REGULAMENT din 21 septembrie 2004 (*republicat*)privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție
EMITENT
  • ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 121 din 17 februarie 2020
    *) Republicat în temeiul art. III din Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 15/2020 pentru modificarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 29 ianuarie 2020, dându-se textelor o nouă numerotare.
    Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 25 septembrie 2004, a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1076 din 30 noiembrie 2005 și a mai fost modificat și completat prin:– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2/2006 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 5 iulie 2006;– Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 688/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activității profesionale a magistraților-asistenți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 6 mai 2009;– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 24/2010 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 8 decembrie 2010;– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 11/2011 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 27 septembrie 2011;– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4/2012 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2012;– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 15/2012 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 415 din 21 iunie 2012;– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 5/2013 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 14 februarie 2013;– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 17/2013 pentru completarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 26 septembrie 2013;– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 22/2013 pentru modificarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 8 noiembrie 2013;– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3/2014 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 30 ianuarie 2014;– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4/2015 pentru modificarea art. 109^2 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 12 februarie 2015;– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 15/2015 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 24 iunie 2015;– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 9/2016 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 12 aprilie 2016;– Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 232/2019 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1052 din 30 decembrie 2019.

    Capitolul I Dispoziții generale

    Articolul 1

    Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată și funcționează în temeiul art. 126 din Constituția României, republicată, al art. 18-34 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al prezentului regulament.


    Articolul 2
    (1) Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții - Secția I civilă, Secția a II-a civilă, Secția penală, Secția de contencios administrativ și fiscal - și Secțiile Unite. (2) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și completurile de 5 judecători. (3) În structura Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează următoarele compartimente:
    a) Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică;
    b) Cancelaria;
    c) Departamentul economico-financiar și administrativ;
    d) Biroul de informare și relații publice;
    e) Compartimentul de audit public intern;
    f) Compartimentul arhivă generală.


    Articolul 3

    În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și al continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.


    Articolul 4
    (1) Distribuirea aleatorie a dosarelor se efectuează prin programul ECRIS, atât la nivelul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și la nivelul completurilor de 5 judecători, cu excepția cauzelor care se soluționează de judecătorii din planificarea de permanență.(2) La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție se generează, prin programul ECRIS, numărul unic de dosar la nivel național, format din numărul din registrul general electronic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, numărul identificator al instanței - (1) - și anul înregistrării dosarului.(3) Dovezile de repartizare aleatorie a cauzei se atașează la dosar și constau în:
    a) rezoluția tipizată prin care se dispune repartizarea, semnată de președintele secției ori de judecătorul desemnat (se vor menționa în întregime numele și prenumele), iar pentru dosarele înregistrate la Completurile de 5 judecători, de vicepreședintele cu atribuții în materie civilă sau penală, după caz;
    b) rezoluția prin care se atestă repartizarea aleatorie, semnată de persoana desemnată în acest scop (se vor menționa în întregime numele și prenumele);
    c) lista cauzelor repartizate în ziua respectivă, generată de programul ECRIS.
    (4) Toate modificările aduse repartizării dosarelor vor fi evidențiate în sistemul informatic și vor fi consemnate în procese-verbale care se păstrează în mape separate.


    Articolul 5
    (1) Înalta Curte de Casație și Justiție se compune din: președinte, 2 vicepreședinți, 4 președinți de secții și judecători. (2) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează magistrați-asistenți, stabiliți prin statul de funcții. (3) Înalta Curte de Casație și Justiție se încadrează cu personal auxiliar de specialitate, personal conex, funcționari publici și personal contractual.


    Capitolul II Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție

    Articolul 6

    Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercită de președinte, 2 vicepreședinți și Colegiul de conducere.


    Secţiunea 1 Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție

    Articolul 7
    (1) Președintele reprezintă Înalta Curte de Casație și Justiție în relațiile interne și internaționale. (2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție are calitatea de ordonator principal de credite, putând delega această calitate oricăruia dintre vicepreședinți sau managerului economic. (3) În exercitarea atribuțiilor de conducere, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție emite ordine și decizii.


    Articolul 8

    Președintele are următoarele atribuții privind activitatea structurilor de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție:
    a) convoacă Colegiul de conducere trimestrial sau ori de câte ori este necesar;
    b) prezidează Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    c) convoacă adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    d) prezidează adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu excepția cazului în care adunarea generală se întrunește pentru alegerea celor 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii;
    e) supune Colegiului de conducere, spre dezbatere și aprobare sau avizare, măsurile necesare pentru buna desfășurare a activității Înaltei Curți de Casație și Justiție și poate consulta adunarea generală a judecătorilor în privința acestora.


    Articolul 9
    (1) Președintele exercită următoarele atribuții privind activitatea Secțiilor Unite, a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a completurilor de 5 judecători, a secțiilor și a compartimentelor din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție:
    a) conduce activitatea Secțiilor Unite și prezidează ședințele acestora;
    b) prezidează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, și completul de 5 judecători, în cazul în care a fost desemnat să facă parte din complet prin tragere la sorți, iar în cadrul secțiilor, orice complet, când participă la judecată, potrivit legii;
    c) ia măsurile necesare pentru desemnarea prin tragere la sorți a judecătorilor care fac parte din Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, din Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, precum și din completurile de 5 judecători;
    d) programează ședințele Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, și ale completurilor de 5 judecători;
    e) asigură conducerea generală a Cancelariei, a Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică și a Departamentului economico-financiar și administrativ;
    f) controlează și îndrumă activitatea secțiilor și a celorlalte compartimente din structura Înaltei Curți de Casație și Justiție.
    (2) Președintele încuviințează ca judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție să se informeze la sediul instanțelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă și unitară a legii și să constate situații care justifică propuneri de îmbunătățire a legislației. (3) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție poate exercita direct oricare dintre atribuțiile ce revin vicepreședinților și președinților de secții, potrivit prezentului regulament.


    Articolul 10
    (1) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție poate delega magistrații-asistenți, în interesul serviciului, cu acordul scris al acestora, în funcțiile de prim-magistrat-asistent sau de magistrat-asistent-șef, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraților-asistenți poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în aceleași condiții. Pe perioada delegării, magistrații-asistenți beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcția în care sunt delegați. (2) Delegarea și prelungirea delegării, prevăzute la alin. (1), se dispun prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 11

    Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție aprobă, prin ordin, lista documentelor de interes public și lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate potrivit legii.


    Articolul 12
    (1) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau un judecător anume desemnat de către acesta, prin ordin, verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, cu modificările și completările ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală. (2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se realizează semestrial sau ori de câte ori este nevoie, din oficiu. (3) Verificarea modului de punere în aplicare a supravegherilor tehnice se realizează prin:
    a) verificarea măsurilor generale care au ca scop asigurarea respectării dispozițiilor legale privind punerea în aplicare a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală în cadrul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor;
    b) verificarea, prin sondaj, a respectării dispozițiilor legale privind punerea în aplicare a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală în cadrul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor.
    (4) După efectuarea fiecărei verificări, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau judecătorul anume desemnat care a efectuat verificarea întocmește un raport în care sunt prevăzute constatările, măsurile și autoritățile sau instituțiile sesizate. Raportul se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 13
    (1) Președintele propune, împreună cu ministrul justiției, cu avizul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, numărul maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, care se stabilește prin hotărâre a Guvernului. (2) Președintele analizează anual, împreună cu președinții curților de apel și ministrul justiției, volumul de activitate al instanțelor și, în funcție de rezultatele analizei, ia măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Președintele are următoarele atribuții privind personalul Înaltei Curți de Casație și Justiție:
    a) desemnează judecătorul care conduce Biroul de informare și relații publice și îndeplinește rolul de purtător de cuvânt, dacă aceste funcții nu sunt ocupate de un absolvent al facultății de jurnalism sau de un specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen;
    b) repartizează judecătorii, magistrații-asistenți și alte categorii de personal la secții și la compartimentele din structura Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    c) desemnează, prin tragere la sorți, judecătorii care formează Biroul Electoral Central;
    d) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii delegarea judecătorilor, cu acordul scris al acestora, în funcțiile de conducere din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, până la ocuparea acestora în condițiile legii;
    e) desemnează persoanele care fac parte din structura de protecție a informațiilor clasificate a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea exercitării atribuțiilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, cu modificările și completările ulterioare;
    f) aprobă întocmirea dosarelor de pensionare;
    g) numește în funcție managerul economic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe bază de concurs, încadrează personalul din cadrul Departamentului economico-financiar și administrativ, pe bază de concurs sau probă practică, și aprobă regulamentul privind concursul pentru ocuparea funcției de manager economic și a celorlalte funcții din cadrul Departamentului economico-financiar și administrativ;
    h) sesizează comisia medicală de specialitate în cazul prevăzut de art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    i) acordă grade, trepte, gradații, indemnizații de conducere, premii și alte drepturi ale personalului și rezolvă contestațiile referitoare la stabilirea acestora, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege;
    j) stabilește locurile de muncă și categoriile de personal care lucrează în condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, precum și personalul care prestează activități peste programul normal de lucru și aprobă sporurile de care beneficiază aceștia, potrivit legii;
    k) aprobă delegările de atribuții;
    l) aprobă efectuarea concediilor de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 14

    Președintele exercită următoarele atribuții privind paza sediului și protecția personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție:
    a) propune numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru paza sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție, a bunurilor și valorilor aparținând acesteia, pentru supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în acest sediu, care se stabilește prin hotărâre a Guvernului, și coordonează activitatea acestuia;
    b) încheie cu Ministerul Afacerilor Interne protocolul privind modul de utilizare a personalului de poliție pentru asigurarea protecției judecătorilor și a magistraților-asistenți, precum și modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție, a bunurilor și valorilor aparținând acesteia, pentru supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare.


    Articolul 15

    Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție ia măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea informatizării activității acesteia, și gestionează fondul președintelui, constituit potrivit legii.


    Articolul 16

    Președintele dispune constituirea la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție a comisiei care evaluează și inventariază bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției.


    Articolul 17

    La cabinetul președintelui funcționează un director de cabinet, cu rangul de magistrat-asistent-șef, ale cărui atribuții sunt stabilite prin fișa postului de către președinte.


    Secţiunea a 2-a Vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție

    Articolul 18
    (1) Vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție exercită atribuțiile ce revin președintelui, în lipsa acestuia, conform delegării de atribuții dispuse de președinte sau în baza dispoziției președintelui. (2) Vicepreședinții prezidează, în lipsa președintelui, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, și Secțiile Unite.


    Articolul 19
    (1) Vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție exercită, conform repartizării stabilite de președinte, următoarele atribuții:
    a) coordonează activitatea Cancelariei, a Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică și a Departamentului economico-financiar și administrativ;
    b) coordonează activitatea completurilor de 5 judecători în materie civilă sau penală, după caz, iar în această calitate dispun măsurile administrative necesare pentru buna funcționare a acestor completuri, în condițiile legii;
    c) dispun înlocuirea din completul de 5 judecători învestit cu soluționarea unei cauze a judecătorilor care se află în situațiile prevăzute în art. 64 alin. (2)-(6) din Codul de procedură penală;
    d) asigură conducerea generală a Biroului de informare și relații publice;
    e) propun colegiului de conducere măsurile necesare ce urmează a fi adoptate în procesul formării și perfecționării profesionale a judecătorilor și magistraților-asistenți;
    f) urmăresc dezbaterea problemelor de drept în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    g) asigură publicarea periodică a jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    h) organizează paza sediului și a bunurilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și aprobă măsurile pentru prevenirea incendiilor, cele privind protecția muncii, protecția civilă, apărarea împotriva dezastrelor și activitățile privind problemele militare;
    i) controlează activitatea arhivistică specifică instanțelor judecătorești, potrivit legii;
    j) controlează și coordonează activitatea comisiei de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informațiile de interes public.
    (2) Unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție conduce structura de protecție a informațiilor clasificate a Înaltei Curți de Casație și Justiție, constituită prin ordin al președintelui în vederea exercitării atribuțiilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările și completările ulterioare.


    Articolul 20

    Vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție exercită, conform repartizării stabilite de președinte, următoarele atribuții privind personalul Înaltei Curți de Casație și Justiție:
    a) aprobă fișele posturilor;
    b) controlează și coordonează evaluarea anuală a activității personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu excepția judecătorilor și a magistraților-asistenți;
    c) analizează cererile și propun președintelui încadrarea personalului, în condițiile legii, cu excepția judecătorilor și a magistraților-asistenți;
    d) aprobă efectuarea concediilor de către personalul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu excepția judecătorilor.


