PLANUL DE MANAGEMENT din 28 iulie 2016al sitului de importanță comunitară ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii
EMITENT
  • MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
  • Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 766 bis din 30 septembrie 2016
    Notă
    *) Aprobat de Ordinul nr. 1.525 din 28 iulie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 30 septembrie 2016.


    CUPRINS
    Scurtă descriere a planului de management
    A. INTRODUCERE
    A.1. Procesul de elaborare a planului de management
    A.2. Baza legală a Planului de management

    B. DESCRIEREA SITULUI FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII ROSCI0074
    B.1. Informații Generale
    B.1.1. Localizare
    B.1.2. Cadrul legal și administrativ pentru management
    B.1.3. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor
    B.1.4. Factorii interesați
    B.1.5. Resurse pentru management și infrastructură
    B.1.6. Planuri și programe relevante pentru managementul ariei protejate
    B.1.7. Sistemul de planificare a activităților, monitorizare și raportare
    B.1.8. Scurt istoric al managementului și al activităților majore de management

    B.2. Mediul fizic
    B.2.1. Aspecte fizico-geografice și geologice
    B.2.2 Gradul de înclinare a versanților
    B.2.3. Hidrologie
    B.2.4. Climă
    B.2.5. Soluri

    B.3. Mediul biotic
    B.3.1. Context biogeografic
    B.3.2. Habitate
    B.3.3. Flora
    B.3.4. Fauna
    B.3.5. Specii alohtone și specii invazive
    B.3.6. Ecosisteme
    B.3.7. Peisajul

    B.4. Informații socio-economice și culturale
    B.4.1. Economia locală
    B.4.2. Arheologie, istorie
    B.4.3. Recreere și turism

    B.5. Informare, conștientizare, educare și acțiuni de comunicare cu factorii interesați
    B.6. Cercetare

    C. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE
    C.1. Valori
    C.2. Presiuni și amenințări
    C.3. Evaluarea situației și a tendinței valorilor ariei protejate

    D. STRATEGIA DE MANAGEMENT
    D.1. Organizarea teritorială a managementului
    D.2. Planul operațional
    D.3. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea Planului operațional

    E. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT
    E.1. Sistemul de luare a deciziilor
    E.2. Resurse umane
    E.3. Investiții - echipament și infrastructură -
    E.4. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management
    E.5. Monitorizarea implementării Planului de Management

    BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
    Anexa nr. 1 la Planul de management. Hartă satelitară a Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.
    Anexa nr. 2 la Planul de management. Harta organizării teritoriale a managementului Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii
    Anexa nr. 3 la Planul de management. Distribuția habitatelor de interes comunitar din Situl Făgetul Clujului - Valea Morii
    Anexa nr. 4 la Planul de management. Distribuția speciilor de interes comunitar și național în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii
    Anexa nr. 5 la Planul de management. Limitele intravilanului Municipiului Cluj-Napoca pe harta Situl Făgetul Clujului - Valea Morii
    Anexa nr. 6 la Planul de management. Lista instituțiilor prezente la întâlnirile de informare și consultare pe planul de management
    Anexa nr. 7 la Planul de management. Fișele habitatelor și speciilor de interes comunitar care sunt incluse în Formularul Standard.
    Anexa nr. 8 la Planul de management. Planul financiar
    Anexa nr. 9 la Planul de management. Planul de monitoring
    Listă tabele
    Tabel 1. Alte acte normative care au stat la baza declarării ariei protejată
    Tabel 2. Situația ariei protejate la care se referă planul de management
    Tabel 3. Grupuri de proprietari și categoriile de terenuri pe care le dețin
    Tabel 4. Factorii interesați identificați în procesul de realizare a planului de management și rolul lor pentru ariile protejate
    Tabel 5. Planuri cu impact potențial asupra valorilor ariilor protejate
    Tabel 6. Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.2.
    Tabel 7. Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.3.
    Tabel 8. Corespondența între habitatele de interes comunitar, habitatele conform clasificării din România și asociațiile vegetale pentru habitatele de interes comunitar trecute pe formularul standard
    Tabel 9. Importanța habitatelor de interes comunitar incluse în formularul standard prezente în aria protejată
    Tabel 10. Situația actuală a suprafețelor ocupate de habitatele de interes comunitar incluse în formularul standard
    Tabel 11. Starea actuală de conservare a habitatelor de interes comunitar din formularul standard idițial, identificate în sit
    Tabel 12. Habitatele de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard
    Tabel 13. Habitate importante pentru conservare, altele decât cele de interes comunitar
    Tabel 14. Speciile de plante de interes comunitar incluse în formularul standard
    Tabel 15. Situația speciilor de plante de interes comunitar incluse în formularul standard
    Tabel 16. Alte specii de plante de interes conservativ
    Tabel 17. Speciile de faună de interes comunitar menționate în formularul standard
    Tabel 18. Situația speciilor de faună de interes comunitar menționate în formularul standard
    Tabel 19. Alte specii de faună de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard
    Tabel 20. Distribuția teritorială și demografică a Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii
    Tabel 21. Valorile identificate în aria protejată și importanța lor
    Tabel 22. Nivelul presiunilor și amenințărilor - legendă
    Tabel 23. Presiuni și amenințări identificate în cadrul Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii
    Tabel 24. Principalele direcții de management
    Tabel 25. Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri specifice
    Tabel 26. Necesar de personal pentru implementarea Planului de management
    Tabel 27. Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate - total
    Tabel 28. Fișa habitatului 7210*
    Tabel 29. Fișa habitatului 7230
    Tabel 30. Fișa habitatului 9170
    Tabel 31. Cerințele de habitat a speciei Adenophora liliifolia
    Tabel 32. Cerințele de habitat a speciei Eleocharis carniolica
    Tabel 33. Cerințele de habitat a speciei Ligularia sibirica
    Tabel 34. Cerințele de habitat a speciei Liparis loeselii
    Tabel 35. Cerințele de habitat a speciei Colias myrmidone
    Tabel 36. Cerințele de habitat a speciei Eriogaster catax
    Tabel 37. Cerințele de habitat a speciei Euphydryas maturna
    Tabel 38. Cerințele de habitat a speciei Isophya stysi
    Tabel 39. Cerințele de habitat a speciei Leptidea morsei
    Tabel 40. Cerințele de habitat a speciei Lycaena dispar
    Tabel 41. Cerințele de habitat a speciei Maculinea teleius
    Tabel 42. Planul financiar
    Tabel 43. Planul de monitoring

    Listă figuri
    Figura 1. Localizarea Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.
    Figura 2. Organigrama echipei de custodie Situl Făgetul Clujului - Valea Morii
    Figura 3. Concrețiunile de Feleac în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii. Foto: Pal Zoltan 2014.
    Figura 4. Harta geologică a Situl Făgetul Clujului - Valea Morii.
    Figura 5. Gradul de înclinare al versanților în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii.
    Figura 6. Ogaș în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii. Foto: Pal Zoltan.
    Figura 7. Repartiția cantităților de precipitații medii anuale pentru Situl Făgetul Clujului - Valea Morii.
    Figura 8. Lungimea sezonului de creștere - temperatura medie peste 5,5°C - la Situl Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM.
    Figura 9. Numărul zilelor de vară - temperatura maximă peste 25°C - la Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM
    Figura 10. Harta solurilor din Situl Făgetul Clujului-Valea Morii.
    Figura 11. 11A. Habitatul 7210* și specia Cladium mariscus în smârcul II din Valea Morii
    Figura 12. 12A. Habitatul 7230 și specia Schoenus nigricans în sit
    Figura 13. Habitat 9170
    Figura 14. Adenophora liliifolia - planta și habitatul
    Figura 15. Eleocharis carniolica și habitatul
    Figura 16. Ligularia sibirica și habitatul
    Figura 17. Liparis loeselii
    Figura 18. Colias myrmidone
    Figura 19. Eriogaster catax
    Figura 20. Euphydrias maturna
    Figura 21. Isophya stysi - mascul adult din Situl Făgetul Clujului - Valea Morii
    Figura 22. Leptidea morsei
    Figura 23. Lycaena dispar mascul la stânga și femelă la dreapta
    Figura 24. Maculinea teleius, partea ventrală a aripilor

