ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*)
privind regimul drumurilor
(actualizată la data de 1 ianuarie 2001*)
EMITENT
  • GUVERNUL




  • ----------
    **) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 82 din 15 aprilie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 22 aprilie 1998, dându-se textelor o noua numerotare.
    Ordonanţa Guvernului nr. 43 din 28 august 1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 29 august 1997. Notă

    ──────────


    Capitolul I Dispoziţii generale


    Secţiunea I Domeniul drumurilor


    Articolul 1

    (1) Regimul drumurilor reglementează în mod unitar administrarea drumurilor publice şi private, dobândirea şi folosirea terenurilor, conducerea, coordonarea şi controlul activităţilor în legătura cu drumurile publice. Administrarea drumurilor publice şi private are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, întreţinerea şi exploatarea drumurilor.
    (2) Prevederile prezentei ordonanţe se aplica integral tuturor drumurilor publice si, parţial, drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice.


    Articolul 2

    (1) Drumurile fac parte din sistemul naţional de transport.
    (2) Drumurile sunt cai de comunicaţie terestra special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi pietonilor.
    (3) Fac parte integrantă din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcţiile de apărare şi consolidare, trotuarele, pistele pentru ciclişti, locurile de parcare, oprire şi staţionare, indicatoarele de semnalizare rutieră şi alte dotări pentru siguranţa circulaţiei, terenurile şi plantaţiile care fac parte din zona drumului, mai puţin zonele de protecţie.
    (4) De asemenea, se considera ca făcând parte din drum clădirile de serviciu şi orice alte construcţii, amenajări sau instalaţii destinate apărării sau exploatării drumurilor, inclusiv terenurile necesare aferente.


    Secţiunea a II-a Clasificarea şi încadrarea drumurilor


    Articolul 3

    Din punct de vedere al destinaţiei, drumurile se împart în:
    a) drumuri publice - obiective de utilitate publică destinate circulaţiei rutiere, în scopul satisfacerii cerinţelor de transport unitar ale economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare a tarii. Acestea sunt proprietate publică;
    b) drumuri de utilitate privată - destinate satisfacerii cerinţelor proprii de transport rutier în activităţile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale şi altora asemenea, de acces în incinte, ca şi cele din interiorul acestora, precum şi cele pentru organizările de şantier; ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.


    Articolul 4

    Din punct de vedere al circulaţiei, drumurile se împart în:
    a) drumuri deschise circulaţiei publice, care cuprind toate drumurile publice şi acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivele turistice ori alte obiective la care publicul are acces;
    b) drumuri închise circulaţiei publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces.


    Articolul 5

    Din punct de vedere funcţional şi administrativ-teritorial, în ordinea importantei, drumurile publice se împart în următoarele categorii;
    a) drumuri de interes naţional;
    b) drumuri de interes judeţean;
    c) drumuri de interes local.


    Articolul 6

    (1) Drumurile de interes naţional aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind drumurile naţionale, care asigura legăturile cu Capitala tarii, cu reşedinţele de judeţ, cu obiectivele de interes strategic naţional, între ele, precum şi cu ţările vecine, şi pot fi:
    - autostrăzi;
    - drumuri expres;
    - drumuri naţionale europene (E);
    - drumuri naţionale principale;
    - drumuri naţionale secundare.
    (2) Încadrarea în aceste categorii se face de către Ministerul Transporturilor, cu excepţia drumurilor naţionale europene, a căror încadrare se stabileşte potrivit acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
    (3) Propunerile de clasificare a drumurilor naţionale în categoria drumurilor naţionale europene (E) se fac de către Ministerul Transporturilor.


    Articolul 7

    Drumurile de interes judeţean fac parte din proprietatea publică a judeţului şi cuprind drumurile judeţene, care asigura legătura între:
    - reşedinţele de judeţ cu municipiile, cu oraşele, cu reşedinţele de comuna, cu staţiunile balneoclimaterice şi turistice, cu porturile şi aeroporturile, cu obiectivele importante, legate de apărarea tarii, şi cu obiectivele istorice importante;
    - oraşe şi municipii;
    - reşedinţe de comuna.


    Articolul 8

    Drumurile de interes local aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul căreia se afla şi cuprind:
    a) drumurile comunale, care asigura legăturile:
    - între reşedinţa de comuna cu satele componente sau alte sate;
    - între oraşul cu satele care îi aparţin, precum şi cu alte sate;
    - între sate;
    b) drumurile vicinale sunt drumuri ce deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora;
    c) străzile sunt drumuri publice din interiorul localităţilor, indiferent de denumire: strada, bulevard, cale, chei, splai, sosea, alee, fundătura, uliţă etc.


    Articolul 9

    Străzile din localităţile urbane se clasifica în raport cu intensitatea traficului şi cu funcţiile pe care le îndeplinesc, astfel:
    a) străzi de categoria I - magistrale, care asigura preluarea fluxurilor majore ale oraşului pe direcţia drumului naţional ce traversează oraşul sau pe direcţia principala de legătura cu acest drum;
    b) străzi de categoria a II-a - de legătura, care asigura circulaţia majoră între zonele funcţionale şi de locuit;
    c) străzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătura sau magistrale;
    d) străzi de categoria a IV-a - de folosinţa locală, care asigura accesul la locuinţe şi pentru servicii curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus.