    Secţiunea a 3-a Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție

    Articolul 21
    (1) Președintele, vicepreședinții și câte 2 judecători din cadrul fiecărei secții, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. (2) Când se dezbat probleme economico-financiare și administrative, la ședințele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu vot consultativ. (3) La ședințele colegiului de conducere pot participa și președinții de secții. (4) La ședințele colegiului de conducere pot fi invitați și reprezentanți ai organizațiilor sindicale din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 22
    (1) În adunarea generală a judecătorilor sunt aleși, ca membri ai Colegiului de conducere, câte 2 judecători propuși din cadrul fiecărei secții. (2) Pentru desemnarea judecătorilor propuși de fiecare secție pentru a fi aleși în Colegiul de conducere se întocmesc liste cu judecătorii care vor să facă parte din Colegiul de conducere, incluzând președinții de secție, cu excepția celor față de care s-a dispus revocarea din funcțiile de conducere pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale, precum și a celor care în ultimii 3 ani au fost sancționați disciplinar sau care au încălcat codul deontologic, situații stabilite prin hotărâri definitive. (3) Judecătorii propuși de secții se aleg prin vot secret în cadrul unei ședințe organizate în condițiile art. 55 din prezentul regulament. (4) Rezultatul votului va fi consemnat într-un proces-verbal semnat de toți judecătorii care au participat la ședință. Procesul-verbal va fi înaintat președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea convocării adunării generale a judecătorilor. (5) Calitatea de membru al Colegiului de conducere încetează în următoarele cazuri:
    a) eliberarea din funcția de judecător;
    b) suspendarea din funcția de judecător;
    c) detașarea judecătorului la o altă instituție;
    d) demisie.
    (6) În cazul în care judecătorul ales în Colegiul de conducere își încetează activitatea, locul acestuia va fi ocupat în vederea continuării mandatului de un judecător ales în condițiile alin. (2)-(5), de la secția pe care acesta o reprezenta. (7) În cazul în care Colegiul de conducere nu se poate constitui cu numărul legal de membri din cauza lipsei acordului judecătorilor din cadrul unei secții de a face parte din Colegiul de conducere sau din alte cauze obiective, până la constituirea Colegiului de conducere prin procedura prevăzută la alin. (1), activitatea acestuia se va desfășura prin participarea la ședințele colegiului, cu drept de vot, prin rotație, la intervale de 3 luni, a judecătorilor în activitate din cadrul secției respective, în ordinea descrescătoare a vechimii în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazul judecătorilor cu aceeași vechime se va recurge la criteriul ordinii alfabetice.


    Articolul 23

    Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:1. atribuții referitoare la organizarea generală a instanței:
    a) aprobă Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    b) aprobă statele de funcții și de personal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    c) organizează și supraveghează rezolvarea petițiilor, în condițiile legii;
    d) propune proiectul de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    e) stabilește numărul autoturismelor din parcul auto al Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și regimul folosirii acestora;
    f) dezbate și aprobă măsurile necesare pentru buna desfășurare a activității Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    g) avizează lucrările de selecționare a arhivelor tehnice și de înregistrare;
    2. atribuții referitoare la organizarea activității de judecată:
    a) la începutul fiecărui an, poate aproba înființarea și desființarea completurilor specializate, pe baza propunerii formulate de președinte sau de vicepreședinte, după consultarea președinților de secții;
    b) aprobă înființarea și desființarea completurilor de judecată, altele decât cele prevăzute la lit. a);
    c) aprobă numărul și compunerea completurilor de 5 judecători pentru fiecare an, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților, și compunerea completurilor din cadrul secțiilor, la propunerea președinților de secții;
    d) la începutul fiecărui an, la propunerea președinților de secție, în cazul secțiilor, și a vicepreședinților, în cazul completurilor de 5 judecători, aprobă parametrii de configurare a completurilor de judecată în aplicația ECRIS;
    e) sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție cu cereri de recurs în interesul legii;
    3. atribuții referitoare la personalul instanței:
    a) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii delegarea în funcție a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    b) desemnează judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție care compun comisiile de evaluare a judecătorilor, în cazurile prevăzute de lege, și adoptă hotărârile de constituire a comisiilor de evaluare a judecătorilor, în cazurile prevăzute de lege;
    c) avizează cererile personalului pentru menținerea în funcție după vârsta de 65 de ani;
    d) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea și încetarea din funcție a magistraților-asistenți; propunerea se va transmite Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în formă motivată. Colegiul de conducere poate solicita, în acest sens, Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii informații privind cariera profesională și buna reputație a persoanelor vizate;
    e) primește candidaturile judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru funcția de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
    f) verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care și-au depus candidaturile pentru funcția de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
    g) soluționează contestațiile privind modul de stabilire a drepturilor salariale, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege;
    4. atribuții referitoare la activitatea sa:
    a) poate stabili, prin hotărâre, reguli de desfășurare a ședințelor sale ordinare și extraordinare, precum și reguli de adoptare a hotărârilor;
    b) soluționează plângerile prealabile formulate împotriva actelor administrative emise în exercitarea atribuțiilor ce îi revin.


    Articolul 24

    În îndeplinirea atribuției prevăzute la art. 23 pct. 1 lit. f), Colegiul de conducere poate adopta, pe baza propunerilor președintelui, ale vicepreședinților și ale președinților de secții, hotărâri privind:
    a) circuitul documentelor și al dosarelor la nivelul secțiilor și al completurilor de 5 judecători, în funcție de specificul activității;
    b) reguli comune și reguli specifice privind repartizarea aleatorie a dosarelor, în aplicarea dispozițiilor din acest domeniu prevăzute în lege, în prezentul regulament și în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești;
    c) reguli comune și reguli specifice privind organizarea registraturii generale, a registraturilor și arhivelor secțiilor, a completurilor de 5 judecători, a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii și a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
    d) reguli privind organizarea activității judecătorilor și a completurilor de permanență.


    Articolul 25
    (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție este prezidat de președinte, iar în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinți. (2) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este necesar. Convocarea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se poate face de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de către unul dintre vicepreședinți sau la solicitarea a cel puțin 3 dintre membrii săi. Convocatorul va fi transmis membrilor Colegiului de conducere numai însoțit de ordinea de zi.(3) Ședințele Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se desfășoară în prezența a cel puțin 7 dintre membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se adoptă cu votul majorității membrilor săi.(4) Secretariatul Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție este asigurat de prim-magistratul-asistent. În exercitarea acestei atribuții, prim-magistratul-asistent conduce personalul desemnat să desfășoare activități legate de activitatea de secretariat al ședințelor.(5) Prin grija secretariatului Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, convocatorul, însoțit de ordinea de zi și de înscrisurile care compun mapa ședinței (cereri, proiecte de hotărâri, propuneri motivate), se comunică membrilor Colegiului de conducere cu cel puțin 2 zile lucrătoare înaintea datei ședinței, cu excepția situațiilor urgente. (6) Pentru personalul instanței, publicitatea convocatorului, a ordinii de zi a ședințelor ordinare sau extraordinare ale Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și a extraselor hotărârilor Colegiului de conducere se va asigura, prin grija secretariatului colegiului, prin postarea acestora în rețeaua intranet a instanței.(7) Hotărârile adoptate de Colegiul de conducere în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 23 pct. 1 și 2 se supun aprobării și se definitivează pe baza proiectelor întocmite de compartimentele din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție care le inițiază, conform procedurii aprobate prin hotărâre a Colegiului de conducere. (8) Hotărârile adoptate de Colegiul de conducere se redactează de către secretariatul Colegiului de conducere.


    Articolul 26
    (1) Extrase din hotărârile adoptate de Colegiul de conducere privind componența secțiilor, numărul și compunerea completurilor, modificarea compunerii completurilor, planificările de permanență și modificările acestora, precum și înființarea/desființarea completurilor se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție. (2) Colegiul de conducere poate aproba publicarea pe pagina de internet a instanței și a altor hotărâri care vizează informații de interes public. (3) Convocatorul, materialele care au stat la baza adoptării hotărârilor, precum și hotărârile Colegiului de conducere se păstrează într-o mapă specială de către secretariatul colegiului.


    Secţiunea a 4-a Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție

    Articolul 27
    (1) Adunarea generală a judecătorilor este compusă din toți judecătorii în funcție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. (2) Prezența la adunarea generală a judecătorilor este obligatorie, cu excepția cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.


    Articolul 28

    Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:
    a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicității;
    b) aprobarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice;
    c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii;
    d) desemnarea celor 2 judecători care îl ajută în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege pe judecătorul care prezidează adunarea generală în cazul alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii;
    e) adoptarea deciziei de revocare a reprezentanților Înaltei Curți de Casație și Justiție în Consiliul Superior al Magistraturii;
    f) consultarea judecătorilor cu privire la măsurile necesare pentru buna desfășurare a activității Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 29
    (1) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție se convoacă de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, din proprie inițiativă sau la cererea a cel puțin unei treimi din numărul judecătorilor în funcție, cu minimum 24 de ore înaintea ședinței.(2) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție este legal constituită în prezența majorității judecătorilor în funcție, cu excepția cazului revocării membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, în care adunarea generală este legal constituită în condițiile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a altor cazuri prevăzute de lege.(3) Adunarea generală a judecătorilor este prezidată de președinte, iar în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreședinți, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.(4) Hotărârile adunării generale se adoptă cu votul majorității simple a membrilor prezenți, cu excepția revocării membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, care se adoptă cu majoritatea prevăzută în Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a altor hotărâri pentru care legea prevede altfel.


    Capitolul III Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție

    Articolul 30
    (1) Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au următoarele atribuții:
    a) soluționează sesizările privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    b) sesizează Curtea Constituțională pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare;
    c) stabilesc, la sfârșitul fiecărui an, cazurile în care este necesară îmbunătățirea legislației și le comunică ministrului justiției.
    (2) Secțiile Unite sunt prezidate de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinți. (3) Prezența la ședințele Secțiilor Unite este obligatorie, cu excepția cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.


    Articolul 31
    (1) Secțiile Unite adoptă hotărârile cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenți. (2) În cazul în care Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în Secții Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puțin două treimi din numărul judecătorilor în funcție.


    Articolul 32
    (1) Ședințele Secțiilor Unite se programează sau se convoacă de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție din proprie inițiativă, la cererea a cel puțin o pătrime din numărul judecătorilor în funcție sau la cererea uneia dintre secții. (2) În cazul prevăzut de art. 25 lit. b) și art. 26 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ședințele Secțiilor Unite se convoacă de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, la sesizarea uneia dintre secții.(3) În situația în care problema de drept apare în fața unui complet de 5 judecători, acesta va suspenda judecata și va sesiza secția/secțiile corespunzătoare, după caz, pentru a hotărî asupra necesității învestirii Secțiilor Unite.(4) Convocarea se face cu anunțarea ordinii de zi, cu cel puțin 24 de ore înaintea ședinței. (5) La ședințele Secțiilor Unite participă fie prim-magistratul-asistent, fie un magistrat-asistent-șef sau un magistrat-asistent desemnat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. (6) La ședințele Secțiilor Unite, altele decât cele de judecată, pot fi invitați magistrații-asistenți și alte categorii de personal de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și persoane din afara instituției.


    Capitolul IV Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii

    Articolul 33
    (1) Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, președinții de secții din cadrul acesteia și un număr de 20 de judecători. (2) Completul este prezidat de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 34
    (1) După sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție ia măsurile necesare pentru desemnarea, prin tragere la sorți, a judecătorilor care vor face parte din complet. În cazul în care în cadrul secțiilor în a căror competență intră problema de drept au fost înființate completuri specializate, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, desemnarea, prin tragere la sorți, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează completurile de judecată specializate în domeniul căruia i se circumscrie problema de drept. (2) În cazul în care problema de drept care a fost soluționată diferit de instanțele judecătorești intră în competența unei singure secții sau prezintă interes pentru o singură secție, completul se compune din 14 judecători din secția respectivă și câte 2 judecători din cadrul celorlalte secții. (3) În cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secții, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește secțiile interesate și numărul judecătorilor din cadrul acestora care intră în compunerea completului, după cum urmează:
    a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secții, completul se compune din câte 8 judecători din cadrul secțiilor interesate și câte 2 judecători din cadrul celorlalte secții;
    b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secții, completul se compune din câte 6 judecători din cadrul secțiilor interesate și 2 judecători din cadrul celeilalte secții;
    c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul se compune din câte 5 judecători din cadrul fiecărei secții.
    (4) În cazul în care problema de drept nu intră în competența și nu prezintă interes pentru niciuna dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnează, prin tragere la sorți, câte 5 judecători din cadrul fiecărei secții.(5) În aplicarea dispozițiilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul în care problema de drept care a fost soluționată diferit de instanțele judecătorești intră în competența unei singure secții sau prezintă interes pentru o singură secție, președintele completului desemnează trei judecători-raportori din cadrul secției respective. (6) În aplicarea dispozițiilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secții, președintele completului desemnează 3 judecători-raportori, după cum urmează:
    a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secții, desemnează câte un judecător din cadrul fiecărei secții interesate și un judecător din cadrul uneia dintre secțiile interesate, stabilită prin tragere la sorți;
    b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secții, desemnează câte un judecător din cadrul fiecărei secții interesate;
    c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție sau dacă problema de drept nu intră în competența niciunei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, desemnează câte un judecător din cadrul a 3 secții stabilite prin tragere la sorți.
    (7) În aplicarea dispozițiilor art. 473 alin. (4) din Codul de procedură penală, președintele completului desemnează un judecător-raportor din cadrul Secției penale. (8) În aplicarea dispozițiilor art. 473 alin. (4) din Codul de procedură penală, în cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secții, președintele completului desemnează 3 judecători-raportori, după cum urmează:
    a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secții, desemnează un judecător din cadrul Secției penale, un judecător din cadrul celeilalte secții interesate și un judecător din cadrul Secției penale sau a celeilalte secții interesate, stabilită prin tragere la sorți;
    b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secții, desemnează un judecător din cadrul Secției penale și câte un judecător din cadrul fiecăreia dintre celelalte două secții interesate;
    c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, desemnează un judecător din cadrul Secției penale și câte un judecător din cadrul a două secții stabilite prin tragere la sorți.


    Articolul 35

    La ședințele de judecată ale Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii participă prim-magistratul-asistent, un magistrat-asistent-șef sau un magistrat-asistent desemnat de președintele ori, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre magistrații-asistenți repartizați la Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, în funcție de problema de drept care a fost soluționată diferit de instanțele judecătorești și de specializarea magistratului-asistent.