    Scurtă descriere a planului de management
    Planul de management este structurat în așa fel încât să se poată face o analiză cât mai bună a informațiilor existente la data elaborării. Informațiile și analizele sunt redate astfel încât detaliile tehnice să fie prezentate cât mai succint pentru fiecare din domeniile relevante - în principal ecologie, biologie, hidrologie, silvicultură, agricultură - dar suficiente pentru a permite o bună înțelegere a legăturilor între situația actuală, tendințele de viitor și măsurile de management planificate. În cele ce urmează este redat succint conținutul fiecărui capitol.
    A. Introducere - De ce plan de management?
    De ce este nevoie de planul de management și care sunt prevederile legale în baza cărora s-a elaborat.

    B. Descrierea ariei protejate - Care este situația actuală în aria protejată? - aspecte care explică și/sau influențează aria protejată
    Conține o descriere a situației actuale a ariei protejate. Descrierea conține informații utile pentru elaborarea strategiei și a măsurilor de management
    B.1. Informații generale
    ● unde se află aria protejată și ce suprafață are,
    ● situația proprietarilor și gestionarilor de terenuri și resurse naturale,
    ● cine sunt cei ce au interese și care desfășoară activități în aria protejată - factori interesați,
    ● ce resurse are și ce activități s-au desfășurat până în prezent în aria protejată.

    B.2. Descrierea mediului fizic și biotic
    Informații minime despre relief, rețeaua hidrografică, climă - factori ce determină prezența habitatelor și speciilor.

    B.3. Descrierea mediului biotic
    Situația actuală cu privire la prezența speciilor și habitatelor - prezentarea rezultatelor inventarierilor de teren - va fi reflectată și în hărțile din anexe.

    B.4. Informații socio-economice și culturale
    Aria protejată este poziționată în contextul socio-economic existent. Ceea ce se întâmplă în zonă influențează în mod semnificativ biodiversitatea. Capitolul conține informații sumare cu privire la situația socio-economică, necesare pentru a defini situația ariei protejate pe teritoriile localităților/comunelor, tendințele de dezvoltare, interesul pentru terenurile și resursele naturale din zonă, situația sistemului educațional - pentru stabilirea programelor de educație pentru natură -, potențialul pentru noi activități legate de valorile naturale. Toate acestea pot influența semnificativ managementul ariei protejate, întrucât activitățile umane au, în general, impact asupra naturii.

    B.5. Informare, conștientizare, educare - activități desfășurate până în prezent. Ariile protejate au un rol important pentru educare și conștientizare cu privire la importanța protecției naturii. Este important să se știe ce s-a făcut până în prezent pentru a ajuta la planificarea acestui gen de activități pe viitor.
    B.6. Cercetare - ce aspecte relevante pentru managementul ariei protejate au fost cercetate până în prezent și ce infrastructură există pentru cercetare aplicată?

    C. Evaluarea situației actuale - Ce trebuie să păstrăm/îmbunătățim în zonă și de ce sunt necesare măsuri de management. Care sunt presiunile și amenințările?
    Informațiile de la capitolul C sunt analizate din perspectiva conservării valorilor pentru care au fost declarate ariile protejate.
    C.1. Valori - Ce trebuie să menținem sau să îmbunătățim în aria protejată? - Valori
    Se descriu valorile care trebuie păstrate sau îmbunătățite. În cazul siturilor Natura 2000 este vorba, obligatoriu, despre habitatele și speciile pentru care au fost declarate, conform Formularului Standard, dar au fost identificate și alte specii și habitate, respectiv alte valori considerate importante pentru zonă. Pe aceste valori se concentrează acțiunile de management viitoare - Capitolul D5.

    C.2. Presiuni și amenințări: Ce trebuie reglementat pentru a menține sau îmbunătăți valorile? Presiuni și amenințări
    Sunt descrise activitățile umane care, din cauza modului în care se desfășoară, au un impact asupra valorilor sau pot avea impact pe viitor.

    C.3. Evaluare - Care este starea actuală și tendințele în viitor în ce privește valorile ariei protejate?
    Se analizează dacă valorile sunt în stare corespunzătoare și care va fi evoluția amenințărilor?
    Analiza se face în baza celor descrise la Capitolul B.1 cu referire doar la valorile identificate în capitolul C.1. și luând în calcul tendințele viitoare din perspectiva amenințărilor identificate în capitolul C.2.

    D. Strategia de management - Ce vrem pentru zonă pe viitor? Cum se va face managementul?
    Natura și resursele naturale nu pot fi gestionate eficient pe termen scurt. Trebuie să definim ce anume vrem să obținem pe o perioadă mai lungă, iar PM să descrie ce anume ar trebui făcut în următorii cinci ani pentru a ne apropia de realizarea țelului -viziunii - propus. Cunoscând valorile avute, situația lor actuală, presiunile și amenințările la care sunt supuse, se definește o strategie pe termen mediu sau lung, răspunzând la întrebările de mai jos.
    D.1. Viziunea - Cum vrem să arate aria protejată peste 50 de ani?
    D.2. Organizarea teritorială a managementului -
    În ce zone din aria protejată trebuie să impunem condiții pentru desfășurarea activităților umane astfel încât să menținem sau să îmbunătățim valorile?
    Se stabilește dacă sunt necesare măsuri speciale de management în anumite zone. Zonele cu cerințe speciale în ceea ce privește măsurile de management sunt prezentate pe hartă. Această planificare "teritorială", din punct de vedere a măsurilor de management, este foarte importantă, întrucât anumite aspecte vor trebui reflectate în managementul terenurilor și resurselor.

    D.3. Strategia de management:
    Care este strategia pe termen mediu, definită în baza informațiilor din capitolele B și C? Domeniile pe care se vor concentra eforturile de management și obiectivele pentru fiecare din acestea.
    Se descrie cum anume va fi organizat managementul, definind domeniile pe care vor fi desfășurate activitățile de management și ce anume vrem să obținem pe fiecare din aceste domenii - obiective -

    D.4. Planul operațional pe cinci ani - Ce acțiuni de management sunt necesare pentru a realiza obiectivele definite la Capitolul D.3?
    Ce trebuie făcut în următorii cinci ani pentru a ne asigura că se menține sau se îmbunătățește starea speciilor și a habitatelor, respectiv a celorlalte valori, se reduc amenințările și se asigură un cadru corespunzător pentru ca zona să poată beneficia de o dezvoltare durabilă.

    D.5. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea planului operațional. Cum anume se pot realiza acțiunile din Planul operațional? Exemple de activități și măsuri de management.
    Se dau exemple de activități și măsuri de management, eventual restricții pentru câteva din acțiunile de management definite în capitolul D.4. Acest capitol cuprinde prevederi care se regăsesc și în Regulament.

    E. Asigurarea implementării Planului de management - Cum se implementează în mod eficient Planul de Management?
    E.1. Sistemul de luare a deciziilor - Cine ia deciziile în cazul în care trebuie modificate anumite prevederi din Planul de Management?
    E.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management - Ce resurse umane și financiare sunt necesare pentru realizarea activităților din PM?
    E.3. Monitorizarea implementării Planului de management - Cum apreciem dacă ne atingem obiectivele și cum ne asigurăm că măsurile de management sunt adaptate - dacă este necesar - pentru atingerea obiectivelor?

