-a dat descărcare.


    Articolul 138

    Semnăturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comerţului, o dată cu prezentarea certificatului eliberat de cenzori, din care rezultă depunerea garanţiei.


    Articolul 139

    (1) Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administraţie este necesară prezenta a cel puţin jumătate din numărul administratorilor, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare.
    (2) Deciziile în consiliul de administraţie se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi.


    Articolul 140

    (1) Consiliul de administraţie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de direcţie, compus din membri aleşi dintre administratori, fixându-le în acelaşi timp şi remuneraţia.
    (2) Preşedintele consiliului de administraţie poate fi şi director general sau director, în care calitate conduce şi comitetul de direcţie.
    (3) Decizia consiliului de administraţie privind suma necesară remunerării membrilor comitetului de direcţie va trebui să fie ratificată de adunarea generală, dacă depăşeşte prevederile actului constitutiv sau dacă acesta nu prevede nimic în aceasta privinţa.
    (4) Deciziile comitetului de direcţie se iau cu majoritatea absolută a voturilor membrilor săi.
    (5) Comitetul de direcţie este obligat să prezinte, la fiecare şedinţa a consiliului de administraţie, registrul sau de deliberări.
    (6) În comitetul de direcţie votul nu poate fi dat prin delegaţie.


    Articolul 141

    (1) Numirea funcţionarilor societăţii se face de către consiliul de administraţie, dacă în actul constitutiv nu se prevede altfel.
    (2) Consiliul de administraţie poate oricând revoca persoanele numite în comitetul de direcţie.


    Articolul 142

    (1) Nimeni nu poate funcţiona în mai mult de trei consilii de administraţie concomitent.
    (2) Interdicţia prevăzută la alin. (1) nu se referă la cazurile când cel ales în consiliul de administraţie este proprietar a cel puţin o pătrime din totalul acţiunilor sau este administrator al unei societăţi ce deţine pătrimea arătată.
    (3) Acela care nu va respecta dispoziţia de mai sus va pierde de drept calitatea sa de administrator, obţinută prin depăşirea numărului legal, în ordinea cronologică a numirilor, şi va fi condamnat, în folosul statului, la plata remuneraţiei şi a celorlalte beneficii ce i se cuvin, cat şi la restituirea sumelor încasate.
    (4) Acţiunea împotriva administratorilor va putea fi exercitată de către orice acţionar sau de Ministerul Finanţelor.
    (5) Membrii comitetului de direcţie şi directorii unei societăţi pe acţiuni nu vor putea fi, fără autorizarea consiliului de administraţie, administratori, membri în comitetul de direcţie, cenzori sau asociaţi cu răspundere nelimitată, în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect, nici exercita acelaşi comerţ sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocării şi răspunderii pentru daune.


    Articolul 143

    Administratorii vor putea sa încheie acte juridice prin care să dobândească, sa înstrăineze, sa închirieze, sa schimbe sau sa constituie în garanţie bunuri aflate în patrimoniul societăţii, a căror valoare depăşeşte jumătate din valoarea contabila a activelor societăţii la data încheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunării generale extraordinare a acţionarilor, data în condiţiile prevăzute la art. 115.


    Articolul 144

    (1) Administratorii sunt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligaţiilor, potrivit prevederilor art. 72 şi 73.
    (2) Comitetul de direcţie, toţi administratorii răspund faţă de societate pentru actele îndeplinite de directori sau de personalul încadrat, când dăuna nu s-ar fi produs dacă ei ar fi exercitat supravegherea impusa de îndatoririle funcţiei lor.
    (3) Comitetul de direcţie va trebui sa înştiinţeze consiliul de administraţie de toate abaterile constatate în executarea obligaţiei lui de supraveghere.
    (4) Administratorii societăţii sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediaţi dacă, având cunoştinţa de neregulile săvârşite de aceştia, nu le denunta cenzorilor.
    (5) În societăţile care au mai mulţi administratori, răspunderea pentru actele săvârşite sau pentru omisiuni nu se întinde şi la administratorii care au făcut să se constate, în registrul deciziilor consiliului de administraţie, împotrivirea lor şi au încunoştinţat despre aceasta în scris pe cenzori.
    (6) Pentru deciziile luate în şedinţele la care administratorul nu a asistat, el rămâne răspunzător dacă, în termen de o luna de când a luat cunoştinţa de acestea, nu a făcut împotrivirea în formele arătate la alineatele precedente.


    Articolul 145

    (1) Administratorul care are într-o anumită operaţiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societăţii, trebuie să înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori şi sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operaţiune.
    (2) Aceeaşi obligaţie o are administratorul în cazul în care, într-o anumită operaţiune, ştie ca sunt interesate sotia, rudele sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv.
    (3) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) şi (2) va răspunde de daunele ce au rezultat pentru societate.


    Articolul 146

    (1) Consiliul de administraţie se întruneşte ori de câte ori este necesar.
    (2) El trebuie să se întrunească cel puţin o dată pe luna la sediul societăţii, iar comitetul de direcţie, cel puţin o dată pe săptămâna.
    (3) Convocările pentru întrunirile consiliului de administraţie vor cuprinde locul unde se va tine şedinţa şi ordinea de zi, neputându-se lua nici o decizie asupra problemelor neprevăzute, decât în caz de urgenta şi cu condiţia ratificării în şedinţa următoare de către membrii absenţi.
    (4) La întrunirile consiliului de administraţie, directorii vor prezenta rapoarte scrise despre operaţiunile pe care le-au executat, iar comitetul de direcţie va prezenta registrul deliberărilor sale.
    (5) La şedinţele consiliului de administraţie vor fi convocaţi şi cenzorii.
    (6) La fiecare şedinţa se va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi întrunite şi opiniile separate.


    Articolul 147

    (1) Executarea operaţiunilor societăţii poate fi încredinţată unuia sau mai multor directori executivi, funcţionari ai societăţii.
    (2) Directorii executivi nu vor putea fi membri în consiliul de administraţie al societăţii.
    (3) Ei sunt răspunzători faţă de societate şi de terţi, ca şi administratorii, pentru neîndeplinirea îndatoririlor lor, conform dispoziţiilor art. 144, chiar dacă ar exista o convenţie contrară.


    Articolul 148

    Salarii fixe şi orice alte sume sau avantaje vor putea fi acordate administratorilor şi cenzorilor numai în baza unei hotărâri a adunării generale.


    Articolul 149

    (1) Oricare acţionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele ce crede ca trebuie cenzurate, iar aceştia sunt obligaţi să le verifice şi, dacă le găsesc reale, să le aibă în vedere la întocmirea raportului către adunarea generală.
    (2) Dacă reclamaţia este făcuta de acţionari ce reprezintă cel puţin o pătrime din capitalul social sau o cota mai mica, dacă actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligaţi să prezinte observaţiile şi propunerile lor asupra faptelor reclamante.
    (3) Dacă cenzorii socotesc intemeiata şi urgenta reclamaţia acţionarilor reprezentând o pătrime din capitalul social, sunt obligaţi sa convoace imediat adunarea generală. În caz contrar, ei trebuie să refere la prima adunare. Adunarea trebuie să ia o hotărâre asupra celor reclamate.
    (4) A patra parte din capitalul social se dovedeşte prin depunerea acţiunilor la societăţi bancare din România ori la unităţi ale acestora, respectiv prin blocarea acţiunilor în cont în cazul acţiunilor emise în forma dematerializată.
    (5) Acţiunile vor rămâne depuse, respectiv blocate, până după întrunirea adunării generale extraordinare şi dovada depunerii, respectiv a blocărilor, va legitima participarea acţionarilor la aceasta adunare.


    Articolul 150

    (1) Acţiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor şi directorilor aparţine adunării generale, care va decide cu majoritatea prevăzută la art. 112.
    (2) Hotărârea va putea fi luată chiar dacă problema răspunderii acestora nu figurează în ordinea de zi.
    (3) Adunarea desemnează cu aceeaşi majoritate persoana însărcinata se exercite acţiunea în justiţie.
    (4) Dacă adunarea decide sa pornească acţiune în răspundere contra administratorilor, mandatul acestora încetează de drept şi adunarea va proceda la înlocuirea lor.
    (5) Dacă acţiunea se porneşte împotriva directorilor, aceştia sunt suspendaţi de drept din funcţie până la rămânerea definitivă a sentinţei.


    Articolul 151

    (1) În caz de vacanta a unuia sau mai multor administratori, ceilalţi administratori, împreună cu cenzorii şi deliberând în prezenta a două treimi şi cu majoritatea absolută, procedează, dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel, la numirea unui administrator provizoriu până la convocarea adunării generale.
    (2) Când este un singur administrator şi acesta vrea să se retragă, adunarea generală va trebui să fie convocată. În caz de deces sau de împiedicare fizica a acestuia, numirea provizorie se va face de către cenzori, însă adunarea generală va fi convocată de urgenta pentru numirea definitivă a administratorului.


    Articolul 152

    În cazul în care administratorul sau directorii încheie acte juridice care prejudiciază societatea, iar societatea, din cauza poziţiei deţinute de aceştia, nu acţionează în vederea recuperării prejudiciului, oricare dintre acţionarii minoritari are dreptul sa introducă acţiune în numele societăţii, în scopul recuperării prejudiciului respectiv.