    Articolul 10

    Străzile din localităţile rurale se clasifica în:
    a) străzi principale;
    b) străzi secundare.


    Articolul 11

    Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păstrează categoria funcţională din care fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţilor, servind totodată şi ca străzi. Modificarea traseelor acestora, în traversarea localităţilor, se poate face numai cu acordul administratorului drumului respectiv, în concordanta cu planul urbanistic aprobat.


    Articolul 12

    Încadrarea în categorii funcţionale a drumurilor naţionale, judeţene şi comunale se face prin hotărâre a Guvernului, iar a drumurilor vicinale şi a străzilor, prin hotărâre a consiliului judeţean sau local, după caz.


    Articolul 13

    Propunerile de încadrare în drumuri naţionale şi judeţene se fac de către administratorii acestor categorii de drumuri, iar pentru drumurile comunale, de către consiliile locale interesate, prin consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Promovarea propunerilor se face cu avizul Ministerului Transporturilor.


    Capitolul II Administrarea drumurilor


    Secţiunea I Suprafeţele de teren aferente drumurilor publice


    Articolul 14

    Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranţa şi zonele de protecţie.


    Articolul 15

    Ampriza drumului este suprafaţa de teren ocupată de elemente constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de garda, ziduri de sprijin şi alte lucrări de arta.


    Articolul 16

    (1) Zonele de siguranţa sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de cealaltă a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutieră, pentru plantaţie rutieră sau alte scopuri legate de întreţinerea şi exploatarea drumului, pentru siguranţa circulaţiei ori pentru protecţia proprietăţilor situate în vecinătatea drumului. Din zonele de siguranţa fac parte şi suprafeţele de teren destinate asigurării vizibilităţii în curbe şi intersecţii, precum şi suprafeţele ocupate de lucrările de consolidări ale terenului drumului şi altele asemenea. În afară localităţilor, limitele minime ale zonelor de siguranţa a drumurilor, în cale curenta şi aliniament, sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta ordonanţa.
    (2) Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranţa este interzisă.


    Articolul 17

    (1) Zonele de protecţie sunt suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a zonelor de siguranţa, necesare protecţiei şi dezvoltării viitoare a drumului. Limitele zonelor de protecţie sunt prevăzute în anexa nr. 1.
    (2) Zonele de protecţie rămân în gospodărirea persoanelor juridice sau fizice care le au în administrare sau în proprietate, cu obligaţia ca acestea, prin activitatea lor, să nu aducă prejudicii drumului sau derulării în siguranţa a traficului prin:
    a) neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzător;
    b) executarea de construcţii, împrejmuiri sau plantaţii care să provoace înzăpezirea drumului sau să împiedice vizibilitatea pe drum;
    c) executarea unor lucrări care periclitează stabilitatea drumului sau modifica regimul apelor subterane sau de suprafaţa.


    Articolul 18

    Deţinătorii terenurilor din vecinătatea drumurilor publice sunt obligaţi să permită instalarea pe aceste terenuri a panourilor de apărare a drumului contra înzăpezirii, fără a percepe vreo chirie, cu condiţia ca aceasta operaţiune să nu împiedice executarea lucrărilor agricole şi să nu producă degradări culturilor de pe aceste terenuri.


    Articolul 19

    (1) Zona străzilor include partea carosabilă, acostamentele, şanţurile, rigolele, trotuarele, spaţiile verzi, pistele pentru ciclişti, suprafeţele adiacente pentru parcaje, staţionări sau opriri, precum şi suprafeţele de teren necesare amplasării anexelor acestora. Pe sectoarele de străzi fără canalizare, scurgerea apelor trebuie asigurată prin şanţuri amenajate.
    (2) Consiliile locale vor asigura, în intravilan, condiţiile de deplasare a pietonilor şi cicliştilor prin amenajări de trotuare şi piste.
    (3) Zonele de siguranţa şi de protecţie în intravilan se stabilesc prin studii de circulaţie şi prin documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului.
    (4) Pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, distanta între gardurile sau construcţiile situate de o parte şi de alta a drumurilor va fi de minimum 26 m pentru drumurile naţionale, de minimum 24 m pentru drumurile judeţene şi de minimum 20 m pentru drumurile comunale.
    (5) Asigurarea distanţelor minime, stabilite conform alin. (4), se realizează de către administratorii acestor drumuri, numai cu respectarea reglementărilor în vigoare.


    Secţiunea a II-a Administrarea drumurilor


    Articolul 20

    Ministerul Transporturilor este organul administraţiei publice centrale care exercita prerogativele dreptului de proprietate publică a statului în domeniul drumurilor naţionale.


    Articolul 21

    (1) Administrarea drumurilor naţionale se realizează de Administraţia Naţională a Drumurilor, sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale a Drumurilor se va aproba prin hotărâre a Guvernului.
    (2) Sectoarele de drumuri naţionale, incluzând şi lucrările de arta, amenajările şi accesoriile aferente, situate în intravilanul reşedinţelor de judeţe şi al municipiilor, sunt în administrarea consiliilor locale respective.


    Articolul 22

    Administrarea drumurilor judeţene se asigura de către consiliile judeţene, iar a drumurilor de interes local, de către consiliile locale pe raza administrativ-teritorială a acestora. Fac excepţie sectoarele de drumuri judeţene, situate în intravilanul localităţilor urbane, inclusiv lucrările de arta, amenajările şi accesoriile aferente, care vor fi în administrarea consiliilor locale respective.