    Scopul planului de management
    Acest plan de management a fost elaborat cu scopul de a conserva, menține și, acolo unde este cazul, readuce într-o stare de conservare favorabilă speciile și habitatele pentru care a fost declarat situl Făgetul Clujului - Valea Morii și ariile protejate incluse, zonă care găzduiește păduri și mlaștini valoroase, specii de plante și animale importante pentru echilibrul natural și pentru societatea umană, valori care sunt recunoscute atât la nivel național cât și la nivelul Uniunii Europene. Datorită acestor valori au fost declarate cele 3 arii protejate: ROSCI0074 Situl Făgetul Clujului - Valea Morii, rezervația Făget și rezervația Valea Morilor. Inventarierile din perioada elaborării planului de management au demonstrat că pentru menținerea speciilor și habitatelor valoroase din această zonă, va fi nevoie să se extindă ariile protejate existente și chiar să se declare noi rezervații.
    Situl fiind amplasat în imediata vecinătate a unuia dintre cele mai mari orașe din România, se află sub incidența unor amenințări majore care se vor menține sau chiar se vor amplifica în viitor. Problemele principale sunt legate de extinderea construcțiilor și dorința de modernizare a infrastructurii de transport, precum și de activitățile de recreere care nu țin cont de valorile naturale din aria protejată. Detalii despre acestea se regăsesc la capitolul C.2.
    Pentru păstrarea valorilor ariei naturale protejate vor fi planificate și realizate măsuri de management variate, grupate în acest plan pe domenii, și anume:
    Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar
    Obiectiv: Refacerea/menținerea stării favorabile de conservare pentru habitatele și speciile de interes comunitar și cele de interes național prin implicarea activă a factorilor interesați cheie.
    Subprogramul 1.1. Propuneri de îmbunătățirea limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management
    Obiectiv specific: Asigurarea suprafețelor minime necesare conservării habitatelor și speciilor importante pentru conservare.

    Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede și a celor de pajiști
    Obiectiv specific: Inițierea acțiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru cel puțin 75% din habitatele mlăștinoase și 25% din habitatele de pajiști și pentru cele critice menținerii/refacerii populațiilor speciilor de interes conservativ prin măsuri active de management realizate cu proprietarii și gestionarii terenurilor respective.

    Subprogramul 1.3. Conservarea habitatelor forestiere
    Obiectiv specific: Asigurarea/refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele forestiere de interes comunitar prin menținerea și prin inițierea acțiunilor de refacere pentru cel puțin 25% din suprafața acestora și menținerea habitatelor forestiere de interes conservativ, critice pentru populațiile speciilor de interes conservativ.

    Subprogramul 1.4. Conservarea speciilor
    Obiectiv specific: Inițierea acțiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru speciile de interes comunitar și pentru speciile de interes național, respectiv pentru cel puțin 25% din speciile de interes conservativ din sit.

    Programul 2: Managementul vizitatorilor
    Obiectiv: Asigurarea condițiilor necesare pentru ca ariile protejate din zona Făget - Valea Morii să devină o zonă de vizitare atractivă, fără a afecta valorile naturale pentru care au fost desemnate.

    Programul 3: Conștientizare și educație
    Obiectiv: Asigurarea colaborării și sprijinului factorilor interesați principali pentru refacerea condițiilor necesare habitatelor și speciilor de interes comunitar și îmbunătățirea nivelului de înțelegere a importanței naturii de către copii.

    Programul 4: Management și monitorizare
    Obiectiv: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul eficient al sitului și monitorizarea biodiversității și a activităților umane.

    Realizarea acestor programe nu este doar responsabilitatea celui ce administrează aria protejată, respectiv a Custodelui, întrucât legea prevede responsabilități și obligații, atât pentru toți proprietarii și administratorii de terenuri, cât și pentru autorități. Ca urmare, este foarte important ca implementarea planului de management să se facă în parteneriat și prin colaborare cu factorii interesați.
    Planul se constituie într-un ghid extrem de important nu numai pentru administratorul ariilor protejate, cât și pentru autorități, instituții, proprietari și administratori de terenuri.

    A. INTRODUCERE
    Acest Plan de management s-a realizat în cadrul Proiectului "Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanță comunitară ROSCI0074 - Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCI0356 - Poienile de la Șard și ROSCI0394 - Someșul Mic", elaborat și implementat de Asociația "Apathy Istvan Egyesulet". Proiectul a fost elaborat și implementarea lui a început înainte de atribuirea sitului de importanță comunitară Făgetul Clujului - Valea Morii ROSCI0074 în custodia Asociației Natura Transilvaniei. După atribuire, Custodele a devenit partener în implementarea activităților proiectului, participând la elaborarea planului de management și la implementarea activităților legate de acest sit.
    A.1. Procesul de elaborare a planului de management
    Planul de management a fost elaborat în vederea identificării strategiei de management a sitului de importanță comunitară Făgetul Clujului - Valea Morii ROSCI0074, numit în continuare Situl Făget și stabilirea măsurilor de management și de monitorizare, astfel încât să se realizeze obiectivele pentru care a fost desemnat situl.
    Complexitatea managementului acestei arii protejate este dată în principal de:
    a) numeroasele valori de interes comunitar pentru care a fost declarată aria protejată, dar și valorile de interes local prezente aici,
    b) presiunile și amenințările prezente în zonă,
    c) interesele proprietarilor și administratorilor de terenuri și resurse naturale, ale publicului, ale autorităților, și ale organizațiilor de conservare a naturii din zonă,
    d) faptul că responsabilitatea pentru implementarea activităților și măsurilor de management nu revine numai administratorului ariei protejate ci și factorilor interesați,
    e) necesitatea definirii clare a motivelor pentru care această arie protejată aflată în imediata apropiere a Clujului ar trebui menținută pentru a contribui cu valorile sale și prin serviciile de mediu pe care le asigură, la bunăstarea întregii populații din zonă,
    f) caracterul neprevăzut al schimbărilor din natură și necesitatea adaptării la aceste schimbări.

    Ca urmare, se impune o planificare atentă, asigurând-se cadrul necesar pentru un management adaptabil și participativ.
    Managementul adaptabil se referă la posibilitatea adaptării soluțiilor de management la realitățile caracteristice fiecărui moment. Având în vedere că acest plan trebuie să stabilească măsuri de management pentru gestionarea unor valori naturale supuse unor modificări greu de anticipat, modificări ce pot apărea atât din cauza unor factori naturali cât și din cauza unor factori antropici, Planul operațional a fost astfel stabilit încât să permită flexibilitate în stabilirea zonelor în care se fac intervențiile și în detalierea măsurilor de management, având astfel un caracter adaptabil.
    Principiul managementului participativ impune implicarea factorilor interesați, atât în procesul de elaborare a planului, cât și în implementarea acestuia. Pentru a se asigura o elaborare participativă a planului de management s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanți ai Custodelui, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj și Direcției Silvice Cluj, precum și a Asociației "Apathy Istvan Egyesulet" și echipa tehnică desemnată de S.C. Greenviro S.R.L. și Fundația ProPark.
    Pe parcursul elaborării planului s-au organizat 2 întâlniri și dezbateri cu factorii interesați, pentru a se asigura că toți cei interesați au fost informați și consultați în mod corespunzător, fie prin aceste întâlniri publice organizate, fie prin întâlniri cu specialiști de la instituțiile principale, cu responsabilități în zona sitului.

