REGULAMENT din 23 decembrie 2004 (**actualizat**)
de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializa publice şi private
(actualizat până la data de 2 octombrie 2009**)
EMITENT
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII




  • ----------
    *) Aprobat prin Ordinul nr. 1.718 din 23 decembrie 2004, publicat în Monitorul Oficial nr. 233 din 21 martie 2005.
    **) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 233 bis din 21 martie 2005. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ până la data de 2 octombrie 2009, cu modificările şi completările aduse de ORDINUL nr. 1.182 din 29 septembrie 2009.
    INTRODUCERE
    Prezentul regulament priveşte organizarea şi desfăşurarea activităţii unităţilor de dializa din România. Normele tehnice şi standardele tratamentului de substitutie a funcţiilor renale prin dializa sunt detaliate în anexele la acest regulament. Anexele sunt de doua tipuri: obligatorii şi facultative. Materialele prevăzute în anexele cu caracter facultativ pot fi adaptate nevoilor individuale ale unităţii de dializa.
    Ministerul Sănătăţii numeşte Comisia de Nefrologie prin Ordin al Ministrului Sănătăţii. Comisia este formată din reprezentanţi ai secţiilor de nefrologie, unităţilor de dializa şi de transplant renal şi are următoarele responsabilităţi:
    ● Propune Ministerului Sănătăţii măsuri aplicabile în vederea asigurării necesităţilor de tratament al bolnavilor renali, incluzând accesul la servicii, definirea serviciilor şi rezultatele aşteptate.
    ● Pe baza Planului de asigurare a necesarului de servicii de dializa - aprobat anual de Ministrul Sănătăţii - Comisia de Nefrologie autorizează înfiinţarea de noi centre şi revizuirea numărului de aparate de dializa.
    ● Defineşte Normele pentru tratamentul bolnavilor cu insuficienta renala prin metode de epuratie extrarenala şi/sau transplant renal ("Ghidul de buna practica a dializei")*1).
    ---------
    *1) Până în momentul elaborării şi aprobării unui Ghid de Buna Practica a Dializei, se va utiliza Ghidul European de Buna Practica a Dializei elaborat de Asociaţia Renala Europeană (European Renal Association) şi publicat pe website-ul acestei organizaţii (www.era-edta.org).
    ● Solicita Societăţii Române de Nefrologie sa redacteze norme tehnice şi standarde realiste şi aplicabile.
    Elaborarea şi redactarea regulamentului şi a anexelor precum şi a modificărilor aduse periodic acestora este făcuta de Societatea Română de Nefrologie, care are şi rol de consultant pentru Comisia de Nefrologie a Ministerului Sănătăţii.
    Normele tehnice şi standardele aplicabile în unităţile de dializa sunt revizuite periodic de Societatea Română de Nefrologie, iar propunerile de modificare vor fi transmise Comisiei de Nefrologie spre avizare şi de aceasta spre aprobare Ministrului Sănătăţii. Revizuirea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializa se face ori de câte ori au loc schimbări majore ale modalităţilor de tratament şi/sau tehnologie, dar nu mai rar de 5 ani.
    Pentru realizarea programului, unităţile de dializa colaborează cu serviciile de nefrologie şi cu cele de transplant renal.
    Monitorizarea realizării programului de tratament al bolnavilor cu insuficienta renala este realizată de Registrul Renal Roman aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, pe baza raportarilor periodice obligatorii ale secţiilor de nefrologie, unităţilor de dializa şi de transplant renal. Aceste unităţi vor avea actualizate permanent evidentele bolnavilor cu insuficienta renala.
    Monitorizarea respectării Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializa şi a normelor tehnice şi standardelor existente este făcuta de CNAS şi de Ministerul Sănătăţii, prin organisme abilitate.
    SERVICIILE DE NEFROLOGIE DIN ROMÂNIA
    În România, asistenţa medicală nefrologica este acordată în unităţi:
    a) Ambulatorii;
    b) Unităţi de nefrologie cu paturi;
    c) Unităţi dializa:
    - hemodializa;
    - dializa peritoneala;
    d) Unităţi de transplant renal.
    ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ SERVICIUL DE NEFROLOGIE │
    │┌───────────────────┐┌──────────────────────────┐┌─────────────────────────────────────┐┌──────────┐│
    ││Serviciul ambulator││ Serviciul de nefrologie ││ Unitatea de dializa ││Serviciul ││
    ││ de nefrologie ││ cu paturi ││┌─────────────────────┐┌────────────┐││ de ││
    │└───────────────────┘│- Secţie > 25 paturi │││Centre de hemodializa││Compartiment│││transplant││
    │ │- Compartiment < 25 paturi│││ - ambulatorii ││ dializa │││ renal ││
    │ └──────────────────────────┘││ - intraspitalicesti││peritoneala ││└──────────┘│
    │ │└─────────────────────┘└────────────┘│ │
    │ └─────────────────────────────────────┘ │
    └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    A. Serviciul ambulator de nefrologie (cabinete de nefrologie) asigura consultaţii de nefrologie bolnavilor care nu necesita spitalizare.
    B. Serviciile de nefrologie cu paturi asigura asistenţa nefrologica în regim de spitalizare. Un număr de paturi din structura lor este rezervat (nominalizat) pentru internarea bolnavilor hemodializati cu complicaţii şi a celor transplantati renal, la distanta de momentul transplantului, în funcţie de numărul de paturi pot fi:
    1. Compartimente de nefrologie (sub 25 paturi);
    2. Secţii sau clinici de nefrologie (peste 25 paturi).
    C. Unităţile de dializa asigura tratamentul de epuratie extrarenala în:
    1. Centre de hemodializa, ambulatorii sau intraspitalicesti, care pot fi:
    ● Centre de hemodializa (peste 8 aparate de hemodializa)
    ● Staţii de hemodializa (sub 8 aparate de hemodializa)
    2. Compartimente de dializa peritoneala:
    ● cu paturi, în care:
    ─ sunt instruiti în tehnica dializei peritoneale bolnavii nou-incluşi;
    - sunt internati bolnavii dializaţi peritoneal cu complicaţii;
    ● ambulatorii, în care este asigurata monitorizarea bolnavilor.
    D. Serviciile de transplant renal realizează transplantul renal propriu-zis, urmărirea şi tratamentul bolnavilor transplantati în perioada post-operatorie imediata.
    Unităţile de transplant renal din componenta Serviciului de nefrologie realizează îngrijirea bolnavilor transplantati în perioada post-operatorie precoce (după ce îngrijirea în secţia de Terapie Intensiva nu mai este necesară) şi tardivă. Pot fi incluse în structura Centrelor de dializa intraspitalicesti, care, în aceasta situaţie, devin Centre de tratament substitutiv renal.
    În raport cu situaţia locală, aceste servicii de asistenţa medicală nefrologica pot funcţiona independent sau integrat, în regim de proprietate publică sau privată.
    Organizarea şi funcţionarea unităţilor de nefrologie ambulatorii şi cu paturi, ale unităţilor de transplant renal sunt supuse reglementărilor în vigoare. Organizarea şi funcţionarea unităţilor de tratament substitutiv renal prin dializa sunt supuse Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializa.
    REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A UNITĂŢILOR DE DIALIZA

    GENERALITATI
    Metodele de epurare extra- sau intracorporala se adresează insuficienţei renale cronice (IRC) - stadiul terminal de evoluţie a numeroase afecţiuni renale - şi insuficienţei renale acute (IRA) de variate etiologii.
    În cazul insuficienţei renale cronice, cele trei metode principale de tratament substitutiv al funcţiilor renale - hemodializa (şi metodele înrudite), dializa peritoneala (diferite metode) şi transplantul renal - sunt folosite complementar şi integrat, astfel încât, pe baza indicaţiilor şi contraindicatiilor specifice fiecăreia dintre ele, a avantajelor şi dezavantajelor lor, volumul tratamentului să fie bazat pe rezultatele cu efectele cele mai indelungate ce pot fi aşteptate.
    Metodele de tratament de substitutie a funcţiilor renale sunt detaliate în anexa 1. Toate tipurile de tratament de substitutie a funcţiilor renale pot fi efectuate în unităţile de dializa dotate corespunzător, conform indicaţiilor stabilite în Ghidul de buna practica a dializei*1).
    -----------
    *1) Până în momentul elaborării şi aprobării unui Ghid de Buna Practica a Dializei, se va utiliza Ghidul European de Buna Practica a Dializei elaborat de Asociaţia Renala Europeană (European Renal Association) şi publicat pe website-ul acestei organizaţii (www.era-edta.org).
    Pentru organizarea şi funcţionarea unităţilor de dializa, precum şi pentru uniformizarea metodologiei, se impun adoptarea şi aplicarea următoarelor prevederi:

    Capitolul I DISPOZIŢII INIŢIALE


    Articolul 1

    Înfiinţarea şi modificarea structurii unităţilor de dializă
    1.1. Înfiinţarea şi modificarea unităţilor de dializă
    Având în vedere dimensiunea medicală, tehnologică, strategică şi economică a unităţilor de dializă, înfiinţarea de noi unităţi, precum şi modificarea structurii unităţilor existente se realizează după cum urmează:
    a) prin ordin al ministrului sănătăţii, cu avizul Comisiei de Nefrologie a Ministerului Sănătăţii, pentru unităţile sanitare publice;
    b) prin aviz eliberat de Ministerul Sănătăţii, cu avizul Comisiei de Nefrologie a Ministerului Sănătăţii, pentru unităţile sanitare private.
    Comisia de Nefrologie a Ministerului Sănătăţii are obligaţia de a se pronunţa în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării avizului, în caz contrar considerându-se aviz tacit.
    Înfiinţarea şi modificarea structurii unităţilor existente vor fi în concordanţă cu:
    (i) obiectivele programelor de sănătate ale Ministerului Sănătăţii;
    (îi) necesarul şi gradul de asigurare cu tratament de substituţie a funcţiilor renale ale populaţiei din teritoriul în care urmează să fie înfiinţate.
    1.2. Determinarea numărului aparatelor din centre/staţii de dializă
    Determinanţii numărului de aparate de dializă sunt criteriile geografice, demografice şi epidemiologice. În cazul unui deficit într-o anumită zonă geografică, pentru a asigura folosirea la capacitate optimă a facilităţilor de dializă existente, vor fi aprobate noi unităţi/posturi de dializă numai dacă nevoia de servicii este mai mare decât posibilităţile de tratament existente. Aprobarea de noi unităţi/posturi de dializă se realizează în condiţiile pct. 1.1.
    --------------
    Art. 1 a fost modificat de art. I din ORDINUL nr. 1.182 din 29 septembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 656 din 2 octombrie 2009.


    Capitolul II STRUCTURA ŞI RELAŢIILE UNITĂŢILOR DE DIALIZA


    Articolul 2

    Unităţile de dializa
    Sunt dotate cu aparate de hemodializa şi cu alte echipamente necesare efectuării metodelor de epuratie extra- sau intracorporala din anexa 1 şi a serviciilor enunţate în art. 7, art. 8.
    Pot funcţiona:
    ● în structura Unităţii de Nefrologie (adulţi sau pediatrie) a spitalului;
    ● ca unităţi independente, ambulatorii, în afară spitalului;
    ● ca unităţi satelite ale unor centre de dializa.
    2.1. Staţii şi centre de dializa
    În funcţie de numărul de aparate de dializa pot fi:
    ● Staţii de dializa - au mai puţin de 8 aparate de hemodializa;
    ● Centre de dializa (de tratament substitutiv renal) - au mai mult de 8 aparate de hemodializa şi, atunci când sunt intraspitalicesti, au regim de secţie. Poate avea în structura şi compartiment de transplant renal, situaţie în care este denumit Centru de tratament substitutiv renal. Poate avea în administrare unităţi de dializa satelite.
    2.2. Unităţile de dializa satelite unui centru
    Unităţile satelit funcţionează în administrarea unui centru de dializa tutelar.
    Unităţile satelite sunt înfiinţate la solicitarea centrului tutelar, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii, în conformitate cu normele prezentului regulament, atunci când este necesară ameliorarea condiţiilor de tratament al bolnavilor care nu locuiesc la distanţe mari (50-100 km) de centrele de dializa existente, pentru folosirea optima a personalului şi creşterea eficientei economice a tratamentului în centrele de dializa existente.


    Articolul 3

    Structurile unităţilor de dializa
    Pentru a asigura un tratament eficient şi de calitate, pentru unităţile de dializa sunt obligatorii o structura minima a spaţiului şi dotările minime din anexa 2.


    Articolul 4

    Relaţiile unităţilor de dializa cu Centrele de dializa cu sarcini metodologice
    Centrele de dializa sunt sprijinite şi se afla sub îndrumarea unui Centru de dializa metodologic, care este centru de referinţa în domeniu.
    Lista centrelor metodologice şi arondarea unităţilor de dializa către acestea se stabilesc şi se comunică de Comisia de Nefrologie a Ministerului Sănătăţii.
    Rolurile centrelor metodologice sunt: formare profesională, consult medical, cercetare ştiinţifică, primire, centralizare şi raportare a informaţiilor de la centrele arondate.


    Articolul 5

    Relaţiile centrului de dializa tutelar cu unităţile satelite
    5.1. Atribuţiile unităţilor satelite
    a. Structura, dotarea, funcţionarea şi încadrarea cu personal trebuie să corespundă normelor prevăzute în prezentul regulament;
    b. Tratează numai bolnavii incluşi în program de Centrul tutelar;
    c. Ţin şi raportează evidenta bolnavilor şi materialelor necesare tratamentului prin dializa Centrului de dializa tutelar;
    d. Informează Central de dializa tutelar - trimestrial şi, în cazuri urgente, imediat - despre constantele biologice ale bolnavilor dializaţi şi despre modificările stării clinice sau complicatiile care nu au fost evaluate la nivelul Centrului tutelar;
    e. Personalul medical (superior, mediu) şi tehnic din unităţile satelit de dializa are obligaţia de a efectua anual un stagiu de pregătire de cel puţin 7 zile la nivelul centrului de dializa tutelar;
    f. Orice modificare în structura unităţilor satelit de dializa sau a personalului, se va face numai cu aprobarea prealabilă a centrului de dializa tutelar.
    5.2. Atribuţiile centrului de dializa tutelar
    a. Asigura şi verifica pregătirea profesională a personalului medical şi tehnic al unităţii satelit;
    b. Aproba modificările în structura sau personalul unităţilor satelit de dializa;
    c. Iniţiază tratamentul prin dializa bolnavilor care urmează să fie trataţi în unitatea satelit;
    d. Evaluează o dată pe an bolnavii trataţi în unităţile satelit;
    e. Asigura materialele necesare tratamentului prin dializa al bolnavilor unităţii satelit şi le urmăresc evidenta;
    f. Are în evidenta şi raportează periodic Registrului Renal Roman, datele pacientilor din staţiile de dializa satelit;
    g. Efectuează vizite de îndrumare şi control - medical şi tehnic - la unităţile satelit pe care le coordonează, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, consemnand într-un registru rezultatele controlului.