    Articolul 153

    (1) Dacă administratorii constata pierderea unei jumătăţi din capitalul social, sunt obligaţi sa convoace adunarea generală extraordinară pentru a hotărî reconstituirea capitalului, limitarea lui la suma rămasă sau dizolvarea societăţii.
    (2) Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea extraordinară să fie convocată şi la o pierdere mai mica.
    (3) În cazul când nici în a doua convocare nu s-a întrunit cvorumul prevăzut la art. 115, administratorii vor cere instanţei din raza teritorială în care se afla sediul societăţii numirea unui expert, care va verifica pierderea din capitalul social. Instanţa, pe baza expertizei, constatând pierderea prevăzută la alin. (1) sau (2), va da o încheiere, autorizând administratorii sa convoace adunarea generală, care va putea sa hotărască limitarea capitalului la suma rămasă sau dizolvarea societăţii, cu orice număr de acţionari prezenţi.


    Secţiunea a IV-a Despre cenzori


    Articolul 154

    (1) Societatea pe acţiuni va avea trei cenzori şi tot atâţia supleanţi, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar.
    (2) Cenzorii se aleg la început de adunarea constitutivă. Durata mandatului lor este de 3 ani şi pot fi realeşi.
    (3) Cenzorii trebuie să-şi exercite personal mandatul lor.
    (4) Cel puţin unul dintre ei trebuie să fie contabil autorizat în condiţiile legii sau expert contabil.
    (5) La societăţile în care statul deţine cel puţin 20% din capitalul social, unul dintre cenzori va fi recomandat de Ministerul Finanţelor.
    (6) Majoritatea cenzorilor şi a supleanţilor vor fi cetăţeni români.
    (7) Cenzorii sunt obligaţi să depună, în termenul arătat la art. 137, a treia parte din garanţia cerută pentru administratori.


    Articolul 155

    (1) Un cenzor extern independent, persoana fizica sau persoana juridică, poate fi numit sau ales cenzor al societăţii. În acest caz, dispoziţiile prezentei legi se completează cu dispoziţiile legii speciale.
    (2) Numirea sau alegerea unui cenzor extern independent este obligatorie în cazurile prevăzute de lege.


    Articolul 156

    (1) Cenzorii trebuie să fie acţionari, cu excepţia cenzorilor-contabili.
    (2) Nu pot fi cenzori, iar dacă au fost aleşi, decad din mandatul lor:
    a) rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;
    b) persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte funcţii decât aceea de cenzor, un salariu sau o remuneraţie de la administratori sau de la societate;
    c) persoanele cărora le este interzisă funcţia de administrator conform prevederilor art. 135.
    (3) Cenzorii sunt remuneraţi cu o indemnizaţie fixa, determinata prin actul constitutiv sau de adunarea generală care i-a numit.


    Articolul 157

    (1) În caz de deces, împiedicare fizica sau legală, încetare sau renunţare la mandat a unui cenzor, supleantul cel mai în vârsta îl înlocuieşte.
    (2) Dacă, în acest mod, numărul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii rămaşi numesc alte persoane în locurile vacante, până la întrunirea celei mai apropiate adunări generale.
    (3) În cazul în care nu mai rămâne în funcţie nici un cenzor, administratorii vor convoca de urgenta adunarea generală, care va proceda la numirea altor cenzori.


    Articolul 158

    (1) Cenzorii sunt obligaţi sa supravegheze gestiunea societăţii, sa verifice dacă bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi sunt legal întocmite şi în concordanta cu registrele, dacă acestea din urma sunt regulat ţinute şi dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea bilanţului contabil.
    (2) Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor crede necesare asupra bilanţului contabil şi repartizării beneficiilor, cenzorii vor face adunării generale un raport amănunţit.
    (3) Adunarea generală nu va putea aproba bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi dacă acestea nu sunt însoţite de raportul cenzorilor.
    (4) Cenzorii sunt obligaţi, de asemenea:
    a) să facă, în fiecare luna şi pe neaşteptate, inspecţii casei şi sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societăţii sau au fost primite în gaj, cauţiune ori depozit;
    b) sa convoace adunarea ordinară sau extraordinară, când n-a fost convocată de administratori;
    c) sa ia parte la adunările ordinare şi extraordinare, putând face să se insereze în ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare;
    d) să constate regulată depunere a garanţiei din partea administratorilor;
    e) sa vegheze ca dispoziţiile legii şi ale actului constitutiv să fie îndeplinite de administratori şi lichidatori.
    (5) Cenzorii vor aduce la cunoştinţa administratorilor neregulile în administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale şi ale prevederilor actului constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţa adunării generale.


    Articolul 159

    (1) Cenzorii au dreptul să obţină în fiecare luna de la administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor.
    (2) Cenzorii iau parte la adunările administratorilor, fără drept de vot.
    (3) Este interzis cenzorilor sa comunice acţionarilor în particular sau terţilor datele referitoare la operaţiunile societăţii, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor.


    Articolul 160

    (1) Pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 158 alin. (2), cenzorii vor delibera împreună; ei însă vor putea face, în caz de neînţelegere, rapoarte separate, care vor trebui să fie prezentate adunării generale.
    (2) Pentru celelalte obligaţii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.
    (3) Cenzorii vor trece într-un registru special deliberările lor, precum şi constatările făcute în exerciţiul mandatului lor.


    Articolul 161

    (1) Întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.
    (2) Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generală, cu votul cerut la adunările extraordinare.
    (3) Dispoziţiile art. 73, 142 şi 150 se aplică şi cenzorilor.


    Secţiunea a V-a Despre emiterea de obligaţiuni


    Articolul 162

    (1) Societatea pe acţiuni poate emite obligaţiuni la purtător sau nominative, pentru o sumă care să nu depăşească trei pătrimi din capitalul vărsat şi existent, conform celui din urma bilanţ contabil aprobat.
    (2) Valoarea nominală a unei obligaţiuni nu poate fi mai mica de 25.000 lei.
    (3) Obligaţiunile din aceeaşi emisiune trebuie să fie de o valoare egala şi acorda posesorilor lor drepturi egale.
    (4) Obligaţiunile pot fi emise în forma materială, pe suport hârtie, sau în forma dematerializată, prin înscriere în cont.


    Articolul 163

    Pentru a proceda la emiterea de obligaţiuni prin oferta publică, definită ca atare prin Legea nr. 52/1994, administratorii vor publică un prospect de emisiune, care va cuprinde:
    a) denumirea, obiectul de activitate, sediul şi durata societăţii;
    b) capitalul social şi rezervele;
    c) data publicării în Monitorul Oficial al României a încheierii de înmatriculare şi modificările ce s-au adus actului constitutiv;
    d) situaţia patrimoniului social după ultimul bilanţ contabil aprobat;
    e) categoriile de acţiuni emise de societate;
    f) suma totală a obligaţiunilor care au fost emise anterior şi a celor care urmează a fi emise, modul de rambursare, valoarea nominală a obligaţiunilor, dobânda lor, indicarea dacă sunt nominative sau la purtător, precum şi indicarea dacă sunt convertibile dintr-o categorie în alta, ori în acţiuni;
    g) sarcinile ce grevează imobilele societăţii;
    h) data la care a fost publicată hotărârea adunării generale extraordinare care a aprobat emiterea de obligaţiuni.


    Articolul 164

    În cazul în care obligaţiunile fac obiectul unei oferte publice definite ca atare de Legea nr. 52/1994, emiterea şi tranzacţionarea lor sunt supuse acelei legi.


    Articolul 165

    (1) Subscripţia obligaţiunilor va fi făcuta pe exemplarele prospectului de emisiune.
    (2) Valoarea obligaţiunilor subscrise trebuie să fie integral vărsată.
    (3) Titlurile obligaţiunilor trebuie să cuprindă datele arătate la art. 163, numărul de ordine şi tabloul plăţilor în capital şi dobânzi.
    (4) Titlurile vor fi semnate în conformitate cu dispoziţiile art. 93 alin. (4).
    (5) Valoarea nominală a obligaţiunilor convertibile în acţiuni va trebui să fie egala cu cea a acţiunilor.


    Articolul 166

    (1) Deţinătorii de obligaţiuni se pot întruni în adunarea generală, pentru a delibera asupra intereselor lor.
    (2) Adunarea va fi convocată pe cheltuiala societăţii care a emis obligaţiunile, la cererea unui număr de deţinători care să reprezinte a patra parte din titlurile emise şi nerambursate sau, după numirea reprezentanţilor deţinătorilor de obligaţiuni, la cererea acestora.
    (3) Dispoziţiile prevăzute pentru adunarea ordinară a acţionarilor se aplică şi adunării deţinătorilor de obligaţiuni, în ce priveşte formele, condiţiile, termenele convocării, depunerea titlurilor şi votarea.
    (4) Societatea emitenta nu poate participa la deliberările adunării deţinătorilor de obligaţiuni, în baza obligaţiunilor pe care le poseda.
    (5) Deţinătorii de obligaţiuni vor putea fi reprezentaţi prin mandatari, alţii decât administratorii, cenzorii sau funcţionarii societăţii.


    Articolul 167

    (1) Adunarea deţinătorilor de obligaţiuni legal constituită poate:
    a) sa numească un reprezentant al deţinătorilor de obligaţiuni şi unul sau mai mulţi supleanţi, cu dreptul de a-i reprezenta faţă de societate şi în justiţie, fixându-le remuneraţia; aceştia nu pot lua parte la administrarea societăţii, dar vor putea asista la adunările sale generale;
    b) sa îndeplinească toate actele de supraveghere şi de apărare a intereselor lor comune sau sa autorizeze un reprezentant cu îndeplinirea lor;
    c) sa constituie un fond, care va putea fi luat din dobânzile cuvenite deţinătorilor de obligaţiuni, pentru a face faţa cheltuielilor necesare apărării drepturilor lor, stabilind, în acelaşi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond;
    d) să se opună la orice modificare a actului constitutiv sau a condiţiilor împrumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor deţinătorilor de obligaţiuni;
    e) să se pronunţe asupra emiterii de noi obligaţiuni.
    (2) Hotărârile adunării vor fi aduse la cunoştinţa societăţii, în termen de cel mult 3 zile de la adoptarea lor.