    Articolul 23

    Administrarea drumurilor de utilitate privată se face de către deţinătorii acestora.


    Secţiunea a III-a Proiectarea şi execuţia lucrărilor de drumuri


    Articolul 24

    La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumurilor se va tine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţională a terenurilor, conservarea şi protecţia mediului înconjurător şi de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, precum şi de normele tehnice în vigoare pentru adaptarea acestora la cerinţele pietonilor, cicliştilor, persoanelor cu handicap şi de vârsta a treia.


    Articolul 25

    Documentaţiile privind proiectarea construcţiei, reabilitarea şi modernizarea drumurilor se întocmesc cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, cu avizele prevăzute în normele metodologice.


    Articolul 26

    Amplasarea unor obiective economice sau de alta natura, care implica modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii de rezistenta a unui drum public se face cu acordul administratorului drumului respectiv, cheltuielile aferente fiind în sarcina celui care a solicitat modificările, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind autorizarea executării construcţiilor.


    Articolul 27

    (1) Intersecţiile între drumuri se realizează denivelat sau la acelaşi nivel, în funcţie de categoriile drumurilor şi de traficul rutier, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Cheltuielile privind aceste lucrări sunt în sarcina celor care au în administrare sau în proprietate drumul pe care se desfăşoară traficul ce impune amenajarea sau modificarea intersecţiei.
    (2) Întreţinerea bretelelor de la intersecţiile denivelate ale drumurilor publice este în sarcina administratorului drumului de categorie superioară. Dacă unul dintre drumuri este de utilitate privată, cheltuielile de întreţinere sunt în sarcina administratorului respectiv.


    Articolul 28

    Amenajarea intersecţiilor la acelaşi nivel între doua sau mai multe drumuri se face cu asigurarea priorităţii pentru circulaţia care se desfăşoară pe drumul de categorie superioară.


    Articolul 29

    Realizarea unei noi intersecţii la acelaşi nivel cu calea ferată sau modificarea unei asemenea intersecţii cu calea ferată este în sarcina solicitantului lucrării.


    Articolul 30

    La amenajarea intersecţiilor între drumurile publice şi dintre acestea cu căile ferate se va obţine şi acordul Ministerului de Interne, prin direcţiile sale de specialitate.


    Articolul 31

    Instalaţiile de semnalizare şi presemnalizare a trecerii la acelaşi nivel între drum şi calea ferată se realizează de către administratorul caii ferate, în funcţie de categoria drumului, traficul rutier, frecventa şi viteza de circulaţie a trenurilor.


    Articolul 32

    (1) Întreţinerea pasajelor denivelate este în sarcina administratorului caii de comunicaţie situate pe pasaj.
    (2) Întreţinerea trecerilor la acelaşi nivel, paza şi securitatea în limitele zonei de siguranţa a caii ferate revin deţinătorilor acestei cai.
    (3) Modificarea cotelor şi declivităţilor pe oricare dintre căile de comunicaţie care se intersectează atrage după sine obligaţia deţinătorului de a suporta costul lucrărilor necesare şi pe cealaltă cale de comunicaţie.
    (4) Pentru poduri, baraje, diguri şi altele asemenea, care cuprind părţi ale mai multor deţinători, sarcinile ce revin fiecăruia dintre aceştia se stabilesc, de comun acord, prin protocol.


    Articolul 33

    Autorităţile administraţiei publice locale împreună cu Poliţia rutieră au obligaţia de a reglementa circulaţia, parcarea, staţionarea şi oprirea pe străzi a vehiculelor. Parcarea se admite, de regula, în locuri special amenajate în afară benzilor de circulaţie şi a trotuarelor, amplasate de comun acord cu Poliţia rutieră. Nu se admite oprirea şi parcarea pe benzile de circulaţie ale drumurilor naţionale şi judeţene.


    Articolul 34

    În zonele protejate ale localităţilor se va urmări descurajarea sau interzicerea circulaţiei de tranzit, în condiţiile legii, prin asigurarea unor trasee de deviere corespunzătoare, cu acordul administratorului drumului şi al Poliţiei rutiere.


    Articolul 35

    În funcţie de intensitatea traficului, drumurile publice vor fi prevăzute cu staţii amenajate în afară fluxului circulaţiei, pentru oprirea mijloacelor de transport în comun. Semnalizarea unitară şi amenajarea acestora se asigura de către consiliile locale în intravilan şi de către consiliile judeţene în extravilan, indiferent de categoria drumului. Amplasarea staţiilor pentru aceste mijloace se stabileşte de administratorul drumului împreună cu Poliţia rutieră, oficiile rutiere judeţene şi deţinătorii vehiculelor de transport în comun. Locurile de parcare şi refugiile de pe autostrăzi vor fi dotate cu utilităţi, telefonie pentru apel de urgenţă şi cu grupuri sanitare.


    Articolul 36

    Pe drumurile publice se vor aplica măsuri de protecţie a mediului, pe baza studiilor de impact asupra mediului înconjurător.


    Articolul 37

    Pentru decongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se vor realiza drumuri de tranzit ocolitoare, situate în afară intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. Accesul spre aceste drumuri se va realiza numai prin intermediul unor artere magistrale care debuşează în intersecţii amenajate corespunzător volumelor de trafic.