    Articolul 6

    Relaţiile unităţilor de dializa cu Clinicile/Secţiile de Nefrologie şi cu unităţile de transplant renal
    6.1. Relaţiile unităţilor de dializa cu Clinicile/Secţiile de Nefrologie
    Centrele de dializa au relaţii de colaborare cu Serviciile de Nefrologie în tratamentul pacientilor renali. Astfel, deciziile de iniţiere sau de întrerupere a tratamentului şi alegerea modalitatii de tratament se fac împreună cu medicul şef al Serviciului de Nefrologie/Şeful Clinicii de Nefrologie cu care colaborează, iar internarile bolnavilor sub tratament substitutiv renal se fac în Serviciile de Nefrologie.
    În situaţiile de urgenta majoră, pentru menţinerea funcţiilor vitale, se poate efectua tratament prin dializa acuta şi în alte unităţi decât în centrele de dializa. Evidenta acestor cazuri va fi ţinuta separat. Comisia medicală de includere în dializa va fi consultata în cel mai scurt timp posibil (vezi art. 11.2).
    6.2. Relaţiile unităţilor de dializa cu unităţile de transplant renal
    Unităţile de dializa colaborează strâns cu unităţile de transplant renal:
    - ţin evidenta bolnavilor cu indicaţii de transplant renal comunicând şi actualizand informaţiile către Registrul Renal Roman, pentru a fi incluse în Lista de aşteptare pentru transplant renal;
    - preiau bolnavii cu insuficienta a rinichiului grefat pentru continuarea tratamentului substitutiv renal.
    Unitatea de transplant renal comunică unităţii de dializa, la apariţia unui donator potenţial, primitorul cu cele mai mari sanse de transplant, în vederea transplantarii.


    Capitolul III SERVICIILE OFERITE IN UNITĂŢILE DE DIALIZA


    Articolul 7

    Tipuri de tratament efectuate de unităţile de dializa
    Unităţile de dializa pot efectua una sau mai multe dintre următoarele modalităţi de tratament (lista nu este exclusiva):
    a) terapia bolnavilor cu insuficienta renala cronica;
    b) terapia bolnavilor cu insuficienta renala acuta;
    c) terapia tulburarilor hidro-electrolitice şi acido-bazice rezistente la măsurile medicale obişnuite (non-dialitice);
    d) terapia intoxicatiilor exo- şi endogene;
    e) terapia unor boli imune (plasmafereza);
    f) terapia insuficienţei cardiace congestive refractare la intervenţiile medicale standard;
    g) nutritia parenterala în situaţii particulare;
    h) terapia bolnavilor cu disfuncţii organice multiple (MODS).


    Articolul 8

    Tipuri de servicii ale unităţilor de dializa
    8.1. Servicii oferite minimal de unităţile de dializa
    Unităţile de dializa trebuie să ofere minimal următoarele servicii:
    1. Tratament propriu-zis (inclusiv medicatia specifică dializei);
    2. Consultaţie şi urmărire medicală de către un medic specializat în nefrologie;
    3. Nursing în timpul tratamentului de dializa;
    4. Educaţie sanitară şi a pacientilor;
    5. Consultaţii dietetice şi de nutriţie, hrana în timpul tratamentului;
    6. Investigaţii paraclinice periodice în legătură cu tratamentul de dializa (vezi anexa 8);
    7. Tratamente medicamentoase, altele decât cele specifice procedurii de dializa;
    8. Servicii de psihoterapie;
    9. Transportul materialelor necesare dializei peritoneale la domiciliu bolnavilor.
    8.2. Servicii adiţionale
    8.2.a. Transportul bolnavilor
    Luând în consideraţie distribuţia teritorială neomogena a unităţilor de dializa, transportul bolnavilor de la domiciliu la unităţile unde sunt trataţi trebuie asigurat în condiţiile următoare:
    1. prescripţie medicală anuală;
    2. conform unor criterii definite de Comisia de Nefrologie.
    Serviciile de transport medical vor fi plătite de casele de asigurări în urma unui contract separat încheiat de case cu furnizorul de servicii de transport.
    8.2.b. Darea în folosinţa a aparatelor
    Bolnavilor dializaţi peritoneal le pot fi date în folosinţa (anexa 6) monitoare de dializa peritoneala din dotarea unităţilor de dializa, pentru tratament la domiciliu prin metode automate sau mixte de dializa peritoneala.


    Capitolul IV INIŢIEREA TRATAMENTULUI PRIN DIALIZA. TRANSFERUL BOLNAVILOR DIALIZAŢI. ÎNTRERUPEREA TRATAMENTULUI PRIN DIALIZA. SPITALIZAREA BOLNAVILOR DIALIZAŢI.


    Articolul 9

    Accesul la tratament
    Accesul la tratamentul de substitutie a funcţiilor renale trebuie asigurat tuturor bolnavilor care au indicaţie medicală pentru acest tip de tratament.


    Articolul 10

    Locul iniţierii tratamentului prin dializa
    Iniţierea tratamentului de epurare extrarenala se face într-o unitate cu paturi, cu acordul unităţii pe a carei Lista de aşteptare se afla.
    Iniţierea tratamentului de epurare extrarenala poate fi făcuta în alte unităţi decât cea pe a carei Lista de aşteptare se afla numai în următoarele condiţii:
    a. în caz de urgenta, cu informarea unităţii care îl are în urmărire imediat după tratament;
    b. la solicitarea unităţii care îl are în urmărire;
    c. la solicitarea pacientilor, în limita locurilor disponibile.


    Articolul 11

    Comisia medicală de admitere în dializa, componenta, mod de lucru
    11.1. Insuficienta renala cronica
    Selecţionarea bolnavilor, alegerea metodei de tratament şi momentul iniţierii dializei se efectuează pe baza Ghidului de buna practica a dializei*1), printr-o decizie luată împreună de:
    ------------
    *1) Până în momentul elaborării şi aprobării unui Ghid de Buna Practica a Dializei, se va utiliza Ghidul European de Buna Practica a Dializei elaborat de Asociaţia Renala Europeană (European Renal Association) şi publicat pe website-ul acestei organizaţii (www.era-edta.org).
    - Medicul şef al Unităţii de Nefrologie/Şeful Clinicii de Nefrologie (în eventualitatea în care nu exista Unitate de Nefrologie, va fi consultat medicul şef al secţiei în care este internat bolnavul);
    - Medicul şef/coordonator al Staţiei/Centrului de dializa;
    - Medicul curant al bolnavului.
    11.2. Insuficienta renala acuta
    În cazul bolnavilor cu insuficienta renala acuta, decizia va fi luată şi cu:
    - Medicul şef al Unităţii de Nefrologie/Şeful Clinicii de Nefrologie (în eventualitatea în care nu exista Unitate de Nefrologie, va fi consultat medicul şef al secţiei în care este internat bolnavul);
    - Medicul şef al Secţiei de Terapie intensiva;
    - Medicul şef/coordonator al Staţiei/Centrului de dializa;
    - Medicul curant al bolnavului.
    11.3. Modul de lucru al comisiei
    Medicii care au luat decizia de admitere în dializa analizează, regulat sau ori de câte ori situaţia o impune, solicitarile de iniţiere a dializei şi consemnează în foaia de observatie sau în documentele medicale ale bolnavului concluziile consultului, sub semnătura.


    Articolul 12

    Consimţământul-angajament al bolnavului
    Includerea în programul de dializa necesita consimţământul semnat al bolnavilor, prin care accepta aceasta terapie şi se angajează să respecte toate indicaţiile medicale primite şi regulamentul de funcţionare al unităţii care este în conformitate cu tratamentul. Acest document va fi inclus în dosarul medical al bolnavului dializat. Atunci când pacientul nu poate semna din motive medicale, semnătura va fi obţinută de la aparţinător(i) şi va fi reconfirmata în momentul ameliorării stării de conştienţă (anexa 6).


    Articolul 13

    Iniţierea tratamentului prin dializa cronica
    13.1. Dializa cronica (iterativa)
    Se adresează exclusiv bolnavilor a căror funcţie renala este definitiv compromisa (insuficienta renala cronica în stadiul de uremie).
    13.2. Formalităţi la iniţierea tratamentului prin dializa
    După ce au fost decise iniţierea tratamentului prin dializa şi modalitatea de tratament:
    a) Bolnavul este înregistrat în Registrul de evidenta a bolnavilor dializaţi (anexa 6) din unitate;
    b) Iniţierea tratamentului prin dializa şi modalitatea de tratament trebuie anunţate nominal, lunar: centrului de dializa metodologic, Registrului Renal Roman şi Casei de Asigurări Sociale de Sănătate.


    Articolul 14

    Lista de aşteptare
    Deoarece rezultatele tratamentului substitutiv renal depind de starea clinica a bolnavului la iniţierea terapiei, bolnavii cu insuficienta renala cronica vor fi dispensarizaţi de medicii nefrologi. Atunci când bolnavii îndeplinesc unul din criteriile enumerate în Ghidul de buna practica a dializei*1), vor fi înregistraţi pe Lista de aşteptare pentru dializa (anexa 6) a unităţii de dializa. În cazul bolnavilor la care s-a optat pentru hemodializa, este indicată crearea caii de abord vascular permanent (fistula arterio-venoasa) în acest moment.
    -----------
    *1) Până în momentul elaborării şi aprobării unui Ghid de Buna Practica a Dializei, se va utiliza Ghidul European de Buna Practica a Dializei elaborat de Asociaţia Renala Europeană (European Renal Association) şi publicat pe website-ul acestei organizaţii (www.era-edta.org).
    Lista de aşteptare a unităţii va include distinct şi bolnavii (hemodializati sau dializaţi peritoneal) cu indicaţii de transplant renal (Lista de aşteptare pentru transplant renal - anexa 6).
    Proporţia pacientilor care încep dializa în regim de urgenta (uremie avansată) trebuie monitorizata de Comisia de Nefrologie şi redusă la minimum. Reducerea proportiei pacientilor care încep dializa în regim de urgenta poate fi făcuta şi prin promovarea măsurilor preventive pentru pacientii cu risc.


    Articolul 15

    Transferul bolnavilor dializaţi
    15.1. Condiţii de transfer
    Transferul temporar (< 6 săptămâni) sau definitiv al bolnavilor dializaţi dintr-o unitate în alta se face când:
    a. exista indicaţii medicale (sunt necesare intervenţii diagnostice sau terapeutice care nu sunt disponibile în unitatea de dializa curenta);
    b. capacitatea de tratament a unităţii de dializa este depăşită;
    c. se înfiinţează noi unităţi de dializa;
    d. la solicitarea bolnavului (schimbarea domiciliului, preferinţa s.a.);
    e. pentru perioade scurte (concedii, deplasări de afaceri, etc.).
    15.2. Formalităţile de transfer
    Transferul - definitiv sau temporar - al bolnavilor se face numai cu avizul prealabil al medicilor şefi (coordonatori) ai unităţilor de dializa.
    Unitatea care trimite bolnavul:
    a. solicita unităţii primitoare aprobarea de transfer;
    b. întocmeşte Scrisoarea medicală/Biletul de transfer (anexa 6);
    c. transmite unităţii care primeşte bolnavul toate informaţiile medicale din documentele de evidenta, inclusiv parametrii tratamentului curent;
    d. scoate din evidenta bolnavul transferat;
    e. anunţa transferul imediat: Casei de Asigurări Sociale de Sănătate, Centrului metodologic, Registrului Renal Roman.
    Unitatea care primeşte bolnavul:
    a. aproba primirea bolnavului;
    b. înregistrează în evidente bolnavul;
    c. anunţa primirea bolnavului transferat imediat: Casei de Asigurări Sociale de Sănătate, Centrului metodologic, Registrului Renal Roman.
    Bolnavii transferaţi temporar sunt scoşi din evidenta unităţii care îi trimite şi înregistraţi pe durata transferului în unitatea care îi primeşte.


    Articolul 16

    Întreruperea tratamentului prin dializa
    16.1. Circumstanţele întreruperii tratamentului prin dializa
    Tratamentul prin dializa se întrerupe în caz de:
    a. reluare a funcţiei renale;
    b. transplant renal;
    c. deces al bolnavului;
    d. pierdere din evidenta a bolnavului (bolnavul nu se prezintă la tratament, nu contacteaza unitatea de dializa, unitatea nu poate obţine informaţii despre bolnav timp de mai mult de 30 zile);
    e. situaţii deosebite:
    - bolnavi care fac boli carantinale, psihoze, neoplazii terminale, la epuizarea posibilităţilor de acces la vase sau în orice alta situaţie care impieteaza asteptarea unor rezultate pozitive ale tratamentului prin dializa;
    - la cererea scrisă a bolnavului sau a aparţinătorilor, atunci când bolnavul nu are discernământ.
    16.2. Formalităţi de întrerupere a tratamentului prin dializa
    În cazul situaţiilor prevăzute la art. 16.1.e, avizul de întrerupere este acordat de o Comisie medicală (având componenta descrisă în art. 11.1 la care se adauga avizul unui medic legist) şi înscris în documentele medicale ale bolnavului.
    Întreruperea tratamentului prin dializa şi cauza întreruperii trebuie anunţate nominal, lunar: Centrului de dializa metodologic, Registrului Renal Roman şi Casei de Asigurări Sociale de Sănătate.


    Articolul 17

    Spitalizarea bolnavilor dializaţi
    17.1. Spitalizarea bolnavilor hemodializati cronic
    Tratamentul prin dializa este ambulator - spitalizare de zi - dacă situaţia bolnavului o permite, cu excepţia iniţierii tratamentului (primele 6-12 şedinţe de dializa, primele 14-21 zile de tratament prin dializa peritoneala).
    17.2. Bolnavi cu indicaţii de dializa de urgenta
    Vor fi dializaţi obligatoriu în condiţii de spitalizare.
    17.3. Internarea în Serviciul de Nefrologie
    Spitalizarea bolnavilor hemodializati cronic se va face de regula în compartimentul cu paturi al Serviciului de Nefrologie (adulţi sau pediatrie). Bolnavii hemodializati vor fi trataţi de către medicii specialişti nefrologi sau sub supravegherea acestora.
    În cazurile în care spitalul nu are un Serviciu de Nefrologie, vor fi nominalizate 5-10 paturi din numărul total de paturi al Clinicii/Secţiei de Medicina interna/Pediatrie din spitalul respectiv, care vor fi utilizate exclusiv spitalizarii bolnavilor hemodializati, unde vor fi ingrijiti de medicii unităţii de dializa.
    17.4. Internarea bolnavilor hemodializati în alte secţii
    Internarea în alte secţii (cardiologie, chirurgie cardio-vasculara, urologie, boli infectioase etc.) se face numai în situaţii speciale, pe durata limitată, atunci când sunt necesare investigaţii sau tratamente de stricta specialitate, cu avizul medicului şef/coordonator al unităţii nefrologice, cu asigurarea continuităţii tratamentului substitutiv renal.