    Articolul 168

    Pentru validitatea deliberărilor prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. a), b) şi c), hotărârea se ia cu o majoritate reprezentând cel puţin o treime din titlurile emise şi nerambursate; în celelalte cazuri este necesară prezenta în adunare a deţinătorilor reprezentând cel puţin două treimi din titlurile nerambursate şi votul favorabil a cel puţin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare.


    Articolul 169

    (1) Hotărârile luate de adunarea deţinătorilor de obligaţiuni sunt obligatorii şi pentru deţinătorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
    (2) Hotărârile adunării deţinătorilor de obligaţiuni pot fi atacate în justiţie de către deţinătorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei, în termenul şi cu efectele arătate în art. 131 şi 132.


    Articolul 170

    Acţiunea în justiţie a deţinătorului de obligaţiuni împotriva societăţii nu este admisibilă dacă are acelaşi obiect cu al acţiunii intentate de reprezentantul deţinătorilor de obligaţiuni sau este contrară unei hotărâri a adunării deţinătorilor de obligaţiuni.


    Articolul 171

    (1) Obligaţiunile se rambursează de societatea emitenta la scadenta.
    (2) Înainte de scadenta, obligaţiunile din aceeaşi emisiune şi cu aceeaşi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorţi, la o sumă superioară valorii lor nominale, stabilită de societate şi anunţată public cu cel puţin 15 zile înainte de data tragerii la sorţi.
    (3) Obligaţiunile convertibile pot fi preschimbate în acţiuni ale societăţii emitente, în condiţiile stabilite în prospectul de oferta publică.


    Secţiunea a VI-a Despre registrele societăţii şi despre bilanţul contabil


    Articolul 172

    (1) În afară de evidentele prevăzute de lege, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină:
    a) un registru al acţionarilor, care să arate, după caz, numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni nominative, precum şi vărsămintele făcute în contul acţiunilor. Evidenta acţiunilor emise în forma dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţa organizată va fi ţinuta de un registru independent privat al acţionarilor, conform Legii nr. 52/1994;
    b) un registru al şedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale;
    c) un registru al şedinţelor şi deliberărilor consiliului de administraţie;
    d) un registru al şedinţelor şi deliberărilor comitetului de direcţie;
    e) un registru al deliberărilor şi constatărilor făcute de cenzori în exercitarea mandatului lor;
    f) un registru al obligaţiunilor, care să arate totalul obligaţiunilor emise şi al celor rambursate, precum şi numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, când ele sunt nominative. Evidenta obligaţiunilor emise în forma dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţa organizată va fi ţinuta conform Legii nr. 52/1994.
    (2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) şi f) vor fi ţinute prin grija consiliului de administraţie, cel prevăzut la lit. d), prin grija comitetului de direcţie, iar cel prevăzut la lit. e), prin grija cenzorilor.


    Articolul 173

    (1) Administratorii sunt obligaţi sa pună la dispoziţia acţionarilor registrele prevăzute la art. 172 alin. (1) lit. a) şi b) şi sa elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora, extrase de pe ele.
    (2) De asemenea, sunt obligaţi sa pună la dispoziţia deţinătorilor de obligaţiuni, în aceleaşi condiţii, registrul prevăzut la art. 172 alin. (1) lit. f).


    Articolul 174

    Registrul acţionarilor şi registrul obligaţiunilor se pot tine manual sau în sistem computerizat.


    Articolul 175

    (1) Societatea comercială poate contracta cu o societate de registru independent privat ţinerea registrului acţionarilor în sistem computerizat şi efectuarea înregistrărilor şi a altor operaţiuni legate de acest registru.
    (2) Dispoziţiile alineatului precedent sunt aplicabile, în mod corespunzător, şi în ceea ce priveşte registrul obligaţiunilor.
    (3) Ţinerea registrului acţionarilor şi/sau a registrului obligaţiunilor de către o societate de registru independent autorizat este obligatorie în cazurile prevăzute de lege.


    Articolul 176

    Administratorii trebuie să prezinte cenzorilor, cu cel puţin o luna înainte de ziua stabilită pentru şedinţa adunării generale, bilanţul exerciţiului financiar precedent, cu contul de profit şi pierderi, însoţit de raportul lor şi de documentele justificative.


    Articolul 177

    Bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi se vor întocmi în condiţiile prevăzute de lege.


    Articolul 178

    (1) Din beneficiile societăţii se va prelua în fiecare an cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezerva, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
    (2) Dacă fondul de rezerva, după constituire, s-a micşorat din orice cauza, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin. (1).
    (3) De asemenea, se include în fondul de rezerva, chiar dacă acesta a atins suma prevăzută la alin. (1), excedentul obţinut prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală, dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor.
    (4) Fondatorii, administratorii şi personalul societăţii vor participa la beneficii, dacă aceasta este prevăzută în actul constitutiv ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobată de adunarea generală extraordinară.
    (5) În toate cazurile, condiţiile participării se vor stabili de adunarea generală, pentru fiecare exerciţiu financiar.


    Articolul 179

    (1) Bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi, împreună cu raportul administratorilor şi cenzorilor vor rămâne depuse la sediul societăţii şi la cel al sucursalelor în cele 15 zile care preced întrunirea adunării generale, pentru a fi cercetate de acţionari.
    (2) Acţionarii vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii de pe bilanţul contabil, de pe raportul consiliului de administraţie şi al cenzorilor către adunarea generală.


    Articolul 180

    (1) Administratorii sunt obligaţi ca, în termen de 15 zile de la data adunării generale, să depună o copie de pe bilanţul contabil, însoţită de contul de profit şi pierderi, la administraţia financiară, anexând raportul lor, raportul cenzorilor şi procesul-verbal al adunării generale.
    (2) Un exemplar al bilanţului contabil, vizat de administraţia financiară, împreună cu actele menţionate la alineatul precedent, vor fi depuse la oficiul registrului comerţului.
    (3) Un anunţ prin care se confirma depunerea acestor acte va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala societăţii şi prin grija oficiului registrului comerţului, pentru societăţile comerciale care au o cifra anuală de afaceri de peste 100 miliarde lei.


    Articolul 181

    Aprobarea bilanţului contabil de către adunarea generală nu împiedica exercitarea acţiunii în răspundere împotriva administratorilor, directorilor sau a cenzorilor.


    Capitolul 5 Societăţile în comandită pe acţiuni


    Articolul 182

    Societatea în comandită pe acţiuni este reglementată de dispoziţiile referitoare la societăţile pe acţiuni, cu excepţia dispoziţiilor prezentului capitol.


    Articolul 183

    (1) Administrarea societăţii este încredinţată unuia sau mai multor asociaţi comanditaţi.
    (2) Asociaţilor comanditaţi li se vor aplica dispoziţiile prevăzute la art. 80-83, iar asociaţilor comanditari cele din art. 89 şi 90.


    Articolul 184

    (1) În societatea în comandită pe acţiuni, administratorii vor putea fi revocaţi de adunarea generală a acţionarilor, printr-o hotărâre luată cu majoritatea stabilită pentru adunările extraordinare.
    (2) Adunarea generală, cu aceeaşi majoritate şi cu respectarea art. 135, alege altă persoană în locul administratorului revocat, decedat sau care a încetat exercitarea mandatului sau.
    (3) Numirea trebuie aprobată şi de ceilalţi administratori, dacă sunt mai mulţi.
    (4) Noul administrator devine asociat comanditat.
    (5) Administratorul revocat rămâne răspunzător nelimitat faţă de terţi pentru obligaţiile pe care le-a contractat în timpul administraţiei sale, putând însă exercita acţiune în regres împotriva societăţii.


    Articolul 185

    Asociaţii comanditaţi, care sunt administratori, nu pot lua parte la deliberările adunărilor generale pentru alegerea cenzorilor, chiar dacă poseda acţiuni ale societăţii.


    Capitolul 6 Societăţile cu răspundere limitată


    Articolul 186

    (1) Hotărârile asociaţilor se iau în adunarea generală.
    (2) Prin actul constitutiv se va putea stabili ca votarea se poate face şi prin corespondenta.


    Articolul 187

    (1) Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale.
    (2) Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel.


    Articolul 188

    (1) Fiecare parte socială da drept la un vot.
    (2) Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot în deliberările adunărilor asociaţilor referitoare la aporturile sale în natura sau la actele juridice încheiate între el şi societate.
    (3) Dacă adunarea legal constituită nu poate lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majorităţii cerute, adunarea convocată din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numărul de asociaţi şi partea din capitalul social reprezentată de asociaţii prezenţi.


    Articolul 189

    (1) Adunarea asociaţilor are următoarele obligaţii principale:
    a) sa aprobe bilanţul contabil şi sa stabilească repartizarea beneficiului net;
    b) sa desemneze pe administratori şi cenzori, să-i revoce şi să le dea descărcare de activitatea lor;
    c) sa decidă urmărirea administratorilor şi cenzorilor pentru daunele pricinuite societăţii, desemnând şi persoana însărcinata sa o exercite;
    d) sa modifice actul constitutiv.
    (2) În acest din urmă caz, dacă în actul constitutiv se prevede dreptul de retragere a asociatului pentru că nu este de acord cu modificările aduse acestuia, se aplică dispoziţiile art. 219 şi 220.