    Capitolul V Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

    Articolul 36
    (1) În materie penală, în cazul în care chestiunea de drept privește activitatea unei singure secții, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se judecă de un complet format din președintele secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau un judecător desemnat de acesta și 8 judecători din cadrul secției respective, conform art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală. (2) În cauzele supuse prevederilor Codului de procedură civilă, în cazul în care chestiunea de drept privește activitatea unei singure secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizarea se judecă de un complet format din președintele secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau un judecător desemnat de acesta și:
    a) 8 judecători din cadrul secției respective, conform art. XIX din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, pentru sesizările formulate în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei legi și până la data de 31 decembrie 2018;
    b) 12 judecători din cadrul secției respective, conform art. 520 alin. (6) din Codul de procedură civilă, pentru sesizările formulate în procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019.
    (3) Completul este prezidat de președintele secției sau, în caz de imposibilitate, de judecătorul desemnat de acesta. (4) După repartizarea sesizării la secția corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele secției sau, în caz de imposibilitate, judecătorul desemnat de acesta ia măsurile necesare pentru desemnarea, prin tragere la sorți, a judecătorilor care intră în alcătuirea completului. În cazul în care, în cadrul secției, au fost înființate completuri specializate, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, desemnarea, prin tragere la sorți, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează completurile de judecată specializate în domeniul căruia îi aparține chestiunea de drept care constituie obiectul sesizării.


    Articolul 37
    (1) În cazul în care chestiunea de drept privește activitatea mai multor secții ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizarea se judecă de un complet format din președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, președinții secțiilor interesate în soluționarea chestiunii de drept și câte 5 judecători din cadrul secțiilor respective. (2) Completul este prezidat de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție. (3) După transmiterea sesizării președinților secțiilor interesate în soluționarea chestiunii de drept, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnează, prin tragere la sorți, câte 5 judecători din cadrul secțiilor interesate în soluționarea chestiunii de drept. În cazul în care în cadrul secțiilor au fost înființate completuri specializate, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, desemnarea, prin tragere la sorți, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează completurile de judecată specializate în domeniul căruia îi aparține chestiunea de drept care constituie obiectul sesizării.(4) Dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică și în cazul în care la Înalta Curte de Casație și Justiție nu există o secție corespunzătoare secției în cadrul căreia funcționează completul de judecată care a formulat sesizarea.


    Articolul 38

    La ședințele de judecată ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept participă un magistrat-asistent-șef sau un magistrat-asistent, desemnat de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre magistrații-asistenți repartizați la Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, în funcție de chestiunea de drept care constituie obiectul sesizării și de specializarea magistratului-asistent.


    Capitolul VI Dispoziții comune Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii și Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

    Articolul 39

    După înregistrarea recursului în interesul legii sau a sesizării prealabile privind dezlegarea unor chestiuni de drept, acestea se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție și pot fi transmise președinților secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru a-și exprima opinia cu privire la competența ori interesul secțiilor în soluționarea chestiunii de drept, în vederea stabilirii componenței completului.


    Articolul 40
    (1) Deciziile pronunțate în recurs în interesul legii și hotărârile prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se adoptă cu majoritatea calificată de două treimi din numărul membrilor completului. (2) În procesul-verbal al ședinței de judecată se va menționa rezultatul votului, fără nominalizarea celor care au votat. (3) Hotărârea se semnează de către toți membrii completului de judecată, chiar dacă au votat împotriva soluției adoptate cu majoritate. (4) Punctele de vedere cu privire la problema de drept supusă interpretării, exprimate diferit față de opinia raportorului, se vor atașa la mapa dosarului. (5) Punctele de vedere cu privire la problema de drept supusă interpretării, exprimate diferit față de opinia majoritară, vor fi evidențiate în procesele-verbale ale ședințelor de judecată respective. (6) În cazul deciziilor prevăzute la alin. (1), în partea introductivă, la compunerea completului de judecată se vor menționa numele și prenumele judecătorilor, funcția și secția de unde provine judecătorul, fără a fi indicată calitatea de judecător-raportor. (7) În cazul deciziilor prevăzute la alin. (1), în partea introductivă, la compunerea completului de judecată nu se vor menționa numele și prenumele magistratului-asistent care a participat la ședința de judecată, acestea urmând a fi indicate în cuprinsul practicalei, odată cu menționarea desemnării magistratului-asistent în condițiile art. 35 și 38. (8) În situația în care, după desemnarea unui judecător-raportor, intervine transferul acestuia la o altă secție din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorul respectiv își păstrează calitatea de membru al completului din partea secției în care activa la data desemnării.


    Articolul 41

    Cauzele ce au ca obiect dezlegarea unor chestiuni de drept sau recurs în interesul legii nu sunt cauze urgente în sensul dispozițiilor art. 113 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.


    Capitolul VII Completurile de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție

    Articolul 42
    (1) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează completuri de 5 judecători, cu competența de judecată prevăzută de lege. (2) La începutul fiecărui an, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiul de conducere aprobă numărul și compunerea completurilor de 5 judecători. (3) Completurile de 5 judecători sunt prezidate de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de unul dintre vicepreședinți sau de președinții de secție, atunci când aceștia au fost desemnați, prin tragere la sorți, să facă parte din complet. (4) În cazul în care dintr-un complet de 5 judecători fac parte doi sau trei președinți de secție, aceștia vor conduce completul prin rotație, în ordine alfabetică. (5) În cazul în care niciunul dintre cei menționați la alin. (3) nu a fost desemnat să facă parte din complet, acesta va fi prezidat, prin rotație, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură. (6) În cazul în care unii membri ai completului au vechime egală în magistratură, aceștia vor conduce completul în ordine alfabetică. (7) În aplicarea art. 32 alin. (6) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin „vechime în magistratură“ se înțelege vechimea în funcția de judecător și/sau procuror.


    Articolul 43

    Completurilor de 5 judecători le vor fi repartizate toate cauzele înregistrate la aceste formațiuni de judecată în anul calendaristic pentru care au fost desemnate.


    Articolul 44
    (1) Judecătorii care fac parte din completurile de 5 judecători sunt desemnați anual, prin tragere la sorți, de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție. (2) Pentru completurile de 5 judecători în alte materii decât cea penală, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește anual reprezentativitatea secțiilor în compunerea completurilor. (3) Pentru fiecare dintre completurile de 5 judecători se stabilește câte o listă de permanență. (4) Numărul judecătorilor care compun listele de permanență se aprobă de Colegiul de conducere, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu numărul judecătorilor în funcție în cadrul fiecărei secții și cu numărul de judecători necesar stabilirii membrilor titulari ai completurilor. (5) Ordinea înscrierii judecătorilor în lista de permanență se stabilește prin tragere la sorți. (6) Colegiul de conducere aprobă anual compunerea completurilor de 5 judecători și listele de permanență corespunzătoare fiecărui complet, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe baza rezultatelor tragerii la sorți.


    Articolul 45
    (1) Data, ora și locul tragerii la sorți se stabilesc de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și se aduc la cunoștință publică prin afișare la sediul instanței și prin publicare pe pagina de internet. (2) Tragerea la sorți se realizează după convocarea tuturor judecătorilor în activitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în scopul desfășurării acestei proceduri; lipsa unuia sau mai multor judecători convocați nu împiedică desfășurarea procedurii; la ședința publică în care are loc tragerea la sorți poate participa orice persoană interesată. (3) Decanul de vârstă al judecătorilor instanței supreme participă în mod obligatoriu la efectuarea tragerii la sorți; în cazul în care acesta se află în imposibilitate obiectivă de participare este înlocuit de următorul judecător, în ordinea descrescătoare a vârstei. (4) Tragerea la sorți se înregistrează audiovideo. (5) Tragerea la sorți se va realiza dintre toți judecătorii în funcție ai secției/secțiilor respective. (6) Decanul de vârstă al judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție va verifica prin citire, în prezența celorlalți judecători, numele judecătorilor înscriși pe bilete în vederea tragerii la sorți și va proceda la introducerea acestora în dispozitive (bile) identice, care să asigure secretul numelui. (7) Dispozitivele menționate la alin. (6) vor fi introduse în urne separate corespunzătoare completurilor în materie penală, respectiv în alte materii decât cea penală; bilele cu numele președintelui și ale vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție vor fi introduse în urna corespunzătoare secției din care provin. (8) Președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție va extrage numărul de judecători necesar în vederea compunerii tuturor completurilor de 5 judecători. (9) După tragerea la sorți a titularilor completurilor de 5 judecători, se va proceda la întocmirea listelor de permanență pentru materia penală și pentru alte materii decât cea penală, ordinea permanenței fiind stabilită prin tragere la sorți. (10) Rezultatele tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și de judecătorul care a participat la procedură.


    Articolul 46
    (1) Schimbarea membrilor completurilor de 5 judecători se face în mod excepțional, în cazurile de incompatibilitate sau de absență a judecătorului. (2) În aceste cazuri, la ședința de judecată participă unul dintre judecătorii din lista de permanență a completului de judecată din care face parte judecătorul aflat în una dintre aceste situații. Desemnarea judecătorilor din lista de permanență se face prin rotație, în ordinea ivirii situațiilor de înlocuire, conform registrului special ținut în acest scop. (3) În cazul eliberării din funcție a unui judecător care face parte din completul de 5 judecători, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnează, prin tragere la sorți, în ședință publică, un judecător dintre cei aflați pe listele de permanență, care va deveni membru titular al completului. Tragerea la sorți se efectuează după publicarea decretului de eliberare din funcție a judecătorului în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Desemnarea unui alt judecător titular intervine și în cazurile de imposibilitate de exercitare a funcției de judecător pentru o perioadă mai mare de 3 luni. (5) Când completul de 5 judecători judecă recursurile împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară, din complet nu poate face parte judecătorul sancționat disciplinar.


    Articolul 47

    Înlocuirea membrilor titulari cu judecătorii din lista de permanență se face potrivit următoarelor reguli:
    A. Pentru completurile de 5 judecători în materie penală1. În caz de absență a membrilor titulari ai completului, înlocuirea acestora se va realiza, în ordinea intervenirii situațiilor de înlocuire, prin participarea judecătorilor din lista de permanență, prin rotație, în ordinea tragerii la sorți, cu respectarea art. 110 alin. (9) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.2. În situația în care incidentele procedurale vizează toți membrii completului, se aplică dispozițiile art. 110 alin. (1) și (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, după cum urmează:
    a) Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată vor fi soluționate de completul imediat următor, conform art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.
    b) Dacă, în urma soluționării incidentului procedural, se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu unuia dintre celelalte completuri de 5 judecători care judecă în aceeași materie, desemnate pentru același an, în condițiile art. 110 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare. Dacă mai există un singur complet de 5 judecători care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia.
    c) Dacă, în aplicarea art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, niciunul dintre completurile de 5 judecători în materie penală nu este în măsură să soluționeze incidentele procedurale, întrucât toți membrii titulari sunt incompatibili, se respectă principiul specializării, prevăzut de art. 32 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar situațiile de înlocuire sunt asigurate cu judecătorii din lista de permanență, conform regulilor stabilite cu privire la aceasta.
    3. În situația în care incidentele procedurale vizează o parte dintre membrii completului, înlocuirile membrilor titulari se efectuează cu judecătorii din lista de permanență, astfel cum au fost stabiliți prin tragerea la sorți, în ordinea ivirii situațiilor de înlocuire.
    Dacă situațiile de înlocuire se ivesc concomitent, se vor rezolva în ordinea numerotării completurilor și a vechimii dosarelor (data și ora înregistrării la completul de 5 judecători).
    Dacă situațiile de înlocuire nu pot fi asigurate cu judecătorii din lista de permanență corespunzătoare completului, înlocuirile se vor efectua cu judecătorii din listele de permanență ale completurilor următoare, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorți.
    Dacă nici în acest mod nu se poate constitui completul, înlocuirile se vor efectua cu membrii titulari ai completurilor următoare, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorți.
    4. Dacă situațiile de înlocuire nu se pot asigura cu judecătorii titulari sau de permanență din cadrul Secției penale, conform regulilor stabilite mai sus, se va proceda la desemnarea prin tragere la sorți a unor judecători din cadrul celorlalte secții ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, corespunzător numărului de înlocuiri care se impun, conform art. 31 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

    B. Pentru completurile de 5 judecători în materie civilă1. În caz de absență (imposibilitate de prezentare - concediu de odihnă, concediu medical etc.) a membrilor titulari ai completului, înlocuirea acestora se va realiza, în ordinea intervenirii situațiilor de înlocuire, prin participarea judecătorilor din lista de permanență corespunzătoare secției din cadrul căreia provine judecătorul înlocuit, prin rotație, în ordinea tragerii la sorți, cu respectarea art. 110 alin. (9) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.2. În situația în care incidentele procedurale vizează toți membrii completului se aplică dispozițiile art. 110 alin. (1) și (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, după cum urmează:
    a) Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată vor fi soluționate de completul imediat următor, conform art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.
    b) Dacă, în urma soluționării incidentului procedural, se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu unuia dintre celelalte completuri care judecă în aceeași materie, în condițiile art. 110 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare. Dacă mai există un singur complet care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia.
    c) Dacă, în aplicarea art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, niciunul dintre completurile de 5 judecători în alte materii decât cea penală nu este în măsură să soluționeze incidentele procedurale, întrucât toți membrii titulari sunt incompatibili, situațiile de înlocuire sunt asigurate cu judecătorii din lista de permanență corespunzătoare secției din cadrul căreia provine fiecare judecător înlocuit, conform regulilor stabilite cu privire la aceasta, cu respectarea reprezentativității secțiilor în structura completului.
    3. În situația în care incidentele procedurale vizează o parte dintre membrii completului, înlocuirea membrilor titulari se efectuează cu judecătorii din lista de permanență corespunzătoare secției din cadrul căreia provine fiecare judecător înlocuit, astfel cum au fost stabiliți prin tragere la sorți, în ordinea ivirii situațiilor de înlocuire, cu respectarea reprezentativității secțiilor în structura completului.
    Dacă situațiile de înlocuire se ivesc concomitent, se vor rezolva în ordinea numerotării completurilor și a vechimii dosarelor (data și ora înregistrării la completul de 5 judecători).
    Dacă situațiile de înlocuire nu pot fi asigurate cu judecătorii din lista de permanență a completului corespunzătoare secției din care provine fiecare judecător înlocuit, înlocuirile se vor efectua cu judecătorii din listele de permanență ale completurilor următoare, corespunzătoare secției din cadrul căreia provine fiecare judecător înlocuit, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorți, cu respectarea reprezentativității secțiilor în structura completului.
    Dacă nici în acest mod nu se poate constitui completul, înlocuirile se vor efectua cu membrii titulari ai celorlalte completuri, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorți, cu respectarea reprezentativității secțiilor în structura completului.
    4. Dacă situațiile de înlocuire nu se pot asigura cu judecătorii titulari sau din lista de permanență corespunzătoare secției din care provin judecătorii care trebuie înlocuiți, conform regulilor stabilite mai sus, se va proceda la desemnarea prin tragere la sorți a unor judecători din cadrul celorlalte secții ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, corespunzător numărului de înlocuiri care se impun, conform art. 31 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

    C. În cazul în care situația care atrage înlocuirea îl vizează pe președintele completului de judecată, conducerea completului va fi asigurată de următorul judecător, membru al completului de judecată, în ordinea vechimii în magistratură, iar completul urmează a fi întregit cu un judecător de pe lista de permanență, care va intra pe ultima poziție a formațiunii de judecată.