    Articolul 38

    Pe sectoarele de drumuri publice, care traversează localităţi rurale, locuitorii sunt obligaţi să întreţină şanţurile, rigolele, podeţele de la intrările în curţi, plantaţiile şi trotuarele sau căile pietonale din dreptul locuinţelor şi al terenurilor pe care le deţin. Supravegherea îndeplinirii sau a neîndeplinirii acestor obligaţii revine autorităţilor administraţiei publice locale.


    Articolul 39

    În vederea asigurării materialelor necesare construirii, modernizării, reparării şi întreţinerii drumurilor publice, administratorii pot deschide şi exploata cariere, balastiere şi altele asemenea, în condiţiile legii.


    Secţiunea a IV-a Condiţii de exploatare a drumurilor


    Articolul 40

    (1) Drumurile trebuie să fie menţinute de către administratorul drumului în starea tehnica corespunzătoare desfăşurării traficului în condiţii de siguranţa.
    (2) Limitele greutăţilor maxime autorizate pe osie şi ale gabaritelor, precum şi condiţiile impuse vehiculelor admise în circulaţie pe drumurile publice sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta ordonanţa*).
    ----------
    Alin. (2) al art. 40 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA nr. 132 din 31 august 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 3 septembrie 2000.
    (3) Lista cuprinzând drumurile publice, cu limitele greutăţilor maxime autorizate pentru vehicule de transport marfa, va fi stabilită anual prin ordin al ministrului transporturilor*).
    ----------
    Alin. (3) al art. 40 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA nr. 132 din 31 august 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 3 septembrie 2000.
    (4) Limitele prevăzute în anexa nr. 2 pot fi modificate prin ordin al ministrului transporturilor, pe măsura executării unor lucrări de sporire a capacităţii portante a drumurilor*).
    -----------
    Alin. (4) al art. 40 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA nr. 132 din 31 august 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 3 septembrie 2000.
    (5) Transportatorilor străini şi români li se aplica tarife de utilizare a drumurilor, în conformitate cu prevederile din acordurile bilaterale si, respectiv, reglementările interne în vigoare, care se constituie în surse de finanţare a lucrărilor de administrare, exploatare, întreţinere, reparaţii şi modernizare a drumurilor publice.


    Articolul 41

    (1) Transporturile ale căror tonaje pe osie şi/sau gabarite depăşesc limitele prevăzute în anexa nr. 2 se efectuează pe baza autorizaţiei speciale de transport emise de administratorul drumului.
    (2) În cazul în care, pentru efectuarea unor asemenea transporturi, sunt necesare lucrări de amenajare sau consolidare a drumurilor şi a lucrărilor de arta, precum şi modificarea instalaţiilor aeriene sau subterane de orice fel, acestea se suporta de beneficiarul transporturilor.
    (3) Pentru asemenea transporturi se aplica tarife în funcţie de tonajele pe osie şi totale, de dimensiunile autovehiculelor şi distanta parcursă, din care se constituie surse financiare pentru administrarea drumurilor.


    Articolul 42

    Proiectarea, execuţia ori contractarea în ţara sau importul de vehicule, utilaje, agregate ori instalaţii cu mase şi/sau gabarite ce depăşesc limitele prevăzute în anexa nr. 2 se realizează cu avizul prealabil al Ministerului Transporturilor, în ceea ce priveşte posibilitatea de circulaţie şi de transport rutier.


    Articolul 43

    Pe drumurile publice sunt interzise:
    a) competiţiile sportive, fără avizul prealabil al administratorului drumului şi al Poliţiei rutiere. Organizatorii poarta răspunderea şi iau toate măsurile pentru siguranţa traficului rutier şi redarea ulterioară a drumului pentru circulaţia publică, în condiţiile existente anterior organizării competiţiei;
    b) intrarea pe drum a vehiculelor cu noroi pe roti sau pe şenile, precum şi pierderea, prin scurgerea din vehicule, în timpul transportului, de materiale de construcţie sau de alte materii;
    c) curăţarea sau spălarea vehiculelor de pământ, de materiale sau de alte substanţe; aceasta se va realiza înainte de a pătrunde în drum şi numai pe suprafeţe special amenajate prin grija administratorului drumului;
    d) scurgerea lubrifianţilor, a unor produse inflamabile, toxice sau de alta natura;
    e) ocuparea, prin depozitare, a părţii carosabile, a staţiilor mijloacelor de transport în comun, a şanţurilor, trotuarelor, pistelor şi zonelor de siguranţa a drumului, precum şi afectarea stării de curăţenie a acestora;
    f) circulaţia autovehiculelor pe acostamente, pe şanţuri, pe trotuare, pe spaţii de siguranţa ale drumurilor ori pe banda mediana a autostrăzilor;
    g) circulaţia pe drumurile publice, modernizate, a vehiculelor cu pneuri cu cuie, cu şenile, fără bandaje de protecţie, precum şi transportul prin târâre a unor obiecte sau materiale; prin excepţie este admisă circulaţia vehiculelor aparţinând Ministerului Apărării Naţionale sau Ministerului de Interne, în cazul în care nu exista posibilitatea evitării drumurilor publice modernizate, cu acordul şi în condiţiile stabilite de administratorul acestora.