    Articolul 190

    (1) Administratorii sunt obligaţi sa convoace adunarea asociaţilor la sediul social, cel puţin o dată pe an sau de câte ori este necesar.
    (2) Un asociat sau un număr de asociaţi, ce reprezintă cel puţin o pătrime din capitalul social, vor putea cere convocarea adunării generale, arătând scopul acestei convocări.
    (3) Convocarea adunării se va face în forma prevăzută în actul constitutiv, iar lipsa unei dispoziţii speciale, prin scrisoare recomandată, cu cel puţin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ţinerea acesteia, arătându-se ordinea de zi.


    Articolul 191

    Dispoziţiile prevăzute pentru societăţile pe acţiuni, în ce priveşte dreptul de a ataca hotărârile adunării generale, se aplică şi societăţilor cu răspundere limitată.


    Articolul 192

    (1) Societatea este administrată de unul sau mai mulţi administratori, asociaţi sau neasociaţi, numiţi prin actul constitutiv sau de adunarea generală.
    (2) Administratorii nu pot primi, fără autorizarea adunării asociaţilor, mandatul de administrator în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate, nici să facă acelaşi fel de comerţ ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sancţiunea revocării şi răspunderii pentru daune.
    (3) Dispoziţiile art. 75, 76, 77 şi 79 se aplică şi societăţilor cu răspundere limitată.


    Articolul 193

    (1) Societatea trebuie să ţină, prin grija administratorilor, un registru al asociaţilor, în care se vor înscrie, după caz, numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecărui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul părţilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea.
    (2) Administratorii răspund personal şi solidar pentru orice dăuna pricinuită prin nerespectarea prevederilor de la alin. (1).
    (3) Registrul poate fi cercetat de asociaţi şi creditori.


    Articolul 194

    (1) Actul constitutiv poate prevedea alegerea unuia sau mai multor cenzori de către adunarea asociaţilor.
    (2) Dacă numărul asociaţilor trece de cincisprezece, numirea cenzorilor este obligatorie.
    (3) Dispoziţiile prevăzute pentru cenzorii societăţilor pe acţiuni se aplică şi cenzorilor din societăţile cu răspundere limitată.
    (4) În lipsa de cenzori, fiecare dintre asociaţii care nu este administrator al societăţii va exercita dreptul de control pe care asociaţii îl au în societăţile în nume colectiv.


    Articolul 195

    Societatea cu răspundere limitată nu poate emite obligaţiuni.


    Articolul 196

    (1) Bilanţul contabil al societăţii şi contul de profit şi pierderi vor fi întocmite după normele prevăzute pentru societatea pe acţiuni. După aprobarea de către adunarea generală a asociaţilor, ele vor fi depuse de administratori, în termen de 15 zile, la administraţia financiară. Un exemplar al bilanţului contabil şi al contului de profit şi pierderi, vizat de administraţia financiară, va fi depus la oficiul registrului comerţului. Acesta va face anunţul prevăzut la art. 180, ultimul alineat.
    (2) Dispoziţiile prevăzute pentru fondurile de rezerva la societatea pe acţiuni, ca şi acelea privitoare la reducerea capitalului social, se aplică şi societăţilor cu răspundere limitată.


    Articolul 197

    (1) Părţile sociale pot fi transmise între asociaţi.
    (2) Transmiterea către persoane din afară societăţii este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţi reprezentând cel puţin trei pătrimi din capitalul social.
    (3) În cazul dobândirii unei părţi sociale prin succesiune, prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel; în acest din urmă caz, societatea este obligată la plata părţii sociale către succesori, conform ultimului bilanţ contabil aprobat.
    (4) În cazul în care s-ar depăşi maximul legal de asociaţi din cauza numărului succesorilor, aceştia vor fi obligaţi sa desemneze un număr de titulari ce nu va depăşi maximul legal.


    Articolul 198

    (1) Transmiterea părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi în registrul de asociaţi al societăţii.
    (2) Transmiterea are efect faţă de terţi numai din momentul înscrierii ei în registrul comerţului.


    Titlul IV Modificarea actului constitutiv


    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 199

    (1) Actul constitutiv poate fi modificat de asociaţi, cu respectarea condiţiilor de fond şi de forma prevăzute pentru încheierea lui.
    (2) Modificările privind mutarea sediului societăţii în alta localitate, schimbarea obiectului principal de activitate, modificarea capitalului social, fuziunea şi divizarea, reducerea sau prelungirea duratei societăţii, dizolvarea şi lichidarea ei se vor menţiona în registrul comerţului numai în baza încheierii judecătorului delegat. Celelalte modificări se vor menţiona, cu respectarea dispoziţiilor legale, în baza rezoluţiei directorului registrului comerţului. Aceasta rezoluţie are, în mod corespunzător, regimul legal al încheierii judecătorului delegat.
    (3) Actul adiţional cuprinzând textul integral al prevederilor actului constitutiv, modificate, se depune la oficiul registrului comerţului şi se menţionează în acest registru, după care se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare, pe cheltuiala societăţii.
    (4) Actul modificator al actului constitutiv al unei societăţi în nume colectiv sau în comandită simpla, în forma autentică, se depune la oficiul registrului comerţului şi se menţionează în acest registru, fără a fi obligatorie publicarea lui în Monitorul Oficial al României.
    (5) Dacă se aduc mai multe modificări actului constitutiv, fie concomitent fie succesiv, acesta va fi actualizat cu toate modificările la zi şi, în aceasta forma, va fi depus la oficiul registrului comerţului.
    (6) În forma actualizată potrivit alineatului precedent, se pot omite numele sau denumirea şi celelalte date de identificare ale fondatorilor şi ale primilor membri ai organelor societăţii.
    (7) Omisiunea este permisă numai dacă au trecut cel puţin 5 ani de la data înmatriculării societăţii şi numai dacă actul constitutiv nu prevede altfel.


    Articolul 200

    Schimbarea formei societăţii, prelungirea duratei ei sau alte modificări ale actului constitutiv al societăţii nu atrag crearea unei persoane juridice noi.


    Articolul 201

    (1) Creditorii particulari ai asociaţilor dintr-o societate în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată pot face opoziţie, în condiţiile art. 62, împotriva hotărârii adunării asociaţilor de prelungire a duratei societăţii peste termenul fixat iniţial, dacă au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotărârii.
    (2) Când opoziţia a fost admisă, asociaţii trebuie să decidă, în termen de o luna de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, dacă înţeleg sa renunţe la prelungire sau sa excludă din societate pe asociatul debitor al oponentului.
    (3) În acest din urmă caz, drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe baza ultimului bilanţ contabil aprobat.


    Capitolul 2 Reducerea sau majorarea capitalului social


    Articolul 202

    (1) Capitalul social poate fi redus prin:
    a) micşorarea numărului de acţiuni sau părţi sociale;
    b) reducerea valorii nominale a acţiunilor sau a părţilor sociale;
    c) dobândirea propriilor acţiuni, urmată de anularea lor.
    (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci când reducerea nu este motivată de pierderi, prin:
    a) scutirea totală sau parţială a asociaţilor de vărsămintele datorate;
    b) restituirea către acţionari a unei cote-părţi din aporturi, proporţională cu reducerea capitalului social şi calculată egal pentru fiecare acţiune sau parte socială;
    c) alte procedee prevăzute de lege.


    Articolul 203

    (1) Reducerea capitalului social va putea fi făcuta numai după trecerea a doua luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României.
    (2) Hotărârea va trebui să respecte minimul de capital social, atunci când legea îl fixează, sa arate motivele pentru care se face reducerea şi procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
    (3) Orice creditor al societăţii, anterior publicării hotărârii, poate face opoziţie în termenul menţionat la alin. (1) şi în condiţiile art. 62.


    Articolul 204

    Când societatea a emis obligaţiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri făcute acţionarilor din sumele rambursate în contul acţiunilor, decât în proporţie cu valoarea obligaţiunilor rambursate.


    Articolul 205

    (1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de acţiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a acţiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar şi/sau în natură.
    (2) De asemenea, acţiunile noi sunt liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepţia rezervelor legale, precum şi a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia.
    (3) Diferenţele favorabile din reevaluarea patrimoniului social pot fi incluse în rezerve şi utilizate pentru majorarea capitalului social.
    (4) Mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor poate fi hotărâtă numai cu votul tuturor acţionarilor, în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.


    Articolul 206

    Hotărârea adunării generale extraordinare pentru majorarea capitalului social se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, acordându-se pentru exerciţiul dreptului de preferinţa un termen de cel puţin o luna, cu începere din ziua publicării.


    Articolul 207

    (1) Societatea pe acţiuni îşi va putea majoră capitalul social, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute pentru constituirea societăţii.
    (2) În caz de subscripţie publică, prospectul de emisiune, purtând semnăturile autentice a doi dintre administratori, va fi depus la registrul comerţului pentru îndeplinirea formalităţilor prevăzute la art. 17 şi va cuprinde:
    a) data şi numărul înmatriculării societăţii în registrul comerţului;
    b) denumirea şi sediul societăţii;
    c) capitalul social subscris şi vărsat;
    d) numele şi prenumele administratorilor, cenzorilor şi domiciliul lor;
    e) ultimul bilanţ contabil aprobat, contul de profit şi pierderi şi raportul cenzorilor;
    f) dividendele plătite în ultimii 5 ani sau de la constituire, dacă, de la această dată, au trecut mai puţin de 5 ani;
    g) obligaţiunile emise de societate;
    h) hotărârea adunării generale privitoare la noua emisiune de acţiuni, valoarea totală a acestora, numărul şi valoarea lor nominală, felul lor, relaţii privitoare la aporturi, altele decât în numerar, şi avantajele acordate acestora, precum şi data de la care se vor plati dividendele.
    (3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate menţiunile arătate, dacă nu a exercitat în nici un mod drepturile şi obligaţiile sale de acţionar.