    Articolul 48
    (1) Pentru dosarele nou-înregistrate și pentru cauzele aflate pe rol (între termenele de judecată), măsurile necesare pregătirii judecății se dispun, prin rezoluție, de către judecătorul (membru titular al completului) care va conduce următoarea ședință de judecată a completului.(2) În ipoteza în care judecătorul care va conduce următoarea ședință a completului este incompatibil sau este în imposibilitate obiectivă de a lua măsurile necesare pregătirii judecății, acestea vor fi dispuse de unul dintre ceilalți judecători din complet (membru titular), în ordinea vechimii în magistratură.(3) În situația în care membrii completului se află în imposibilitate să ia măsurile necesare pregătirii judecății, astfel încât să se asigure soluționarea cu celeritate a cauzelor, acestea vor fi dispuse de vicepreședintele cu atribuții în materie penală sau civilă, după caz, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.


    Articolul 49
    (1) La ședințele de judecată ale completurilor de 5 judecători participă prim-magistratul-asistent, un magistrat-asistent-șef sau un alt magistrat-asistent, desemnat de președintele ori, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre magistrații-asistenți repartizați la completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, în funcție de specializarea magistratului-asistent.(2) Când completul de 5 judecători judecă recursurile împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară, la ședințele de judecată ale respectivului complet de 5 judecători nu poate participa magistratul-asistent sancționat disciplinar.(3) Înlocuirea magistratului-asistent se face cu un magistrat-asistent din lista de permanență, conform planificării ședințelor de judecată.


    Capitolul VIII Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție

    Articolul 50

    Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt încadrate cu judecători, magistrați-asistenți, personal auxiliar de specialitate și personal conex, repartizați de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 51
    (1) Fiecare secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție este condusă de un președinte.(2) Președinții de secții au următoarele atribuții:
    a) organizează, îndrumă și controlează activitatea secției, în limitele prevăzute de lege și de prezentul regulament, ținând seama de dispozițiile președintelui și ale vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și de hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmărind stabilirea unor proceduri unitare de lucru;
    b) stabilesc atribuțiile personalului din cadrul secției, potrivit fișei fiecărui post, și efectuează, potrivit nevoilor secției, redistribuirea personalului pe posturi și a atribuțiilor acestuia;
    c) organizează și coordonează activitatea de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată în cadrul secției și stabilesc regulile aplicabile în situațiile urgente, neprevăzute de lege sau de regulament;
    d) îndeplinesc acte procedurale sau dispun îndeplinirea actelor procedurale, potrivit legii;
    e) aprobă planificarea magistraților-asistenți și a grefierilor de ședință la ședințele de judecată, la propunerea magistratului-asistent-șef;
    f) rezolvă corespondența adresată secției;
    g) informează președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la activitatea secției în vederea cunoașterii acesteia și, când este cazul, pentru luarea măsurilor prevăzute de lege și de prezentul regulament;
    h) duc la îndeplinire orice măsură dispusă de Colegiul de conducere, precum și de președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit legii și prezentului regulament.
    (3) Președinții de secții pot propune Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptarea hotărârilor prevăzute la art. 24, după consultarea judecătorilor.(4) Președintele de secție prezidează completul de judecată din cadrul secției prin rotație. Președintele de secție poate prezida orice complet de judecată din cadrul secției.(5) Președintele Secției I civile, Secției a II-a civile și Secției de contencios administrativ și fiscal:
    a) ia măsurile necesare pentru desemnarea, în condițiile art. 36, a judecătorilor secției care intră în compunerea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
    b) desemnează, în caz de imposibilitate, judecătorul din cadrul secției care ia măsurile necesare pentru desemnarea, în condițiile art. 36, a judecătorilor secției care intră în compunerea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
    c) prezidează completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul în care chestiunea de drept privește activitatea secției;
    d) desemnează, în caz de imposibilitate, judecătorul din cadrul secției care prezidează completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul în care chestiunea de drept privește activitatea secției;
    e) dispune, prin rezoluție, măsuri pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.
    (6) Președintele Secției penale:
    a) ia măsurile necesare pentru desemnarea, în condițiile art. 36, a judecătorilor Secției penale care intră în compunerea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
    b) dispune excluderea de la repartizarea cauzelor în procedura de cameră preliminară a completurilor compuse din judecători de drepturi și libertăți, care au îndeplinit acte sau măsuri procesuale în cursul urmăririi penale, precum și înlocuirea judecătorilor, membri în completurile de judecată învestite, care se află în situațiile prevăzute în art. 64 alin. (2)-(6) din Codul de procedură penală, cu judecătorul/judecătorii din planificarea de permanență;
    c) desemnează, în caz de imposibilitate, judecătorul din cadrul Secției penale care ia măsurile necesare pentru desemnarea, în condițiile art. 36, a judecătorilor Secției penale care intră în compunerea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
    d) prezidează completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul în care chestiunea de drept privește activitatea Secției penale;
    e) desemnează, în caz de imposibilitate, judecătorul din cadrul Secției penale care prezidează completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul în care chestiunea de drept privește activitatea Secției penale;
    f) dispune, prin rezoluție, măsuri pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.
    (7) În lipsa președintelui de secție, atribuțiile acestuia sunt exercitate de înlocuitorul stabilit prin hotărârea Colegiului de conducere ori de judecătorul desemnat prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 52
    (1) Completurile de judecată ale Secției penale se compun după cum urmează:
    a) în cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de judecată este format din 3 judecători;
    b) pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători de drepturi și libertăți;
    c) pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți de la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de judecată este format din 2 judecători de drepturi și libertăți;
    d) pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători de cameră preliminară;
    e) pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de cameră preliminară de la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de judecată este format din 2 judecători de cameră preliminară;
    f) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
    g) pentru admiterea în principiu a cererii de recurs în casație, completul de judecată este format dintr-un judecător;
    h) pentru judecarea recursului în casație, după admiterea în principiu a cererii de recurs în casație, completul de judecată este format din 3 judecători;
    i) pentru contestațiile împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în primă instanță de curțile de apel și Curtea Militară de Apel, pentru contestațiile prevăzute în art. 250^1 alin. (1) din Codul de procedură penală împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în apel de curțile de apel și Curtea Militară de Apel și pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curțile de apel și Curtea Militară de Apel resping cererile de sesizare a Curții Constituționale, completul de judecată este format din 3 judecători.
    (2) Judecătorii Secției penale exercită funcția de judecător de drepturi și libertăți și funcția de judecător de cameră preliminară, cu respectarea dispozițiilor privitoare la incompatibilități prevăzute în Codul de procedură penală.(3) Judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecății exercită funcția de judecată în cauză, în completul de judecată format din 3 judecători potrivit alin. (1) lit. a) din compunerea căruia face parte.(4) Judecătorul care a dispus admiterea în principiu a cererii de recurs în casație trimite cauza, în vederea judecării recursului în casație, la completul de judecată format din 3 judecători potrivit alin. (1) lit. h) din compunerea căruia face parte.


    Articolul 53
    (1) Președinții de secții propun judecătorii care compun completurile de judecată din cadrul secțiilor, transmit spre aprobare Colegiului de conducere compunerea completurilor de judecată din cadrul secțiilor și programează ședințele acestora.(2) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu poate fi asigurat, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secții, desemnați de către președintele sau unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin tragere la sorți.


    Articolul 54

    Dacă toți judecătorii unei secții au devenit incompatibili să judece o cauză:
    a) cauza va fi repartizată aleatoriu unuia dintre completurile secției care judecă în aceeași materie;
    b) în lipsa secției prevăzute la lit. a), cauza va fi repartizată aleatoriu unuia dintre completurile secției care judecă în cea mai apropiată materie;
    c) în lipsa secțiilor prevăzute la lit. a) și b), cauza va fi repartizată aleatoriu completurilor uneia dintre celelalte secții ale instanței, stabilite prin tragere la sorți de către Colegiul de conducere.


    Articolul 55
    (1) Președinții de secții convoacă judecătorii secției și supun dezbaterii acestora jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și alte probleme de interes general, în vederea luării măsurilor necesare pentru buna desfășurare a activității secției.(2) Prezența judecătorilor la ședințele secției din care fac parte, convocate potrivit alin. (1), este obligatorie, cu excepția cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.(3) Măsurile se adoptă în prezența a cel puțin două treimi din numărul judecătorilor în funcție, cu votul majorității judecătorilor prezenți, inclusiv al președintelui.(4) Președinții de secții stabilesc grupuri de lucru formate din 2-3 judecători și/sau magistrați-asistenți ai secției pentru identificarea problemelor de drept care generează practică neunitară și propunerea de soluții în scopul rezolvării acestora, inclusiv propunerea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție de către colegiul de conducere al acesteia cu cereri de recurs în interesul legii, în vederea unificării practicii pe diverse probleme de drept.


    Articolul 56
    (1) La sesizarea completurilor de judecată, judecătorii secțiilor dezbat fiecare caz privind schimbarea jurisprudenței și hotărăsc, cu votul majorității, sesizarea Secțiilor Unite pentru a decide potrivit art. 26 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) În încheierea de sesizare trebuie indicate hotărârile judecătorești prin care se evidențiază jurisprudența constantă a secției cu privire la respectiva problemă de drept și motivele pentru care se impune schimbarea jurisprudenței în sensul propus.(3) La dezbateri pot participa, cu vot consultativ, magistrații-asistenți din cadrul secțiilor sau al compartimentelor Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 57

    La sfârșitul fiecărui an judecătorii secțiilor dezbat cazurile în care este necesară îmbunătățirea legislației. Propunerile privind îmbunătățirea legislației se supun Secțiilor Unite pentru a hotărî cu privire la sesizarea ministrului justiției, potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.


    Capitolul IX Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție

    Articolul 58
    (1) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt inamovibili.(2) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt independenți, se supun numai legii și trebuie să fie imparțiali.


    Articolul 59

    Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție exercită o funcție de demnitate publică și sunt salarizați potrivit legii privind indemnizațiile pentru persoanele care ocupă asemenea funcții, având dreptul la pașaport diplomatic, în condițiile legii.


    Articolul 60
    (1) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt datori să rezolve lucrările în termenele stabilite, să soluționeze cauzele în termen rezonabil, în funcție de complexitatea acestora, să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării funcției, și să îndeplinească toate celelalte îndatoriri ce le revin în calitate de judecător, potrivit legii.(2) Judecătorii sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie și în societate și să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.


    Articolul 61
    (1) Participarea judecătorilor la activitatea de judecată are loc conform planificării ședințelor de judecată.(2) Abținerea judecătorilor de la activitatea de judecată este admisă numai în cazurile prevăzute de lege.


    Articolul 62

    În ședințele de judecată ale completurilor pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, ale completurilor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale completurilor de 5 judecători și ale completurilor secțiilor judecătorii poartă robă de culoare neagră, iar în ședințele de judecată ale Secțiilor Unite, robă de culoare mov.


    Articolul 63

    În activitatea de judecată judecătorii se conformează legii și prezentului regulament cu privire la pregătirea ședințelor, deliberarea, pronunțarea și redactarea hotărârilor.


    Articolul 64

    În afară de activitatea de judecată, judecătorii duc la îndeplinire orice alte atribuții stabilite de Colegiul de conducere, de președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și de președinții de secții, potrivit legii și prezentului regulament.


    Articolul 65

    Judecătorii prezidează completul de judecată prin rotație.