    Articolul 18

    Spitalizarea bolnavilor dializaţi peritoneal
    18.1. Dializa peritoneala intermitenta şi dializa peritoneala acuta
    Se practica în condiţii de internare obligatorie.
    18.2. Indicaţii de internare a bolnavilor trataţi prin dializa peritoneala
    Spitalizarea bolnavilor dializaţi peritoneal cronic este indicată:
    a. la iniţierea tratamentului prin dializa peritoneala, în perioada de invatare a tehnicii dializei (14-21 zile);
    b. atunci când se practica tratament prin dializa peritoneala intermitenta (spitalizare de zi);
    c. atunci când apar complicaţii (spitalizare continua).
    18.3. Internarea bolnavilor dializaţi peritoneal
    Din cauza necesităţilor igienice specifice schimbului, bolnavii dializaţi peritoneal vor fi spitalizati numai în compartimentele corespunzătoare ale Serviciului de de Nefrologie. Documentul justificativ este Foaia de observatie clinica. Internarea în alte secţii specializate se face în condiţiile enunţate la pct 17.4.


    Capitolul V PERSONALUL UNITĂŢILOR DE DIALIZA


    Articolul 19

    Încadrarea şi atribuţiile personalului unităţilor de dializa
    În structura unităţilor de dializa vor exista obligatoriu medici, asistente medicale şi personal auxiliar.
    Pentru asigurarea activităţii în unităţile de dializa este obligatorie încadrarea minimala cu personal conform anexei 3. Unităţile pediatrice pot avea încadrare suplimentară cu 50% posturi, faţă de cele pentru adulţi. Atribuţiile categoriilor de personal care lucrează în unităţile de dializa sunt descrise în anexa 3.
    Unele servicii, cum ar fi serviciile de: laborator clinic, chirurgie de acces (generală şi cardio-vasculara), psihologie, dietetica, statistica, întreţinere aparatura, curăţenie pot fi asigurate pe baza contractuală.


    Articolul 20

    Condiţii de pregătire a personalului unităţilor de dializa
    Personalul unităţilor de epurare extrarenala trebuie să fie calificat corespunzător activităţii pe care o desfăşoară:
    a. Medicii - specializare în Nefrologie. Medicii cu competenţa în dializa care lucrează în prezent în unităţi de dializa îşi vor obţine cea de-a doua specialitate de Nefrologie prin examen, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
    b. Medicii chirurgi care efectuează calea de abord vascular definitivă trebuie să aibă specializare corespunzătoare ca şi cei care insera cateterul peritoneal.
    c. Asistenţii medicali - pregătire de baza în Medicina interna, Chirurgie, Terapie intensiva sau Pediatrie şi specializare în hemodializa şi dializa peritoneala, cu atestare obţinută prin examen, după curs şi stagiu de cel puţin 6 săptămâni, în centre autorizate, conform normativelor în vigoare.
    d. Personalul tehnic - pregătire de baza: electronică, electro-mecanică, automatica (medicală sau nu) şi atestat de specializare pentru tipul de aparate din folosinţa unităţii, conform specificatiilor producătorului şi normativelor în vigoare.
    e. Personalul care prepara soluţia concentrata pentru hemodializa va avea pregătire de baza de asistent de farmacie sau de tehnician/operator chimist şi atestat de specializare în operarea aparaturii din dotarea unităţii; aceeaşi persoana poate fi desemnată să efectueze analizele biochimice în centrul respectiv.
    f. Statisticianul staţiei/centrului de dializa va avea pregătire de baza de operator de calcul şi notiuni de statistica medicală.


    Articolul 21

    Pregătirea profesională continua a personalului unităţilor de dializa
    Deoarece tratamentul substitutiv renal are o dinamica ştiinţifică accelerata şi presupune o înalta tehnicitate, se impune ca personalul unităţilor de dializa să urmeze periodic cursuri de perfecţionare profesională, numai în cadrul unor programe acreditate sau să obţină un număr suficient de credite. Personalul medical va fi antrenat şi în programe de cercetare ştiinţifică.
    Programele şi duratele cursurilor ca şi modalităţile de evaluare vor fi avizate de Colegiul Medicilor, Ministerul Sănătăţii şi se vor derula prin Institutul de Perfecţionare şi Pregătire Profesională Continua a Medicilor şi Farmacistilor, conform reglementărilor în vigoare.


    Capitolul VI PROGRAMUL UNITĂŢILOR DE DIALIZA


    Articolul 22

    Programul unităţii
    În vederea tratarii unui număr cat mai mare de bolnavi, conform incidentei şi prevalentei insuficienţei renale cronice zonale, centrele de dializa pot lucra în program continuu, în maxim 4 ture de bolnavi pe 24 ore pentru fiecare aparat, maxim 6 zile pe săptămâna. Programul unităţii de dializa va fi extins şi în afară programului normal de lucru, pentru a crea posibilitatea de a se integra social pentru cat mai mulţi pacienti.
    O zi pe săptămâna va fi rezervată integral dezinfectiei generale a unităţii, dezinsectiei şi operaţiilor de întreţinere a aparatelor şi a staţiei de apa.


    Articolul 23

    Programul personalului
    Programul medicilor va fi organizat conform normelor în vigoare. Este recomandabila supravegherea conectarii şi deconectarii bolnavilor din toate turele de medicii unităţii.
    Programul de lucru al personalului medical mediu şi de îngrijire va fi organizat în conformitate cu normele în vigoare, astfel încât să fie acoperite integral turele de bolnavi.
    Programul personalului tehnic va fi acelaşi cu cel al personalului medical mediu, respectiv va acoperi integral necesităţile de asistenţa tehnica a unităţii în caz de servicii tehnice contractate.


    Articolul 24

    Programul bolnavilor
    Programul bolnavilor va fi stabilit provizoriu lunar şi va fi confirmat săptămânal, în funcţie de indicaţiile medicale, de programul de activitate al bolnavilor care lucrează şi de posibilităţile de transport.
    Efectuarea tratamentului în afară orelor programate şi schimbarea programării se fac numai în situaţii bine justificate, la solicitarea bolnavilor, cu aprobarea medicului şef (coordonator) al unităţii.


    Capitolul VII NORME DE IGIENA, EPIDEMIOLOGIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ


    Articolul 25

    Reguli referitoare la unitatea de dializa
    Dezinfecţia în unitatea de dializa, controlul bacteriologic al unităţii de dializa, circuitele şi accesul în unitatea de dializa, modul de manipulare a materialelor necesare tratamentului (hemodializa, dializa peritoneala) sunt prezentate în anexa 4.


    Articolul 26

    Reguli referitoare la personalul medical
    Echipamentul, controlul antiepidemic al personalului medical, vaccinarea anti-hepatita B sunt prezentate în anexa 4.


    Articolul 27

    Reguli referitoare la pacienti
    Prelevarea produselor biologice, controlul anti-epidemic al bolnavilor dializaţi, măsuri anti-epidemice la bolnavii cu infectii virale şi educaţia sanitară sunt prezentate în anexa 4.


    Capitolul VIII REGULI PENTRU PREPARAREA ŞI UTILIZAREA SOLUŢIEI DE DIALIZA


    Articolul 28

    Condiţiile tehnice de calitate a apei pentru dializa
    La prepararea soluţiei de dializa este obligatorie utilizarea unei ape corespunzătoare din punct de vedere fizico-chimic şi bacteriologic, în conformitate cu "Farmacopeea europeană" (anexa 5).


    Articolul 29

    Reguli pentru prepararea şi manipularea soluţiei de dializa
    Normele tehnice pentru prepararea şi manipularea soluţiei de dializa sunt detaliate în anexa 5.


    Articolul 30

    Utilizarea soluţiei de dializa
    Compoziţia, concentraţia dializantului şi debitul dializantului se stabilesc de medicul care efectuează hemodializa, în raport cu starea bolnavului, în raport de posibilităţile locale şi de Ghidul de buna practica a dializei*1).
    ----------------
    *1) Până în momentul elaborării şi aprobării unui Ghid de Buna Practica a Dializei, se va utiliza Ghidul European de Buna Practica a Dializei elaborat de Asociaţia Renala Europeană (European Renal Association) şi publicat pe website-ul acestei organizaţii (www.era-edta.org).


    Capitolul IX EVIDENTA BOLNAVILOR ŞI A UNITĂŢILOR DE DIALIZA


    Articolul 31

    Modalităţi de evidenta - Responsabilităţi
    Evidenta unităţilor de dializa şi a bolnavilor cu insuficienta renala cronica poate fi ţinuta folosind formulare scrise şi informatizate, în baza de date în timp real.
    Responsabilitatea organizării raportarii, a raportarii corecte şi la timp a datelor revine medicului şef/coordonator al unităţii.


    Articolul 32

    Evidenta unităţilor de dializa
    Este ţinuta de Registrul Renal Roman, pe baza Chestionarului Unităţii de dializa, raportat anual (anexa 6).


    Articolul 33

    Evidenta bolnavilor hemodializati
    Evidenta şi monitorizarea bolnavilor hemodializati se face prin următoarele documente medicale (anexa 6):
    a. Registrul de evidenta a bolnavilor hemodializati;
    b. Dosarul medical al bolnavului hemodializat care include:
    ● Fişa pentru spitalizare de zi, completată la iniţierea tratamentului prin hemodializa şi actualizată la fiecare şedinţa de dializa;
    ● Consimţământul bolnavului de a efectua tratament prin hemodializa;
    ● Protocoalele şedinţelor de hemodializa - adăugate după fiecare şedinţa de dializa;
    ● Fişa sintetică de monitorizare a bolnavului dializat;
    c. Carnetul bolnavului dializat.
    d. Evidenta serviciilor de dializa se face prin Protocolul şedinţei de hemodializa şi Fişa pentru spitalizare de zi.


    Articolul 34

    Evidenta bolnavilor dializaţi peritoneal
    Evidenta şi monitorizarea bolnavilor dializaţi peritoneal se face prin următoarele documente medicale (anexa 6):
    a. Registrul de evidenta a bolnavilor trataţi prin dializa peritoneala;
    b. Dosarul medical al bolnavului dializat peritoneal care include:
    ● Fişa pentru/de spitalizare de zi - completată la iniţierea tratamentului prin dializa peritoneala şi actualizată la fiecare examen de bilanţ lunar;
    ● Consimţământul bolnavului de a efectua tratament prin dializa peritoneala;
    ● Fişa de evaluare iniţială a bolnavului dializat peritoneal;
    ● Fişa sintetică de monitorizare a bolnavului dializat;
    ● Fişa de monitorizare ambulatorie a bolnavului dializat peritoneal;
    ● Fişa sintetică de monitorizare a bolnavului dializat peritoneal.
    c. Pentru pacientii internati, consumurile de materiale specifice dializei peritoneale ambulatorii sunt înregistrate pe o condica specială a unităţii de dializa şi marcate în Foaia de observatie clinica a bolnavului respectiv.
    d. Consumurile de materiale specifice dializei peritoneale ambulatorii vor fi înregistrate la nivelul unităţii de dializa (în Fişa pentru spitalizare de zi), care va dispune repartizarea lunară a materialelor necesare pacientului, sub semnătura de primire.
    e. Evidenta serviciilor de dializa se face prin Fişa pentru spitalizare de zi şi Fişa de monitorizare sintetică a bolnavului dializat peritoneal.


    Articolul 35

    Indicatorii sanitari
    Indicatorii sanitari realizaţi în unităţile de hemodializa şi compartimentul de dializa peritoneala vor fi calculaţi şi raportati separat de cei ai secţiilor cu paturi.


    Articolul 36

    Registrul Renal Roman
    Are următoarele atribuţii (lista nu este exhaustivă):
    a. Tine evidenta bolnavilor cu insuficienta renala, dializaţi sau nu;
    b. Tine evidenta unităţilor de dializa (structura, locaţie etc.);
    c. Raportează situaţiile solicitate Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate;
    d. Colaborează cu clinicile/secţiile/compartimentele de Nefrologie, cu unităţile de dializa din întreaga ţara, cărora le solicita date privind bolnavii în evidenta şi structura şi le furnizează informaţii din domeniul sau de competenţa;
    e. Colaborează cu unităţile de transplant renal, cărora le comunică date privind bolnavii aflaţi în evidenta;
    f. Elaborează rapoarte anuale;
    g. Dezvolta şi participa la implementarea evidentei electronice a bolnavilor şi a unităţilor;
    h. Iniţiază studii în domeniul sau de competenţa.


    Articolul 37

    Documentele medicale
    Documentele medicale ale pacientilor aflaţi în tratament trebuie să fie imediat accesibile. Arhivarea documentelor medicale se face conform legislaţiei în vigoare.


    Capitolul X PROBLEME ECONOMICO-FINANCIARE


    Articolul 38

    Statutul de proprietate a unităţilor de dializa
    Unităţile de dializa pot fi în proprietate publică sau privată.


    Articolul 39

    Finanţarea serviciilor de dializa
    Serviciile furnizate de centrele de dializa - conform Ghidului de buna practica a dializei*1) - sunt finanţate de Casele de asigurări pentru pacientii asiguraţi sau suportate de pacient şi includ:
    ------------
    *1) Până în momentul elaborării şi aprobării unui Ghid de Buna Practica a Dializei, se va utiliza Ghidul European de Buna Practica a Dializei elaborat de Asociaţia Renala Europeană (European Renal Association) şi publicat pe website-ul acestei organizaţii (www.era-edta.org).
    1. Tratament propriu-zis (inclusiv medicatia specifică dializei);
    2. Consultaţie şi urmărire medicală de către un medic specializat în nefrologie;
    3. Nursing în timpul tratamentului de dializa;
    4. Educaţie sanitară şi a pacientilor;
    5. Consultaţii dietetice şi de nutriţie, hrana în timpul tratamentului;
    6. Investigaţii paraclinice periodice în legătură cu tratamentul de dializa;
    7. Tratamente medicamentoase, altele decât cele specifice procedurii de dializa;
    8. Servicii de psihoterapie;
    9. Transportul materialelor necesare dializei peritoneale la domiciliul bolnavilor;
    10. Transportul bolnavilor de la domiciliu la unităţile de dializa.
    Structurile de cost sunt cele prezentate în anexa 7.


    Articolul 40

    Finanţarea serviciilor de dializa peritoneala ambulatorie
    În plus faţă de serviciile de dializa mai sus menţionate, pentru pacientii dializaţi peritoneal ambulatoriu se va asigura şi plata transportului materialelor la domiciliu.


