LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*republicată*)
privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 7 mai 2009



    ------- Notă *) Republicată în temeiul art. III alin. (1) din Legea nr. 133/2008 pentru modificarea şi completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 9 iulie 2008, dându-se textelor o nouă numerotare.
    Legea nr. 752/2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 28 decembrie 2001, iar ulterior a mai fost modificată şi completată prin:
    - Legea nr. 396/2004 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 14 octombrie 2004;
    - Legea nr. 564/2004 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004;
    - Legea nr. 194/2006 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006;
    - Legea nr. 80/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 3 aprilie 2007;
    - Legea nr. 251/2007 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 25 iulie 2007.

    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    (1) Academia Română este cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală, care reuneşte personalităţi din ţară şi străinătate cu realizări deosebite în ştiinţe, litere, arte şi în alte domenii ale spiritului.
    (2) Academia Română este continuatorul şi unicul legatar al Societăţii Literare Române înfiinţate în 1866, reorganizată în anul 1867 în Societatea Academică Română şi în anul 1879 în Academia Română.
    (3) Academia Română este instituţie de interes public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei, autonomă, cu personalitate juridică de drept public.


    Articolul 2

    Sediul Academiei Române este în municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1.


    Articolul 3

    (1) Academia Română are în structură secţii ştiinţifice alcătuite din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare.
    (2) Atribuţiile secţiilor ştiinţifice se stabilesc prin statut.
    (3) În subordinea Academiei Române funcţionează, în condiţiile legii, institute şi centre de cercetare ştiinţifică.
    (4) Institutele de cercetare ştiinţifică din subordinea Academiei Române se înfiinţează şi se organizează prin hotărăre a Guvernului, la propunerea Adunării generale a Academiei Române.
    (5) Academia Română şi institutele de cercetare din subordinea sa pot stabili relaţii directe cu academii, institute şi unităţi de profil din ţară şi din străinătate, precum şi cu organizaţii internaţionale.