    Articolul 66
    (1) Președintele completului de judecată are următoarele atribuții: 1. anterior ședințelor de judecată:
    a) ia măsuri, personal sau prin magistratul-asistent, pentru efectuarea de către grefierul de ședință și arhivă a tuturor lucrărilor necesare bunei desfășurări a ședinței de judecată;
    b) în cauzele supuse prevederilor art. 493 din Codul de procedură civilă, întocmește raportul asupra admisibilității în principiu a recursului sau desemnează un alt membru al completului ori magistratul-asistent în acest scop;
    2. în timpul ședințelor de judecată:
    a) asigură ordinea și solemnitatea dezbaterilor, dispunând, când se impune, limitarea accesului publicului la ședința de judecată, ținând seama și de mărimea sălii de judecată, sau îndepărtarea din sală a persoanelor care tulbură ședința, inclusiv cu ajutorul organelor de poliție;
    b) asigură înregistrarea desfășurării ședinței de judecată prin mijloace tehnice video sau audio ori consemnarea desfășurării acesteia prin stenografiere;
    3. după dezbateri:
    a) asigură secretul deliberării;
    b) întocmește minuta sau desemnează un alt membru al completului în acest scop;
    c) asigură pronunțarea hotărârilor în ședință publică, la orele stabilite din timp, transmiterea sau comunicarea rezultatului deliberării înainte de pronunțare fiind interzisă;
    4. după pronunțarea hotărârilor:
    a) repartizează judecătorilor și magistraților-asistenți spre redactare hotărârile pronunțate, urmărind asigurarea unui echilibru al activității acestora;
    b) notează în evidența secției soluțiile mai importante ori de principiu și temeiurile de drept ale acestora sau desemnează un alt membru al completului ori magistratul-asistent în acest scop;
    c) informează președintele secției asupra aspectelor mai importante din activitatea de judecată, în scopul luării măsurilor prevăzute de lege și de prezentul regulament.
    (2) Odată cu pronunțarea soluțiilor, președintele completului de judecată, de comun acord cu ceilalți magistrați, poate stabili considerentele hotărârilor adoptate. (3) Dezbaterile purtate de părți în limba maternă se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, consemnându-se în limba română.


    Articolul 67

    Evaluarea judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție se face la fiecare 5 ani de către o comisie constituită prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, conform Regulamentului privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor.


    Capitolul X Magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție

    Articolul 68

    În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează un corp de magistrați-asistenți, compus din prim-magistratul-asistent, magistrați-asistenți-șefi și magistrați-asistenți, stabiliți prin statul de funcții.


    Articolul 69
    (1) Repartizarea magistraților-asistenți în secții, la completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, precum și în alte compartimente se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. (2) Prim-magistratul-asistent, magistrații-asistenți-șefi și magistrații-asistenți repartizați la Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători constituie un compartiment de specialitate, prevăzut în statele de funcții și de personal, care funcționează în subordinea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și asigură participarea la ședințele de judecată ale Secțiilor Unite, Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurilor de 5 judecători, potrivit legii.


    Articolul 70
    (1) Prim-magistratul-asistent este subordonat președintelui și în coordonarea vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție. (2) Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuții:
    a) coordonează activitatea magistraților-asistenți din secții, prin intermediul magistraților-asistenți-șefi din cadrul secțiilor, a magistraților-asistenți repartizați la completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, a personalului repartizat Secțiilor Unite și a personalului din Cancelaria Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    b) ia parte la ședințele Secțiilor Unite, ale completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, conform desemnării, și ale completului de 5 judecători, ca instanță disciplinară, conform desemnării și întocmește, direct sau prin personalul stabilit, toate actele și lucrările pregătitoare, precum și pe cele ulterioare ședințelor la care participă;
    c) redactează hotărârile repartizate de președintele completului de 5 judecători, al completului pentru soluționarea recursului în interesul legii și al Secțiilor Unite, la care a participat;
    d) asigură și coordonează activitatea de secretariat pentru Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    e) coordonează centralizarea datelor statistice și a oricăror altor date la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție și elaborarea lucrărilor de sinteză referitoare la activitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispuse de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    f) întocmește orice alte lucrări dispuse de președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 71
    (1) Magistrații-asistenți-șefi din cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt subordonați ierarhic președinților de secții. (2) Magistrații-asistenți-șefi din cadrul secțiilor au următoarele atribuții:
    a) participă la ședințele de judecată ale secției și, în cazul în care sunt desemnați în acest scop, la ședințele de judecată ale completului de 5 judecători și redactează hotărârile repartizate de președintele completului;
    b) programează participarea magistraților-asistenți și a grefierilor de ședință la ședințele de judecată;
    c) coordonează și urmăresc păstrarea în bune condiții a evidențelor secțiilor și realizarea la timp a tuturor lucrărilor;
    d) controlează și îndrumă activitatea magistraților-asistenți ai secției;
    e) controlează și îndrumă activitatea grefierilor și a celorlalte categorii de personal din cadrul secției;
    f) coordonează activitatea de culegere a datelor statistice referitoare la activitatea secției și de întocmire a lucrărilor solicitate cu privire la aceste date;
    g) păstrează fondul juridic documentar al secției.
    (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător magistratului-asistent-șef prevăzut la art. 69 alin. (2).


    Articolul 72
    (1) Magistrații-asistenți din cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție participă la ședințele de judecată ale secțiilor și duc la îndeplinire orice alte sarcini încredințate de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de vicepreședinți sau de președintele de secție. (2) Magistrații-asistenți-șefi și magistrații-asistenți repartizați la Secțiile Unite participă, conform desemnării, în condițiile legii, la ședințele de judecată ale Secțiilor Unite, ale Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și ale completurilor de 5 judecători. (3) Magistrații-asistenți care participă la ședințele de judecată au și următoarele atribuții:
    a) iau măsuri, din dispoziția președintelui completului de judecată, pentru efectuarea de către grefierul de ședință și arhivă a tuturor lucrărilor necesare bunei desfășurări a ședinței de judecată;
    b) îndrumă activitatea grefierului de ședință;
    c) în cauzele supuse prevederilor art. 493 din Codul de procedură civilă, întocmesc raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, conform desemnării făcute de președintele completului de judecată;
    d) în cazul magistraților-asistenți ai Secției penale, verifică îndeplinirea procedurii de comunicare din cadrul recursului în casație, conform desemnării și, în cazul în care constată că procedura de comunicare nu este îndeplinită sau nu este completă, îndeplinesc sau completează, după caz, procedura de comunicare, potrivit art. 439 alin. (5) din Codul de procedură penală, dispunând efectuarea comunicărilor de către grefierul de ședință;
    e) după deschiderea dezbaterilor, anunță cauzele în ordinea stabilită de președintele completului de judecată, fac apelul părților și al celorlalte persoane citate, referă asupra modului în care s-a efectuat procedura de citare și asupra îndeplinirii celorlalte măsuri dispuse, referă, pe scurt, asupra obiectului cauzei și stadiului în care se află judecata;
    f) consemnează, pentru fiecare dosar în parte, susținerile orale ale părților și ale procurorului, precum și măsurile dispuse de instanță;
    g) sub îndrumarea președintelui completului de judecată, asigură, pentru deliberare, consultarea actelor normative necesare și informații privitoare la jurisprudență și doctrină;
    h) redactează încheierile, cu excepția încheierilor de ședință;
    i) participă cu vot consultativ la deliberări;
    j) în cazul magistraților-asistenți ai Secției I civile, Secției a II-a civile, Secției de contencios administrativ și fiscal, completurilor de 5 judecători în materie civilă, completurilor pentru soluționarea recursurilor în interesul legii în materie civilă și completurilor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, semnează minuta;
    k) notează în evidența secției soluțiile importante sau de principiu și temeiurile de drept ale acestora, conform desemnării președintelui completului de judecată;
    l) redactează hotărâri, conform repartizării președintelui completului de judecată, cu respectarea termenelor legale;
    m) coordonează și verifică redactarea proiectelor actelor de procedură întocmite de către grefierul de ședință;
    n) verifică înregistrările în sistem informatic și asigură remedierea deficiențelor constatate.


    Articolul 73
    (1) Cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru ședința de judecată la care sunt programați să participe, magistrații-asistenți verifică lista dosarelor aflate pe rol. (2) Listele sunt întocmite de grefier, cu respectarea dispozițiilor art. 215 din Codul de procedură civilă sau, după caz, ale art. 361 din Codul de procedură penală. (3) Magistratul-asistent asigură:
    a) transmiterea, prin intermediul grefierului de ședință, a listei dosarelor aflate pe rol judecătorilor care compun completul de judecată și procurorului, de îndată ce a fost verificată;
    b) completarea condicii de ședință cu cel puțin 24 de ore înainte de ziua ședinței de judecată.


    Articolul 74

    Grefierul de ședință care a preluat din arhivă dosarele pentru ședința de judecată restituie arhivei dosarele amânate, sub semnătură.


    Articolul 75

    În ședințele de judecată magistrații-asistenți poartă robă de culoare neagră.


    Capitolul XI Grefierii Înaltei Curți de Casație și Justiție

    Articolul 76

    În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează un corp de grefieri, format din prim-grefieri, grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari și grefieri registratori, cu studii superioare sau cu studii medii.


    Articolul 77

    Repartizarea grefierilor în secții, la Secțiile Unite, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, precum și în alte compartimente se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 78

    Grefierii exercită atribuțiile stabilite prin fișele posturilor, conform legii și prezentului regulament.


    Articolul 79
    (1) Grefierii de ședință au următoarele atribuții: 1. anterior ședințelor de judecată:
    a) preiau dosarele care au termen de judecată în ședința pentru care au fost programați și le prezintă magistratului-asistent cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru termenul de judecată;
    b) calculează, sub îndrumarea magistratului-asistent, taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar;
    c) efectuează comunicările privind pregătirea dosarului, din dispoziția completului, sub îndrumarea magistratului-asistent;
    d) întocmesc citații, adrese și alte acte de procedură, potrivit legii;
    e) verifică regularitatea îndeplinirii procedurii de citare, depunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, efectuarea comunicării actelor de procedură și menționează rezultatul verificărilor în cuprinsul listei de ședință pe care o predau magistratului-asistent cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru termenul de judecată;
    f) urmăresc atașarea la dosar de către arhivă a dovezilor de citare a părților și de comunicare a actelor, a corespondenței, a memoriilor, a notelor scrise și a oricăror altor înscrisuri;
    g) întocmesc lista dosarelor aflate pe rol;
    h) asigură afișarea listei dosarelor la ușa sălii de ședință cu cel puțin o oră înainte de începerea ședinței de judecată, în cauzele supuse Codului de procedură civilă, și cu 24 de ore înaintea termenului de judecată, în cauzele supuse Codului de procedură penală;
    i) efectuează lucrările necesare bunei desfășurări a ședinței de judecată, sub îndrumarea magistratului-asistent;
    j) în cauzele supuse prevederilor art. 493 din Codul de procedură civilă comunică raportul asupra admisibilității în principiu a recursului;
    k) în cazul recursului în casație, efectuează comunicările dispuse de magistratul-asistent, conform art. 439 alin. (5) din Codul de procedură penală;
    l) verifică buna funcționare a echipamentelor informatice, precum și a echipamentului de înregistrare din sala de ședință și, în cazul în care constată neregularități, le aduc de îndată la cunoștința magistratului-asistent și sesizează compartimentul de specialitate, în vederea remedierii în timp util a deficiențelor constatate;
    2. în timpul ședințelor de judecată:
    a) primesc înscrisurile depuse în timpul ședinței de judecată, asigură consultarea acestora și le atașează la dosarul cauzei;
    b) consemnează în caietul grefierului, numerotat și semnat, pentru fiecare dosar în parte, datele necesare în vederea întocmirii încheierii de ședință;
    c) realizează toate operațiunile de utilizare a mijloacelor de înregistrare a ședinței de judecată;
    3. după ședințele de judecată:
    a) cel mai târziu în ziua următoare ședinței de judecată: (i) completează în programul ECRIS, în integralitate - conform minutelor hotărârilor - soluțiile pronunțate în dosarele în care a fost finalizată judecata, precum și termenele și măsurile dispuse de instanță prin încheiere în cazul dosarelor în care nu a fost finalizată judecata;(ii) imprimă condica de ședință pe care o semnează pentru conformitate și o prezintă, spre verificare și semnare, magistratului-asistent.
    b) întocmesc încheierile de ședință și pot redacta proiecte de hotărâri, sub îndrumarea magistratului-asistent;
    c) efectuează comunicarea hotărârilor judecătorești și a celorlalte acte de procedură, conform legii;
    d) introduc în sistemul ECRIS hotărârile pronunțate, ulterior obținerii tuturor semnăturilor și transmiterii acestora în format electronic de către tehnoredactor.
    (2) Grefierii de ședință întocmesc corespondența în legătură cu dosarele, sub îndrumarea magistratului-asistent.


    Capitolul XII Compartimentele din structura Înaltei Curți de Casație și Justiție

    Secţiunea 1 Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică

    Articolul 80

    Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică funcționează în subordinea președintelui și în coordonarea unuia dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 81
    (1) Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică este condusă de un director, numit de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre magistrații-asistenți ai acesteia. (2) În structura Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică funcționează următoarele compartimente:
    a) Serviciul legislație, studii și documentare;
    b) Serviciul informatică juridică.
    (3) Biblioteca Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează în cadrul Serviciului legislație, studii și documentare. (4) În cadrul Serviciului legislație, studii și documentare funcționează Compartimentul pentru studiul și unificarea jurisprudenței.


    Articolul 82

    Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică este încadrată cu magistrat-asistent-șef, magistrați-asistenți, personal auxiliar de specialitate și personal de specialitate informatică, stabilit prin statul de funcții.