    A.2. Baza legală a Planului de management
    Baza legală este constituită în principal de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.
    Elaborarea planului de management a ținut cont și de prevederile altor acte normative și anume:
    a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;
    b) Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;
    c) Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;
    d) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate;
    e) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
    f) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial;
    g) Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;
    h) Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice;
    i) Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;
    j) Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;
    k) Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național;
    l) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    m) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările și completările ulterioare;
    n) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, cu modificările și completările ulterioare;
    o) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare;
    p) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier, cu modificările și completările ulterioare;
    q) Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;
    r) Legea nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;
    s) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;
    t) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare;
    u) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;
    v) Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    w) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare;
    x) Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;
    y) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare;
    z) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările și completările ulterioare;
    aa) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;
    bb) Hotărârea Guvernului nr. 493/2004 privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial și a Metodologiei privind elaborarea și conținutul - cadru al planurilor de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;
    cc) Hotărârea Guvernului nr. 1268/2010 privind aprobarea Programului de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu modificările și completările ulterioare;
    dd) Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    ee) Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;
    ff) Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;
    gg) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
    hh) Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Arhus la 25 iunie 1998;
    ii) Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;
    jj) Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările și completările ulterioare;
    kk) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări);
    ll) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate);
    mm) Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979 - Convenția de la Berna.

    B. DESCRIEREA SITULUI FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII ROSCI0074
    B.1. Informații Generale
    B.1.1. Localizare
    Situl Făgetul Clujului - Valea Morii se întinde pe o suprafață de 1.667 ha și este situat în zona centrală a județului Cluj, la sud de municipiul Cluj-Napoca, cuprinzând parțial teritoriile administrative ale următoarelor localități și comune: municipiul Cluj-Napoca, comuna Feleacu cu satele Feleacu, Casele Micești, Vâlcele, comuna Florești cu satele Florești, Tăuți, comuna Ciurila cu satele Ciurila, Sălicea, comuna Tureni cu satele Tureni, Micești.
    Coordonatele geografice ale centroidului ariei naturale protejate sunt: 390031.2714, 580143.5634.
    Din punct de vedere administrativ aria protejată se situează în totalitate pe teritoriul județului Cluj.
    Autostrada Transilvania - A3 - este paralelă cu situl pe direcția nord-sud, la o distanță cuprinsă între 6-9 km. De asemenea, și Drumul Național European E81 este paralel cu situl tot pe direcția nord-sud, intersectând o dată limita sitului. Drumul Național European E60 trece prin nordul sitului, la o distanță de 1.5 km. La limita sitului trece Drumul Sfântul Ioan dinspre municipiul Cluj-Napoca, iar drumul județean DJ107R traversează situl dinspre est către sud-vest și apoi trece pe limita sitului.
    Situl se poate accesa din următoarele localități: de pe Drumul Județean DJ107R din municipiul Cluj-Napoca, de pe drumurile comunale din satul Feleacu, satul Casele Micești, satul Florești, satul Tăuți, satul Sălicea, și de pe drumurile exterioare din satul Ciurila și satul Săliște.
    Figura 1. Localizarea sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.

    B.1.2. Cadrul legal și administrativ pentru management
    Desemnarea, limitele și categoriile de management ale ariei protejată Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii
    Situl Făgetul Clujului - Valea Morii este arie naturală protejată de interes comunitar conform Directivei 2009/147/CE, desemnată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Situl se suprapune peste alte arii protejate, după cum se prezintă în tabelul de mai jos:
    Tabelul nr. 1.
    Alte acte normative care au stat la baza declarării ariei protejată

    Aria protejată

    Declarată prin*

    Rezervația naturală Făgetul Clujului,
    inclusă integral în Situl Făgetul
    Clujului - Valea Morii
     

    Anul declarării: 1974.
    Hotărârea nr. 147/1994 a Consiliului
    Județean Cluj, Legea nr. 5/2000;
    având codul 2.335.

    Rezervația naturală Valea Morilor,
    inclusă integral în Situl Făgetul
    Clujului - Valea Morii

    Anul declarării: 1974.
    Legea nr. 5/2000; -având codul 2.329.
     

    Limitele sitului Făgetul Clujului - Valea Morii au fost stabilite prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare. Harta este pusă la dispoziția factorilor interesați de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului prin intermediul paginii de internet http://www.mmediu.ro/protecția_naturii/protecția_naturii.htm, conform actului normativ menționat, precum și în Anexa nr. 1.
    Limitele rezervațiilor naturale sunt prezentate în Anexa nr. 2.
    Tabelul nr. 2 prezintă suprafața fiecărei rezervații, categoria de management în care se încadrează fiecare, precum și în ce măsură se suprapun diferitele arii protejate. Aceste suprapuneri influențează măsurile de management, așa cum se va vedea la capitolul D.2.
    Organizarea teritorială a managementului.
    Categoria de management reflectă principalele obiective de management așa cum sunt definite de către Uniunea Internațională de Conservare a Naturii. Toate ariile protejate, indiferent de motivele desemnării sau de nivelul la care sunt desemnate - național sau european -, pot fi încadrate într-una din cele 6 categorii al Uniunii Internațională de Conservare a Naturii după Dudley, 2008. Ca urmare, pe lângă categoriile naționale definite în legislația românească, care corespund categoriilor Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii I, II, III, IV, V, și siturile Natura 2000 pot fi încadrate în categoriile respective. Încadrarea ajută la înțelegerea obiectivelor de management așa cum sunt descrise în ghidul Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii.
    Tabelul nr. 2
    Situația ariei protejate la care se referă planul de management

    Numele ariei protejate
     
     
     
     
     
     

    Categoria ariei protejate conform

    Suprafața
     
     
     
     
     
     

    Legislației
    Românești
     
     
     

    Categoria
    Uniunii
    Internaționale
    de Conservare
    a Naturii

    Cod
    European
     
     
     

    Situl Făgetul Clujului
    - Valea Morii
    ROSCI0074

    Sit Natura 2000
    - sit de importanță
    comunitară

    IV.
     
     

     
     
     

    1667 ha
     
     

    Rezervația Făgetul
    Clujului 2.335

    Rezervație naturală
     

    IV.
     

    11776
     

    272 ha*)
     

    Rezervația Valea
    Morilor 2.329

    Rezervație naturală
     

    IV.
     

    183799
     

    1,72 ha*)
     
    Notă
    *) Suprafața redată în tabelul 2 respectă suprafața delimitată după limitele puse la dispoziție de autoritatea publică pentru protecția mediului pe pagina de internet http://www.mmediu.ro/protecția_naturii/protecția_naturii.htm: Limitele rezervațiilor științifice, monumentelor naturii și rezervațiilor naturale în proiecție Stereo 1970. Aici se menționează că: "Limitele postate au fost realizate prin proiectul GEFIWB Managementul Conservării Biodiversității derulat de către Ministerul Mediului în perioada 1999-2005 și nu sunt aprobate printr-un act normativ".

    Conform Legii nr. 5/2000, suprafața rezervației Făgetul Clujului este de 10 ha, iar suprafața rezervației Valea Morilor de 1 ha., dar în acest act normativ nu se specifică limitele exacte.
    Arii protejate limitrofe
    În imediata apropiere a sitului se mai găsesc Valea Ierii ROSCI0263, Dealurile Clujului Est ROSCI0295, Pădurea de Stejar Pufos de la Hoia ROSCI0146, Poienile de la Șard ROSCI035, Suatu-Cojocna-Crairât ROSCI0238 și Rezervația Pârâul Dumbrava.
    În urma unor cercetări s-au identificat suprafețe semnificative pentru habitatele de mlaștini, de aniniș, speciile de amfibieni, de nevertebrate, de plante, care nu sunt desemnate în prezent ca și arii protejate dar pot avea un rol important ca și suprafețe resursă pentru refacerea populațiilor din aria protejată. Suprafețele au fost identificate în zonele Valea Morii, Colonia Făget, Râtul Penii, Valea Sf. Ioan - Anexa nr. 3 și Anexa nr. 4.
    Administrarea Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii
    Administratorul ariei protejate, împreună cu rezervațiile incluse, este Asociația Natura Transilvaniei, având calitatea de custode, conform Convenției de custode nr. 320 din 26.02.2014 încheiată între aceasta și Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.
    Cinci din membrii asociației sunt implicați în mod direct în administrarea Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii, aceștia fiind specializați în domenii legate de conservarea biodiversității, management de proiecte și comunicare.