    Articolul 4

    (1) Patrimoniul Academiei Române este alcătuit din:
    a) bunuri mobile şi imobile, dobândite cu titlu de proprietate;
    b) bunuri mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, atribuite în administrare sau în folosinţă în condiţiile legii;
    c) alte bunuri dobândite potrivit legii.
    (2) Se restituie, în condiţiile legii, în patrimoniul Academiei Române, bunurile mobile şi imobile de care aceasta a fost deposedată în mod abuziv, cu sau fără titlu.
    (3) Terenurile cu destinaţie agricolă şi forestieră retrocedate Academiei Române prin titluri de proprietate, prin punere în posesie sau prin validarea dreptului de proprietate, conform prevederilor Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi comasate la cererea Academiei Române, prin schimburi de terenuri cu Agenţia Domeniilor Statului şi, respectiv, cu Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, pe amplasamente cuvenite.
    (4) Bunurile mobile şi imobile cu caracter agrosilvic, categoriile de imobile prevăzute la alin. (17), precum şi celelalte categorii de bunuri mobile şi imobile care au aparţinut Academiei Române şi care au fost trecute în mod abuziv în folosinţa sau administrarea unor ministere şi instituţii publice prin Decizia Consiliului de Miniştri nr. 1.486/1948, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 260 din 8 noiembrie 1948, şi care sunt cuprinse în documentul respectiv, în art. 1-4, paginile 8.983-8.989, precum şi în alte documente oficiale doveditoare sau care au fost trecute în mod abuziv în proprietatea, în administrarea ori în folosinţa unor persoane juridice, prin acte normative sau administrative, emise în perioada precizată la alin. (17), respectiv 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi în perioada 1 ianuarie 1990-14 decembrie 2004, se retrocedează în totalitate în proprietatea privată a Academiei Române, cu aplicarea prevederilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (5) Pentru bunurile mobile şi imobile prevăzute la alin. (2) şi (4), care în mod obiectiv nu mai pot fi retrocedate în natură, în vederea respectării clauzelor donatorilor şi în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la cererea şi cu acordul Academiei Române, se aplică de către autorităţile competente, potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, măsuri reparatorii prin echivalent, în compensare cu alte bunuri similare sau, prin conversie cu bunuri mobile ori imobile din alte categorii, necesare activităţilor Academiei Române.
    (6) În aplicarea prevederilor alin. (5), se vor respecta şi dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 36 alin. (5) şi ale art. 92 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, avându-se în vedere valoarea de piaţă de la data soluţionării cererii sau notificării, calculată de autorităţile competente, conform standardelor internaţionale de evaluare, pe baza prevederilor prezentului alineat, coroborat cu prevederile alin. (17).
    (7) Administrarea bunurilor silvice retrocedate Academiei Române se va realiza conform prevederilor Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare. Academia Română poate dobândi în patrimoniul său agrosilvic bunuri mobile şi imobile, agricole şi silvice, proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, în administrare sau în folosinţă, de la Agenţia Domeniilor Statului, de la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi de la primării. Pentru administrarea eficientă a acestor bunuri, Academia Română poate încheia parteneriate în scopul atingerii obiectivelor sale.
    (8) Patrimoniul agrosilvic, prevăzut la alin. (3)-(7), este dobândit de Academia Română, la cerere, în mod gratuit, în administrare sau în folosinţă, conform prevederilor prezentei legi, pentru desfăşurarea programelor de cercetare ştiinţifică şi inovare tehnologică, în scopul dezvoltării rurale durabile.
    (9) Terenurile agricole şi silvice dobândite de Academia Română conform alin. (8) sunt administrate şi gestionate prin Fundaţia Patrimoniu a Academiei Române, conform statutelor acestora, iar coordonarea ştiinţifică se efectuează prin Centrul de Studii şi Cercetări pentru Biodiversitate Agrosilvică, unitate cu personalitate juridică, din structura Institutului Naţional de Cercetări Economice "Costin C. Kiriţescu" (I.N.C.E.) al Academiei Române.
    (10) De asemenea, Academia Română poate dobândi, în condiţiile legii, bunuri mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, fie în administrare, fie în folosinţă.
    (11) Bunurile mobile şi imobile dobândite în condiţiile legii de Academia Română, în administrare sau în folosinţă, conform prevederilor alin. (10) se acordă pe perioada de existenţă a Academiei Române.
    (12) Terenurile agricole şi forestiere care au aparţinut Academiei Române se retrocedează acesteia, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
    (13) Retrocedarea terenurilor forestiere prevăzute la alin. (12) se face conform prevederilor art. 29 alin. (3^2) din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
    (14) Prefectul, la propunerea comisiei judeţene de fond funciar în a cărei rază teritorială se află terenurile forestiere, retrocedate în condiţiile alin. (12) şi (13), emite titlul de proprietate Academiei Române.
    (15) Reconstituirea dreptului de proprietate a Academiei Române asupra terenurilor agricole care au aparţinut acesteia, conform prevederilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se face prin exceptare de la prevederile art. 22^1 din aceeaşi lege, dacă nu se afectează vechile amplasamente ale foştilor proprietari.
    (16) Terenurile agricole şi forestiere retrocedate vor fi administrate şi gestionate potrivit legii, în scopurile stabilite de Academia Română, pe baza clauzelor actelor de donaţie, prin Fundaţia Patrimoniu a Academiei Române, conform statutului acesteia, iar coordonarea tehnico-ştiinţifică pentru eficienţă economico-socială se face prin Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Academiei Române şi prin Institutul Naţional de Cercetări Economice "Costin C. Kiriţescu" (I.N.C.E.) al Academiei Române.
    (17) Restituirea altor categorii de imobile care au aparţinut Academiei Române se face în condiţiile Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nefiindu-i aplicabile prevederile art. 3 alin. (2) din această lege. Termenul prevăzut la art. 22 din aceeaşi lege, cu prelungirile legale ulterioare, începe să curgă de la data intrării în vigoare a Legii nr. 564/2004 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române şi nu poate depăşi, după caz, 8 luni calendaristice.


    Capitolul II Organizare şi funcţionare


    Articolul 5

    Academia Română se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentei legi şi ale statutului propriu.