    Articolul 208

    Majorarea capitalului social al unei societăţi prin oferta publică de valori mobiliare, definită ca atare prin Legea nr. 52/1994, este supusă acelei legi.


    Articolul 209

    În caz de majorare a capitalului social, prin oferta publică, administratorii sunt solidar răspunzători de exactitatea celor arătate în prospectul de emisiune, în publicaţiile făcute de societate sau în cererile adresate oficiului registrului comerţului, în vederea majorării capitalului social.


    Articolul 210

    (1) Dacă majorarea capitalului social se face prin aporturi în natura, adunarea generală extraordinară, care a hotărât aceasta, va numi unul sau mai mulţi experţi pentru evaluarea acestor aporturi.
    (2) Aporturi în creanţe nu sunt admise.
    (3) După depunerea raportului de expertiza, adunarea generală extraordinară convocată din nou, având în vedere concluziile experţilor, poate hotărî majorarea capitalului social.
    (4) Hotărârea adunării generale trebuie să cuprindă descrierea aporturilor în natura, numele persoanelor ce le efectuează şi numărul acţiunilor ce se vor emite în schimb.


    Articolul 211

    Acţiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere în primul rând celorlalţi acţionari, în proporţie cu numărul acţiunilor pe care le poseda şi cu obligaţia ca aceştia să-şi exercite dreptul lor de preferinţa în termenul hotărât de adunarea generală, dacă în actul constitutiv nu se prevede altfel. După expirarea acestui termen, acţiunile vor putea fi subscrise de public.


    Articolul 212

    (1) Adunarea generală va putea, pentru motive temeinice, sa ridice acţionarilor dreptul de subscriere a noilor acţiuni, în total sau în parte.
    (2) Convocarea va trebui sa cuprindă, în acest caz, motivele majorării capitalului social, persoanele cărora urmează a li se atribui noile acţiuni, numărul de acţiuni atribuit fiecăreia dintre ele, valoarea de emisiune a acţiunilor şi bazele fixării acesteia.
    (3) Pentru luarea hotărârii este necesară prezenta a trei pătrimi din numărul titularilor capitalului social şi votul unui număr de acţionari care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social.


    Articolul 213

    Dreptul de preferinţa încetează, dacă noile acţiuni reprezintă aporturi în natură.


    Articolul 214

    Hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social are efect numai în măsura în care a fost adusă la îndeplinire în termen de un an de la data sa.


    Articolul 215

    (1) Acţiunile emise în schimbul aporturilor în numerar vor trebui plătite, la data subscrierii, în proporţie de cel puţin 30% din valoarea lor nominală şi, integral, în termen de cel mult 3 ani de la data publicării în Monitorul Oficial al României, a hotărârii adunării generale.
    (2) În acelaşi termen vor trebui plătite acţiunile emise în schimbul aporturilor în natură.
    (3) Când s-a prevăzut o primă de emisiune, aceasta trebuie integral plătită la data subscrierii.
    (4) Dispoziţiile art. 98 alin. (3) şi ale art. 100 rămân aplicabile.


    Articolul 216

    Societatea cu răspundere limitată îşi va majoră capitalul social, cu respectarea dispoziţiilor privitoare la constituirea acestei societăţi.


    Titlul V Excluderea şi retragerea asociaţilor


    Articolul 217

    (1) Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată:
    a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
    b) asociatul cu răspundere nelimitată în starea de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
    c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amesteca fără drept în administraţie ori contravine dispoziţiilor art. 80 şi 82;
    d) asociatul administrator care comite frauda în dăuna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.
    (2) Dispoziţiile acestui articol se aplică şi comanditaţilor în societatea în comandită pe acţiuni.


    Articolul 218

    (1) Excluderea se pronunţa prin hotărâre judecătorească la cererea societăţii sau a oricărui asociat.
    (2) Când excluderea se cere de către un asociat, se va cita societatea şi asociatul pârât.
    (3) Hotărârea definitivă de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comerţului pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii se va publică la cererea societăţii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.


    Articolul 219

    (1) Asociatul exclus răspunde de pierderi şi are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
    (2) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul social, ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia.


    Articolul 220

    (1) Asociatul exclus rămâne obligat faţă de terţi pentru operaţiunile făcute de societate, până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere.
    (2) Dacă, în momentul excluderii, sunt operaţiuni în curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecinţele şi nu-şi va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operaţiuni.


    Articolul 221

    (1) Asociatul în societatea în nume colectiv, în comandită simpla sau în societatea cu răspundere limitată se poate retrage din societate:
    a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv;
    b) cu acordul tuturor celorlalţi asociaţi;
    c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.
    (2) Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părţile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociaţilor ori de un expert desemnat de aceştia sau, în caz de neînţelegere, de tribunal.


    Titlul VI Dizolvarea, fuziunea şi divizarea societăţilor comerciale


    Capitolul 1 Dizolvarea societăţilor


    Articolul 222

    (1) Societatea se dizolva prin:
    a) trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;
    b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;
    c) declararea nulităţii societăţii;
    d) hotărârea adunării generale;
    e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile grave dintre asociaţi, care împiedica funcţionarea societăţii;
    f) falimentul societăţii;
    g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.
    (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), asociaţii trebuie să fie consultaţi, cu cel puţin un an înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. În lipsa, la cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul va putea dispune, prin încheiere, efectuarea consultării.


    Articolul 223

    (1) Societatea pe acţiuni se dizolva:
    a) în cazul şi în condiţiile prevăzute de art. 153;
    b) când capitalul social se reduce sub minimul legal;
    c) când numărul acţionarilor scade sub minimul legal.
    (2) Societatea în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată se dizolva în cazul pierderii unei jumătăţi din capitalul sau social sau, după caz, al reducerii lui sub minimul legal.
    (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul în care, în termen de 9 luni de la data constatării pierderii sau reducerii capitalului social, acesta este reîntregit sau este redus la suma rămasă ori la minimul legal sau când societatea se transforma într-o alta forma la care capitalul social existent corespunde.
    (4) Dispoziţiile alin. (1) lit. c) nu se aplică în cazul în care, în termen de 9 luni de la data constatării reducerii numărului de acţionari sub minimul legal, acest număr este completat.


    Articolul 224

    (1) Societăţile în nume colectiv sau cu răspundere limitată se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociaţi, când, datorită acestor cauze, numărul asociaţilor s-a redus la unul singur.
    (2) Se exceptează cazul când în actul constitutiv exista clauza de continuare cu moştenitorii sau când asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic.
    (3) Dispoziţiile alineatelor precedente se aplică şi societăţilor în comandită simpla sau în comandită pe acţiuni, dacă acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.


    Articolul 225

    (1) În societăţile în nume colectiv, dacă un asociat decedează şi dacă nu exista convenţie contrară, societatea trebuie să plătească partea ce se cuvine moştenitorilor, după ultimul bilanţ contabil aprobat, în termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului, dacă asociaţii rămaşi nu prefera sa continue societatea cu moştenitorii care consimt la aceasta.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi societăţilor în comandită simpla, în caz de deces al unuia dintre asociaţii comanditaţi, în afară de cazul când moştenitorii săi nu prefera sa rămână în societate în aceasta calitate.
    (3) Moştenitorii rămân răspunzători, potrivit art. 219, până la publicarea schimbărilor intervenite.


    Articolul 226

    (1) în caz de dizolvare a societăţii prin hotărâre a asociaţilor, aceştia vor putea reveni, cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotărârii luate, atât timp cat nu s-a făcut nici o repartiţie din activ.
    (2) Noua hotărâre se menţionează în registrul comerţului, după care oficiul registrului comerţului o va trimite Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala societăţii.
    (3) Creditorii şi orice parte interesată pot face opoziţie la tribunal împotriva hotărârii, în condiţiile art. 62.


    Articolul 227

    (1) Dizolvarea societăţilor comerciale trebuie să fie înscrisă în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României, în afară de cazul prevăzut la art. 222 alin. (1) lit. a).
    (2) Înscrierea şi publicarea se vor face conform art. 199, când dizolvarea are loc în baza unei hotărâri a adunării generale, şi în termen de 15 zile de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, când dizolvarea a fost pronunţată de justiţie.
    (3) În cazul prevăzut la art. 222 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronunţa de tribunalul investit cu procedura falimentului.


    Articolul 228

    (1) Dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a societăţii sau în alte cazuri prevăzute de lege.
    (2) Din momentul dizolvării, administratorii nu mai pot întreprinde noi operaţiuni; în caz contrar, ei sunt personal şi solidar răspunzători pentru operaţiunile pe care le-au întreprins.
    (3) Interdicţia prevăzută la alin. (2) se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata societăţii ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarata prin sentinta judecătorească.
    (4) Societatea îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării, până la terminarea acesteia.


    Articolul 229

    Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect faţă de terţi numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României.