    Articolul 41

    Aprovizionarea cu aparatura, materiale, medicamente şi materiale în unităţile de dializa aflate în proprietate publică
    Procurarea aparaturii, medicamentelor şi a materialelor necesare tratamentului prin dializa se face conform normelor legale în vigoare. Cantităţile necesare, normele de calitate şi parametrii tehnici medicali ai produselor de achiziţionat sunt stabilite de medicul şef/coordonator şi de asistenţa sefa a unităţii de dializa, conform criteriilor definite de Ministerul Sănătăţii şi recomandate de Ghidul de buna practica a dializei*1). Procedurile de achiziţie (juridice, economice) şi aprovizionarea unităţii publice sunt în responsabilitatea serviciilor administrative proprii.
    ------------
    *1) Până în momentul elaborării şi aprobării unui Ghid de Buna Practica a Dializei, se va utiliza Ghidul European de Buna Practica a Dializei elaborat de Asociaţia Renala Europeană (European Renal Association) şi publicat pe website-ul acestei organizaţii (www.era-edta.org).


    Articolul 42

    Amortizarea costului aparaturii
    Amortizarea aparaturii este o componenta a costului şedinţei de dializa şi se va face în concordanta cu legile în vigoare sau cu durata medie de viaţa a aparaturii. Casarea aparatelor la expirarea acestor termene se va face conform normelor în vigoare.


    Articolul 43

    Alocaţia financiară pentru unitatea de dializa aflată în proprietate publică
    Alocaţia financiară pentru unitatea de dializa, indiferent de sursa (buget, asigurări de sănătate etc.):
    a. va fi plătită lunar;
    b. va fi folosită în mod prioritar sa acopere costurile directe operaţionale ale serviciilor de dializa (anexa 7).


    Articolul 44

    Salarizarea personalului unităţilor de dializa aflate în proprietate publică
    Ministerul Sănătăţii va asigura grila de salarizare şi sporuri salariale corespunzătoare solicitării psihice, complexităţii tehnice şi periculozitatii la care este supus personalul medical şi tehnic din unităţile de dializa aflate în proprietate publică.
    Salarizarea personalului unităţilor de dializa private este negociata cu proprietarul unităţii, plecand de la aceleaşi principii.


    Capitolul XI OBLIGAŢIILE ŞI DREPTURILE BOLNAVULUI DIALIZAT


    Articolul 45

    Drepturile bolnavilor dializaţi
    În plus, faţă de drepturile prevăzute în Legea drepturilor pacientilor, bolnavii dializaţi au următoarele drepturi:
    a. Sa facă sugestii sau să contribuie la buna organizare şi funcţionare a unităţii de dializa;
    b. Sa solicite asistenţa medicală oricărui medic sau asistente medicale din unitatea de dializa;
    c. Sa solicite schimbarea orelor de dializa, în raport de programul personal de activitate sau cu posibilităţile de transport;
    d. Sa aibă lenjerie personală proprie, adusă de acasă;
    e. Sa solicite transportul de la domiciliul la unităţile de tratament substitutiv renal şi de aici la domiciliu sau la locul de muncă, cu ambulanta sau cu alte mijloace de transport, în raport cu starea funcţională (serviciile de transport fiind finanţate de CNAS). Indicaţia de transport cu ambulanta va fi avizată de medicul şef (coordonator) al centrului de dializa, în funcţie de starea funcţională a solicitantului;
    f. Bolnavii dializaţi peritoneal pot primi în custodie monitoare de dializa peritoneala din dotarea unităţilor de dializa, pentru tratament la domiciliu prin metode automate sau mixte de dializa peritoneala;
    g. Pot fi supuşi spre examinare Comisiei de expertiza a capacităţii de muncă, luându-se măsuri corespunzătoare, în cazul în care starea lor generală permite, pot fi încadraţi în munca, în activităţi care nu necesita eforturi fizice şi nici eforturi psihice prea mari;
    h. Pot avea permis de conducere auto numai cu avizul medicului şef al unităţii de tratament substitutiv renal, în raport de prevederile legale;
    i. în staţiile şi centrele de dializa cu peste 60 bolnavi dializaţi, se poate constitui un Comitet al bolnavilor dializaţi, care va sprijini activitatea unităţii de dializa respective sub toate aspectele;
    j. Sa se organizeze în asociaţii ale bolnavilor dializaţi pe unităţi de dializa şi pe ţara.


    Articolul 46

    Obligaţiile bolnavilor dializaţi
    a) Respectarea cu stricteţe a zilelor şi orelor de hemodializa conform programării. Orice schimb de program va fi solicitat în scris medicului coordonator, care va rezolva cererea în funcţie de motiv, de programul de tratament al centrului etc.;
    b) Supravegherea cu atenţie a bunei funcţionari a accesului vascular, a cateterului peritoneal, îngrijirea acestuia conform indicaţiilor primite;
    c) Prezentarea de urgenta la laboratorul, staţia/centrul de dializa ori de câte ori constata anomalii în funcţionarea cateterului venos, fistulei arterio-venoase, a cateterului peritoneal sau modificări ale stării generale;
    d) Respectarea cu stricteţe a tuturor recomandărilor de regim igieno-dietetic, precum şi a programului de muncă indicat de medic;
    e) Efectuarea cu regularitate a tratamentului prescris la domiciliu. Vor participa la controalele medicale periodice, conform programării stabilite de unitatea de dializa;
    f) Consemnarea zilnica a temperaturii, diurezei, greutatii, precum şi a altor modificări patologice, într-un caiet personal pe care îl va prezenta sorei medicale la începutul fiecărei şedinţe de hemodializa;
    g) Prezentarea la dializa într-o stare de igiena corporală şi vestimentara corespunzătoare;
    h) Respectarea cu stricteţe a normelor de igiena, epidemiologice şi de conduita ale unităţii de dializa respective;
    i) Intrarea în unitatea de dializa se face singur sau însoţit numai de o infirmiera a centrului. Este strict interzisă pătrunderea aparţinătorilor în unitatea de tratament substitutiv renal;
    j) Bolnavii în program de dializa peritoneala la domiciliu trebuie să dispună obligatoriu de: cantar de persoane, cantar pentru stabilirea greutatii pungii cu lichid peritoneal drenat, de aparat pentru măsurarea presiunii arteriale, de materiale pentru îngrijirea orificiului extern al cateterului peritoneal;
    k) Bolnavii trataţi prin dializa peritoneala continua ambulatorie vor avea un caiet în care vor notă: ora, tipul de soluţie instilata, cantităţile (soluţie instilata, soluţie drenata) şi eventualele anomalii observate la fiecare schimb, greutatea corporală şi presiunea arterială măsurate în fiecare zi. Acest carnet va fi prezentat la fiecare examen de bilanţ lunar;
    l) Bolnavii dializaţi peritoneal se vor prezenta de urgenta la unitatea de care depind de îndată ce observa: modificări ale aspectului soluţiei de dializa, apariţia de scurgeri de dializant, sau dureri abdominale şi febra;
    m) Respectarea personalului medical; orice nemulţumire privind asistenţa medicală ce i se acordă va fi adusă la cunoştinţa asistenţei sefe, psihologului sau medicului;
    n) Participarea efectivă la buna desfăşurare a dializei, dacă starea clinica permite acesta, semnaland orice neregula;
    o) Participarea la toate şedinţele de convorbiri cu bolnavii dializaţi, organizate la unitatea de dializa respectiva.


    Capitolul XII DISPOZIŢII FINALE


    Articolul 47

    Responsabilităţi în aplicarea regulamentului
    Aplicarea integrală şi respectarea prevederilor prezentului regulament revine şefului unităţii de dializa. Aplicarea integrală şi respectarea normelor tehnice şi standardelor este responsabilitatea medicului şef al unităţii de dializa.


    Articolul 48

    Sancţionarea abaterilor de la regulament
    Abaterile de la prevederile prezentului regulament vor fi constatate de organismele abilitate şi sancţionate conform normelor în vigoare.


    Articolul 49

    Derogări şi modificări ale regulamentului
    Orice derogare sau modificare a prezentului regulament se va face numai de către Comisia de Nefrologie din Ministerul Sănătăţii şi validată prin Ordin al Ministrului.


    Anexa 1

    LISTA METODELOR DE TRATAMENT DE SUBSTITUTIE A FUNCŢIILOR RENALE
    A) Metode de epuratie extracorporala
    a) Intermitente
    1. Hemodializa (HD)
    2. Hemofiltrarea (HF)
    3. Hemodiafiltrarea (HDF)
    4. Ultrafiltrarea izolata (UF)
    5. Hemoperfuzia (HP) şi hemodiaperfuzia (HDP)
    6. Plasmafereza (PF)
    b) Continue
    1. Hemofiltrarea arterio-venoasa continua (CAVH)
    2. Hemofiltrarea veno-venoasa continua (CVVH)
    3. Hemodiafiltrarea continua veno-venoasa (CVVHD)
    4. Hemodiafiltrarea continua arterio-venoasa (CAVHD)
    B) Metode de epuratie intracorporala
    a) Manuale
    1. Dializa peritoneala continua ambulatorie (DPCA)
    2. Dializa peritoneala intermitenta (DPI)
    b) Automate
    1. Dializa peritoneala intermitenta automată
    2. Dializa peritoneala ciclica continua (DPCC)
    3. Dializa peritoneala intermitenta nocturna (DPIN)
    4. Dializa peritoneala "tidal" (DPT)
    c) Mixte
    1. Dializa peritoneala manuală + dializa peritoneala automată
    C) Transplantul renal


    Anexa 2

    STRUCTURA ŞI DOTAREA UNITĂŢILOR DE DIALIZA
    A) STRUCTURI
    A.1. Centrul de hemodializa
    Structuri obligatorii
    a. Camera de primire, dezbracare, echipare a bolnavilor cu o suprafaţa corespunzătoare numărului de bolnavi trataţi şi un număr de vestiare adecvat.
    b. Sala/sali de hemodializa (suprafeţe minime: 6-8 mp/pat, 4-6 mp/fotoliu).
    c. Cabinetul medicilor.
    d. Oficiul asistentelor medicale.
    e. Spaţiu fisier medical, calculatoare şi secretariat.
    f. Oficiu alimentar.
    g. Sala staţiei de preparare a apei.
    h. Cabinet tehnic pentru controlul şi repararea aparaturii defecte, dacă aceste servicii nu sunt contractate.
    i. Spaţiu depozitare lenjerie curata.
    j. Spaţiu depozitare lenjerie murdara.
    k. Spaţiu depozitare materiale consumabile şi soluţii (capacitate suficienta pentru 3 zile de activitate).
    l. Depozite/Magazii de substanţe şi materiale consumabile.
    m. Grupuri sanitare separate: pentru personalul medical şi pentru pacientii dializaţi.
    Structuri facultative
    a. Cabinet de consultaţii medicale.
    b. Sala de abord vascular şi de chirurgie a dializei - în raport de situaţia locală (dacă nu exista în spital sali de chirurgie vasculara/chirurgie plastica sau contracte de servicii specializate).
    c. Punct de laborator, dacă serviciile de laborator nu sunt disponibile în spital sau nu sunt contractate cu laboratoare autorizate.
    d. Sala de preparare a soluţiei concentrate pentru hemodializa (concentrat) - devine obligatorie în unităţile care prepara local soluţia, din concentrat granular/pulbere.
    e. Sala de mese a personalului medical.
    f. Sala recoltare, investigaţii, pansamente/evaluare bolnavi dializaţi.
    g. Camera de garda - unde este cazul.
    A.2. Compartimentul de dializa peritoneala
    a. Oficiu asistente medicale (poate fi comun cu cel al unităţii de hemodializa).
    b. Sala recoltare, investigaţii/evaluare bolnavi dializaţi (facultativ).
    A.3. Compartimentul de transplant renal*1)
    -------
    *1) Numai în Centrele de tratament substitutiv renal.
    Este destinat bolnavilor transplantati în perioada postoperatorie precoce.
    A.4. Alte spaţii ale unităţilor de dializa
    În raport cu progresele medicale şi tehnice, pot fi introduse şi alte metode de epuratie extrarenala, cu avizul prealabil al Comisiei de Nefrologie. În acest sens, vor fi prevăzute sali special amenajate şi dotate cu circuite corespunzătoare, în raport cu cerinţele metodelor terapeutice nou introduse.
    B) DOTĂRI
    B.1. Dotări obligatorii pentru un post de hemodializa
    1. 1 aparat de hemodializa;
    2. 1 pat sau un fotoliu;
    3. 1 noptiera;
    4. 1 masuta mobila pentru materiale şi instrumente;
    5. 1 scaun;
    6. 1 sursa de iluminat local;
    7. asigurare cu oxigen;
    8. asigurare aspiraţie;
    9. 3-4 prize electrice;
    10. priza pentru apa purificata;
    11. sistem închis de drenare a soluţiei de dializa evacuata de aparat;
    12. 1 tensiometru cu stetoscop biauricular;
    13. Trusa medicală care conţine:
    - 1 dializor;
    - seturi linii sânge (pompa simpla sau pompa dubla);
    - canule pentru punctionarea fistulei (arteriale, venoase sau pentru punctie unica);
    - 1 termometru;
    - 1 banda (garou) pentru hemostaza;
    - 4 pense Pean;
    - 2 perfuzoare;
    - 1 stativ cu 5 eprubete;
    - 1 flacon cu soluţie dezinfectanta;
    - 1 tavita renala;
    - 4 litri soluţie fiziologica;
    - heparina 5-10 ml;
    - seringi uzaj unic: 6 a 1 cmc; 2 a 5 cmc; 1 a 10 cmc; 2 a 20 sau 30 cmc;
    - 6 ace i.m. - uzaj unic;
    - 6 ace i.v. - uzaj unic;
    - masti de faţa pentru pacient şi sora;
    - 2 perechi manusi uzaj unic;
    - comprese sterile - 5-10 bucăţi;
    - tampoane vata - 5-10 bucăţi;
    - leucoplast.
    14. recipient material plastic pentru deşeuri;
    15. 1 plosca;
    16. Recipienţi cu soluţii concentrate (acetat sau acid şi bicarbonat).
    17. Recipient pentru colectarea soluţiei fiziologice utilizate pentru destinderea dializorului.
    18. Recipient cu soluţie dezinfectanta pentru aparatul de dializa.
    B.2. Dotări comune obligatorii pentru o unitate de dializa cu 10 posturi
    - 1 electrocardiograf portabil;
    - 1 cardiovizor;
    - 1 defibrilator;
    - 1 laringoscop, sonde traheale pentru intubatie, balon ventilaţie asistată - tip Ruben;
    - 1 pompa pentru injectare automată cu debit de 1-100 ml/h;
    - 1 pH-metru;
    - soluţie clorura de potasiu 26,1 g/dl, 1.000 ml;
    - 1 cantar medical;
    - 1 cutie instrumente pentru o sala de dializa;
    - 1 frigider pentru soluţii sterile;
    - 1 chiuveta apa calda şi rece;
    - lampi bactericide montate în perete în raport cu suprafaţa sălii de dializa;
    - 1 negatoscop;
    - microclimat - 18-25°C;
    - grup electrogen*1);
    ---------
    *1) Obligatoriu într-un an de la obţinerea acreditării.
    - carucior transport bolnavi;
    - targa transport bolnavi;
    - dulap pentru Trusa de medicamente de urgenta conţinând:
    Dotare minima:
      1. adrenalina 10f
      2. algocalmin 20f
      3. calciu gluconic 20f
      4. clonidina 20tb
      5. clorura de sodiu 10%; 20% 30f
      6. clorura de potasiu 7,4% 10f
      7. diazepam 20f
      8. digoxin 5f
      9. dopamina 10f
     10. enalapril 10f
     11. etamsilat 20f
     12. feniramin 10f
     13. fenobarbital 20f
     14. fitomenadion 10f
     15. furosemid 30f
     16. gelaspon 10 cutii
     17. glucoza 20% 50f
     18. heparina 100f
     19. hidrocortizon hemisuccinat 50f
     20. insulina 5fl
     21. metoclopramid 10f
     22. metoprolol 10f
     23. midodrin 10f
     24. miofilin 10f
     25. nitroglicerina 30tb+10f
     26. noradrenalina 20f
     27. nifedipina 20tb
     28. piafen 20f
     29. protamina 10fl
     30. propanolol 20f+20tb
     31. verapamil 10f
     32. xilina 1% 20f