    B.1.3. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor
    Din punct de vedere al distribuției teritoriale, pe localități, situl este împărțit după cum urmează: municipiul Cluj-Napoca - 67,66%, comuna Feleacu - 17,73%, comuna Florești - 4,15%, comuna Ciurila - 10,23%, comuna Tureni - <1%.
    Tabelul nr. 3.
    Grupuri de proprietari și categoriile de terenuri pe care le dețin

     
     

    Pădure
     

    Pajiști - pășuni și
    fânețe

    Statul Român

    525,80 ha

    -

    Primării

    243,40 ha

    -

    Biserici

    400,53 ha

    -

    Persoane fizice

    160,37 ha

    216,85 ha

    Total

    1330,10 ha

    216,85 ha

    B.1.4. Factorii interesați
    În tabelul de mai jos este prezentată lista instituțiilor și organizațiilor care au sarcini de aplicare a legislației, administrative, de gestionare a terenurilor și resurselor, economice sau interese de altă natură pe teritoriul ariei protejate - de exemplu de interes educativ.
    Tabelul nr. 4.
    Factorii interesați identificați în procesul de realizare a planului de management și rolul lor pentru ariile protejate

    Instituții, organizații,
    grupuri de interese pe
    categorii stabilite pe
    baza rolului și/sau a
    interesului în aria
    protejată

    Rol/interes
     
     
     
     
     

    Capacitatea/
    posibilitatea de a
    influența decizii
    importante de
    management: +++
    puternic/++ mediu/+redus

    Autorități de mediu, de
    reglementare și control
    activități

     
     
     

     
     
     

    Asociația Natura
    Transilvaniei

    Custode Reglementarea
    activităților

    +++
     

    Ministerul Mediului
    Apelor și Pădurilor -
    autoritatea publică
    centrală pentru protecția
    mediului
     
     
     
     
     

    Asigurarea cadrului
    legislativ, transcrierea
    directivelor UE,
    stabilirea politicilor de
    mediu la nivel național,
    responsabil pentru
    sistemul de arii
    protejate, responsabil
    pentru fondul forestier
    național.

    +++
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Agenția pentru Protecția
    Mediului Cluj
     
     
     

    Implementarea politicilor
    de mediu la nivel
    teritorial. Eliberarea
    acordului de mediu pentru
    proiecte, activități.

    +++
     
     
     
     

    Ministerul Dezvoltării
    Regionale și
    Administrației Publice

    Reglementarea activității
    turistice.
     

    ++
     
     

    Garda Națională de Mediu
    Comisariatul Județean
    Cluj
     
     

    Inspecție și control din
    punct de vedere al
    protecției mediului,
    sancțiuni, amenzi,
    restricții

    ++
     
     
     
     

    Inspectoratul Teritorial
    de Regim Silvic și de
    Vânătoare Cluj Napoca
     
     
     

    Inspecție și control în
    silvicultură și vânătoare
    Reglementarea
    managementului forestier
    din afara fondului
    forestier.

    ++
     
     
     
     
     

    Inspectoratul de Poliție
    al Județului Cluj

    Ordine publică, urmărire
    penală, etc.

    +
     

    Inspectoratul de
    Jandarmerie Județean Cluj

    Ordine publică
     

    +
     

    Acordarea și controlul
    plaților pe suprafață

     
     

     
     

    Agenția de Plăți și
    Intervenție pentru
    Agricultură Cluj
     
     
     

    Derulează fondurile
    europene pentru
    implementarea măsurilor
    de sprijin finanțate din
    Fondul European pentru
    Garantare în Agricultură

    ++
     
     
     
     
     

    Autorități ale
    administrației publice
    locale

     
     
     

     
     
     

    Consiliul Județean Cluj
     
     

    Planificare teritorială
    și strategică Proprietar
    al drumurilor județene

    ++
     
     

    Primăria și Consiliul
    Local Cluj-Napoca,
    Feleacu, Tureni,
    Florești, Ciurila
     
     

    Rol în planificare
    teritorială și strategică
    întreținerea
    infrastructurii locale și
    în menținerea ariei
    protejate

    +++
     
     
     
     
     

    Comunități și grupuri de
    interese locale și
    regionale

     
     
     

     
     
     

    Populația locală din aria
    protejată și din imediata
    vecinătate

    Proprietari de terenuri,
    gestionari și/sau
    utilizatori de resurse

    +++
     
     

    Reprezentanți mass media

    Informare, conștientizare

    ++

    Cicliști

    Recreere

    +

    Bisericile din
    localitățile în care sunt
    proprietarii și
    localități din
    vecinătatea sitului

    Conștientizare
     
     
     
     

    +
     
     
     
     

    Vizitatori

    Recreere

    +

    Administrare
    infrastructură

     
     

     
     

    Regia Autonomă de
    Administrare a Domeniului
    Public și Privat a
    Județului Cluj

    Administrarea drumurilor
    județene
     
     

    +
     
     
     

    Compania Națională de
    Autostrăzi și Drumuri
    Naționale - Direcția
    Regională de Drumuri și
    Poduri Cluj Napoca

    Administrarea drumurilor
    naționale
     
     
     

    +
     
     
     
     

    Societatea Comercială de
    Distribuție și Furnizare
    a Energiei Electrice
    Electrica SA Filiala
    Electrica Distribuție
    Transilvania Nord
    Sucursala de Furnizare
    a Energiei Electrice
    Transilvania Nord
    Cluj-Napoca

    Furnizare energie
    electrică
     
     
     
     
     
     
     
     

    +
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Compania de Apă Someș SA
     
     

    Furnizare apă potabilă,
    colectare-epurare ape
    uzate

    +
     
     

    Administrare resurse

     

     

    Direcția Silvică Cluj
    prin Ocoalele Silvice
    Cluj și Turda
     

    Coordonare activități în
    fondul forestier de stat
    și privat, interes
    economic

    +++
     
     
     

    Ocolul Silvic Valea Ierii
    S.R.L. - privat

    Management forestier
     

    ++
     

    Școli, universități,
    muzee, institute de
    cercetare

     
     
     

     
     
     

    Universitatea
    Babeș-Bolyai - Facultatea
    de Geografie, Facultatea
    de Biologie și Geologie,
    Facultatea de Știința și
    Ingineria mediului,
    Facultatea de Istorie și
    Filosofie
     
     
     
     
     

    Activități educative, de
    informare, conștientizare
    cercetare, consiliere pe
    probleme de amenajarea
    teritoriului, urbanism.
    Activități educative,
    monitorizarea speciilor
    și habitatelor protejate,
    informare, conștientizare
    Activități educative,
    monitorizarea valorile
    arheologice,
    conștientizare.