    Articolul 230

    În societăţile în nume colectiv, în comandită simpla şi în cele cu răspundere limitată, asociaţii pot hotărî, o dată cu dizolvarea, cu cvorumul şi majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, şi modul de lichidare a societăţii, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului societăţii şi când asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.


    Articolul 231

    (1) Dizolvarea unei societăţi cu răspundere limitată cu asociat unic atrage transmiterea universala a patrimoniului societăţii către asociatul unic, fără lichidare.
    (2) Transmiterea patrimoniului are loc şi societatea îşi încetează existenta la următoarele date:
    a) dacă nu s-a făcut opoziţie, pe data expirării termenului de introducere a opoziţiei;
    b) dacă s-a făcut opoziţie, pe data la care a devenit irevocabilă hotărârea de respingere a opoziţiei sau, după caz, hotărârea prin care se constată că societatea sau asociatul unic a plătit datoriile ori a oferit garanţii acceptate de creditori sau a convenit cu aceştia un aranjament pentru plata datoriilor.


    Articolul 232

    (1) La cererea camerei de comerţ şi industrie teritoriale sau a oricărei persoane interesate, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii, în cazurile în care:
    a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
    b) societatea nu a depus, timp de 3 ani consecutivi, bilanţul contabil sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerţului;
    c) societatea şi-a încetat activitatea sau nu are sediu cunoscut ori asociaţii au dispărut sau nu au domiciliu ori reşedinţa cunoscută.
    (2) Dispoziţiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile, în cazul în care societatea a fost în inactivitate temporară anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului. Durata inactivităţii nu poate depăşi 3 ani.
    (3) Hotărârea tribunalului, prin care s-a pronunţat dizolvarea, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi într-un ziar de larga răspândire, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând a se indrepta împotriva societăţii.
    (4) Împotriva hotărârii orice persoană interesată poate face apel în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
    (5) Pe data rămânerii definitive a hotărârii tribunalului, societatea va fi radiată din registrul comerţului, din oficiu, în afară de cazul în care prin hotărârea tribunalului s-a dispus altfel.


    Capitolul 2 Fuziunea şi divizarea societăţilor


    Articolul 233

    (1) Fuziunea se face prin absorbirea unei societăţi de către o alta societate sau prin contopirea a doua sau mai multe societăţi pentru a alcătui o societate noua.
    (2) Divizarea se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei societăţi care îşi încetează existenta între doua sau mai multe societăţi existente sau care iau astfel fiinţa.
    (3) Societatea nu îşi încetează existenta, în cazul în care o parte din patrimoniul ei se desprinde şi se transmite către una sau mai multe societăţi existente sau care iau astfel fiinţa.
    (4) Fuziunea sau divizarea se poate face şi între societăţi de forme diferite.
    (5) Societăţile în lichidare pot fuziona sau se pot diviza, numai dacă nu a început repartiţia între asociaţi a părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare.


    Articolul 234

    (1) Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de fiecare societate în parte, în condiţiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societăţii.
    (2) Dacă, prin fuziune sau divizare, se înfiinţează o noua societate, aceasta se constituie în condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru forma de societate convenită.


    Articolul 235

    Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fără lichidare, a societăţii care îşi încetează existenta şi transmiterea universala a patrimoniului sau către societatea sau societăţile beneficiare, în starea în care se găseşte la data fuziunii sau a divizării, în schimbul atribuirii de acţiuni sau de părţi sociale ale acestora către asociaţii societăţii care încetează şi, eventual, a unei sume în bani, care nu poate depăşi 10% din valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale atribuite.


    Articolul 236

    În baza hotărârii adunării generale a acţionarilor a fiecăreia dintre societăţile care participa la fuziune sau la divizare, administratorii acestora întocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:
    a) forma, denumirea şi sediul social al tuturor societăţilor participante la operaţiune;
    b) fundamentarea şi condiţiile fuziunii sau ale divizării;
    c) stabilirea şi evaluarea activului şi pasivului, care se transmit societăţilor beneficiare;
    d) modalităţile de predare a acţiunilor sau a părţilor sociale şi data de la care acestea dau dreptul la dividende;
    e) raportul de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale şi, dacă este cazul, cuantumul sultei;
    f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare;
    g) drepturile care se acordă obligatarilor şi orice alte avantaje speciale;
    h) data bilanţului contabil de fuziune sau a bilanţului contabil de divizare, data care va fi aceeaşi pentru toate societăţile participante;
    i) orice alte date care reprezintă interes pentru operaţiune.


    Articolul 237

    (1) Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentanţii societăţilor participante, se depune la oficiul registrului comerţului unde este înmatriculată fiecare societate, însoţit de o declaraţie a societăţii care încetează a exista în urma fuziunii sau divizării, despre modul cum a hotărât sa stinga pasivul sau.
    (2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul delegat, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţilor, integral sau în extras, potrivit dispoziţiei judecătorului delegat sau cererii părţilor.


    Articolul 238

    (1) Oricare creditor al societăţii care fuzionează sau se divide, având o creanţa anterioară publicării proiectului de fuziune sau de divizare, poate face opoziţie în condiţiile art. 62.
    (2) Opoziţia suspenda executarea fuziunii sau a divizării până la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, în afară de cazul în care societatea debitoare face dovada plăţii datoriilor sau oferă garanţii acceptate de creditori ori convine cu aceştia un aranjament pentru plata datoriilor.
    (3) Dispoziţiile art. 62 rămân aplicabile.


    Articolul 239

    (1) Administratorii societăţilor care fuzionează sau se divid vor pune la dispoziţia asociaţilor:
    a) proiectul de fuziune sau de divizare;
    b) darea de seama a administratorilor, în care se va preciza şi raportul de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale;
    c) raportul cenzorilor;
    d) bilanţul contabil de fuziune sau bilanţul contabil de divizare;
    e) evidenta contractelor cu valoare de peste 5.000.000 lei, în curs de executare, şi repartizarea lor între societăţile beneficiare.
    (2) La societăţile pe acţiuni, în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată se adauga raportul unuia sau mai multor experţi numiţi de judecătorul delegat, care îşi vor da avizul de specialitate asupra fuziunii sau divizării.


    Articolul 240

    (1) În cel mult două luni de la expirarea termenului prevăzut la art. 238 sau, după caz, de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, adunarea generală a fiecăreia dintre societăţile participante va hotărî asupra fuziunii sau divizării.
    (2) Actele constitutive ale societăţilor nou-înfiinţate prin fuziune sau divizare se aproba de adunare generală a societăţii sau a societăţilor care îşi încetează existenta.


    Articolul 241

    Prin derogare de la prevederile art. 115, atunci când fuziunea sau divizarea are ca efect mărirea obligaţiilor asociaţilor uneia dintre societăţile participante, hotărârea se ia cu unanimitate de voturi.


    Articolul 242

    Actul modificator al actului constitutiv al societăţii absorbante, în forma autentică, se înregistrează în registrul comerţului sediului societăţii şi, vizat de judecătorul delegat, se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare, pe cheltuiala societăţii.


    Articolul 243

    Fuziunea sau divizarea are loc la următoarele date:
    a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţii noi, la data înmatriculării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele;
    b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societăţii absorbante.


    Articolul 244

    În cazul fuziunii prin absorbţie, societatea absorbanta dobândeşte drepturile şi este ţinuta de obligaţiile societăţii pe care o absoarbe, iar în cazul fuziunii prin contopire, drepturile şi obligaţiile societăţilor care îşi încetează existenta trec asupra noii societăţi astfel înfiinţate.


    Articolul 245

    (1) Societăţile care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund faţă de creditori pentru obligaţiile societăţii care şi-a încetat existenta prin divizare, proporţional cu valoarea bunurilor dobândite, în afară de cazul în care prin actul de divizare s-au stabilit alte proporţii.
    (2) Dacă nu se poate stabili societatea răspunzătoare pentru o obligaţie, societăţile care au dobândit bunuri prin divizare răspund solidar.
    (3) Aportul unei părţi din activul patrimoniului unei societăţi la una sau mai multe societăţi existente sau care iau astfel fiinţa, în schimbul acţiunilor sau părţilor sociale ce se atribuie asociaţilor acelei societăţi la societăţile beneficiare, este supus, în mod corespunzător, dispoziţiilor legale privind divizarea, dacă are loc prin desprindere potrivit art. 233 alin. (3).


    Titlul VII Lichidarea societăţilor comerciale


    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 246

    (1) Pentru lichidarea şi repartizarea patrimoniului social, chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme în acest scop, sunt obligatorii următoarele reguli:
    a) până la preluarea funcţiei de către lichidatori, administratorii continua mandatul lor, cu excepţia celor prevăzute la art. 228;
    b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care îi tine locul şi orice act ulterior, care ar aduce schimbări în persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerţului, pentru a fi înscrise de îndată şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
    (2) Numai după îndeplinirea formalităţilor de la alin. (1), lichidatorii vor depune semnătura lor în registrul comerţului şi vor exercita aceasta funcţie.
    (3) În urma efectuării publicării prevăzute la alin. (2), nici o acţiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decât în numele lichidatorilor sau împotriva lor.
    (4) În afară de dispoziţiile prezentului titlu, se aplică societăţilor în lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv şi prin lege, în măsura în care nu sunt incompatibile cu lichidarea.
    (5) Toate actele emanând de la societate trebuie să arate ca aceasta este în lichidare.