    Dotare facultativă, în compartiment separat, asigurat cu cheie:
        - atropina sulfurica 1 mg 5f
        - ceftazidim 5fl
        - cefazolin 5fl
        - ciprofloxacin inj 5fl
        - gentamicina 5f
        - vancomicina 5fl

    B.3. Cabinetul medicilor - dotări minime
    1. Birou
    2. Scaune (2-3)
    3. Canapea consultaţii
    4. Biblioteca
    5. Negatoscop
    6. Dulap pentru documentaţia medicală a bolnavilor
    7. Dulap pentru filme radiologice
    8. Calculator
    9. Dispozitiv pentru măsurarea inaltimii
    10. Instrumentar:
    - tensiometru;
    - stetoscop biauricular;
    - ciocan reflexe;
    - apasator limba;
    - caliper pentru măsurarea pliurilor cutanate;
    - manusi chirurgicale.
    11. Chiuveta cu apa calda şi rece.
    B.4. Oficiul de alimente
    Minimal
    1. Masa pentru portionarea alimentelor;
    2. Căruţ pentru transportul mesei la patul bolnavilor;
    3. Dulap pentru păstrarea veselei (uzaj unic) bolnavilor;
    4. Resou aragaz;
    5. Frigider pentru alimente;
    6. Dulap pentru păstrarea veselei şi tacamurilor personalului sanitar;
    7. Detergent pentru curăţarea veselei;
    8. Chiuveta cu apa calda şi rece
    B.5. Sala staţiei de preparare a apei - dotări minime
    I. Staţia de preparare a apei
    Instalatie de preparare a apei (capacitate corespunzătoare mărimii unităţii de dializa) cu următoarele componente:
    - filtre mecanice;
    - filtru cuart;
    - filtru cu carbon activ;
    - dedurizatoare;
    - instalatie de osmoza inversa;
    - pompa pentru alimentarea aparatelor de hemodializa, prevăzută la ieşirea spre inel cu un modul de sterilizare (lampa UV şi/sau filtru antibacterian);
    - pompa pentru alimentarea instalaţiei de preparare a concentratului prevăzută cu lampa UV sau filtru antibacterian.
    II. Spaţiul de preparare a soluţiei concentrate pentru dializa
    Este obligatoriu numai în unităţile care prepara local soluţia concentrata.
    Include următoarele compartimente:
    a) Spaţiu pregătire a soluţiei concentrate;
    b) Spaţiu materiale (reactivi);
    c) Spaţiu ambalare (dacă nu exista sistem centralizat de distribuţie);
    d) Spaţiu produs finit (dacă nu exista sistem centralizat de distribuţie).
    Are următoarea dotare:
    1. Instalaţii pentru prepararea soluţiei concentrate pentru hemodializa;
    2. Priza de alimentare cu apa de la reţeaua staţiei de preparare a apei;
    3. Priza apa curenta;
    4. Priza de evacuare la canalizare;
    5. Cuva pentru spalarea şi dezinfecţia canistrelor din material plastic;
    6. Dulap şi rafturi pentru depozitarea substanţelor şi bidoanelor;
    7. Canistre din material plastic pentru concentrat;
    8. Densimetru:
    - pentru acetat gamma: 1.175-1.245
    - pentru acid gamma: 1.115-1.185
    - pentru bicarbonat gamma: 1.050-1.060
    9. Conductometru gamma 1-300 ms/cm;
    10. Nisa pentru depozitarea substanţelor corozive;
    11. Echipament de protecţie;
    12. Testere pentru verificarea prezentei dezinfectantului;
    13. Lampi UV bactericide montate în perete, corespunzător suprafeţei;
    14. Chiuveta apa calda, apa rece;
    15. Instalaţii de depozitare, cuplare, pompare soluţii (acolo unde exista sistem central de distribuţie).
    B.6 . Magazii pentru substanţe şi materiale consumabile
    I. Magazie pentru substanţe corozive
    1. Încăpere cu paviment şi pereţi protejati împotriva acţiunii substanţelor acide, bazice şi a clorurilor;
    2. Recipienţi cu hipoclorit de sodiu;
    3. Recipienţi cu alte soluţii dezinfectante;
    4. Materiale de protecţie individuală pentru 2 persoane:
    - sorturi cauciuc;
    - manusi cauciuc;
    5. Carucior pentru transportul recipienţilor cu substanţe corozive.
    II. Magazie pentru materiale consumabile de dializa:
    1. Încăperi al căror microclimat trebuie să corespundă următoarelor condiţii:
    - temperatura între 10-35°C;
    - umiditate 65-85%;
    - absenta vaporilor de substanţe toxice sau corozive.
    2. Rafturi pentru depozitare;
    3. Căruţ pentru transportul materialelor.
    III. Magazie pentru materiale sanitare - încăpere cu rafturi pentru depozitarea de:
    - substanţe dezinfectante;
    - materiale sanitare: tifon, vata, fesi;
    - instrumentar medical;
    - formulare medicale;
    - materiale de curăţenie.
    B.7. Dotarea punctului de laborator pentru centrul de dializa*1) - dotare minima
    --------
    *1) Este necesar numai dacă serviciile de laborator nu sunt disponibile în spital sau dacă nu sunt contractate cu laboratoare autorizate.
    A. Aparatura necesară pentru efectuarea următoarelor investigaţii:
    - determinarea hemoglobinei;
    - determinarea hematocritului;
    - grup sanguin, Rh;
    - timp de sangerare;
    - timp Quick;
    - timp Howell;
    - ionograma (Na, K, Ca, Cl, fosfat);
    - echilibrul acido-bazic;
    - uree;
    - creatinina;
    - osmolaritatea plasmei.
    B. Sticlarie şi materiale de laborator (corespunzător investigatiilor de la punctul A).
    C. Mobilier
    - mese faiantate;
    - 1 birou cu scaun;
    - dulapuri suspendate pentru reactivi şi sticlarie de laborator;
    - scaune de laborator - 3-4;
    - 1 chiuveta cu apa calda şi rece;
    - 1 frigider.
    B.8. Dotarea minima a cabinetului tehnic*1)
    -----------
    1) Cabinetul tehnic este obligatoriu dacă nu exista contracte de servicii specializate autorizate.
    1. Banc de proba a aparatelor compus din:
    a. prize de apa deionizata de la reţeaua staţiei de preparare a apei;
    b. prize de evacuare la canalizare a soluţiei eliminate de aparate;
    c. prize de alimentare electrica;
    d. conductometru;
    e. pH-metru;
    f. aparat universal digital de măsura electric;
    g. trusa de depanare electronică;
    h. trusa mecanică;
    i. trusa de depanare şi testare specifică a tipului de aparat din unitatea de dializa;
    j. aspirator electric.
    2. Mobilier compus din:
    a. banc de lucru;
    b. dulap de depozitare a pieselor de schimb şi a sculelor;
    3. Chiuveta apa calda, apa rece.
    B.9. Dotarea minima pentru secretariatul unităţii
    - Calculator, fax-modem, CD-ROM, placa reţea;
    - Acces Internet;
    - Imprimanta;
    - Masa calculator;
    - 2-3 scaune;
    - Dulap cu rafturi pentru arhiva;
    - Telefon, fax.