    ++
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Școlile de pe teritoriul
    ariei protejate și din
    imediata vecinătate

    Activități educative,
    informare, conștientizare
     

    ++
     
     

    Universitatea Sapientia,
    Departamentul de Știința
    Mediului
     

    Activități educative,
    monitorizarea speciilor
    și habitatelor protejate,
    informare, conștientizare

    +
     
     
     

    Grădina Botanică a
    Universității
    Babeș-Bolyai
     

    Activități educative,
    monitorizarea speciilor
    și habitatelor protejate,
    informare, conștientizare

    +
     
     
     

    Muzeul Zoologic al
    Universității
    Babeș-Bolyai
     

    Activități educative,
    monitorizarea speciilor
    și habitatelor protejate,
    informare, conștientizare

    +
     
     
     

    Vivariul Universității
    Babeș-Bolyai
     
     

    Activități educative,
    monitorizarea speciilor
    și habitatelor protejate,
    informare, conștientizare

    +
     
     
     

    Institutul de Cercetări
    Biologice Cluj-Napoca

    Cercetare
     

    +
     

    Organizații
    neguvernamentale

     
     

     
     

    Asociația "Apathy Istvan
    Egyesulet"
     
     
     

    ONG susținerea și
    îmbunătățirea
    învățământului superior
    în limba maghiară și
    ocrotirea naturii

    ++
     
     
     
     

    Societatea Ornitologică
    Română Birou Teritorial
    Cluj

    ONG protecția mediului
     
     

    ++
     
     

    Societatea
    Lepidopterologică Română

    ONG protecția mediului
     

    ++
     

    Asociația Ecouri verzi
    Cluj-Napoca

    ONG protecția mediului
     

    ++
     

    Asociația Transilvania
    Verde - Zold Erdely
    Egyesulet

    ONG protecția mediului
     
     

    ++
     
     

    Asociația pentru
    Protecția Liliecilor din
    România

    ONG protecția mediului
     
     

    +
     
     

    Asociația pentru
    Protecția Păsărilor și a
    Naturii Grupul Milvus

    ONG protecția mediului
     
     

    +
     
     

    BOSZ la Uniunea
    Studențească Maghiară din
    Cluj-Napoca

    ONG studenților biologi
    și ecologi
     

    +
     
     

    Organizația Studenților
    pentru Natură

    ONG studenților
     

    +
     

    Asociația Ecologică
    Pădurea Verde

    ONG protecția mediului
     

    +
     

    Clubul Sportiv Clujul
    Pedalează

    ONG
     

    +
     

    Clubul de Cicloturism
    Napoca

    ONG
     

    +
     

    Societate Organizată
    Sustenabil

    ONG protecția mediului
     

    +
     

    Asociația Cabane de
    Creastă Magashegyi
    Menedekhazak Egyesulet

    ONG protecția mediului
     
     

    +
     
     

    Centrul Focal Asociația
    pentru Monitorizarea și
    Conservarea
    Biodiversității

    ONG protecția mediului
     
     
     

    +
     
     
     

    Asociația Green&Wild

    ONG protecția mediului

    +

    Organizații private

     

     

    Școala lui Gerula - Mugur
    Pop

    protecția mediului,
    recreere

    +
     

    Finanțatori

     

     

    Fundații, asociații,
    instituții ce gestionează
    fonduri nerambursabile
    sau sunt interesate în a
    sprijini activitatea
    ariei protejate

    Sprijin pentru activități
    de conservare, educație,
    conștientizare și
    ecoturism,
    responsabilitate
    socio-economică

    ++
     
     
     
     
     

    B.1.5. Resurse pentru management și infrastructură
    B.1.5.1. Administrare
    Custodele sitului Făgetul Clujului - Valea Morii și al rezervațiilor incluse este Asociația Natura Transilvaniei.
    Numărul convenției de custodie: 319/26.02.2014 încheiată cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Act adițional nr. 1/25.11.2014 la Convenția de custodie încheiată cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
    Figura 2. Organigrama echipei de custodie a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.

    B.1.5.2. Sistemul decizional
    Deciziile privind managementul de zi cu zi al sitului Făgetul Clujului - Valea Morii sunt luate de Custode, în cadrul stabilit de legislație și contractul de custodie.
    Deciziile finale legate de realizarea oricăror investiții sau proiecte se iau de către autoritățile de mediu, respectiv Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, în baza prevederilor legale în vigoare, prin eliberarea avizelor/ acordurilor/ autorizațiilor de mediu. Custodele are obligația să analizeze impactul potențial și să își exprime punctul de vedere pentru toate proiectele și planurile de pe teritoriul ariei protejate, avizul acestuia fiind obligatoriu, conform legislației în vigoare.

    B.1.6. Planuri și programe relevante pentru managementul ariei protejate
    Menținerea, respectiv îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și speciilor din sit nu este posibilă decât prin armonizarea tuturor planurilor care fac referire la sau pot avea impact asupra resurselor naturale, respectiv a biodiversității. Conform prevederilor legale, armonizarea planurilor și programelor de pe teritoriul ariei protejate cu prevederile acestui plan de management va fi foarte importantă. În acest capitol sunt prezentate principalele planuri cu impact potențial asupra valorilor ariei protejate.
    Tabelul nr. 5.
    Planuri cu impact potențial asupra valorilor ariilor protejate

    Denumirea
     
     
     

    Stadiul de
    elaborare sau
    actul prin
    care este aprobat

    Perioada de
    valabilitate
     
     

    Relevanța pentru aria
    protejată
     
     

    Ansamblu de
    locuințe pe
    Valea
    Gârbăului,
    Beneficiar
    Agenția
    Națională de
    Locuințe
     
     
     
     

    Proiect blocat
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Nu sunt date
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Agenția Națională pentru
    Locuințe intenționează să
    construiască în imediata
    vecinătate a ariei protejate
    un cartier cu 2300 de
    locuințe pe un teren cu o
    suprafață de 12,6 ha ceea ce
    poate afecta iremediabil
    condițiile de recreere în
    zonă, aducând noi presiuni
    antropice într-o zonă deja
    afectată de acestea.

    Plan
    Urbanistic
    General
    Municipiul
    Cluj-Napoca
     
     
     
     
     

    Hotărâre de
    Consiliu Local
    Număr
    493/22.12.2014
     
     
     
     
     
     

    2015-2025
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    O suprafață de aproximativ
    35 ha din suprafața sitului
    este introdusă în intravilan
    O suprafață compactă de
    12 ha este reglementată
    printr-un Plan Urbanistic
    Zonal iar celelalte
    suprafețe fiind reglementate
    urbanistic ca Zonă de
    Agrement Public/Privat

    Inelul sudic
    de legătură
    dintre Drumul
    European E60
    și Autostrada
    Transilvaniei
    A3
     
     

    Variantă posibilă,
    este cuprins în
    Planul Urbanistic
    General al
    Municipiului
    Cluj-Napoca
     
     
     

    2015-
    Nedefinit
     
     
     
     
     
     
     

    Inelul sudic planificat
    traversează situl pe axa
    Sud - Nord - Est pe o
    lungime de aproximativ
    2,25 km și reprezintă un
    impact major care cauzează
    fragmentarea habitatelor,
    poluare fizică și fonică,
    alterarea peisajului natural

    Proiect Bază
    Sportivă,
    Beneficiar
    Primăria
    Comunei
    Feleacu
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Autorizație de
    construire
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Nu sunt date
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Administrația Locală Feleacu
    construiește, în imediata
    vecinătate a ariei protejate
    la o distanță de 100 m de
    limita ariei protejate, o
    bază sportivă - un proiect
    ce poate afecta în mod
    semnificativ peisajul și
    care poate genera presiuni
    asupra valorilor ariei
    protejate și poate diminua
    șansa de succes în
    promovarea obiectivului de
    recreere indentificat ca
    fiind important pentru
    această zonă.