    Articolul 83

    Serviciul legislație, studii și documentare are următoarele atribuții:
    a) elaborează proiectele de regulamente și de alte acte normative care se adoptă de Înalta Curte de Casație și Justiție;
    b) analizează și formulează puncte de vedere, precum și observații și propuneri cu privire la proiectele de acte normative inițiate de alte autorități publice și transmise Înaltei Curți de Casație și Justiție în acest scop;
    c) asigură selectarea și rezumarea deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea publicării lor pe pagina de internet a acesteia și în culegeri de jurisprudență sau alte publicații ale Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    d) prin Compartimentul pentru studiul și unificarea jurisprudenței, efectuează studiul deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea identificării jurisprudenței neunitare și înștiințează președintele și vicepreședinții instanței în legătură cu aceasta;
    e) asigură publicarea deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție pe pagina de internet a acesteia, în format integral, anonimizat;
    f) realizează studii referitoare la problemele de drept ivite în aplicarea legislației;
    g) asigură evidența legislației, a jurisprudenței și a doctrinei;
    h) asigură păstrarea colecției Monitorul Oficial al României și completarea acestei colecții pe măsura publicării de noi acte normative, precum și accesul la Monitorul Oficial al României în format electronic;
    i) asigură funcționarea bibliotecii Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    j) gestionează fondul de carte al bibliotecii Înaltei Curți de Casație și Justiție și asigură completarea acestuia;
    k) gestionează la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție sistemul software integrat pentru biblioteci.


    Articolul 84

    Serviciul informatică juridică este încadrat cu un informatician-șef și specialiști IT și are următoarele atribuții:
    a) asigură conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție suport de specialitate în organizarea, coordonarea și implementarea măsurilor pentru dezvoltarea infrastructurilor tehnologice și de comunicații;
    b) implementează tehnici și metode noi de exploatare, administrare și întreținere a produselor și serviciilor informatice, în vederea dezvoltării unui sistem de informatică juridică modern;
    c) elaborează norme, proceduri de utilizare, protecție și securitate a datelor informatice și coordonează administrarea și exploatarea eficientă și securizată a produselor și serviciilor informatice în sistemul juridic;
    d) proiectează și implementează aplicații și baze de date și coordonează întreținerea acestora în sistemul informatic al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    e) coordonează procesul specific instanțelor judecătorești privitor la crearea și exploatarea sistemului de evidență, gestionare, arhivare și circulație a documentelor și dosarelor;
    f) face propuneri în vederea stabilirii obiectivelor de investiții privind produsele și serviciile informatice, în conformitate cu strategia de informatizare a justiției;
    g) participă la elaborarea documentației de achiziții și la evaluarea ofertelor în procedurile de achiziții de produse și servicii informatice pentru sistemul informatic al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    h) participă la recepționarea produselor și a serviciilor achiziționate și la derularea contractelor de achiziții ale produselor și serviciilor informatice pentru sistemul informatic al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    i) asigură asistența tehnică de specialitate pentru eficienta exploatare a produselor și serviciilor informatice, precum și a Monitorului Oficial al României în format electronic în Înalta Curte de Casație și Justiție;
    j) asigură publicarea pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție a informațiilor de interes public și a evidenței posturilor vacante de judecător.


    Articolul 85

    Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică efectuează toate lucrările dispuse de președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție și îndeplinește orice alte sarcini încredințate de aceștia.


    Articolul 86

    Atribuțiile personalului Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică se stabilesc prin fișa fiecărui post.


    Secţiunea a 2-a Cancelaria

    Articolul 87
    (1) Cancelaria Înaltei Curți de Casație și Justiție este condusă de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. (2) În cadrul Cancelariei funcționează cabinetele președintelui, vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție și prim-magistratului-asistent, Compartimentul de statistică, Secretariatul Colegiului de conducere, Compartimentul juridic, Compartimentul de relații internaționale.


    Articolul 88
    (1) Cancelaria Înaltei Curți de Casație și Justiție se compune din magistrați-asistenți, personal auxiliar de specialitate, personal conex, funcționari publici, personal contractual, stabiliți prin statul de funcții. (2) Personalul din Cancelaria Înaltei Curți de Casație și Justiție este subordonat președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și vicepreședinților și este coordonat de prim-magistratul-asistent. (3) Atribuțiile personalului Cancelariei se stabilesc prin fișa fiecărui post.


    Secţiunea a 3-a Registraturile și arhivele

    Articolul 89
    (1) Personalul repartizat la Registratura generală a Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:
    a) primește, înregistrează și transmite cabinetelor președintelui, vicepreședinților, președinților de secție și celorlalte compartimente ale instanței, altele decât secțiile, corespondența administrativă;
    b) triază corespondența secțiilor, primită pe adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție, și o predă destinatarilor, pe bază de borderou și sub semnătură;
    c) expediază, prin poștă sau, în cazuri urgente, prin agent procedural, corespondența administrativă, pe bază de evidență;
    d) întocmește lunar situația centralizatoare a sumelor cheltuite pentru expedierea corespondenței;
    e) triază dovezile de citare primite și le direcționează către secții, pe bază de evidență și sub semnătură.
    (2) În cadrul activității prevăzute la alin. (1) se întocmesc și se păstrează:
    a) registrul pentru înregistrarea corespondenței;
    b) borderouri pentru expedieri prin poștă și condici de predare prin agent procedural sau prin poșta specială a corespondenței;
    c) borderouri pentru dovezile de citare primite prin poștă și condici de predare a dovezilor către compartimente.


    Articolul 90
    (1) Personalul repartizat la registraturile și arhivele secțiilor (inclusiv a Secțiilor Unite) are următoarele atribuții:
    a) primește și înregistrează dosarele intrate, ține evidența acestora, precum și a circulației lor;
    b) în cazul persoanelor desemnate cu repartizarea aleatorie a dosarelor, efectuează operațiunile de repartizare aleatorie a dosarelor pe completuri de judecată;
    c) întocmește conceptele și citațiile pentru primul termen de judecată, conform dispoziției președintelui, a vicepreședinților sau, după caz, a președinților de secții, în cazul în care această activitate nu este stabilită de președinte, de vicepreședinți ori, după caz, de președinții de secții în atribuțiile grefierilor de ședință;
    d) pune dosarele la dispoziție părților și avocaților pentru studiu;
    e) pregătește dosarele pentru ședințele de judecată și asigură circulația acestora în cadrul secției, precum și trimiterea lor la instanțe;
    f) întocmește statisticile privind activitatea de judecată;
    g) efectuează comunicările necesare punerii în executare a hotărârilor;
    h) întocmește și eliberează, la solicitarea părților, certificate și copii legalizate de pe hotărâri;
    i) urmărește expedierea citațiilor și a corespondenței în legătură cu dosarele;
    j) informează persoanele venite la arhive asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea sunt direct interesate;
    k) ține evidența timbrului judiciar și a taxelor judiciare de timbru.
    (2) Înregistrările în registrele și condicile existente la nivelul fiecărei secții și al completurilor de 5 judecători se țin, de regulă, în sistem informatizat. La sfârșitul fiecărei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport extern, conform instrucțiunilor de exploatare a bazei informatice. (3) Evidențele în sistem informatizat se păstrează și pe suport hârtie, prin listarea înregistrărilor din 3 în 3 luni și legarea lor în mape distincte. (4) În cazul în care nu este posibilă menționarea datelor în sistem informatizat, evidențele se țin pe suport hârtie, în registrele și condicile prevăzute la art. 91.


    Articolul 91

    Pentru evidența activității Înaltei Curți de Casație și Justiție se întocmesc și se păstrează următoarele registre: 1. Registrul general de dosare al Înaltei Curți de Casație și Justiție; 2. registrele generale de dosare ale secțiilor, completurilor de 5 judecători, completurilor pentru soluționarea recursurilor în interesul legii și completurilor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept; 3. Registrul informativ pentru fiecare secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție și pentru completurile de 5 judecători; 4. Registrul de termene al arhivei pentru fiecare secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție și pentru completurile de 5 judecători; 5. Condica ședințelor de judecată pentru fiecare secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru completurile de 5 judecători, completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii și completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept; 6. Registrul privind măsurile preventive în cursul urmăririi penale pentru Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție; 7. Registrul privind măsurile preventive în procedura camerei preliminare și în cursul judecății pentru Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție și completurile de 5 judecători în materie penală; 8. Registrul de evidență a cererilor privind încuviințarea efectuării perchezițiilor în cursul urmăririi penale pentru Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție; 9. Registrul de evidență a sesizărilor privind supravegherea tehnică și a celor privind reținerea, predarea și percheziționarea trimiterilor poștale pentru Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție; 10. registrele privind cooperarea judiciară în materie penală pentru Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție; 11. Registrul privind confiscarea pentru Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție și completurile de 5 judecători în materie penală; 12. Registrul de evidență a căilor de atac declarate împotriva hotărârilor civile și penale pentru fiecare secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție; 13. Registrul de evidență a redactării hotărârilor pentru fiecare secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru completurile de 5 judecători, completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și Secțiile Unite; 14. Registrul de evidență și punere în executare a hotărârilor penale pentru Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție; 15. Registrul de evidență și punere în executare a hotărârilor penale pronunțate în contestație pentru Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție; 16. Registrul de evidență și punere în executare a hotărârilor civile; 17. Registrul valorilor pentru fiecare secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție; 18. Registrul mijloacelor materiale de probă pentru fiecare secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție; 19. Registrul corpurilor delicte pentru Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție; 20. Registrul de intrare-ieșire a corespondenței administrative pentru fiecare secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru completurile de 5 judecători, completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii și completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept; 21. Registrul de evidență a petițiilor pentru Biroul de informare și relații publice; 22. Registrul de evidență pentru înregistrarea cererilor și răspunsurilor privind accesul la informațiile de interes public pentru Biroul de informare și relații publice; 23. Registrul de control pentru fiecare secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru completurile de 5 judecători, completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii și completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept; 24. Registrul de evidență a cauzelor suspendate pentru fiecare secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție și pentru completurile de 5 judecători; 25. Registrul de avarie; 26. Registrul declarațiilor de avere și registrul declarațiilor de interese; 27. Registrul de evidență a mijloacelor de probă excluse în procedura de cameră preliminară; 28. Registrul privind evidența situației de înlocuire a titularilor completurilor de 5 judecători.


    Articolul 92
    (1) La sfârșitul fiecărui an, după ultima operație în fiecare registru ținut pe suport hârtie se va întocmi un proces-verbal de închidere, care se semnează de președintele secției sau de către unul dintre vicepreședinți, după caz, și de prim-grefier, aplicându-se ștampila instanței. (2) În vederea predării la Compartimentul arhiva generală, toate documentele, registrele și condicile se prelucrează în conformitate cu normele privind activitatea arhivistică. (3) În funcție de necesități, la propunerea prim-magistratului-asistent, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție poate aproba înființarea și păstrarea altor evidențe decât cele prevăzute în prezenta secțiune.


    Articolul 93
    (1) Personalul registraturilor și cel al arhivelor înregistrează dosarele și cererile în ziua depunerii lor și atașează la cereri plicurile în care au fost primite. (2) Corespondența adresată personal sau confidențial președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, vicepreședinților, președinților de secții, judecătorilor, magistraților-asistenți și altor persoane cu funcții de conducere este predată acestora cu plicul nedeschis.


    Articolul 94
    (1) Pe coperta fiecărui dosar se menționează denumirea Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, completul de 5 judecători sau secția competentă -, numărul dat dosarului de către Înalta Curte de Casație și Justiție și alte date de identificare a cauzei și a dosarelor altor instanțe, pe care le cuprinde. (2) Toate filele dosarului sunt cusute și numerotate. (3) După soluționarea definitivă a cauzei se procedează la șnuruirea dosarului și la aplicarea sigiliului, iar pe fața interioară a ultimei coperte se certifică numărul filelor în cifre și în litere.


    Articolul 95
    (1) Dosarele sunt puse la dispoziție părților, reprezentanților acestora, avocaților, experților și interpreților desemnați în cauză pentru studiu, numai în arhivă, după identificarea și notarea numelui și a prenumelui solicitantului, verificându-se actele de identitate, procurile sau delegațiile, precum și integritatea dosarului la restituire, fiind interzisă scoaterea dosarelor din incinta Înaltei Curți de Casație și Justiție. (2) Cererile, cu datele de identificare a solicitantului, se aprobă de persoana care coordonează arhiva, iar cererile formulate de ziariști și reprezentanții mijloacelor de comunicare în masă, inclusiv cererile privind eliberarea de fotocopii din dosare, se aprobă de purtătorul de cuvânt sau, în lipsa acestuia, de înlocuitorul purtătorului de cuvânt, în cazul dosarelor aflate în curs de judecată, cu consultarea președintelui completului de judecată, a președinților de secție sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, după caz. (3) Programul de acces la arhive pentru persoanele prevăzute la alin. (1) și (2) se aprobă de președinții de secții, iar pentru Secțiile Unite, completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție și se afișează la loc vizibil. (4) Dosarelor soluționate definitiv, predate Compartimentului arhiva generală, le sunt aplicabile dispozițiile normelor privind activitatea arhivistică, aprobate de conducerea Arhivelor Naționale.


    Articolul 96

    Dosarele se păstrează în arhivă în ordine numerică sau pe termene de judecată, iar dosarele cărora le sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă se păstrează în arhivă pe completuri și termene de judecată.