    Anexa 3

    ÎNCADRAREA CU PERSONAL. ATRIBUŢIILE PERSONALULUI UNITĂŢILOR DE DIALIZA
    A) Încadrarea cu personal
    Minimal
    1. medic nefrolog, specialist sau primar*1)/tura personal;
    2. psiholog - 1 post/unitate*2);
    3. asistente medicale HD - 1 post/4 aparate/tura personal;
    4. asistenţa medicală DPCA - 1 post/unitate sau 1 post la 30 bolnavi DPCA;
    5. asistenţa dieteticiana - 1 post/unitate*2);
    6. infirmiere:
    - în unităţile <= 12 aparate: 1 post/tura personal;
    - în unităţile > 13 aparate: 1 post/12 aparate/tura personal;
    7. ingrijitoare - 1 post/200 mp/tura personal*2);
    8. inginer electronist sau electro-mecanic 1 post/unitate*2);
    9. tehnician 1 post/tura de personal*2);
    10. asistent de farmacie (sau laborant, operator/tehnician chimist) 1 post/tura personal, numai în unităţile care prepara local soluţia concentrata de dializa*2).
    Facultativ
    1. medic specialist sau primar Terapie intensiva - 'bd post/unitate*2);
    2. medic specialist sau primar chirurgie vasculara - 'bd post/unitate*2);
    3. statistician/secretar - 1 post/unitate;
    4. muncitor necalificat - 1 post/tura personal.
    ---------------
    *1) Medicii care au competente (nefrologie/dializa) pot funcţiona în continuare, dar trebuie să-şi reglementeze situaţia în termen de 1 an. Este obligatorie angajarea cu program permanent a unui singur medic nefrolog, celelalte posturi pot fi acoperite prin contracte cu medici în regim "part-time".
    *2) Sau trebuie făcuta dovada contractării de servicii specializate, autorizate.
    B) Atribuţiile personalului
    1. Medicul şef (coordonator) al unităţii de dializa
    În Centrul de dializa care are în tratament mai mult de 30 bolnavi, medicul care răspunde de activitatea acestora va avea regimul unui medic şef de secţie. Pot deveni medici şefi (coordonatori) medicii primari, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.
    *Font 9*
    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Organigrama serviciului de Nefrologie │
    │ ┌───────────────────────────┐ │
    │ │ Medic şef │ │
    │ │ Unitate Nefrologie │ │
    │ └─────────────┬─────────────┘ │
    │ ┌───────────────────────────┬─────────┴──────────────────────────┐ │
    │┌─────────┴──────────┐┌───────────────┴───────────────┐ ┌──────────────────┴───────────────────┐ │
    ││ Medic coordonator ││ Medic şef/coordonator │ │ Medic şef/coordonator │ │
    ││Ambulator Nefrologie││Unitate de Nefrologie cu paturi│ │Unitate de tratament substitutiv renal│ │
    │└─────────┬──────────┘└───────────────┬───────────────┘ └───────────────────┬──────────────────┘ │
    │ │ │ ┌──────────────┼──────────────┐ │
    │ ┌──────┴──────┐ ┌──────┴──────┐ ┌─────┴─────┐┌───────┴───────┐┌─────┴────┐│
    │ │ Medici │ │ Medici │ │ Medici ││ Medici ││ Medici ││
    │ └─────────────┘ └─────────────┘ │ Unitate ││Unitate dializa││ Unitate ││
    │ │hemodializa││ peritoneala ││transplant││
    │ └───────────┘└───────────────┘└──────────┘│
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    Medicul şef (coordonator) are următoarele atribuţii:
    a. Organizează şi răspunde de întreaga activitate medicală a unităţii de tratament substitutiv renal;
    b. În centrele de dializa din spitale, păstrează legătura permanenta şi informează şeful Unităţii (Clinicii) de Nefrologie, Medicina interna, Pediatrie sau al Secţiei de Terapie intensiva, căruia îi este subordonat, de întreaga activitate desfăşurata.
    c. Medicul şef al Centrului de dializa (de tratament substitutiv renal) este subordonat conducerii spitalului şi medicului şef al Unităţii de Nefrologie/Şeful Clinicii de Nefrologie atunci când aceasta este în structura unui spital;
    d. Colaborează cu toate (clinicile) secţiile, compartimentele şi laboratoarele unităţilor sanitare în care funcţionează unitatea de dializa, atunci când aceasta este în structura unui spital;
    e. Face parte din Comisia medicală de admitere în programul de dializa;
    f. Stabileşte orarul dializelor şi schema de investigare pentru fiecare bolnav;
    g. Controlează şi răspunde de partea medicală a desfăşurării dializelor, indicând parametrii dializei;
    h. Organizează, controlează şi îndruma monitorizarea bolnavilor aflaţi în evidenta;
    i. Organizează, controlează şi răspunde de raportarea activităţii unităţii;
    j. Comanda materialele consumabile şi medicamentele necesare funcţionarii Centrului de dializa, având permanent în vedere realizarea unui raport cost-eficacitate cat mai bun; stabileşte parametrii de volum pe care se stabileşte bugetul unităţii;
    k. Asigura reciclarea periodică a cadrelor sanitare din Laboratorul, Staţia sau Centrul de dializa;
    l. Întocmeşte fişele de caracterizare anuală a tuturor cadrelor sanitare din subordinea sa.
    2. Medicul din centrul de dializa (de tratament substitutiv renal)
    Are următoarele atribuţii:
    a. Examinează clinic bolnavul înaintea conectarii la aparatul de dializa;
    b. Este recomandabil sa asiste la conectarea şi deconectarea bolnavului la aparatul de dializa;
    c. Poarta întreaga responsabilitate medicală a bolnavului în timpul şedinţei de dializa;
    d. Urmăreşte evoluţia dializei, indica medicatia necesară şi stabileşte parametrii funcţionali ai aparatului de dializa;
    e. Efectuează examenele clinice de bilanţ lunar, prescrie, urmăreşte şi înregistrează investigaţiile paraclinice de monitorizare ale bolnavilor dializaţi;
    f. Prescrie, urmăreşte şi conduce regimul dietetic şi tratamentul bolnavului între dialize;
    g. Recomanda internarea bolnavilor dializaţi;
    h. Contribuie, împreună cu psihologul, la menţinerea echilibrului psihic al bolnavului dializat;
    i. Răspunde de utilizarea judicioasă şi tine evidenta medicamentelor în timpul dializei;
    j. Controlează şi răspunde de trusele de urgenta şi de instrumente - pansamente;
    k. Colaborează cu inginerul sau tehnicianul, în vederea asigurării bunei funcţionari a aparatelor, pregătirii corecte a dializoarelor şi respectării tuturor normelor preparării apei şi a concentratului;
    l. Face educaţia sanitară bolnavilor dializaţi, în vederea respectării regimului igieno-dietetic şi a tratamentului precis;
    m. Participa efectiv la instruirea şi pregătirea profesională a personalului sanitar cu care lucrează;
    n. Participa la aplicarea normelor de igiena în unitatea de dializa;
    o. Controlează modul în care este întocmit protocolul de dializa şi este completată fişa medicală a bolnavului dializat;
    p. Evaluează corectitudinea tehnicii de efectuare a schimbului de către bolnavii dializaţi peritoneal, eficienta metodei şi ajustează corespunzător indicaţiile de dializa, conform datelor clinice şi paraclinice;
    q. Stabileşte schemele terapeutice ale bolnavilor dializaţi peritoneal în situaţii particulare (peritonita, insuficienta de ultrafiltrare);
    r. Participa la toate consfatuirile de lucru din centrul de dializa şi acţionează pentru realizarea obiectivelor fixate.
    s. Este subordonat medicului şef al unităţii de dializa, pe care îl informează şi ale cărui sarcini le îndeplineşte.
    3. Asistenţa chirugicala în unităţile de dializa
    Centrele de dializa (tratament substitutiv renal) trebuie să asigure realizarea chirurgiei de acces:
    a. prin chirurgi cu specializare corespunzătoare, angajaţi ai unităţilor, pentru care pot fi prevăzute în schema de personal a centrului:
    - chirurg cu specializare vasculara - 'bd post/unitate;
    - chirurgul care insera cateterele pentru dializa peritoneala şi rezolva problemele specifice de patologie chirurgicală (peritoneala) ale bolnavilor trataţi prin dializa peritoneala - 'bd unitate.
    Este posibila cumularea celor două jumătăţi de norma, în cazul unui chirurg cu ambele competente - chirurgie vasculara şi generală;
    b. contracte de servicii specializate autorizate.
    4. Psihologul din Staţia sau Centrul de dializa (tratament substitutiv renal)
    În Centrul de dializa care are în tratament mai mult de 30 bolnavi trebuie asigurate servicii de psihologie, fie prin încadrarea unui psiholog, fie prin contractarea de servicii specializate, pentru prevenirea şi tratarea tulburarilor psihice frecvent intalnite la bolnavii dializaţi.
    Atribuţiile sale sunt:
    a. Investigheaza din punct de vedere psiho-social bolnavii ce urmează a fi dializaţi şi, la nevoie, organizează şedinţe de psihoterapie cu aceştia;
    b. Întocmeşte şi actualizează fişa psihologică a fiecărui bolnav dializat în urma unor examene psihologice periodice;
    c. Organizează zilnic diverse forme de psihoterapie cu bolnavii dializaţi;
    d. Urmăreşte relaţiile ce se stabilesc între personalul sanitar şi bolnavi, intervenind când este nevoie;
    e. Se preocupa de reinsertia familială şi socială a bolnavilor, ţinând în permanenta legătura cu familia acestora;
    f. La nevoie, efectuează examene psihologice şi organizează şedinţe de psihoterapie cu bolnavii spitalizati în alte secţii ale spitalului;
    g. Participa la toate consfatuirile de lucru din unitatea de dializa şi acţionează pentru realizarea obiectivelor fixate;
    h. Este subordonat medicului coordonator al centrului de dializa, pe care îl informează permanent despre problemele psiho-sociale ale bolnavilor dializaţi.
    5. Asistenţa sefa a Centrului de dializa (tratament substitutiv renal)
    În Centrele de dializa, una din asistentele medicale, cu cea mai buna pregătire profesională şi aptitudini organizatorice, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, va fi numita în funcţia de asistenţa sefa, cu drepturile prevăzute de reglementările în vigoare.
    Asistenţa sefa are următoarele atribuţii:
    a. Împreună cu medicul şef/coordonator stabileşte graficul de activităţi în ture al personalului, precum şi programul concediilor;
    b. Răspunde de inventarul aflat în gestiune;
    c. Răspunde împreună cu medicul şef/coordonator de programarea saptamanala a bolnavilor la dializa;
    d. Răspunde de aprovizionarea cu sânge şi medicamente la trusa de urgenta, materiale consumabile şi substanţe a unităţii;
    e. Urmăreşte şi răspunde de aprovizionarea bolnavilor trataţi prin dializa peritoneala continua ambulatorie cu materialele necesare tratamentului;
    f. Urmăreşte încadrarea în costurile prevăzute şi aprobate în bugetul unităţii de dializa;
    g. Răspunde de respectarea normelor de igiena şi epidemiologie în unitatea de dializa;
    h. Ajuta medicul coordonator în fisarea şi întocmirea evidentei bolnavilor;
    i. Răspunde, împreună cu medicul coordonator, de disciplina şi competenţa profesională a personalului din unitatea de dializa;
    j. Răspunde direct de educaţia sanitară a bolnavilor dializaţi (reguli de întreţinere a cateterului/suntului, reguli de dieta);
    k. Completează registrul de evidenta a bolnavilor dializaţi;
    l. Este subordonata medicului şef/coordonator al Centrului de dializa.
    6. Asistenţa sefa de tura
    În unităţile de dializa care îşi desfăşoară activitatea în mai multe ture, se vor desemna asistente sefe de tura, cu vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, care vor prelua atribuţiile asistenţei sefe în absenta acesteia, pentru coordonarea întregii activităţi în tura respectiva.
    7. Asistenţa dieteticiana din Centrul de dializa (tratament substitutiv renal)
    Are următoarele atribuţii:
    a. Alcătuieşte meniurile fiecărui bolnav dializat pe baza indicaţiilor date de medicul şef/coordonator sau curant, asigurând aportul caloric, hidric, proteic etc., corespunzător.
    b. Înmânează fiecărui bolnav tabelele cu conţinutul în principii alimentare şi cu exemple de meniuri şi îl instruieste pentru folosirea acestora;
    c. Se preocupa de educaţia dietetica şi culinara a bolnavilor şi a aparţinătorilor bolnavilor, prin discuţii periodice, insistand asupra importantei regimului dietetic şi a necesităţii respectării riguroase a acestuia;
    d. Controlează periodic şi face investigaţii privind modul în care bolnavii dializaţi respecta regimul dietetic şi informează operativ medicul curant;
    e. Răspunde de igiena şi respectarea normelor de epidemiologie în blocul alimentar şi în sălile de dializa. Răspunde de prelevarea şi păstrarea probelor alimentare, conform reglementărilor în vigoare;
    f. Participa la şedinţele de convorbiri şi demonstraţii cu bolnavii dializaţi şi la şedinţele periodice în care se analizează activitatea staţiei sau centrului de dializa;
    g. Răspunde, alături de întregul colectiv, de buna desfăşurare a activităţii centrului de dializa;
    h. Este subordonata medicului şef/coordonator al unităţii de tratament substitutiv renal, celorlalţi medici din unitatea de dializa, asistenţei sefe şi asistentelor sefe de tura.
    8. Asistenţa medicală din Centrul de dializa (tratament substitutiv renal)
    Are următoarele atribuţii:
    a. Lucrează în ture, conform graficului stabilit de asistentul-şef;
    b. Trebuie să fie disciplinata, constiincioasa, calma, corecta în orice gest, amabila şi să aibă capacitate de contact social facil;
    c. Verifica împreună cu inginerul/tehnicianul starea tehnica a aparatului de dializa înaintea fiecărei dialize;
    d. Asigura toate materialele necesare posturilor de hemodializa de care răspunde;
    e. Asigura igiena compartimentului de dializa de care răspunde;
    f. Răspunde de respectarea normelor de igiena privind soluţia de dializa;
    g. Cântăreşte, termometrizeaza, măsoară presiunea arterială, examinează cavitatea bucala şi ţinuta bolnavului înainte de începerea dializei;
    h. Verifica starea caii de abord vascular înaintea fiecărei dialize;
    i. Respecta regulile de asepsie şi antisepsie la bransarea sau debransarea bolnavului de la aparatul de dializa şi pe toată durata şedinţei de dializa;
    j. Răspunde de buna desfăşurare a şedinţelor de dializa, urmărind parametrii dializei specificăţi de medic în protocolul de dializa;
    k. Asigura heparinarea corecta şi adecvată a circuitului extracorporal şi efectuează tratamentele medicamentoase în cursul dializei, conform prescripţiei medicale;
    l. Măsoară şi noteaza la interval de 'bd ora şi ori de câte ori este nevoie presiunea arterială şi pulsul bolnavului;
    m. Informează de urgenta medicul de orice modificare a stării generale a bolnavului dializat;
    n. Intervine la orice accident sau incident de dializa, solicitând, la nevoie, ajutorul altei asistente;
    o. Recolteaza şi răspunde de trimiterea la laborator în timp util a produselor biologice indicate de medic şi aduce în timp util rezultatele analizelor de la laborator şi le noteaza în Protocolul de dializa;
    p. Completează Protocolul de hemodializa;
    q. Nu părăseşte sala de dializa fără a lasă înlocuitor;
    r. Preda turei următoare protocolul bolnavului, comunicând în detaliu mersul dializei şi menţionează în scris pe protocol ce trebuie efectuat în continuare;
    s. Convorbirile, relaţiile cu bolnavii trebuie să aibă ca scop încurajarea şi echilibrarea psihică a acestora;
    t. Nu discuta în contradictoriu cu bolnavul şi nu părăseşte sala de dializa, indiferent de reactia psihică a bolnavului;
    u. Cântăreşte, termometrizeaza bolnavul, măsoară presiunea arterială şi pulsul (clino- şi ortostatism) şi executa pansamentul abordului vascular la sfârşitul dializei;
    v. Asigura spalarea şi dezinfecţia aparatului de dializa la sfârşitul fiecărei şedinţe de tratament, conform indicaţiilor;
    w. Supraveghează şi participa la distribuirea hranei bolnavilor în timpul dializei, luând toate măsurile de respectare a normelor de igiena;
    x. Participa la vizita medicului;
    y. Participa, obligatoriu, la toate şedinţele de instructaj medical şi de analiza a activităţii unităţii de dializa;
    z. Este subordonata medicilor din unitatea de dializa, asistenţei sefe şi asistenţei sefe de tura.
    9. Asistenţa medicală din compartimentul de dializa peritoneala
    Are următoarele atribuţii:
    a. Lucrează în ture, conform graficului stabilit de asistentul-şef;
    b. Face educaţia sanitară a bolnavului care urmează să efectueze dializa peritoneala;
    c. Asigura şi răspunde de starea de igiena a salonului de dializa peritoneala;
    d. Măsoară zilnic presiunea arterială, pulsul, temperatura, diureza, greutatea, urmăreşte scaunul şi le marchează în foaia de urmărire/observatie a bolnavului spitalizat;
    e. Respecta cu stricteţe indicaţiile medicului în ceea ce priveşte investigarea bolnavului:
    - prelevarea şi trimiterea produselor pentru examenele de laborator;
    - aducerea rezultatelor în timp util şi notarea acestora în foaia de observatie;
    f. Administrează tratamentul prescris;
    g. Participa direct la iniţierea şi învăţarea corecta de către bolnav a procedurii pe care urmează sa o efectueze explicandu-i:
    - necesitatea respectării cu stricteţe a normelor de igiena;
    - modul de transport şi de depozitare a soluţiei de dializa;
    - necesitatea respectării cu stricteţe a orei de efectuare a schimburilor;
    - modul de efectuare şi de îngrijire a cateterului peritoneal;
    - cantitatea de lichid care trebuie introdusă în cavitatea peritoneala;
    - cântărirea cantităţii de lichid din punga evacuatoare;
    - notarea obligatorie într-un caiet după efectuarea fiecărui schimb: (cantitatea evacuata, aspectul lichidului drenat din cavitatea peritoneala, puls, diureza, presiune arterială, scaun, greutatea corporală notată în fiecare dimineaţa, cantitatea de ultrafiltrat pe 24 ore);
    h. Executa tratamentul folosind aparatul de dializa peritoneala, conform indicaţiilor medicului, la bolnavii spitalizati;
    i. Instruieste bolnavul să se prezinte de urgenta la unitatea de dializa, în cazul unor complicaţii (hiperhidratare, dureri abdominale, modificări ale aspectului dializantului evacuat, ultrafiltrare scăzută, deconectari accidentale ale sistemului etc.);
    j. În caz de peritonita, asistentul medical va recolta probe bacteriologice, citologice şi culturi din lichidul peritoneal din punga de evacuare şi executa schema de tratament hotărâtă de medic;
    k. Verifica înainte de iniţierea tratamentului prin dializa peritoneala continua ambulatorie şi, ulterior, ori de câte ori este cazul, prin vizite la domiciliul bolnavului, respectarea normelor de igiena (camera unde se fac schimburile, spaţiul de depozitare a materialelor pentru dializa) şi corectitudinea executării de către bolnav a schimbului;
    l. Tine legătura la domiciliu cu bolnavii care îi sunt repartizaţi şi răspunde de monitorizarea lor;
    m. Participa la vizita medicului;
    n. Este subordonata medicilor unităţii de dializa, asistenţei sefe şi asistenţei sefe de tura.
    10. Biologul (chimistul) din punctul de laborator al unităţii de dializa
    Deoarece bolnavii dializaţi necesita controale biologice repetate şi de multe ori de urgenta, acestea trebuie asigurate în raport de condiţiile locale*1) printr-un punct de laborator în Centrele de dializa, încadrat cu un biolog (biochimist)/tura sau prin contracte cu furnizori acreditaţi, care vor efectua şi analizele chimice ale soluţiei concentrate pentru hemodializa.
    ----------
    *1) În unităţile de dializa care funcţionează în unităţi medicale fără laborator central şi care nu au contracte de servicii specializate autorizate.
    Are următoarele atribuţii:
    a. Executa toate investigaţiile de laborator solicitate de medicii din unitatea de dializa pentru bolnavii trataţi;
    b. Executa analiza chimica a probelor de concentrat (sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, bicarbonat, pH);
    c. Lucrează în ture, conform programului stabilit de conducerea unităţii, pentru a asigura nevoile de investigare a bolnavilor trataţi;
    d. Asigura aprovizionarea cu materiale şi reactivi a punctului de laborator;
    e. Respecta normele de igiena şi epidemiologie ale laboratorului;
    f. Participa la şedinţele de analiza privind activitatea centrului de tratament substitutiv renal.
    11. Inginerul (tehnicianul) unităţii de dializa
    Ţinând seama de înalta tehnicitate cu care se lucrează în unităţile de tratament substitutiv renal, pentru asigurarea întreţinerii aparaturii de dializa, fie se încadrează în Centrul de dializa (tratament substitutiv renal) tehnicieni sau inginer, cu o calificare conformă art. 20 d., fie se contractează servicii de întreţinere cu firme specializate autorizate.
    Pentru întreţinerea şi operarea staţiei de preparare a apei, în unităţile de dializa cu peste 80 bolnavi hemodializati iterativ, fie se va încadra un tehnician sau laborant chimist pe tura fie se contractează servicii specializate.
    Inginerul sau tehnicianul unităţii de dializa are următoarele atribuţii:
    a. Lucrează în ture, conform necesităţilor impuse de programul unităţii;
    b. Răspunde de buna funcţionare a aparaturii din dotare şi de depanarea ei de urgenta;
    c. Răspunde de efectuarea reviziilor periodice ale aparatelor şi tine evidenta acestora pentru fiecare aparat în parte;
    d. Răspunde de buna funcţionare a staţiei de tratare a apei, de dezinfecţia periodică a acesteia, de regenerarea rasinilor şi de întreţinerea celorlalte filtre (mecanice, de osmoza, de cărbune activ, bacteriologice);
    e. Verifica compoziţia soluţiei de dializa prin determinarea conductivitatii;
    f. Răspunde de instruirea personalului mediu şi auxiliar în ceea ce priveşte protecţia muncii şi caracteristicile tehnice ale aparaturii utilizate;
    g. Răspunde de pregătirea tehnica a personalului mediu care manipuleaza aparatura;
    h. Împreună cu medicul coordonator şi serviciul de aprovizionare din spital, stabileşte necesarul centrului de dializa;
    i. Este subordonat medicului şef/coordonator al unităţii.
    12. Personalul din punctul de preparare al soluţiei concentrate pentru hemodializa
    Centrele de dializa unde prepararea soluţiei concentrate pentru hemodializa se face local vor fi încadrate cu asistenţi de farmacie sau tehnicieni/laboranti chimisti şi ingrijitoare, în raport cu numărul de bolnavi trataţi.
    Acest personal are următoarele atribuţii:
    a. Lucrează în ture, conform necesităţilor impuse de programul unităţii;
    b. Prepara soluţia concentrata, conform normelor de igiena şi tehnologice ale fabricantului;
    c. Distribuie în bidoane - corespunzător tratate şi etichetate - soluţia concentrata şi o preda asistenţilor medicali ai unităţii;
    d. Asigura materialele necesare preparării soluţiei concentrate pentru hemodializa;
    e. Asigura respectarea normelor de igiena la locul de muncă;
    f. Este subordonat: medicului şef (coordonator), asistenţei sefe şi asistenţei sefe de tura.
    13. Personalul auxiliar al unităţii de dializa
    Are următoarele atribuţii:
    a. Curata şi dezinfecteaza înainte şi după fiecare dializa mobilierul, saltelele şi pavimetrul fiecărei sali de dializa;
    b. Asigura schimbarea lenjeriei după fiecare dializa;
    c. Primeşte, ajuta la imbracare şi dezbracare bolnavii care efectuează dializa ambulatoriu;
    d. Spala vasele utilizate la prepararea dializantului;
    e. Curata şi dezinfecteaza urinarele, plostile, tavitele renale, conform indicaţiilor;
    f. Transporta de urgenta la laboratoarele spitalului produsele biologice prelevate de la bolnavi;
    g. Asigura transportul substanţelor şi soluţiilor de la farmacie sau din magazie;
    h. Transporta gunoiul, reziduurile şi materialele consumabile şi răspunde de depunerea acestora în condiţii corespunzătoare;
    i. Serveşte şi hraneste bolnavii, după o prealabilă spalare a mainilor şi schimbarea halatului;
    j. Însoţeşte bolnavii dializaţi la unele investigaţii de laborator.
    14. Statisticianul/secretarul centrului de dializa
    Unităţile de tratament substitutiv renal cu mai mult de 30 de bolnavi trataţi se încadrează cu un statistician (secretar) cu următoarele atribuţii:
    a. Înregistrează bolnavii aflaţi în evidenta unităţii;
    b. Tine evidenta fişelor bolnavilor trataţi;
    c. Răspunde de menţinerea arhivei unităţii;
    d. Asigura funcţionarea şi gestionează aparatura din dotare (calculatoare, imprimante, copiatoare, telefon, fax);
    e. Transmite în termen situaţiile solicitate Direcţiei spitalului, Direcţiilor de Sănătate Publică, Casei de Asigurări Sociale de Sănătate, Registrului Renal Roman;
    f. Este subordonat medicului şef (coordonator) şi asistenţei sefe.