    Proiect rețea
    alimentare
    apă potabilă
    Comuna
    Ciurila
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Nu s-a eliberat
    Avizul de Mediu
    pentru Partea
    a 2-a a
    Proiectului
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    2015 -
    Nedefinit
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Proiectul este compus din 2
    etape.
    Etapa 1: Rețeaua are ca
    punct de plecare Comuna
    Feleacu și continuă paralel
    cu aria protejată până la
    satul Casele Micești.
    Etapa 2: Rețeaua își
    continuă traseul de la satul
    Casele Micești către Comuna
    Ciurila și traversează aria
    protejată pe o lungime de
    aproximativ 2,5 km,
    respectiv 2,9 pe la limita
    ariei protejate și
    Rezervația Făgetul Clujului
    pe o lungime de aproximativ
    300 m, 500 m având traseu pe
    la limita rezervației. Are
    în componența 1 rezervor de
    apă cu un volum de 200 mc,
    cu o amprentă la sol de 80
    mp. Considerăm că proiectul
    ar trebui refăcut în funcție
    de punctul de vedere al
    Custodelui ariei protejate
    și ar trebuie reproiectat
    astfel încât să traverseze
    cât mai puțin aria
    protejată. În timpul
    execuției ar trebui să se
    țină cont de o serie de
    măsuri de limitare,
    diminuare a impactului
    asupra mediului stabilite de
    Agenția pentru Protecția
    Mediului împreună cu
    Custodele ariei protejate.

    Amenajamente-
    le silvice în
    vigoare:
     
    Amenajamentul
    silvic al
    Ocolului
    Silvic Cluj
     
    Amenajamentul
    silvic al
    Ocolului
    Silvic Turda
     
    Amenajamentul
    silvic al
    Ocolului
    Silvic Valea
    Ierii
    - privat

    Aprobate prin
    Ordin de Ministru
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Diferită
    pentru fiecare
    amenajament
     
    2008-2018
     
     
     
     
    2011-2021
     
     
     
     
    2012-2022
     
     
     
     
     

    Lucrările stabilite prin
    acestea influențează starea
    de conservare a habitatelor
    forestiere și a speciilor
    dependente de acestea.
    Prevederile amenajamentelor
    vor trebui adaptate la
    cerințele habitatelor și
    speciilor din acest plan de
    management.
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    B.1.7. Sistemul de planificare a activităților, monitorizare și raportare
    Planificarea și monitorizarea activităților de management se realizează trimestrial de colectivul de lucru al Custodelui, în cadrul unor ședințe de lucru. Sistemul de management este de tip adaptativ, se planifică și se implementează activități de conservare, se efectuează observații în teren și monitorizare. Pe baza monitorizării se ajustează măsurile de management. Preluarea, stocarea și analizarea informațiilor din procesul de management adaptativ se realizează în cadrul unui sistem integrat de management al datelor.
    Raportarea activităților către autoritățile resposabile pentru protecția mediului se realizează anual sau la cererea acestora.
    Surse de venit pentru managementul ariilor protejate s-au constituit din finanțări nerambursabile, sponsorizări și donații.

    B.1.8. Scurt istoric al managementului și al activităților majore de management
    Până în momentul de față, Asociația Natura Transilvaniei a desfășurat următoarele activități, defalcate pe direcții de acțiune:
    Administrarea de arii protejate
    a) Începând cu luna februarie 2014 Asociația Natura Transilvaniei este custode al sitului Natura 2000 ROSCI0074 - "Făgetul Clujului - Valea Morii" și a Rezervației Naturale de interes național 2.335 "Făgetul Clujului" prin Convenția de custodie nr. 320 din 26.02.2014 cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.
    b) Asociația Natura Transilvaniei a depus numeroase sesizări și informări către autorități în legătură cu nereguli semnalate în arii protejate: depozitarea unor deșeuri, extracții de piatră etc.

    Activități educative, informative și de conștientizare:
    a) Organizarea de expoziții foto
    b) Organizarea de proiecții publice de imagini și filme pe teme de ecologie și biodiversitate

    Cu ajutorul resurselor financiare identificate prin efortul Custodelui s-au realizat până în prezent următoarele:
    ● Proiectul "Omul, prieten al naturii", implementat în perioada mai 2014 - septembrie 2014. Scopul proiectului: îmbunătățirea nivelului de acceptare și apreciere a importanței siturilor Natura 2000 Făgetul Clujului - Valea Morii și Someșul Rece în rândul comunităților locale și al turiștilor care le vizitează. Proiectul a fost co-finanțat: Programul Spații Verzi - Arii Naturale Protejate, Fundația pentru Parteneriat Miercurea-Ciuc și MOL România. A fost implementat în parteneriat cu Asociația Ecouri Verzi Cluj-Napoca.
    Principalele rezultate ale proiectului includ:
    a) realizarea paginii web a ariilor protejate administrate de Asociația Natura Transilvaniei, www.fagetulclujului.ro
    b) publicarea pe site-ul propriu - www.naturatransilvaniei.ro - de știri și informații despre cele două arii protejate
    c) Realizarea de materiale de informare: afișe și pliante
    d) Participare cu un stand de prezentare/promovare la Târgul de turism și aventură "Mocănița"
    e) Coorganizarea evenimentului "Maraton Apuseni - Hoinari prin trecut"
    f) Prezența cu pliante de informare/promovare în cadrul Cortului Verde la Fân Fest, Roșia Montană
    g) Participări la emisiuni TV
    h) Realizarea și susținerea unor prezentări interactive a capitalului natural din siturile Natura 2000 în școlile din Cluj Napoca și zona învecinată
    i) Activități de educație non-formală pe tema importanței siturilor Natura 2000 Făgetul Clujului

    Principalele Activități de informare pentru acest sit au fost cele desfășurate în cadrul Proiectului "Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanță comunitară ROSCI0074 - Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCI0356 - Poienile de la Șard și ROSCI0394 - Someșul Mic", elaborat și implementat de Asociația "Apathy Istvan Egyesulet", și anume:
    a) inventarul speciilor și habitatelor de interes comunitar
    b) întâlniri de consultare ale localnicilor și ale autoritățillor locale, respectiv a instituțiilor cu responsabilități în menținerea acestei arii protejate
    c) acțiuni de informare și conștientizare prezentate la Capitolul B.5.

    B.2. Mediul fizic
    Datele prezentate în acest capitol se bazează pe studiile elaborate în anul 2014 în urma inventarierilor de teren după cum urmează:
    Tabelul nr. 6.
    Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.2.

    Denumire studiu/Raport
     

    Echipa de lucru
     

    Denumire
    prescurtată

    Hărți existente privind mediului fizic
    conspectul bibliografiei de
    specialitate

    Pal Zoltan-Ferenc dr.
    Imecs Zoltan dr. Bartos
    Elekes Zsombor
     
     
     
     
     

    RA.2.3.
     
     

    Cartarea mediului fizic - geologie,
    geomorfologie, hidrologie,
    climatologie și soluri - bazat pe
    rezultatele datelor de teren

    RA.3.2.
     
     
     

    B.2.1. Aspecte fizico-geografice și geologice
    Din punct de vedere geografic, situl Făgetul Clujului - Valea Morii se situează în partea nord, nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei, fiind încadrată în subunitatea geografică a Dealurilor Feleacului din cadrul Podișului Someșan.
    Aria protejată și subzona dealului piemontan al Feleacului este alcătuită din nisipuri, gresii nisipoase, conglomerate și marno-argile cu intercalații de tufuri vulcanice. Depozitele sarmațiene determină semnificativ structura litologică, dar totuși trebuie să remarcăm că din cauza proceselor de denudare și nivelare la nord de creasta Feleacului, spre Municipiul Cluj-Napoca acestea se pot observa numai în cazuri foarte rare, mai ales de-a lungul câtorva pârâuri care coboară spre Someșul Mic.
    Aici mai putem să observăm concrețiunile grezoase, precum și depozitele nisipoase, marnoase. La sud de creasta Feleacului, de-a lungul Văii Căprioarei sarmațianul apare în continuitate de sedimentare cu depozite bugloviene, și cele tornoniene. Iar spre vest în zona Sălicei depozitele sarmațiene se evidențiază transgresiv și discordant, direct peste depozitele Eocene. O caracteristică specifică a depozitelor sarmațiene sunt formațiunile de natură diagenetică, denumite "concrețiunile de Feleac". Acestea sunt prezente adesea sub forma unor corpuri rotunjite, sferice, fiind rezultatul depunerii treptate a carbonatului de calciu existent între depozitele sarmațiene în jurul unui nucleu de precipitare.
    Figura 4. Harta geologică a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.