    Articolul 44

    (1) Administratorii drumurilor pot institui restricţii temporare, parţiale sau totale de circulaţie, pentru executarea unor lucrări, conform normelor stabilite de Ministerul Transporturilor împreună cu Ministerul de Interne.
    (2) Pentru protecţia unor sectoare de drumuri, administratorii acestora pot introduce restricţii cu caracter temporar privind sarcinile pe osii ale vehiculelor admise să circule pe sectorul respectiv.
    (3) Se interzice blocarea sau amplasarea de obstacole de orice fel pe platforma drumurilor deschise circulaţiei publice, cu excepţia cazurilor autorizate de administratorul drumului şi de Poliţia rutieră.


    Articolul 45

    (1) În cazul în care drumurile publice sunt afectate de calamitaţi naturale sau în alte cazuri de forţă majoră, administratorii acestora vor lua de urgenţă măsuri pentru restabilirea operativă a circulaţiei prin executarea de variante ocolitoare sau de alte amenajări cu caracter provizoriu, după caz.
    (2) Atunci când aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (1) necesita ocuparea temporară a unor terenuri situate în zona drumului sau în afară acesteia, administratorul drumului respectiv va încheia procese-verbale cu autorităţile publice locale şi cu deţinătorii terenurilor, urmând ca eventualele despăgubiri cuvenite celor afectaţi să se stabilească conform dispoziţiilor legale.


    Secţiunea a V-a Aprobarea amplasării de construcţii şi instalaţii în zona drumului public


    Articolul 46

    Realizarea în zona drumului public a oricărei construcţii sau instalaţii, în orice scop, se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea executării construcţiilor şi numai cu acordul prealabil al administratorului drumului.


    Articolul 47

    (1) În zona drumului public este interzisă amplasarea de construcţii, panouri publicitare sau instalaţii care periclitează siguranţa circulaţiei.
    (2) În zona mediana a autostrăzilor se pot amplasa numai instalaţii destinate întreţinerii drumurilor şi siguranţei circulaţiei.
    (3) Construcţiile sau instalaţiile temporare ale Ministerului Apărării Naţionale, care au caracter de urgenţă, se pot executa fără acceptul administratorului drumului, urmând ca acest accept să se obţină ulterior, în cazul în care construcţiile sau instalaţiile nu se demontează într-un termen stabilit de comun acord cu administratorul drumului.
    (4) Pentru ocuparea zonei drumurilor, a podurilor, pasajelor, viaductelor, tunelurilor, prin amplasarea supraterană sau subterana a unor construcţii, instalaţii sau panouri publicitare acceptate de administraţia drumurilor, se aplica tarife de utilizare, care se constituie ca venituri la dispoziţia administratorului, respectiv pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi modernizarea drumurilor publice. Se exceptează perceperea de tarife de utilizare de către administratorii drumului, dacă amplasarea se realizează pe zonele de protecţie unde aceştia nu sunt deţinători. Perceperea şi folosirea acestor tarife de utilizare a zonelor de protecţie proprietate privată se realizează de către deţinătorul terenului respectiv.
    (5) Deţinătorii construcţiilor sau instalaţiilor acceptate în zona drumurilor sunt obligaţi să execute, pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă astfel a fost convenit cu administratorul drumului.
    (6) Administratorul drumului este obligat să-i înştiinţeze pe deţinători asupra lucrărilor prevăzute, după cum urmează:
    - cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea ori modificarea, pentru construcţii autorizate cu caracter definitiv;
    - cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcţiilor acceptate cu caracter provizoriu.


    Articolul 48

    Lucrările edilitare subterane se amplasează, de regula, în afară părţii carosabile a drumului public sau în galerii vizitabile. Construcţia, repararea şi întreţinerea acestor lucrări, în zona drumului public, se fac cu aprobarea administratorului drumului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.


    Articolul 49

    (1) Proprietarul construcţiilor, instalaţiilor sau al altor asemenea, realizate în zona drumului, fără respectarea condiţiilor din prezenta secţiune sau cu nerespectarea condiţiilor din actul de acceptare, este obligat a le desfiinţa sau a le muta, pe cheltuiala sa, în termenul stabilit de administrator.
    (2) În cazul nerespectării termenului fixat de administratorul drumului, acesta poate proceda la desfiinţarea sau la mutarea lucrărilor, pe cheltuiala proprietarului.


    Articolul 50

    Deţinătorii de construcţii sau de instalaţii amplasate în zona drumului public sunt obligaţi să execute revizia periodică şi repararea acestora, pentru a asigura estetica, protejarea drumului şi siguranţa circulaţiei.


    Articolul 51

    (1) Traseele noi de drumuri publice se stabilesc pe baza documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate în condiţiile legii.
    (2) Modificarea elementelor geometrice ale traseului, crearea de noi accese sau orice alte intervenţii asupra drumului public se fac cu acordul administratorului drumului public.


    Secţiunea a VI-a Cai de acces la drumurile publice


    Articolul 52

    (1) Proiectarea, construcţia sau amenajarea căilor de acces la drumurile publice se face potrivit legislaţiei în vigoare, de către cei interesaţi, cu acordul prealabil al administratorului drumului public şi al Poliţiei rutiere.
    (2) Repararea, întreţinerea şi exploatarea căilor de acces la drumurile publice sunt în sarcina celor care le deţin.


    Articolul 53

    Căile de acces realizate fără acordul administratorului drumului public şi al Poliţiei rutiere, precum şi căile de acces neutilizate vor fi desfiinţate de cei care le deţin, restabilindu-se continuitatea elementelor geometrice în zona drumului public.