    Articolul 6

    (1) Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare.
    (2) Membrii Academiei Române sunt aleşi dintre oamenii de ştiinţă şi cultură de înaltă ţinută spirituală şi morală, care s-au distins prin opere care contribuie la progresul spiritual al ţării, prin lucrări de mare valoare teoretică şi practică. Ei trebuie să recunoască şi să respecte Statutul Academiei Române.
    (3) Noii membri ai Academiei Române sunt aleşi de Adunarea generală a Academiei Române, pe baza propunerilor formulate de către membrii Academiei Române, de instituţiile de cercetare ştiinţifică, de învăţământ şi de cultură, potrivit criteriilor şi procedurilor prevăzute în statut.
    (4) Calitatea de membru al Academiei Române poate fi acordată şi post-mortem.
    (5) Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române.
    (6) Numărul maxim de membri titulari şi de membri corespondenţi este de 181, iar numărul maxim al membrilor de onoare din ţară şi din străinătate este de 135, din care cel mult 40 din ţară.


    Articolul 7

    (1) Pot fi aleşi membri de onoare ai Academiei Române, conform procedurilor prevăzute în statut, persoane din ţară şi din străinătate cu merite deosebite în dezvoltarea ştiinţei şi culturii.
    (2) Membrii titulari sau corespondenţi pot fi trecuţi, la cererea lor, de către adunarea generală în randul membrilor de onoare ai Academiei Române.


    Articolul 8

    (1) În realizarea obiectivelor sale Academia Română are următoarele atribuţii principale:
    a) promovează ştiinţa şi cultura în toate domeniile;
    b) se îngrijeşte de cultivarea limbii Române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii;
    c) gestionează bunurile culturale din patrimoniul naţional, care se află în proprietatea sau în administrarea sa;
    d) organizează manifestări ştiinţifice şi culturale, activităţi de cercetare ştiinţifică şi de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare şi doctorate, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în condiţiile prevăzute de lege;
    e) coordonează activitatea institutelor şi a centrelor de cercetare ştiinţifică din subordinea sa;
    f) editează opere din domeniul ştiinţelor, literelor şi artelor, precum şi publicaţii periodice;
    g) decernează diplome şi premii pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţelor, literelor şi artelor;
    h) acordă burse pe bază de concurs pentru perfecţionare, în ţară sau în străinătate;
    i) avizează proiecte de acte normative care privesc domeniile de activitate ale Academiei Române;
    j) poate elabora proiecte de acte normative din domeniul său de activitate, ce se supun spre aprobare Guvernului de către ministerul de resort;
    k) coordonează activitatea Academiei di România de la Roma şi a Centrului Cultural de la Veneţia;
    l) coordonează activitatea fundaţiilor proprii.
    (2) Academia Română îndeplineşte şi alte atribuţii din domeniul său de activitate, stabilite prin lege sau prin statut.


    Articolul 9

    (1) Finanţarea activităţii Academiei Române şi a unităţilor din subordine se asigură, pe bază de programe proprii aprobate de Adunarea generală a Academiei Române, de la bugetul de stat, utilizându-se în completare şi venituri extrabugetare.
    (2) Veniturile extrabugetare provin din: taxe, chirii, manifestări culturale, concursuri artistice, publicaţii, studii şi lucrări de cercetare ştiinţifică, prestaţii editoriale, consultaţii ştiinţifice, valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe, exploatarea filmelor, a colecţiilor şi a altor documente din bibliotecile şi muzeele proprii, lucrări de exploatare a unor bunuri mobile şi imobile din patrimoniul propriu, studii pentru avizele date de comitete şi comisii naţionale, precum şi din alte activităţi realizate suplimentar faţă de cele cuprinse în programele aprobate.
    (3) Academia Română poate fi sprijinită prin donaţii, sponsorizări şi prin alte bunuri, conform legii, pe baza aprobării Prezidiului Academiei Române.