    Articolul 247

    (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanţii permanenţi - persoane fizice ale societăţii lichidatoare - trebuie să fie lichidatori autorizaţi, în condiţiile legii.
    (2) Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii.
    (3) Lichidatorii sunt datori, îndată după preluarea funcţiei, ca împreună cu administratorii societăţii să facă un inventar şi sa încheie un bilanţ, care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului societăţii şi să le semneze.
    (4) Lichidatorii sunt obligaţi sa primească şi sa păstreze patrimoniul societăţii, registrele ce li s-au încredinţat de administratori şi actele societăţii. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operaţiunile lichidării, în ordinea datei lor.
    (5) Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.


    Articolul 248

    În cazul societăţilor comerciale a căror activitate s-a desfăşurat în baza autorizaţiei de mediu prevăzută de Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, lichidatorii sunt obligaţi sa ia măsuri pentru efectuarea bilanţului de mediu, prevăzut de această lege, şi sa comunice rezultatele acestui bilanţ agenţiei teritoriale pentru protecţia mediului.


    Articolul 249

    (1) În afară de puterile conferite de asociaţi, cu aceeaşi majoritate cerută pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:
    a) sa stea în judecata şi să fie acţionaţi în interesul lichidării;
    b) să execute şi sa termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare;
    c) sa vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii; vânzarea bunurilor nu se va putea face în bloc;
    d) să facă tranzacţii;
    e) sa lichideze şi sa încaseze creanţele societăţii, chiar în caz de faliment al debitorilor, dând chitanţa;
    f) sa contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi sa îndeplinească orice alte acte necesare.
    (2) Ei nu pot însă, în lipsa de dispoziţii speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, sa constituie ipoteci asupra bunurilor societăţii, dacă nu vor fi autorizaţi de instanţa, cu avizul cenzorilor.
    (3) Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidării sunt răspunzători personal şi solidar de executarea lor.


    Articolul 250

    (1) Lichidatorii nu pot plati asociaţilor nici o sumă în contul părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării creditorilor societăţii.
    (2) Asociaţii vor putea cere însă ca sumele reţinute să fie depuse la Casa de Economii şi Consemnaţiuni ori la o societate bancară sau la una dintre unităţile acestora şi să se facă repartizarea asupra acţiunilor sau părţilor sociale, chiar în timpul lichidării, dacă, afară de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor societăţii, scadente sau care vor ajunge la scadenta, mai rămâne un disponibil de cel puţin 10% din cuantumul lor.
    (3) Împotriva deciziilor lichidatorilor, creditorii societăţii pot face opoziţie în condiţiile art. 62.


    Articolul 251

    Lichidatorii care probează, prin prezentarea bilanţului contabil, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil, trebuie să ceara sumele necesare asociaţilor care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vărsămintele, dacă aceştia sunt obligaţi să le procure, după forma societăţii, sau, dacă sunt debitori faţă de societate, pentru vărsămintele neefectuate, la care erau obligaţi în calitate de asociaţi.


    Articolul 252

    Lichidatorii care au achitat datoriile societăţii cu proprii lor bani nu vor putea sa exercite împotriva societăţii drepturi mai mari decât acelea ce aparţineau creditorilor plătiţi.


    Articolul 253

    Creditorii societăţii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor acţiunile care decurg din creanţele ajunse la termen, până la concurenta bunurilor existente în patrimoniul societăţii, şi numai după aceea de a se indrepta împotriva asociaţilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea acţiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul social.


    Articolul 254

    (1) Lichidarea societăţii trebuie terminată în cel mult 3 ani de la data dizolvării. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
    (2) După terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceara radierea societăţii din registrul comerţului.
    (3) Radierea se poate face şi din oficiu.
    (4) Lichidarea nu liberează pe asociaţi şi nu împiedica deschiderea procedurii de faliment a societăţii.


    Articolul 255

    (1) După aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrele şi actele societăţii în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociaţi, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate.
    (2) În societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni, acestea vor fi depuse la Registrul comerţului, unde orice parte interesată va putea lua cunoştinţa de ele, cu autorizaţia instanţei.
    (3) Registrele tuturor societăţilor vor fi păstrate timp de 5 ani.


    Capitolul 2 Lichidarea societăţilor în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată


    Articolul 256

    (1) Numirea lichidatorilor în societăţile în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată va fi făcuta de toţi asociaţii, dacă în contractul de societate nu se prevede altfel.
    (2) Dacă nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi făcuta de instanţa, la cererea oricărui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociaţilor şi administratorilor.
    (3) Împotriva sentinţei se poate declara numai recurs de către asociaţi sau administratori, în termen de 15 zile de la pronunţare.


    Articolul 257

    (1) După terminarea lichidării societăţii în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, lichidatorii trebuie să întocmească bilanţul contabil de lichidare şi sa propună repartizarea activului între asociaţi.
    (2) Asociatul nemulţumit poate face opoziţie, în condiţiile art. 62, în termen de 15 zile de la notificarea bilanţului contabil de lichidare şi a proiectului de repartizare.
    (3) Pentru soluţionarea opoziţiei, problemele referitoare la lichidare vor fi separate de acele ale repartizării, faţă de care lichidatorii pot rămâne străini.
    (4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) sau după ce sentinta asupra opoziţiei a rămas irevocabilă, bilanţul contabil de lichidare şi repartizarea se considera aprobate şi lichidatorii sunt liberaţi.


    Capitolul 3 Lichidarea societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni


    Articolul 258

    (1) Numirea lichidatorilor în societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni se face de adunarea generală, care hotărăşte lichidarea, dacă, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.
    (2) Adunarea generală hotărăşte cu majoritatea prevăzută pentru modificarea actului constitutiv.
    (3) Dacă majoritatea nu a fost obţinută, numirea se face de tribunal, la cererea oricăruia dintre administratori sau asociaţi, cu citarea societăţii şi a celor care au cerut-o. Împotriva sentinţei tribunalului se poate declara numai recurs în termen de 15 zile de la pronunţare.


    Articolul 259

    (1) Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii pentru timpul trecut de la ultimul bilanţ contabil aprobat şi până la începerea lichidării.
    (2) Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama şi să facă sau sa susţină eventualele contestaţii cu privire la aceasta.


    Articolul 260

    (1) Când unul sau mai mulţi administratori sunt numiţi lichidatori, darea de seama asupra gestiunii administratorilor se va depune la oficiul registrului comerţului şi se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, împreună cu bilanţul final de lichidare.
    (2) Când gestiunea trece peste durata unui exerciţiu financiar, darea de seama trebuie anexată la primul bilanţ pe care lichidatorii îl prezintă adunării generale.
    (3) Orice acţionar poate face opoziţie, în condiţiile art. 62, în termen de 15 zile de la publicare.
    (4) Toate opoziţiile făcute vor fi conexate, pentru a fi soluţionate printr-o singura sentinta.
    (5) Orice acţionar are dreptul sa intervină în instanţa, iar hotărârea va fi opozabilă şi acţionarilor neintervenienţi.


    Articolul 261

    Dacă lichidarea se prelungeşte peste durata exerciţiului financiar, lichidatorii sunt obligaţi sa întocmească bilanţul contabil anual, conformându-se dispoziţiilor legii şi actului constitutiv.


    Articolul 262

    (1) După terminarea lichidării, lichidatorii întocmesc bilanţul contabil final, arătând partea ce se cuvine fiecărei acţiuni din repartizarea activului societăţii.
    (2) Bilanţul contabil semnat de lichidatori şi însoţit de raportul cenzorilor se va depune, pentru a fi menţionat, la oficiul registrului comerţului şi se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
    (3) Orice acţionar poate face opoziţie, în condiţiile art. 62.


    Articolul 263

    (1) Dacă termenul prevăzut la art. 260 alin. (3) a expirat fără să se facă vreo opoziţie, bilanţul contabil se considera aprobat de toţi acţionarii, iar lichidatorii sunt liberaţi, sub rezerva repartizării activului societăţii.
    (2) Independent de expirarea termenului, chitanţa de primire a celei din urma repartiţii tine loc de aprobare a contractului şi a repartiţiei făcute fiecărui acţionar.


    Articolul 264

    (1) Sumele cuvenite acţionarilor, neîncasate în doua luni de la publicarea bilanţului contabil, vor fi depuse la Casa de Economii şi Consemnaţiuni ori la o societate bancară sau la una dintre unităţile acestora, cu arătarea numelui şi prenumelui acţionarului, dacă acţiunile sunt nominative, sau a numerelor acţiunilor, dacă ele sunt la purtător.
    (2) Plata se va face persoanei arătate sau posesorului acţiunilor, reţinându-se titlul.


    Titlul VIII Infracţiuni


    Articolul 265

    Se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii, care:
    1. prezintă, cu rea-credinţa, în prospectele, rapoartele şi comunicările adresate publicului, date neadevărate asupra constituirii societăţii ori asupra condiţiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credinţa, în tot sau în parte, asemenea date;
    2. prezintă, cu rea-credinţa, acţionarilor un bilanţ contabil inexact sau date inexacte asupra condiţiilor economice ale societăţii, în vederea ascunderii situaţiei ei reale;
    3. refuza sa pună la dispoziţia experţilor, în cazurile şi în condiţiile prevăzute la art. 25 şi 37, documentele necesare sau îi împiedica, cu rea-credinţa, sa îndeplinească însărcinările primite.