    Capitolul III Dobândirea sau folosirea unor terenuri


    Articolul 54

    (1) Dobândirea terenului necesar pentru executarea unor lucrări noi, modernizări, corecţii de trasee, reabilitări, lărgiri de drumuri publice se face prin modurile admise de lege, inclusiv prin expropriere pentru cauza de utilitate publică.
    (2) Dobândirea terenurilor prevăzute la alin. (1) va beneficia de prevederile art. 92 alin. (6) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
    , republicată, fiind scutită de la plata taxelor suplimentare prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la aceasta*).
    -----------
    Alin. (2) al art. 54 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA nr. 132 din 31 august 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 3 septembrie 2000.


    Articolul 55

    (1) Pentru rectificări de traseu, de comun acord cu proprietarul terenului, se poate transmite, prin schimb, dreptul de proprietate asupra terenului ocupat de traseul vechi al drumului. Drumul vechi rămâne în circulaţie până la deschiderea pentru trafic a traseului rectificat, administratorul drumului fiind obligat să achite noului proprietar chiria pentru terenul ocupat.
    (2) În situaţia în care proprietarul terenului primit în schimb doreşte redarea acestuia în circuitul agricol, amenajările aferente sunt în sarcina administratorului drumului.
    (3) Dacă terenul necesar rectificării traseului se dobândeşte prin cumpărare sau expropriere pentru cauza de utilitate publică, terenul ocupat de drumul vechi, rămas liber în urma dării în folosinţa a noului traseu, devine proprietatea publică a statului sau a administraţiei publice locale, după caz.


    Articolul 56

    (1) Persoanele abilitate cu efectuarea pe teren a măsurătorilor şi a studiilor necesare lucrărilor privind drumul public au acces pe terenuri, indiferent de proprietar. Excepţie fac terenurile aparţinând obiectivelor Ministerului Apărării Naţionale şi zonelor de siguranţa ale acestora, pentru care se solicita, în prealabil, acordul acestuia. Înştiinţarea asupra începerii acestor activităţi se face prin afişare la sediul consiliului local şi, în scris, a deţinătorului de teren, cu cel puţin 7 zile înainte. Se interzice persoanelor abilitate cu efectuarea măsurătorilor sau a studiilor ca, prin activitatea lor, să cauzeze vreun prejudiciu terenurilor sau bunurilor aflate pe acestea. În cazul în care totuşi sunt cauzate prejudicii, despăgubirile sunt suportate de administratorul drumului.
    (2) Dacă pentru efectuarea măsurătorilor sau studiilor se cauzează prejudicii bunurilor sau sunt necesare modificări asupra terenului, administratorul drumului va conveni, în prealabil, cu proprietarul terenului asupra acestor modificări şi, după caz, asupra modalităţilor şi cuantumului despăgubirilor.


    Capitolul IV Conducerea, coordonarea şi controlul activităţii de drumuri


    Articolul 57

    Ministerul Transporturilor coordonează din punct de vedere tehnic şi metodologic întreaga reţea de drumuri. În aceasta calitate are următoarele atribuţii:
    a) asigura administrarea drumurilor publice de interes naţional;
    b) elaborează şi urmăreşte aplicarea şi actualizarea planului director, la nivel naţional, privind dezvoltarea reţelei rutiere, ca parte integrantă a schemei reţelei naţionale de transport, cu respectarea prevederilor programului de amenajare a teritoriului;
    c) stabileşte strategia privind dezvoltarea unitară şi echilibrată a întregii reţele de drumuri publice;
    d) asigura gospodărirea fondurilor bugetare şi extrabugetare pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, repararea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor de interes naţional;
    e) asigura, în condiţiile legii, repartizarea şi gestionarea fondurilor extrabugetare pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor naţionale, judeţene şi comunale din administrarea consiliilor judeţene şi locale, după caz;
    f) elaborează studii de sistematizare, prognoze şi proiecte de program pentru dezvoltarea şi optimizarea reţelei de drumuri publice;
    g) elaborează, în condiţiile legii, programe anuale şi de perspectiva privind construcţia, modernizarea, repararea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor de interes naţional, iar, împreună cu consiliile judeţene şi consiliile locale, programele finanţate din Fondul special al drumurilor publice pentru drumurile judeţene şi comunale, după caz;
    h) elaborează norme şi reglementări, în concordanta cu prevederile în domeniu din ţările Uniunii Europene, privind proiectarea, construcţia, modernizarea, repararea, întreţinerea, administrarea şi exploatarea drumurilor şi, împreună cu Ministerul de Interne, norme privind siguranţa traficului pe drumurile deschise circulaţiei publice, care se supun aprobării potrivit prevederilor legale;
    i) elaborează studii şi programe privind lucrările destinate îmbunătăţirii siguranţei circulaţiei pe drumurile publice;
    j) elaborează norme, studii şi programe privind determinarea indicatorilor de stare tehnica a drumurilor, de evoluţie a traficului şi de stabilire a ordinii de prioritate pentru lucrările de drumuri;
    k) elaborează norme privind organizarea controlului propriu de calitate în domeniul drumurilor, precum şi norme privind înregistrarea şi prelucrarea evoluţiei traficului rutier;
    l) elaborează o concepţie unitară privind asimilarea de utilaje şi echipamente specifice, aplicarea de tehnologii noi şi eficiente, agrementate conform legii, în proiectarea şi execuţia lucrărilor de drumuri.