    Articolul 10

    (1) Membrii Academiei Române primesc o indemnizaţie lunară brută, după cum urmează:
    a) membrii titulari: 3.000 lei;
    b) membrii corespondenţi şi membrii de onoare cu domiciliul în ţară: 2.500 lei.
    (2) Prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române pot fi acordate indemnizaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi unor membri de onoare ai Academiei Române care au domiciliul în altă ţară.
    (3) Preşedinţilor secţiilor ştiinţifice şi filialelor Academiei Române li se poate majoră cu până la 20% indemnizaţia prevăzută la alin. (1), prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române.
    (4) Indemnizaţiile prevăzute la alin. (1)-(3) se indexează anual cu rata inflaţiei, comunicată de Institutul Naţional de Statistică pentru anul anterior celui în care se face plata drepturilor.
    (5) Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3) se alocă de la bugetul de stat şi se plătesc beneficiarilor lunar, prin bugetul Academiei Române.
    (6) Membrii titulari ai Academiei Române care devin membri de onoare în condiţiile prevăzute la art. 7 alin. (2) îşi păstrează titlul de academician şi beneficiază de indemnizaţia corespunzătoare membrilor titulari.
    (7) Soţul supravieţuitor, precum şi copiii minori, urmaşi ai membrilor titulari, corespondenţi şi de onoare din ţară ai Academiei Române beneficiază lunar de un sprijin material, conform Legii nr. 86/1998 privind acordarea unui sprijin material pentru soţul supravieţuitor şi pentru urmaşii membrilor Academiei Române.
    (8) Membrii Academiei Române primesc drepturile prevăzute de dispoziţiile legale aplicabile demnitarilor şi personalului încadrat pe funcţii similare acestora pentru deplasări în interesul serviciului, în străinătate sau în ţară.
    (9) Membrii Academiei Române beneficiază de transport intern gratuit pe calea ferată cu orice tip de tren, clasa I. Costul integral al biletelor se suportă din bugetul Academiei Române.


    Articolul 11

    (1) În subordinea Academiei Române funcţionează, ca unităţi cu personalitate juridică, filiale teritoriale, organizate în principalele centre ştiinţifice şi culturale ale ţării, Biblioteca Academiei, Editura Academiei, Casa Oamenilor de Ştiinţă şi Revista "Academica".
    (2) Institutele de cercetare ştiinţifică pot avea subunităţi în centre universitare şi pot să încheie, în nume propriu, contracte de cercetare ştiinţifică cu persoane juridice, fondurile obţinute rămânând în întregime la dispoziţia lor.
    (3) Organizarea şi funcţionarea filialelor teritoriale, a Bibliotecii Academiei, a Editurii Academiei, a Casei Oamenilor de Ştiinţă şi a Revistei "Academica" se stabilesc prin statut.


    Articolul 12

    Academia Română poate organiza comitete naţionale şi comisii pe domenii de activitate, cu caracter consultativ, alcătuite din membri ai Academiei Române şi din alte personalităţi din domeniul ştiinţei şi culturii.


    Capitolul III Conducerea Academiei Române


    Articolul 13

    Conducerea Academiei Române se exercită de către adunarea generală, care este forul suprem de conducere, Prezidiul Academiei Române, Biroul Prezidiului Academiei Române şi de preşedinte.


    Articolul 14

    (1) Adunarea generală a Academiei Române este formată din membri titulari, membri corespondenţi şi din membri de onoare ai Academiei Române.
    (2) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea adunării generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române.


    Articolul 15

    (1) Prezidiul Academiei Române este format din preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul general al Academiei Române, preşedinţii secţiilor ştiinţifice şi preşedinţii filialelor, aleşi din rândul membrilor titulari.
    (2) Preşedintele Academiei Române, vicepreşedinţii şi secretarul general alcătuiesc Biroul Prezidiului Academiei Române, care asigură conducerea operativă a Academiei Române.
    (3) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Prezidiului Academiei Române şi a biroului acestuia se stabilesc prin Statutul Academiei Române. Statutul Academiei Române, adoptat de adunarea generală, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Articolul 16

    (1) Preşedintele Academiei Române este ales de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată.
    (2) Preşedintele Academiei Române reprezintă Academia Română în raporturile cu autorităţile publice, cu organisme şi organizaţii, precum şi cu alte persoane juridice şi persoane fizice din ţară şi din străinătate.
    (3) În cazul în care preşedintele nu îşi poate exercita prerogativele o perioadă mai mare de 3 luni, el desemnează pentru aceasta pe unul dintre vicepreşedinţi.
    (4) În cazul în care preşedintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreşedinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei Române.
    (5) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele emite decizii.
    (6) Preşedintele Academiei Române este ordonator principal de credite.