    Anexa 4

    NORMA 23/12/2004


    Anexa 5

    REGULI 23/12/2004


    Anexa 6

    FORME DE EVIDENTA
    1. FIŞA DE ANALIZA A UNITĂŢII DE DIALIZA ŞI NEFROLOGIE
    Anul .....
    UNITATEA
    Denumirea completa .........................................
    Adresa
    Localitatea .............................................
    Strada ................................... Nr. ..........
    Judeţul/Sectorul ........................................
    Cod poştal: .............................................
    Telefon .............................
    Fax .................................
    E-mail...............................
    Data intrării în funcţiune .................................
    Medic şef unitate ..........................................
    Teritoriul arondat (judeţe, sectoare) ......................
    Populaţia teritoriului arondat .............................
    ASISTENŢA NEFROLOGICA
    Număr de paturi pentru asistenţa nefrologica ...................
    Rotaţie medici în unitatea de tratament substitutiv renal (Da/Nu) ....
    Exista serviciu ambulator? (Da/Nu) .......................
    HEMODIALIZA

    Capitolul I DOTAREA UNITĂŢII DE HEMODIALIZA

    APARATE DE HEMODIALIZA
    - Tipul şi gradul de uzura al aparatelor utilizate curent (aprobate în structura unităţii)
    ┌────────────────────────────────────┬───────────────┬─────────────────────────┐
    │ Tipul aparatului │ Numar │ Grad uzura (%)*) │
    ├────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────┤
    │1. │ │ │
    ├────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────┤
    │2. │ │ │
    ├────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────┤
    │3. │ │ │
    ├────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────┤
    │4. │ │ │
    ├────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────────────┤
    │Total │ │ │
    └────────────────────────────────────┴───────────────┴─────────────────────────┘
    ----------------
        *) Gradul de uzura se calculează în procente, considerând durata de
     exploatare 30.000 de ore sau 5 ani.

    - Numar de aparate în rezerva ...../(aparatele în rezerva sunt aparate functionale, dar care nu sunt utilizate curent, fiind folosite numai în caz de necesitate)/......................
    - Număr de aparate de hemodiafiltrare ......................
    SISTEMUL DE TRATARE A APEI ŞI DE PREPARARE A DIALIZANTULUI
    - Tipul şi gradul de uzura al staţiei de tratare a apei pentru hemodializa
    ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
    │ Tip staţie │ Grad uzura (%)*) │
    ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │1. Osmoza inversa │ │
    ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │2. Osmoza inversa │ │
    ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │3. Deionizare-dedurizare │ │
    ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
    │4. Deionizare-dedurizare │ │
    └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘
    -----------
        *) Gradul de uzura se calculează considerând o uzura de 100% după 10 ani
     de funcţionare.

    - Tipul soluţiei de hemodializa
    a) acetat (Da/Nu) .................................
    b) bicarbonat (Da/Nu) .............................
    - Modul de preparare a soluţiei de hemodializa
    a) local în unitate (Da/Nu) .......................
    b) achiziţionata ca atare (Da/Nu) .................
    Calculator compatibil IBM-PC în unitate? (Da/Nu) ......
    Sistem de achiziţie şi prelucrare a datelor de la aparatele de dializa? (Da/Nu) ....................................................
    Conectare la internet? (Da/Nu) .......................
    Adresa e-mail: .......................................


    Capitolul II PERSONALUL UNITĂŢII DE HEMODIALIZA ŞI NEFROLOGIE PERSONALUL MEDICAL

    ┌────────────────────┬─────┬─────────────────────┬───────────────────────┬─────┐
    │ Medici │Numar│Unitatea de tratament│ Secţie/Compartiment │Total│
    │ (după grad) │ │ substitutiv renal │ nefrologie cu paturi │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Medici primari │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Medici specialişti │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Rezidenţi │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Total │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │ Medici │Număr│Unitatea de tratament│Compartiment nefrologie│Total│
    │(după specialitate) │ │ substitutiv renal │ cu paturi │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Nefrologie │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Medicina interna │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Terapie intensiva │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │ 1) │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │ 1) │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │ 1) │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Total │ │ │ │ │
    └────────────────────┴─────┴─────────────────────┴───────────────────────┴─────┘
        1) Alte specialităţi, va rugăm precizati.
    ┌────────────────────┬─────┬─────────────────────┬───────────────────────┬─────┐
    │ Alt personal │Număr│Unitatea de tratament│ Secţie/Compartiment │Total│
    │ superior │ │ substitutiv renal │ nefrologie cu paturi │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Psihologi │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Biologi/biochimisti │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Alt personal │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Alt personal │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Alt personal medical│ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Asistenţi medicali │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Ingrijitoare │ │ │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────┤
    │Infirmiere │ │ │ │ │
    └────────────────────┴─────┴─────────────────────┴───────────────────────┴─────┘
        PERSONALUL TEHNIC AL UNITĂŢII DE TRATAMENT SUBSTITUTIV RENAL
    ┌────────────────────┬─────┬───────────────────────────────────────────────────┐
    │ │Număr│ Unitatea de tratament substitutiv renal │
    ├────────────────────┼─────┼───────────────────────────────────────────────────┤
    │1. Ingineri │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼───────────────────────────────────────────────────┤
    │2. Tehnicieni │ │ │
    ├────────────────────┼─────┼───────────────────────────────────────────────────┤
    │3. Alt personal │ │ │
    └────────────────────┴─────┴───────────────────────────────────────────────────┘
        Posturi vacante (la 01.12 an curent)
    ┌────────────────────────────┬─────┬─────────────────┬───────────────────┬─────┐
    │ │Număr│ Unitatea de │Secţie/Compartiment│Total│
    │ │ │ tratament │ nefrologie cu │ │
    │ │ │substitutiv renal│ paturi │ │
    ├────────────────────────────┼─────┼─────────────────┼───────────────────┼─────┤
    │ 1. Medici nefrologi │ │ │ │ │
    ├────────────────────────────┼─────┼─────────────────┼───────────────────┼─────┤
    │ 2. Medici alte specialităţi│ │ │ │ │
    ├────────────────────────────┼─────┼─────────────────┼───────────────────┼─────┤
    │ 3. Psihologi │ │ │ │ │
    ├────────────────────────────┼─────┼─────────────────┼───────────────────┼─────┤
    │ 4. Biologi/Biochimisti │ │ │ │ │
    ├────────────────────────────┼─────┼─────────────────┼───────────────────┼─────┤
    │ 5. Ingineri │ │ │ │ │
    ├────────────────────────────┼─────┼─────────────────┼───────────────────┼─────┤
    │ 6. Asistenţi medicali │ │ │ │ │
    ├────────────────────────────┼─────┼─────────────────┼───────────────────┼─────┤
    │ 7. Tehnicieni │ │ │ │ │
    ├────────────────────────────┼─────┼─────────────────┼───────────────────┼─────┤
    │ 8. Ingrijitoare │ │ │ │ │
    ├────────────────────────────┼─────┼─────────────────┼───────────────────┼─────┤
    │ 9. Infirmiere │ │ │ │ │
    ├────────────────────────────┼─────┼─────────────────┼───────────────────┼─────┤
    │10. Alt personal │ │ │ │ │
    └────────────────────────────┴─────┴─────────────────┴───────────────────┴─────┘


    Capitolul III PROGRAMUL ŞI ORGANIZAREA UNITĂŢII DE HEMODIALIZA

    1. Numărul de ture bolnavi/zi în care se lucrează ............
    2. Numărul de zile lucrătoare/săptămâna ......................
    3. Exista sali separate pentru tratamentul bolnavilor HIV/AgHBs pozitivi? (Da/Nu) .................................................
    4. Exista laborator propriu de analize medicale? (Da/Nu) ...............
    5. Se efectuează curent determinarile AgHBs şi HIV? (Da/Nu) ............
    6. Număr dezinfectii generale/săptămâna ale unităţii de dializa ........
    7. Număr dezinfectii/săptămâna ale monitoarelor de dializa: ............


    Capitolul IV DATE DESPRE TRATAMENTUL PRIN HEMODIALIZA

    Numărul total de şedinţe de hemodializa efectuate în perioada 01.01-31.12 an curent: .....


    Capitolul V BOLNAVII TRATAŢI

    *Font 9*
    ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬─────┐
    │ │HD │DP │TR │Total│
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼─────┤
    │Numar bolnavi trataţi la 31.12 an curent │ │ │ │ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼─────┤
    │Număr bolnavi nou incluşi între 01.01-31.12 an curent în total, din care: │ │ │ │ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┴───┴───┴─────┤
    │ - transferaţi din alte centre în unitatea dumneavoastră │ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
    │ - din HD -> DP (în unitatea dumneavoastră) │ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
    │ - din HD -> TR │ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
    │ - din DP -> HD (în unitatea dumneavoastră) │ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
    │ - din DP -> TR (în unitatea dumneavoastră) │ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
    │ - din TR -> HD (în unitatea dumneavoastră) │ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
    │ - din TR -> DP (în unitatea dumneavoastră) │ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┬───┬───┬─────┤
    │Nr bolnavi transferaţi din unitatea Dv în alte unităţi (01.01-31.12 an │ │ │ │ │
    │curent) │ │ │ │ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼─────┤
    │Nr. bolnavi decedaţi în unitatea Dv între 01.01-31.12 an curent │ │ │ │ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼─────┤
    │Nr. bolnavi pierduti din evidenta unităţii Dv între 01.01-31.12 an curent │ │ │ │ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼─────┤
    │Nr. bolnavi aflaţi pe lista de aşteptare la 31.12 an curent pentru │ │ │ │ │
    │tratament prin: │ │ │ │ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴─────┤
    │Nr. bolnavi trataţi la 31.12 an curent cu: │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬─────┤
    │ - Heparine cu masa moleculara mica │ │ │ │ │
    │ ├───┼───┼───┼─────┤
    │ - Eritropoietina │ │ │ │ │
    │ ├───┼───┼───┼─────┤
    │ - alfa D3 şi/sau 1,25 (OH)2D3 │ │ │ │ │
    │ ├───┼───┼───┼─────┤
    │ - Sevelamer │ │ │ │ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼─────┤
    │Locuri disponibile la 31.12 an curent, pentru tratament prin: │ │ │ │ │
    └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴─────┘
        Medic şef ........................................