    Articolul 58

    În exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 57, Ministerul Transporturilor elaborează reglementări obligatorii pentru toate persoanele juridice sau fizice care deţin drumuri în administrare sau în proprietate, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind autonomia administraţiei publice locale şi dreptul de proprietate.


    Articolul 59

    (1) Conducerea activităţii de proiectare, execuţie, modernizare, reparare, întreţinere, exploatare şi administrare a drumurilor judeţene şi a celor de interes local revine autorităţilor administraţiei publice locale, cu respectarea prevederilor art. 24.
    (2) Pentru proiectarea şi modernizarea străzilor care constituie părţi componente ale drumurilor naţionale este necesar avizul prealabil al Ministerului Transporturilor.


    Capitolul V Sancţiuni


    Articolul 60

    (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite astfel încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
    a) încălcarea prevederilor art. 17 alin. (2), art. 31, art. 36, art. 44 alin. (1), art. 47 alin. (1) şi ale art. 49 alin. (2) se sancţionează cu amenda de la 500.000 lei la 3.000.000 lei;
    b) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (2), art. 26, art. 32 alin. (2), art. 40 alin. (2), art. 41 alin. (1), art. 42, art. 43, art. 44 alin. (3), art. 46, art. 47 alin. (2)-(5), art. 48, art. 50, art. 52 şi ale art. 53 se sancţionează cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.
    (2) În cazul în care, prin săvârşirea uneia dintre contravenţiile prevăzute la alin. (1), drumurile au fost degradate, respectiv distruse total sau parţial, în procesul-verbal de constatare se va consemna şi volumul degradărilor pricinuite. Cuantumul despăgubirilor urmează a se stabili pe baza de documentaţii întocmite de autorităţile competente, potrivit legii. Despăgubirile aferente constituie venituri la dispoziţia administratorului drumului, respectiv pentru refacerea degradărilor produse.


    Articolul 61

    (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 60 alin. (1) şi (2) se face de către:
    a) personalul din Ministerul Transporturilor şi din unităţile subordonate acestuia, împuternicit în acest scop;
    b) personalul împuternicit din aparatul propriu al consiliilor judeţene, consiliilor locale şi unităţilor de specialitate subordonate acestora;
    c) ofiţerii şi subofiţerii de poliţie, după caz.


    Articolul 62

    (1) Prevederile art. 60 se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
    (2) Prevederile art. 24 alin. (1) şi ale art. 25 din Legea nr. 32/1968 nu se aplica în cazul proiectării, construirii şi modernizării drumurilor, precum şi în cazul amplasării unor construcţii în zona drumurilor.


    Articolul 63

    Cuantumurile amenzilor prevăzute la art. 60 pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului.


    Capitolul VI Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 64

    Dispoziţiile prevăzute la art. 2, art. 24-27, art. 30 şi 31, art. 38 şi 42 se aplica şi drumurilor de utilitate privată, deschise circulaţiei publice, iar prevederile art. 60, numai pentru art. 30, art. 41, art. 43, art. 44 alin. (3), art. 47, art. 50 şi 51.


    Articolul 65

    Până la data de 1 ianuarie 1998 Ministerul Transporturilor va elabora - în conformitate cu normele Uniunii Europene - şi va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, noi norme şi reglementări tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea şi modernizarea drumurilor publice, precum şi cele privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane, pentru înlocuirea celor abrogate potrivit art. 67 din prezenta ordonanţa.


    Articolul 66

    Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţa.


    Articolul 67

    Prevederile prezentei ordonanţe intra în vigoare la data de 1 ianuarie 1998. Pe aceeaşi data se abroga Legea drumurilor nr. 13/1974, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 107 din 31 iulie 1974, Legea nr. 37/1975 privind sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie în localităţile urbane şi rurale, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 82 din 6 septembrie 1978, Legea nr. 43/1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, publicată în Buletinul Oficial, nr. 136 din 27 decembrie 1975, cu modificările ulterioare, şi prevederile referitoare la drumuri din Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 257/1959 privind raţionalizarea folosirii terenurilor situate de-a lungul căilor ferate şi drumurilor, precum şi orice prevederi contrare.


    Anexa 1
    LIMITELE ZONELOR DRUMURILOR
    a) Zonele de siguranţa ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului până la:
    * 1,50 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului;
    * 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu;
    * 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea până la 5,00 m inclusiv;
    * 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea mai mare de 5,00 m.
    b) Zonele de protecţie sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonelor de siguranţa şi marginile zonei drumului, delimitat conform tabelului următor:
    --------------------------------------------------------------------------------
       Categoria drumului Autostrăzi Drumuri Drumuri Drumuri
                                               naţionale judeţene comunale
    --------------------------------------------------------------------------------
      Distanta de la
      axul drumului până
      la marginea
      exterioară a zonei
      drumului (m) 50 22 20 18
    --------------------------------------------------------------------------------