    Articolul 17

    (1) Vicepreşedinţii Academiei Române şi secretarul general al Academiei Române sunt aleşi de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani, putand fi realeşi o singură dată.
    (2) Secretarul general îndeplineşte atribuţiile stabilite prin Statutul Academiei Române, precum şi alte atribuţii încredinţate de preşedinte, realizand legăturile funcţionale dintre structurile Academiei Române, precum şi dintre aparatul de lucru propriu al acesteia şi unităţile subordonate.


    Articolul 18

    Mandatele preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului general al Academiei Române încetează la expirarea duratei pentru care au fost aleşi sau prin hotărâre a Adunării generale a Academiei Române, dacă aceştia sunt în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, ori prin demisie.


    Capitolul IV Aparatul de lucru al Academiei Române şi al unităţilor din subordine


    Articolul 19

    (1) Academia Română are un aparat de lucru propriu.
    (2) Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române*).
    --------- Notă *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 569/1990 privind structura organizatorică a aparatului propriu al Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 23 septembrie 1992.
    (3) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat de către Prezidiul Academiei Române.


    Articolul 20

    (1) Statul de funcţii al aparatului de lucru al Academiei Române se aprobă de către preşedintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
    (2) Structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă se aprobă de preşedintele Academiei Române, la propunerea secretarului general.
    (3) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu de lucru este de 126.
    (4) Personalul necesar desfăşurării activităţii Academiei Române este numit sau este angajat, după caz, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.


    Articolul 21

    (1) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii pentru unităţile din subordine se aprobă de preşedintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat Academiei Române prin legea anuală a bugetului de stat.
    (2) Salarizarea personalului din aparatul de lucru propriu al Academiei Române şi a celui din unităţile subordonate acesteia se face în condiţiile aplicabile personalului din sectorul bugetar, cu acordarea unui spor de importanţă naţională de 25% la salariul de bază, cu excepţia personalului prevăzut la alin. (3).
    (3) Salarizarea personalului din unităţile de cercetare ştiinţifică ale Academiei Române, având funcţiile prevăzute la art. 7 lit. a)-d) din Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, se face în conformitate cu dispoziţiile aplicabile personalului didactic.


    Articolul 22

    (1) Academia Română are în dotare un parc auto propriu.
    (2) Numărul maxim de autovehicule şi consumul lunar de carburanţi pentru aparatul de lucru şi unităţile din subordine se stabilesc prin statut, cu încadrare în bugetele aprobate.


    Capitolul V Dispoziţii finale


    Articolul 23

    Sintagma Academia Română nu poate fi folosită de nicio altă instituţie publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia.


    Articolul 24

    Academia Română are drept de supraveghere şi de control asupra Fundaţiei Familiei Menachem H. Elias, conform "Actului de fundaţiune".


    Articolul 25

    (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, adunarea generală va adopta statutul propriu al Academiei Române.


    Articolul 26

    Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul-lege nr. 4/1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 6 ianuarie 1990, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
    NOTĂ:
    Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 564/2004 şi ale art. II din Legea nr. 133/2008, care nu sunt incorporate în textul republicat al Legii nr. 752/2001 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale celor două legi:
    - art. II din Legea nr. 564/2004:
    "Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţii contrare se abrogă."
    - art. II din Legea nr. 133/2008:
    "Art. II. - Prevederile art. 4 alin. (2^1)*) şi (4)**) din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege se aplică în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi."
    ------- Notă *) Art. 4 alin. (2^1) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 752/2001, art. 4 alin. (3). Notă **) Art. 4 alin. (4) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 752/2001, art. 4 alin. (12).
    ------