    Articolul 266

    Se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii, care:
    1. dobândeşte, în contul societăţii, acţiuni ale altor societăţi la un preţ pe care îl ştie vadit superior valorii lor efective sau vinde, pe seama societăţii, acţiuni pe care aceasta le deţine, la preţuri despre care are cunoştinţa ca sunt vadit inferioare valorii lor efective, în scopul obţinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societăţii;
    2. foloseşte, cu rea-credinţa, bunuri sau creditul de care se bucura societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate în care are interese direct sau indirect;
    3. se împrumuta, sub orice formă, direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care o administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la o societate care controlează societatea pe care el o administrează sau face ca una dintre aceste societăţi sa îi acorde vreo garanţie pentru datorii proprii;
    4. răspândeşte ştiri false sau întrebuinţează alte mijloace frauduloase care au ca efect mărirea sau scăderea valorii acţiunilor sau a obligaţiunilor societăţii ori a altor titluri ce îi aparţin, în scopul obţinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societăţii;
    5. încasează sau plăteşte dividende, sub orice formă, din beneficii fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsa de bilanţ contabil ori contrarii celor rezultate din acesta;
    6. încalcă dispoziţiile art. 178.


    Articolul 267

    Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii, care:
    1. emite acţiuni de o valoare mai mica decât valoarea lor legală ori la un preţ inferior valorii nominale sau emite noi acţiuni în schimbul aporturilor în numerar, înainte ca acţiunile precedente sa fi fost achitate în întregime;
    2. se foloseşte, în adunările generale, de acţiunile nesubscrise sau nedistribuite acţionarilor;
    3. acorda împrumuturi sau avansuri asupra acţiunilor societăţii;
    4. preda titularului acţiunile înainte de termen sau preda acţiuni liberate în total sau în parte, în afară de cazurile stabilite de lege, ori emite acţiuni la purtător fără a fi achitate integral;
    5. nu respecta dispoziţiile legale referitoare la anularea acţiunilor neachitate;
    6. emite obligaţiuni fără respectarea dispoziţiilor legale sau acţiuni fără sa cuprindă menţiunile cerute de lege.


    Articolul 268

    Se pedepseşte cu închisoarea de la o luna la un an sau cu amendă de la 250.000 lei la 15.000.000 lei administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii, care:
    1. îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la schimbarea formei societăţii, la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege;
    2. îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la reducerea capitalului social, fără ca asociaţii sa fi fost executaţi pentru efectuarea vărsământului datorat ori fără hotărârea adunării generale care îi scuteşte de plată vărsămintelor ulterioare.


    Articolul 269

    (1) Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă de la 250.000 lei la 15.000.000 lei administratorul care:
    1. încalcă, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispoziţiile art. 145;
    2. nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de lege sau încalcă dispoziţiile art. 188 alin. (2);
    3. începe operaţiuni în numele unei societăţi cu răspundere limitată, înainte de a se fi efectuat vărsământul integral al capitalului social;
    4. emite titluri negociabile reprezentând părţi sociale ale unei societăţi cu răspundere limitată;
    5. dobândeşte acţiuni ale societăţii în contul acesteia, în cazurile interzise de lege.
    (2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se pedepseşte şi asociatul care încalcă dispoziţiile art. 126 sau ale art. 188 alin. (2).


    Articolul 270

    (1) Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă de la 250.000 lei la 15.000.000 lei cenzorul care nu convoacă adunarea generală, în cazurile în care este obligat prin lege.
    (2) Dispoziţiile art. 266 pct. 3 se aplică, în mod corespunzător, şi cenzorilor.


    Articolul 271

    (1) Se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani persoana care a acceptat sau a păstrat însărcinarea de cenzor, contrar dispoziţiilor art. 156 alin. (2), sau persoana care a acceptat însărcinarea de expert, cu încălcarea dispoziţiilor art. 38.
    (2) Hotărârile luate de adunările generale în baza unui raport al unui cenzor sau expert, numit cu încălcarea dispoziţiilor art. 156 alin. (2) şi ale art. 38, nu pot fi anulate din cauza încălcării dispoziţiilor cuprinse în acele articole.
    (3) Cu pedeapsa prevăzută la alin (1) se pedepseşte şi fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv şi cenzorul care exercită funcţiile sau însărcinările lor cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi referitoare la incompatibilitate.


    Articolul 272

    (1) Dispoziţiile art. 265-271 se aplică şi lichidatorului, în măsura în care se referă la obligaţii ce intră în cadrul atribuţiilor sale.
    (2) Se pedepseşte cu pedeapsa prevăzută la art. 269 lichidatorul care face plati asociaţilor cu încălcarea dispoziţiilor art. 250.


    Articolul 273

    (1) Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 350.000 lei la 30.000.000 lei acţionarul sau deţinătorul de obligaţiuni, care:
    1. trece acţiunile sau obligaţiunile sale pe numele altor persoane, în scopul formării unei majorităţi în adunarea generală, în detrimentul altor acţionari sau deţinători de obligaţiuni;
    2. votează, în adunări generale, în situaţia prevăzută la pct. 1, ca proprietar de acţiuni sau de obligaţiuni care în realitate nu-i aparţin;
    3. în cazurile nepermise de lege, îşi ia - în schimbul unui avantaj material - obligaţia de a vota într-un anumit sens în adunările generale sau de a nu lua parte la vot.
    (2) Persoana care determina pe un acţionar sau pe un deţinător de obligaţiuni ca, în schimbul unei sume de bani sau al unui alt avantaj material, sa voteze într-un anumit sens în adunările generale ori sa nu ia parte la vot se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 350.000 lei la 30.000.000 lei.


    Articolul 274

    Se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani, în afară de răspunderea pentru daunele pricinuite, prin operaţiunile sale, statului român şi terţilor, cel care exercită un comerţ în favoarea şi pe seama unor societăţi constituite în ţara străină, în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru funcţionarea acelor societăţi în România.


    Articolul 275

    Faptele prevăzute în prezentul titlu, dacă constituie - potrivit Codului penal sau unor legi speciale - infracţiuni mai grave, se pedepsesc în condiţiile şi cu sancţiunile acolo prevăzute.


    Articolul 276

    Se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 12 ani persoanele vinovate de bancruta frauduloasă, constând în una dintre următoarele fapte:
    a) falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidentelor societăţii ori ascunderea unei părţi din activul societăţii; înfăţişarea de datorii inexistente sau prezentarea în registrele societăţii, în alt act ori în bilanţul contabil, a unor sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârşite în vederea diminuării aparente a valorii activelor;
    b) înstrăinarea, în frauda creditorilor, în caz de faliment al unei societăţi, a unei părţi însemnate din active.


    Titlul IX Dispoziţii finale şi tranzitorii


    Articolul 277

    (1) Societăţile comerciale, organizate în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările ulterioare, privatizate sau care se vor privatiza, pot funcţiona numai pe bază de statut.
    (2) Modificând, în condiţiile legii, statutul, asociaţii îl pot denumi act constitutiv, fără ca prin aceasta sa ia naştere o societate comercială noua.
    (3) Societăţile comerciale cu capital integral ori majoritar de stat pot funcţiona cu orice număr de asociaţi.


    Articolul 278

    Încadrarea salariaţilor la societăţile comerciale se face pe bază de contract individual de muncă, cu respectarea legislaţiei muncii şi asigurărilor sociale.


    Articolul 279

    Dacă asociatul unic dintr-o societate cu răspundere limitată este şi administrator, poate beneficia de pensie ca la asigurările sociale de stat, în măsura în care a vărsat contribuţia la asigurările sociale şi pe aceea pentru pensia suplimentară.


    Articolul 280

    Constituirea de societăţi comerciale cu participare străină, în asociere cu persoane juridice sau persoane fizice române, sau cu capital integral străin se efectuează cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi şi ale legii privind regimul investiţiilor străine*).


    Articolul 281

    Activităţile care nu pot face obiectul unei societăţi comerciale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 282

    Pentru autentificarea actului constitutiv se vor plati taxele de timbru şi onorariile notariale legale.


    Articolul 283

    În sensul prezentei legi, municipiul Bucureşti se asimilează cu judeţul.


    Articolul 284

    (1) Întreprinderile mici şi asociaţiile cu scop lucrativ, persoane juridice, înfiinţate în baza Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative şi reorganizate, până la data de 17 septembrie 1991, într-una dintre formele de societate prevăzute de art. 2 din prezenta lege îşi vor putea continua activitatea.
    (2) Ele sunt succesoare de drept ale întreprinderilor mici sau ale asociaţiilor cu scop lucrativ din care provin.


    Articolul 285

    Prevederile din prezenta lege se completează cu dispoziţiile Codului comercial.


    Articolul 286

    Societăţile cu participare străină înfiinţate până la data de 17 decembrie 1990 îşi vor putea continua activitatea potrivit actului lor de constituire, aprobat în condiţiile legii.


    Articolul 287

    Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga prevederile art. 77-220 şi 236 din Codul comercial**), prevederile referitoare la întreprinderile mici şi la asociaţiile cu scop lucrativ, cu personalitate juridică, din Decretul-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, Decretul nr. 424/1972 privind constituirea şi funcţionarea societăţilor mixte în România, cu excepţia art. 15, 28 alin. 1, art. 33 şi 35 alin. 2 şi 3, Decretul-lege nr. 96/1990 privind unele măsuri pentru atragerea investiţiei de capital străin în România.
    ___________ Notă *) Potrivit art. III din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, aprobată prin Legea nr. 195/1997, societăţile comerciale reglementate prin legi speciale rămân supuse şi dispoziţiilor acelor legi. Notă **) Potrivit art. IX din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, aprobată prin Legea nr. 195/1997, pe data intrării în vigoare a acestei ordonanţe (28 iulie 1997) se abroga art. 237-250 şi art. 264-269 din Codul comercial.
    _____