    Anexa 2
    TONAJE, GABARITE ŞI PRESIUNI
    A) Limitele maxime ale tonajelor pe osii:
    --------------------------------------------------------------------------------
      Categorii de drumuri Tipuri de Distanta între axele alăturate
      din punct de vedere osie --------------------------------------
      al sistemului rutier < 1,40 <= 2,00 > 2,00
    --------------------------------------------------------------------------------
      Drumuri modernizate, simpla 10,0 (11,0)
      europene (E) şi alte
      drumuri deschise dubla (tandem) 16,0 (18,0)
      traficului greu,
      conform listei triplat (tridem) 22,0
      aprobate de Ministerul
      Transporturilor

      Alte drumuri simpla 8,0
      modernizate dubla (tandem) 14,5
                               triplat (tridem) 20,0

      Drumuri pietruite simpla 7,5
                               dubla (tandem) 12,0
                               triplat (tridem) 16,5
    --------------------------------------------------------------------------------

    NOTA:
    Tonajele din paranteză (...) se aplica în cazul autovehiculelor cu suspensie pneumatică, pe măsura reabilitării drumurilor.
    Se considera osie dubla (tandem) combinaţia de doua axe având distanta dintre ele de cel mult 2,0 m. La greutăţi inegale pe axe, tonajul pe axa cea mai încărcată ce face parte din tandem nu trebuie să depăşească tonajul maxim admis pe osia simpla pentru categoria de drum respectiva (10,0 t, 8,0 t, respectiv 7,5 t).
    Se considera osie tripla (tridem) combinaţia de trei axe având distanta dintre ele de cel mult 1,40 m, iar masa pe doua axe alăturate făcând parte din tridem nu trebuie să depăşească tonajul maxim admis pe osia dubla (cu aceeaşi distanta între axe) pentru categoria de drum respectiva. Pentru osii multiple, constituite din mai mult de trei axe alăturate, masa pe orice grup de axe alăturate nu trebuie să depăşească tonajul admis pe osia astfel constituită (în funcţie de distanta dintre axe) pentru categoria de drum respectiva.
    Presiunea specifica pe îmbrăcămintea drumului nu trebuie să depăşească 6,0 daN/cmp pentru osia nemotoare şi 7,0 daN/cmp pentru osia motoare.
    B) Tonajele totale maxime admise pentru vehicule sunt următoarele:
    Autovehicule:
    - cu doua axe, având distanta între axe:
    * mai mica de 4,0 m ............................................ 16,0 t
    * egala sau mai mare de 4,0 m .......................... 17,0 t (18,0 t)
    - cu trei axe ........................................... 22,0 t (24,0 t)
    - cu patru axe .......................................... 24,0 t (30,0 t)
    - autobuz articulat cu trei axe ................................. 26,0 t
    Remorci:
    - cu doua axe, având distanta dintre axe:
    * mai mica de 4,0 m ............................................ 16,0 t
    * egala sau mai mare de 4,0 m .................................. 17,0 t
    - cu trei axe ................................................... 22,0 t
    Combinaţii de vehicule:
    - autotractor cu şa şi semiremorca:
    * cu trei axe .................................................. 30,0 t
    * cu patru axe, având distanta dintre axe:
    - sub 2,0 m .................................................. 34,0 t
    - egala sau mai mare de 2,0 m ................................ 36,0 t
    * cu cinci şi şase axe (indiferent de distanţele dintre axe).... 40,0 t
    - autotren (autovehicul + remorca = total patru axe) ............ 34,0 t
    * combinaţie având cinci sau mai multe axe ..................... 40,0 t
    NOTA:
    Tonajele din paranteză (...) se aplica în cazul autovehiculelor cu suspensie pneumatică, pe măsura reabilitării drumurilor.
    C. Dimensiunile maxime de gabarit (inclusiv încărcătura) sunt următoarele*):
    ● lăţime ................................... 2,55 m
    NOTA:
    Prin excepţie, pentru vehiculele frigorifice având caroseria izotermă, cu pereţi groşi, se admit lăţimi de maximum 2,60 m.
    ● înălţime ................................ 4,00 m
    ● lungimi:
    - autovehicul fără remorca ................ 12,00 m
    - remorca ................................. 12,00 m
    - vehicul articulat ....................... 16,50 m
    - autobuz sau troleibuz articulat ......... 18,00 m
    - autovehicul cu remorca (autotren) ....... 18,75 m
    - tramvai ................................. 30,00 m
    NOTA:
    Orice autovehicul sau combinaţie de vehicule aflate în mişcare trebuie să poată vira într-o suprafaţa cu o raza exterioară de 12,50 m şi cu o raza interioară de 5,30 m.
    Distanta dintre axa articulaţiei pivotului de cuplu şi spatele semiremorcii nu trebuie să depăşească 12,00 m.
    Distanta maxima măsurată paralel cu axa longitudinală a autotrenului, de la punctul exterior al părţii anterioare a spaţiului de încărcare aflat în spatele cabinei, până la punctul exterior al părţii posterioare a remorcii, minus distanta dintre spatele vehiculului de tracţiune şi partea anterioară a remorcii nu trebuie să depăşească 15,65 m.
    Distanta maxima măsurată paralel cu axa longitudinală a autotrenului, de la punctul exterior al părţii anterioare a spaţiului de încărcare, aflat în spatele cabinei, până la punctul exterior al părţii posterioare a remorcii nu trebuie să depăşească 16,40 m.
    ----------
    Litera C din anexa 2 a fost modificată de pct. 3 al articolului unic din ORDONANŢA nr. 132 din 31 august 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 3 septembrie 2000.
    -------