    Articolul 97

    Dosarele se restituie arhivelor după redactarea și semnarea încheierilor, sentințelor sau deciziilor, după caz, ori după întocmirea altor lucrări specifice.


    Articolul 98

    Dosarele soluționate se numerotează, se parafează și se sigilează, predându-se Registraturii generale de către arhive în termen de cel mult 3 zile, iar aceasta le expediază instanței căreia îi revin sau, după caz, parchetului, în termen de cel mult 48 de ore.


    Articolul 99

    La arhive se păstrează, în original, câte un exemplar din hotărârile pronunțate la fiecare secție, în mape speciale, în ordine numerică, pe ani. Încheierea în care s-au consemnat dezbaterile, în cazurile în care s-a amânat pronunțarea, precum și încheierile și hotărârile prevăzute la art. 442, 443 și 444 din Codul de procedură civilă, se alătură hotărârii.


    Articolul 100

    Documentele prevăzute la art. 99 se grupează în mape, potrivit nomenclatorului, și se predau la Compartimentul arhiva generală în al doilea an de la constituire, respectiv de la închiderea mapei.


    Articolul 101

    Lucrările și celelalte atribuții prevăzute în prezenta secțiune, care nu revin magistratului-asistent sau grefierului de ședință, se duc la îndeplinire de personalul secției ori de personalul repartizat la Secțiile Unite, completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, potrivit fișei fiecărui post.


    Secţiunea a 4-a Departamentul economico-financiar și administrativ

    Articolul 102

    Departamentul economico-financiar și administrativ funcționează în subordinea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și este coordonat de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 103
    (1) Departamentul economico-financiar și administrativ este condus de un manager economic, numit pe bază de concurs de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile legii. (2) Personalul din cadrul Departamentului economico-financiar și administrativ este încadrat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție pe bază de concurs sau probă practică, în condițiile legii. (3) Departamentul economico-financiar și administrativ este încadrat cu funcționari publici, personal contractual și personal conex, stabiliți prin statul de funcții. (4) Atribuțiile personalului Departamentului economico-financiar și administrativ se stabilesc prin fișa fiecărui post.


    Articolul 104
    (1) Managerul economic este subordonat președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. (2) Managerul economic al Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:
    a) conduce Departamentul economico-financiar și administrativ al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    b) răspunde pentru organizarea și ținerea contabilității financiare și de gestiune potrivit dispozițiilor legale;
    c) îndeplinește, pe baza delegării primite din partea ordonatorului principal de credite, toate atribuțiile acestuia, prevăzute de lege;
    d) organizează elaborarea, fundamentarea și prezentarea la organele abilitate a proiectului de buget anual, la termenele și în condițiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;
    e) urmărește și răspunde de utilizarea cu eficiență a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, potrivit legii;
    f) răspunde de organizarea controlului financiar preventiv;
    g) asigură condițiile necesare implementării și dezvoltării sistemului propriu de control intern managerial;
    h) ia măsuri pentru elaborarea și fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparații curente și capitale ale sediilor și obiectivelor de investiții, urmărește și răspunde de realizarea acestora;
    i) organizează ținerea evidenței imobilelor din proprietatea sau administrarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acesteia;
    j) organizează ținerea la zi a contabilității Înaltei Curți de Casație și Justiție și controlează efectuarea corectă a tuturor operațiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum și întocmirea și prezentarea la termenele stabilite a situațiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    k) coordonează activitatea de administrare a sediilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, stabilind măsuri pentru asigurarea condițiilor materiale în vederea desfășurării corespunzătoare a activității acesteia;
    l) coordonează și avizează lucrările de personal și salarizare;
    m) asigură pregătirea și perfecționarea profesională a personalului din cadrul Departamentului economico-financiar și administrativ, luând măsurile care se impun;
    n) evaluează anual, potrivit legii, performanțele profesionale individuale ale personalului din subordine;
    o) îndeplinește orice alte sarcini în domeniul său de activitate, dispuse de președintele sau vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 105
    (1) În structura Departamentului economico-financiar și administrativ funcționează:
    a) Serviciul financiar-contabil;
    b) Serviciul administrativ;
    c) Biroul resurse umane.
    (2) În cadrul Serviciului administrativ funcționează Biroul administrativ și aprovizionare și Biroul auto. (3) În cadrul Serviciului financiar-contabil funcționează compartimentele financiar-contabil și salarizare. (4) Serviciile din cadrul Departamentului economico-financiar și administrativ sunt conduse de șefi serviciu, iar birourile, de șefi birou.


    Articolul 106

    Departamentul economico-financiar și administrativ al Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:
    a) întocmește lucrările privind elaborarea și fundamentarea proiectului bugetului anual al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    b) urmărește execuția bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    c) asigură evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale;
    d) efectuează operațiunile contabile privind evidența patrimoniului, activitatea de administrare și inventariere a acestuia, casarea și declasarea activelor fixe și a celorlalte bunuri;
    e) întocmește situațiile financiare lunare, trimestriale și anuale și le transmite Ministerului Finanțelor Publice la termenele stabilite, potrivit dispozițiilor legale în vigoare;
    f) organizează activitatea casieriei în conformitate cu prevederile legale; efectuează toate plățile în numerar privind operațiunile curente;
    g) asigură calculul și efectuează plata cheltuielilor de delegare, detașare, a avansurilor spre decontare, a garanțiilor gestionare și altele, urmărind justificarea și decontarea lor la termen;
    h) întocmește planul anual de achiziții și documentele prevăzute de lege în vederea derulării procedurilor de achiziții;
    i) urmărește execuția și decontarea lucrărilor de investiții, reparații capitale sau curente, pe baza situațiilor de lucrări;
    j) elaborează proiectele statelor de funcții și de personal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    k) gestionează dosarele profesionale ale personalului și întocmește dosarele de pensionare;
    l) efectuează demersurile necesare declanșării și organizării examenelor sau concursurilor de recrutare, definitivare, avansare, promovare a personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție, transformării posturilor, încetării activității personalului;
    m) stabilește drepturile de personal, întocmește și transmite declarațiile privind obligațiile fiscale aferente drepturilor salariale;
    n) realizează activitatea de aprovizionare și transport, precum și alte prestații administrative necesare pentru funcționarea corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cum sunt reparațiile curente, curățenia și paza;
    o) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege ori stabilite de președintele sau vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile legii.


    Secţiunea a 5-a Biroul de informare și relații publice

    Articolul 107
    (1) Biroul de informare și relații publice asigură legăturile Înaltei Curți de Casație și Justiție cu publicul și cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenței activității judiciare, în condițiile stabilite de lege. (2) Biroul de informare și relații publice funcționează în subordinea unuia dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 108
    (1) Biroul de informare și relații publice este condus de un judecător desemnat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu acordul prealabil al acestuia, care îndeplinește și rolul de purtător de cuvânt, sau de un absolvent al unei facultăți de jurnalism ori specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen. În funcție de volumul de activitate al judecătorului desemnat să conducă Biroul de informare și relații publice, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul Colegiului de conducere, poate dispune degrevarea parțială sau totală a acestuia de atribuțiile ce îi revin ca judecător. (2) Biroul de informare și relații publice se încadrează cu personalul prevăzut prin statul de funcții. (3) Atribuțiile personalului Biroului de informare și relații publice se stabilesc prin fișa fiecărui post.


    Articolul 109
    (1) Biroul de informare și relații publice are următoarele atribuții:
    a) asigură primirea și rezolvarea solicitărilor privind informațiile de interes public;
    b) asigură organizarea și funcționarea punctului de informare-documentare, potrivit legii;
    c) ține evidența răspunsurilor și a chitanțelor remise de solicitanți privind plata costurilor de copiere a materialelor solicitate;
    d) elaborează anual raportul Înaltei Curți de Casație și Justiție privind accesul la informațiile de interes public;
    e) furnizează ziariștilor, prompt și complet, orice informație de interes public care privește activitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    f) acordă, fără discriminare, în termen de cel mult două zile de la înregistrare, acreditarea ziariștilor și a reprezentanților mijloacelor de comunicare în masă;
    g) asigură, periodic sau de fiecare dată când activitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție prezintă un interes public imediat, difuzarea de comunicate, informări de presă, organizarea de conferințe de presă, interviuri sau briefinguri.
    (2) Biroul de informare și relații publice efectuează toate lucrările privind accesul la informațiile de interes public și relațiile cu mijloacele de comunicare în masă dispuse de președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție și îndeplinește orice alte sarcini încredințate de aceștia.


    Secţiunea a 6-a Compartimentul relații internaționale

    Articolul 110

    Compartimentul relații internaționale funcționează în cadrul Cancelariei.


    Articolul 111
    (1) Compartimentul relații internaționale se încadrează cu personalul prevăzut prin statul de funcții. (2) Atribuțiile personalului Compartimentului relații internaționale se stabilesc prin fișa fiecărui post.


    Articolul 112

    Compartimentul relații internaționale are următoarele atribuții:
    a) îndeplinește lucrările de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul relațiilor internaționale;
    b) duce la îndeplinire toate dispozițiile primite de la președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție în domeniul cooperării internaționale;
    c) asigură cooperarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu instituții din străinătate;
    d) asigură întocmirea și expedierea corespondenței cu străinătatea;
    e) pregătește materialele documentare pentru delegațiile Înaltei Curți de Casație și Justiție care se deplasează în străinătate;
    f) asigură obținerea pașapoartelor și a vizelor pentru deplasări în străinătate;
    g) organizează acțiunile de protocol ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și asigură traducerea simultană în cadrul acestora;
    h) asigură primirea și însoțirea delegațiilor străine și din țară în cadrul programului aprobat de președintele sau vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    i) asigură traducerea corespondenței cu străinătatea, a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, a rapoartelor primite de la organizațiile internaționale și a materialelor pentru delegațiile Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    j) efectuează orice alte lucrări și îndeplinește toate sarcinile în domeniul relațiilor internaționale, dispuse de președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Secţiunea a 7-a Compartimentul juridic

    Articolul 113

    Compartimentul juridic funcționează în cadrul Cancelariei.


    Articolul 114

    În cadrul Compartimentului juridic al Înaltei Curți de Casație și Justiție își desfășoară activitatea consilieri juridici, care au calitatea de funcționari publici.


    Articolul 115

    Compartimentul juridic are următoarele atribuții:
    a) reprezintă Înalta Curte de Casație și Justiție în fața instanțelor judecătorești și a altor organe jurisdicționale, pe baza delegației date de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, asigurând apărarea;
    b) redactează, în termenele procedurale, cererile de chemare în judecată, întâmpinările, concluziile scrise și cererile privind exercitarea căilor de atac, în dosarele în care Înalta Curte de Casație și Justiție este parte;
    c) întocmește orice alte acte procedurale legate de reprezentarea și apărarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în fața instanțelor judecătorești și a altor organe jurisdicționale;
    d) ține evidența hotărârilor judecătorești privind obligațiile stabilite în sarcina Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarele având ca obiect acțiuni promovate de personalul Înaltei Curți de Casație și Justiție, informează președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la acestea și le transmite, în copie, spre executare Departamentului economico-financiar și administrativ;
    e) participă în comisiile constituite la nivelul sau cu participarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea desfășurării examenelor ori a concursurilor pentru ocuparea posturilor din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în cazurile în care, potrivit legii, membrii comisiilor pot avea calitatea de funcționari publici;
    f) verifică și avizează, sub aspectul legalității, contractele de achiziție publică, sub coordonarea Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică;
    g) verifică, avizează sau întocmește lucrările în domeniul achizițiilor publice, care implică specializarea juridică, sub coordonarea Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică;
    h) participă în calitate de experți în comisiile constituite în temeiul legislației privind achizițiile publice;
    i) avizează, sub aspectul legalității, ordinele emise de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub coordonarea Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică;
    j) efectuează toate lucrările dispuse de președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție și îndeplinește orice alte sarcini încredințate de aceștia în domeniul său de activitate.


    Articolul 116

    Atribuțiile personalului Compartimentului juridic se stabilesc prin fișa fiecărui post.


    Secţiunea a 8-a Compartimentul arhivă generală

    Articolul 117

    Compartimentul arhivă generală funcționează în subordinea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 118

    Compartimentul arhivă generală este încadrat cu funcționari publici numiți de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție pe bază de concurs, în condițiile legii.


    Articolul 119
    (1) Atribuțiile Compartimentului arhivă generală sunt stabilite în acord cu normele privind activitatea arhivistică, aprobate de conducerea Arhivelor Naționale. (2) Atribuțiile personalului Compartimentului arhivă generală se stabilesc prin fișa fiecărui post.


    Articolul 120
    (1) La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție se constituie Comisia de selecționare a documentelor, compusă din președinte, secretar și un număr impar de membri, reprezentând principalele compartimente creatoare de arhivă. (2) Atribuțiile principale ale Comisiei de selecționare a documentelor sunt stabilite prin normele privind activitatea arhivistică, aprobate de conducerea Arhivelor Naționale.