    REFERAT MEDICAL PENTRU TRANSFERUL/TRIMITEREA BOLNAVULUI DIALIZAT IN ALTA UNITATE
    Unitatea ..............................................
    Spitalul ..............................................
    Localitatea ...........................................
    REFERAT MEDICAL
    Bolnavul
    *Font 9*
    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Numele, prenumele, iniţială tatălui .........................................................│
    │Data naşterii ...................... Cod numeric personal ...................................│
    │Adresa .................................................. Tel. ..............................│
    │Profesia ........................... Ocupaţia actuala .......................................│
    │Starea civilă ...................... Asigurat Da/Nu Casa de Asigurări de Sănătate ...........│
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
     Este în evidenta unităţii noastre de dializa
    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Diagnostic ..................................................................................│
    │ ..................................................................................│
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Data primei dialize ............................... │
    │Cale de abord curenta ............................. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
     Date referitoare la tratamentul prin dializa
    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │HEMODIALIZA │
    │Programul şedinţelor dializa: Durata şedinţei ore, numărul de şedinţe/sapt. .................│
    │zile .................................... │
    │Tip dializor .......................... Monitor de dializa (tip) ...........................│
    │Debit sanguin (mL/min) ................ │
    │Soluţia de dializa Debit (mL/min) ..... Na+ ..... K+ ..... Ca2+ ..... Mg2+ ..... Cl- .......│
    │ Acetat ..... (mEq/L) Bicarbonat ....................│
    │Heparine: Bolus..................... UI Doza pe ora Tip heparina .....................│
    │Particularităţi în timpul şedinţei de dializa ...............................................│
    │.............................................................................................│
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
     Proces verbal de custodie pentru aparatele automate de dializa peritoneala
    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │DIALIZA PERITONEALA │
    │Sistem de dializa ............................. Număr schimburi/zi: .........................│
    │Tipul soluţiei: ............................... Orarul schimburilor .........................│
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
     Date referitoare la starea bolnavului
    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Masa corporală "uscata": .................. Diureza reziduala ........... PA ................│
    │Stări co-morbide importante .................................................................│
    │.............................................................................................│
    │.............................................................................................│
    │.............................................................................................│
    │Tratamente în curs (inclusiv Epo) ...........................................................│
    │.............................................................................................│
    │.............................................................................................│
    │.............................................................................................│
    │Date de laborator ...........................................................................│
    │.............................................................................................│
    │.............................................................................................│
    │.............................................................................................│
    │Grup sanguin Rh .................. │
    │AgHB ..... Ac anti-HB ..... Ac Anti Hc ..... Ac Anti HIV ..... Data .................│
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │RECOMANDĂRI │
    │.............................................................................................│
    │.............................................................................................│
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
        Medic şef unitate

    Proces verbal de custodie
    Unitatea .....................
    Spitalul .....................
    Localitatea ..................
    PROCES VERBAL DE CUSTODIE
    încheiat astăzi .............
    Subsemnat(a/ul) ................., având funcţia de ................ la Centrul de dializa din Spitalul .............................................
    şi
    Subsemnat(a/ul) ........................, pacient/aparţinător al pacientului, domiciliat în ......................, cu Buletin de identitate seria nr. ...... eliberat de ............., am procedat primul la predarea, al doilea la primirea unui aparat de dializa peritoneala automată, tip ........ seria nr. ............ şi a casetei sale de transport, în următoarele condiţii:
    1. Aparatul este în buna stare de funcţionare.
    2. Aparatul va fi utilizat numai pentru dializa peritoneala automată, cu respectarea tuturor prescripţiilor tehnice, de care utilizatorul a luat cunoştinţa , prin instruirea făcuta în Centrul de dializa.
    3. Aparatul este proprietate a Spitalului ...................... - Centrul de dializa - şi este încredinţat în custodie pacientului pentru perioada în care efectuează tratament prin dializa peritoneala automată. Când acest tratament încetează, din orice cauza, aparatul va fi înapoiat Centrului de dializa din Spitalul .................... în termen de 24 ore, în buna stare de funcţionare. Dacă bolnavul sau familia acestuia nu înapoiază aparatul spitalului, vor suporta contravaloarea acestuia.
    4. În cazul în care aparatul suferă stricăciuni datorate utilizării sau întreţinerii incorecte, costul reparatiei este suportat de bolnav. Bolnavul poate încheia contract de asigurare a aparatului, cu o instituţie de asigurări, pentru distrugere accidentală, furt s.a.
    Prezentul Proces Verbal s-a încheiat în doua exemplare, câte unul pentru fiecare parte semnatara.
    Reprezentant Spital .......... Pacient/Aparţinător
    Am predat Am primit,
    L.S. L.S.
    Procesul Verbal a fost încheiat şi semnat în faţa noastră.
    Jurist Spital ...........................,
    L.S.
    Consimţământ-informare (cateterism venos central)
    SPITALUL ......................................
    SECŢIA ........................................
    ADRESA ........................................
    TEL./FAX ......................................
    Numele ........................................
    Prenumele .....................................
    Data naşterii .................................
    F.O. ..........................................
    CONSIMŢĂMÂNT-INFORMARE
    Cateterism venos central:
    - vena jugulara interna - vena subclavie - vena femurala
    Informaţii despre procedura
    Cateterismul venos central reprezintă modalitatea de abord vascular în urgenta: insuficienta renala acuta şi insuficienta renala cronica acutizata. Tehnica consta în insertia unui cateter într-un vas central (vena jugulara interna; vena subclavie, vena femurala) cu anestezie locală la locul de punctie.
    În timpul procedurii de insertie a cateterului, pot apare o serie de simptome (durere cu diverse localizari, dispnee) care trebuie semnalate. De asemenea, atât în timpul procedurii cat şi sau ulterior pot apare complicaţii la aproximativ 2-5% din bolnavi.
    Aceste sunt reprezentate de: sangerare la locul de insertie; punctionarea accidentală a arterelor învecinate - femurala, subclavie - cu formarea de hematoame; pneumotorax; hemotorax; tromboze venoase sau alte cateterului; infectii legate de cateter.
    Înainte de procedura, bolnavul va fi evaluat şi informat asupra necesităţii procedurii şi asupra riscului. După terminarea acesteia, va fi sub observatie timp de 18-24 ore.
    Consimţământ
    Am luat la cunoştinţa şi am fost informat despre procedura şi sunt de acord cu efectuarea acesteia.
    Semnătura pacientului .........................
    Data .....................
    Consimţământ-informare (hemodializa)
    SPITALUL ......................................
    SECŢIA ........................................
    ADRESA ........................................
    TEL./FAX ......................................
    Numele ........................................
    Prenumele .....................................
    Data naşterii .................................
    F.O. ..........................................
    CONSIMŢĂMÂNT-INFORMARE
    Iniţierea hemodializei:
    - acuta - temporară
    - cronica - iterativa
    Informaţii despre procedura
    Hemodializa acuta sau cronica reprezintă modalitatea de supleere a funcţiilor renale, care se iniţiază în circumstanţe clinico-biologice bine definite, care pun în pericol viaţa bolnavului.
    Aceasta metoda permite o recuperare excelenta, dar este grevata de o serie de incidente ca: sindrom de dezechilibru de dializa, sangerari la locul abordului vascular, instabilitate hemodinamica, embolie gazoasa, cărora li se adauga complicatiile cronice, pe termen lung ale dializei iterative.
    Pentru asigurarea unui tratament eficient prin dializa, este necesar ca pacientul să respecte programul de dializa şi eventualele modificări ale acestuia în funcţie de posibilităţile unităţii de dializa, indicaţiile privind durata dializei, greutatea interdialitica (surplus ponderal sub 3% din greutatea uscata), regimul igienodietetic, continuitatea tratamentul medicamentos şi a programului de monitorizare (examen clinic şi investigaţii de laborator). Este necesară şi susţinerea materială din partea familiei pentru completarea tratamentului la un pacient la care procedura de dializa este extrem de costisitoare.
    Menţinerea condiţiilor optime pentru tratamentul în unitatea de hemodializa impune respectarea întocmai de către bolnavul tratat a Regulamentului de ordine interioară al unităţii de dializa.
    Înainte de iniţierea procedurii, bolnavul va fi evaluat şi informat, asupra necesităţii procedurii şi asupra riscurilor care pot apare.
    Consimţământ
    Am luat la cunoştinţa şi am fost informat despre procedura şi sunt de acord cu efectuarea acesteia.
    Semnătura pacientului .........................
    Data ......................
    Consimţământ-informare (inserare cateter peritoneal)
    SPITALUL ......................................
    SECŢIA ........................................
    ADRESA ........................................
    TEL./FAX ......................................
    Numele ........................................
    Prenumele .....................................
    Data naşterii .................................
    F.O. ..........................................
    CONSIMŢĂMÂNT-INFORMARE
    Inserare cateter peritoneal:
    Informaţii despre procedura
    Inserarea cateterului peritoneal reprezintă modalitatea de acces pentru efectuarea dializei peritoneale. Tehnica consta în insertia unui cateter în cavitatea peritoneala cu anestezie locală sau generală.
    În timpul procedurii de insertie a cateterului, pot apare o serie de simptome (durere cu diverse localizari, dispnee, sangerari) care trebuie semnalate.
    De asemenea, atât în timpul procedurii cat şi ulterior pot apare complicaţii. Acestea sunt reprezentate de: sangerare la locul de insertie, punctionarea accidentală a viscerelor învecinate, infectii sau funcţionare deficitara a cateterului.
    Înainte de procedura, bolnavul va fi evaluat şi informat asupra necesităţii procedurii şi asupra riscului. După terminarea acesteia, va fi sub observatie timp de 18-24 ore.
    Consimţământ
    Am luat la cunoştinţa şi am fost informat despre procedura şi sunt de acord cu efectuarea acesteia.
    Semnătura pacientului ........................
    Data .....................
    Consimţământ-informare (dializa peritoneala)
    SPITALUL ......................................
    SECŢIA ........................................
    ADRESA ........................................
    TEL./FAX ......................................
    Numele ........................................
    Prenumele .....................................
    Data naşterii .................................
    F.O. ..........................................
    CONSIMŢĂMÂNT-INFORMARE
    Iniţierea tratamentului prin dializa peritoneala
    Informaţii despre procedura
    Dializa peritoneala este o modalitatea de supleere a funcţiilor renale, care se iniţiază în circumstanţe clinico-biologice bine definite, care pun în pericol viaţa bolnavului.
    Aceasta metoda permite o recuperare excelenta, dar este grevata de o serie de incidente ca: peritonite, infectii ale cateterului peritoneal (orificiu cutanat, tunel subcutanat), dezechilibre electrolitice şi metabolice, cărora li se adauga complicatiile cronice, pe termen lung ale dializei peritoneale.
    Pentru asigurarea unui tratament eficient prin dializa, este necesar ca pacientul să respecte: programul de dializa (frecventa, orarul şi compoziţia schimburilor) şi eventualele modificări ale acestuia în funcţie de posibilităţile unităţii de dializa; menţinerea greutatii uscate; regimul igieno-dietetic; regulile de efectuare a schimbului, continuitatea tratamentului medicamentos şi a programului de monitorizare (examen clinic şi investigaţii de laborator). Bolnavul tratat prin dializa peritoneala va avea la domiciliu cantar de persoane, cantar de sugari, tensiometru cu stetoscop. Este necesară şi susţinerea materială din partea familiei pentru completarea tratamentului la un pacient la care procedura de dializa este extrem de costisitoare.
    Menţinerea condiţiilor optime pentru tratamentul în unitatea de dializa impune respectarea întocmai de către bolnavul tratat a Regulamentului de ordine interioară al unităţii de dializa.
    Înainte de iniţierea procedurii, bolnavul va fi evaluat şi informat, asupra necesităţii procedurii şi asupra riscurilor care pot apare.
    Consimţământ
    Am luat la cunoştinţa şi am fost informat despre procedura şi sunt de acord cu efectuarea acesteia.
    Semnătura pacientului .........................
    Data ......................


    Anexa 7

    STRUCTURI DE COST
    7.1. Structura costului unei şedinţe de hemodializa
    A. Materiale şi medicamente necesare hemodializei
    Materiale
    - Dializor
    - Set linii
    - Fistuline
    - Seringi 20/30/50 mL
    - Soluţie concentrata pentru hemodializa
    - Catetere
    - Conectoare, adaptoare
    Medicamente
    - Eritropoietina
    - Heparina sodica
    - Heparine fractionate
    - Soluţii perfuzabile
    - Derivaţi vit D3
    - Sevelamer
    - Alte medicamente
    Masa eritrocitara
    Alte materiale
    - Perfuzoare
    - Seringi
    - Ace
    - Manusi
    - Materiale sanitare
    - Alcool sanitar
    - Alte dezinfectante
    Dezinfectante aparate HD
    B. Alte cheltuieli necesare hemodializei
    - Investigaţii laborator
    - Servicii dietetice (asistenţa specializată şi hrana)
    - Servicii psihoterapie
    Cheltuieli mijloace fixe (întreţinere, amortizare-spaţii, aparatura)
    - Apa
    - Energie electrica
    - Energie termica
    - Telefon, fax, posta, internet
    - Tratare reziduuri
    - Dezinfecţie/deratizare
    - Detergenti
    - Spalatorie
    - Cazarmament
    - Birotica
    C. Salarii personal
    7.2. Structura costului tratamentului prin dializa peritoneala
    A. Materiale şi medicamente necesare tratamentului prin dializa peritoneala continua ambulatorie
    Catetere peritoneale
    Conectoare, adaptoare etc.
    Pungi soluţie dializa
    Antiseptice
    Medicamente (eritropoietina, sevelamer, antibiotice etc.)
    B. Alte cheltuieli
    Investigaţii laborator
    Spitalizare (dializa peritoneala intermitenta)
    Cheltuieli mijloace fixe (întreţinere, amortizare-spaţii, aparatura)
    Telefon, fax, posta, internet
    Transportul materialelor
    C. Salarii personal
    Structura costului tratamentului prin dializa
    A. Costul şedinţelor de hemodializa/dializei peritoneale pe bolnav şi pe an
    B. Spitalizare bolnavi (iniţiere/complicaţii) pe bolnav şi pe an
    C. Transport bolnavi (când situaţia medicală o impune) pe bolnav şi pe an.


    Anexa 8

    NORMA (A) 23/12/2004