    Secţiunea a 9-a Compartimentul de audit public intern

    Articolul 121

    Compartimentul de audit public intern funcționează în subordinea directă a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, exercitând o funcție distinctă și independentă de activitățile specifice Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 122

    Compartimentul de audit public intern are următoarele atribuții:
    a) elaborează norme metodologice de exercitare a activității de audit public intern specifice Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul Unității Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern din cadrul Ministerului Finanțelor Publice;
    b) elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani, și, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern, pe care le supune aprobării președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    c) efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar și control ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt transparente și sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate;
    d) informează Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern despre recomandările formulate în rapoartele de audit, neînsușite de către conducătorul instituției, precum și despre consecințele neînsușirii acestora;
    e) transmite, la solicitarea Unității Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern, rapoarte periodice privind constatările, concluziile și recomandările rezultate din activitatea de audit intern;
    f) elaborează raportul anual al activității de audit public intern, în conformitate cu structura minimală stabilită de Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern;
    g) în cazul identificării unor iregularități sau posibile prejudicii, le aduce la cunoștința președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, în termen de 3 zile lucrătoare de la constatare;
    h) efectuează misiuni de consiliere, potrivit Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare;
    i) desfășoară audit ad-hoc, respectiv misiuni de audit intern cu caracter excepțional, necuprinse în planul anual de audit intern, în baza ordinului de serviciu emis de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    j) exercită alte atribuții prevăzute de lege sau dispuse de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 123
    (1) Compartimentul de audit public intern auditează, cel puțin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
    a) activitățile financiare sau cu implicații financiare desfășurate de Înalta Curte de Casație și Justiție din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanțare externă;
    b) plățile asumate prin angajamente bugetare și legale, inclusiv din fondurile comunitare;
    c) administrarea patrimoniului, precum și vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din patrimoniul Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    d) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare și stabilire a titlurilor de creanță, precum și a facilităților acordate la încasarea acestora;
    e) alocarea creditelor bugetare;
    f) sistemul contabil și fiabilitatea acestuia;
    g) sistemul de luare a deciziilor;
    h) sistemele de conducere și control, precum și riscurile asociate unor astfel de sisteme;
    i) sistemele informatice.
    (2) Personalul din cadrul Compartimentului de audit public intern își desfășoară activitatea potrivit dispozițiilor legale în acest domeniu.


    Secţiunea a 10-a Compartimentul de protecție a muncii

    Articolul 124

    În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție se organizează Compartimentul de protecție a muncii, care cuprinde:
    a) serviciul de securitate a muncii;
    b) serviciul de medicină a muncii.


    Articolul 125
    (1) Serviciul de securitate a muncii îndeplinește funcția de fundamentare a deciziilor în domeniul securității muncii și exercită următoarele atribuții:
    a) evaluează riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională și propune măsurile de prevenire corespunzătoare;
    b) controlează, pe baza programului de activitate, toate locurile de muncă, în scopul prevenirii accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale;
    c) asigură instruirea și informarea personalului în probleme de protecție a muncii;
    d) colaborează cu serviciul de medicină a muncii pentru cunoașterea situației îmbolnăvirilor profesionale, efectuarea de controale comune la locurile de muncă pentru stabilirea factorilor de risc de îmbolnăvire profesională și propune măsurile de securitate corespunzătoare.
    (2) Serviciul de securitate a muncii se încadrează cu personal cu studii superioare tehnice și cu personal cu studii medii tehnice.


    Articolul 126
    (1) Serviciul de medicină a muncii îndeplinește următoarele atribuții:
    a) participă la evaluarea, identificarea și comunicarea riscurilor privind îmbolnăvirile profesionale;
    b) monitorizează starea de sănătate a personalului încadrat, prin controale medicale periodice;
    c) îl consiliază pe președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție în fundamentarea strategiei de securitate și sănătate la locul de muncă.
    (2) Prestarea serviciilor medicale de medicină a muncii se realizează de un medic de medicina muncii, medic de întreprindere, ajutat de un asistent medical, încadrați în statul de funcții și personal al Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 127
    (1) La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție se constituie Comitetul de securitate și sănătate în muncă, care asigură implicarea personalului în elaborarea și aplicarea deciziilor în domeniul protecției muncii. (2) Comitetul de securitate și sănătate în muncă se compune din președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, conducătorul Compartimentului de protecție a muncii, reprezentantul Serviciului de medicină a muncii și 4 reprezentanți ai personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție, desemnați de președintele Curții, după consultarea personalului acesteia. (3) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție este președintele comitetului de securitate și sănătate în muncă. (4) Conducătorul Compartimentului de protecție a muncii asigură secretariatul Comitetului de securitate și sănătate în muncă. (5) Convocarea Comitetului de securitate și sănătate în muncă se face, trimestrial și ori de câte ori este nevoie, de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau de cel puțin o treime din numărul membrilor săi. Convocarea și ordinea de zi a lucrărilor se aduc la cunoștința membrilor Comitetului de securitate și sănătate în muncă cu cel puțin 3 zile înainte. (6) Comitetul de securitate și sănătate în muncă este legal constituit în prezența majorității membrilor săi și adoptă hotărâri cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenți. Lucrările Comitetului de securitate și sănătate în muncă se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de membrii săi. (7) Hotărârile Comitetului de securitate și sănătate în muncă se aduc la cunoștința celor interesați.


    Articolul 128

    Comitetul de securitate și sănătate în muncă exercită următoarele atribuții:
    a) aprobă programul anual de securitate și sănătate în muncă și urmărește aplicarea acestuia, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării măsurilor cuprinse în program;
    b) analizează propunerile personalului privind prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale și verifică eficiența măsurilor luate pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă;
    c) efectuează inspecții proprii privind aplicarea și respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă;
    d) informează inspectoratele teritoriale de protecție a muncii în legătură cu starea protecției muncii în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    e) asigură participarea personalului la luarea unor hotărâri în domeniul protecției muncii.


    Capitolul XIII Vacanța judecătorească

    Articolul 129

    Vacanța judecătorească anuală este de două luni, de la 1 iulie la 31 august.


    Articolul 130
    (1) În perioada vacanței judecătorești se judecă, în toate materiile, numai cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărâre a Colegiului de conducere, adoptată pe baza propunerilor președintelui, ale vicepreședinților sau ale președinților de secții. Extrasele hotărârilor Colegiului de conducere se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție. (2) Colegiul de conducere, la propunerea președinților de secții, stabilește tipurile de obiecte care se vor soluționa în timpul vacanței judecătorești, precum și modalitatea de repartizare a cauzelor înregistrate în timpul vacanței judecătorești, rămase nesoluționate la sfârșitul acesteia, de regulă, prin metoda repartizării ciclice.


    Articolul 131

    Compunerea completurilor speciale care își desfășoară activitatea în timpul vacanței judecătorești se aprobă prin hotărâre a Colegiului de conducere, pe baza propunerilor președinților de secții sau ale vicepreședinților, după caz.


    Articolul 132

    Concediile personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție se efectuează, de regulă, în perioada vacanței judecătorești.


    Articolul 133

    La programarea concediilor de odihnă, în perioada vacanței judecătorești, se urmărește asigurarea personalului necesar pentru soluționarea cauzelor considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile art. 130.


    Capitolul XIV Răspunderea disciplinară

    Articolul 134

    Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și magistrații-asistenți răspund disciplinar în condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.


    Articolul 135

    Personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție răspunde disciplinar în condițiile Legii* privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
    * A se vedea Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.


    Articolul 136
    (1) Funcționarii publici din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție răspund disciplinar pentru abaterile disciplinare și în condițiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (2) Comisia de disciplină din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție se constituie prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Capitolul XV Programul de funcționare al Înaltei Curți de Casație și Justiție în raporturile cu justițiabilii

    Articolul 137
    (1) Programul de funcționare al Înaltei Curți de Casație și Justiție începe, de regulă, la ora 8,00 și se termină la ora 16,00. (2) Pentru motive temeinice președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție pot dispune prelungirea programului, în condițiile prevăzute de lege.


    Articolul 138
    (1) Ședințele de judecată încep, de regulă, la ora 9,00. În cazuri justificate pot fi stabilite ședințe de judecată succesive sau în cursul după-amiezii. (2) Ora pentru chemarea părților în fața instanței se stabilește în funcție de programarea ședințelor de judecată. (3) În cazul amânării judecății, atunci când părțile convin, instanța poate stabili o oră de strigare a dosarului pentru termenul următor.


    Articolul 139
    (1) Arhivele Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt deschise zilnic pentru public cel puțin patru ore. (2) Programul de acces la arhive se aprobă de președinții de secții, iar pentru Secțiile Unite, completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție și se afișează la loc vizibil.


    Articolul 140
    (1) Cererile și actele se depun de către persoanele interesate la Registratura generală a Înaltei Curți de Casație și Justiție. (2) Pentru obținerea de informații persoanele interesate se pot adresa Registraturii generale și arhivelor Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Articolul 141

    Regulile de conduită în incinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și îndrumările către compartimentele care au relații cu publicul se afișează la loc vizibil.


    Articolul 142
    (1) Accesul publicului în incinta Înaltei Curți de Casație și Justiție este permis după 30 de minute de la începerea programului, iar în sălile de judecată, cu cel puțin 30 de minute înainte de deschiderea ședințelor de judecată. (2) Publicul nu are acces în birourile judecătorilor și în alte birouri decât cele care au relații cu publicul, precum și în incinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, după terminarea programului de funcționare.


    Articolul 143

    Personalul auxiliar de specialitate, precum și personalul economico-financiar și administrativ au obligația de a purta ecuson în incinta Înaltei Curți de Casație și Justiție.


    Capitolul XVI Dispoziții finale

    Articolul 144

    Judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, magistraților-asistenți și celorlalte persoane încadrate la Înalta Curte de Casație și Justiție li se interzice divulgarea informațiilor clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu.


    Articolul 145
    (1) Fișele posturilor pentru magistrații-asistenți, personalul auxiliar de specialitate și celelalte categorii de personal se întocmesc de conducătorul compartimentului, se aprobă de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție și se aduc la cunoștință personalului, sub semnătură. (2) Fișele posturilor se actualizează ori de câte ori intervin modificări ale atribuțiilor.


    Articolul 146
    (1) În cursul lunii ianuarie a fiecărui an se face evaluarea activității din anul precedent a personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu excepția judecătorilor și a magistraților-asistenți, a căror activitate se evaluează potrivit Regulamentului privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor și Regulamentului privind evaluarea activității profesionale a magistraților-asistenți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. (2) Personalul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu excepția judecătorilor, poate fi avansat în grade și trepte profesionale, precum și în funcții de conducere, potrivit legii, pe baza rezultatelor obținute în activitatea profesională și a aptitudinilor dovedite, confirmate de șefii ierarhici.


    Articolul 147

    Dispozițiile prezentului regulament se completează cu prevederile Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, și ale celorlalte regulamente adoptate în aplicarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care aceste prevederi nu sunt contrare dispozițiilor legale privind Înalta Curte de Casație și Justiție și dispozițiilor cuprinse în prezentul regulament.


    Articolul 148
    (1) Prin derogare de la dispozițiile art. 147 din prezentul regulament, dispozițiile art. 102 alin. (1),(2) și (5), art. 110 alin. (4),(5),(7),(8) și (9) și art. 131 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, nu se aplică la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție. (2) Cauzele având ca obiect cererile, propunerile, plângerile sau contestațiile date prin lege în competența judecătorului de drepturi și libertăți se înregistrează în sistemul ECRIS ca dosare distincte. (3) Planificarea de permanență se realizează pentru fiecare zi, pe materii, cel puțin lunar. (4) Incidentele procedurale se soluționează, de regulă, în ziua în care au fost invocate. (5) În situația în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluționarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor prevăzuți în planificarea de permanență de la termenul de judecată stabilit în cauză. Dacă în cauză nu este stabilit termenul de judecată, soluționarea incidentelor procedurale se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor prevăzuți în planificarea de permanență din ziua în care acestea au fost invocate. (6) În cazul în care după soluționarea incidentelor procedurale conform alin. (5) din prezentul articol se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau a judecătorilor care au soluționat incidentele procedurale. (7) În caz de absență, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea judecătorilor din planificarea de permanență, după cum urmează:
    a) pentru dosarele care au termen de judecată, înlocuirea judecătorului se face cu judecătorii din planificarea de permanență de la termenul de judecată acordat în cauză;
    b) pentru dosarele care nu au termen de judecată, înlocuirea judecătorului se face cu judecătorii din planificarea de permanență de la ședința de judecată următoare actului de procedură ce trebuie îndeplinit în dosar;
    c) pentru toate situațiile de înlocuire se va întocmi proces-verbal.
    (8) Hotărârile judecătorești pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție se tehnoredactează integral cu caractere Times New Roman 14, la distanță de un rând, cu alineate la început de paragraf și cu diacritice specifice limbii române. (9) Prin derogare de la dispozițiile art. 147 din prezentul regulament, dispozițiile art. 97 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, nu se aplică la nivelul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție. (10) Cererile de restituire a taxei judiciare de timbru sau a cauțiunii, formulate la nivelul completurilor de 5 judecători, după rămânerea definitivă a hotărârii, se repartizează aleatoriu. (11) Cererile de reexaminare care fac obiectul unor dosare asociate, conform art. 97 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, altele decât cele avute în vedere de alin. (5) al aceluiași articol, se trimit completului imediat următor celui care a pronunțat hotărârea atacată. (12) Pentru cererile de sesizare a Curții Constituționale cu excepții de neconstituționalitate, formulate în dosarele aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, se creează dosar asociat, de la momentul înregistrării lor. Cererile vor fi soluționate prin încheiere, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (4) și (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.


    Articolul 149

    Dispozițiile prezentului regulament privind managerul economic se aplică începând cu 1 ianuarie 2005. Până la această dată, atribuțiile care revin, potrivit prezentului regulament, managerului economic al Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercită de către directorul economic.


    Articolul 150
    (1) Prezentul regulament intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. (2) Pe aceeași dată Regulamentul din 1 ianuarie 1999 de organizare și funcționare a Curții Supreme de Justiție, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 18 ianuarie 1999, se abrogă.

    ----