    B.2.2. Gradul de înclinare a versanților
    Gradul de înclinare a versanților prezintă o mare diversitate în funcție de condițiile geologice - structură și alcătuire litologică -, gradul de dezvoltare al rețelei hidrografice și procesele de versant.
    Figura 5. Gradul de înclinare al versanților în situl Făgetul Clujului - Valea Morii.

    Un areal destul de însemnat - 15,3% din aria protejată - este reprezentat de versanții cu înclinare mică: 2,1-5°. Prezența acestei formațiuni a determinat evoluția suprafețelor structurale carstice și abrupturi în profilul versanților.
    Eroziunea torențială este foarte prezentă în zona sitului, dată fiind alcătuirea geologică din nisipuri, gresii, călcare, conglomerate și marno-argile cu intercalații de tufuri vulcanice. Datorită alcătuirii din roci friabile, rigole și ogașe se formează foarte des și pe alocuri, chiar și văi torențiale.
    În prezent terenurile din situl sunt afectate mai ales de procese erozionale lineare - șiroire, ravenație, torențialitate. Aceasta se poate datora și numeroaselor izvoare care apar la suprafață, la contactul dintre zona de nivelare inferioară și terasele superioare. Izvoarele constituie obârșiile pâraielor ce traversează zona studiată.
    Figura 7. Repartiția cantităților de precipitații medii anuale pentru situl Făgetul Clujului - Valea Morii.

    B.2.3. Hidrologie
    Rețeaua hidrografică a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii aparține râurilor Someșul Mic și Arieș.
    Pe teritoriul sitului se regăsesc următorii afluenți ai Someșului Mic: Valea Boșor, Valea Gârbăului, a Pleșcăi și Valea Popii, care colectează apele de pe versanții nordici al Dealurilor Feleacului. Afluenții râului Arieș sunt Valea Morii și Valea Căprioarei.

    B.2.4. Clima
    Potrivit clasificării climatologice a lui W. Koppen clima sitului Făget se încadrează în zona climatului temperat continental răcoros fără un sezon secetos bine individualizat și cu veri moderate. În luna cea mai caldă temperatura lunară multianuală nu depășește 22°C, iar în cel puțin patru luni din an temperatura medie lunară se află peste 10°C; sezonul cald și cel rece sunt bine delimitate din punct de vedere termic. Temperatura medie lunară a lunii celei mai calde se află peste 10°C, iar în cazul lunii celei mai reci sub -3°C.
    Luna cea mai caldă este iulie - 18,7°C -, iar luna cea mai rece este ianuarie - 3,9°C. Repartiția temperaturii aerului pe verticală este caracterizată mai ales de inversiunile de temperatură. Ele pot să apară în orice anotimp, dar au frecvență maximă în intervalul octombrie - ianuarie.
    Numărul mediu anual de zile cu îngheț în zona sitului, este de 119 medie, respectiv 118. La stația meteorologică Cluj-Napoca data medie de producere a primei zile cu îngheț este 8 octombrie, iar cea a ultimei zile cu îngheț este 24 aprilie, rezultând un interval cu îngheț de 188 de zile.
    Din punct de vedere ecologic, lungimea sezonului de creștere, adică numărul zilelor cu temperatura medii peste 5,5 °C, are un rol semnificativ. În regiunea studiată, lungimea medie a sezonului de creștere este de 240 de zile.
    Figura 8. Lungimea sezonului de creștere, când temperatura medie este peste 5,5° C la situl Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM.

    În Făgetul Clujului - Valea Morii numărul multianual al zilelor de vară, în care temperatura maximă a aerului depășește 25° C, este 55 de zile.
    În ansamblu, în cazul sitului nu există limite termice sau hidrice care să afecteze pădurea. Fenomenul de uscare apare rar, iar atunci când apare, cauza poate fi un fenomen extrem: secetă prelungită, înghețuri târzii, exces de apă stagnantă, defolieri provocate de insecte etc.
    Pădurea constituie un obstacol important în calea vântului, modificându-i direcția și intensitatea. Având o pădure cu densitate de vegetație ridicată, viteza medie a vântului de 1,69 m/s măsurată în punctul arealului deschis, scade la zero tot timpul în punctul de măsurare amplasat în pădure.
    Figura 9. Numărul zilelor de vară când temperatura maximă este peste 25° C la Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM

    B.2.5. Soluri
    În strânsă concordanță cu substratul litologic, relieful, sistemul hidrografic, condițiile climatice și vegetația, învelișul de sol al ariei protejate este variat și diversificat. Solurile cele mai extinse aparțin argiluvisolurilor - 80 % -, urmate de molisoluri slab dezvoltate - 8 %-, cambisoluri - 8 %, câteva areale restrânse cu vertisoluri tipice respectiv cu cele trunchiate neevoluate.
    Figura 10. Harta solurilor din situl Făgetul Clujului-Valea Morii.

    B.3. Mediul biotic
    Datele prezentate în acest capitol se bazează pe studiile elaborate în anul 2014 în urma inventarierilor de teren după cum urmează:
    Tabelul nr. 7.
    Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.3.

    Denumire studiu/Raport
     

    Echipa de lucru
     

    Denumire
    prescurtată

    Metodologia și planificarea detaliată
    a activităților de evaluare, corelat
    cu datele bibliografice specifice
    pentru habitate

    dr. Fenesi Annamaria,
    dr. Ruprecht Eszter,
    dr. Bartha Csaba,
    Matis Attila

    RA.1.1.
     
     
     

    Metodologia și planificarea detaliată
    a activităților de evaluare, corelat
    cu datele bibliografice specifice
    pentru speciile de plante

    dr. Fenesi Annamaria,
    dr. Ruprecht Eszter,
    dr. Bartha Csaba,
    Matis Attila

    RA.1.2.
     
     
     

    Metodologia și planificarea detaliată
    a activităților de evaluare, corelat
    cu datele bibliografice specifice
    pentru speciile de mamifere.
    Distribuția speciei bazată pe datele
    preliminare de teren pentru speciile
    de mamifere.

    dr. Sike Tamasde lucru
     
     
     
     
     
     

    RA.1.3.
    numire
    prescurtată
     
     
     
     

    Metodologia și planificarea detaliată
    a activităților de evaluare, corelat
    cu datele bibliografice specifice
    pentru speciile de reptile și
    amfibieni

    dr. Szabo D. Zoltan,
    Benko Zoltan
     
     
     

    RA.1.4.
     
     
     
     

    Metodologia și planificarea detaliată
    a activităților de evaluare, corelat
    cu datele bibliografice specifice
    pentru speciile de pești

    Imecs Istvan,
    Nagy Anrdas Attila
     
     

    RA.1.5.
     
     
     

    Metodologia și planificarea detaliată
    a activităților de evaluare, corelat
    cu datele bibliografice specifice
    pentru speciile de nevertebrate

    dr. Rakosy Laszlo,
    dr. Urak Istvan,
    dr. Czekes Zsolt,
    Ferencz Marta

    RA.1.6.
     
     
     

    Cartarea și evaluarea stării de
    conservare a speciilor de mamifere

    dr. Sike Tamasde lucru
     

    RA.2.1.
     

    Inventarierea și cartarea speciilor de
    reptile și amfibieni

    dr. Szabo D. Zoltan,
    Benko Zoltan

    RA.2.2.
     

    Inventarierea și cartarea speciilor de
    nevertebrate - șase specii
     
     

    dr. Rakosy Laszlo,
    dr. Urak Istvan,
    dr. Czekes Zsolt,
    Ferencz Marta

    RA.3.1.
     
     
     

    Inventarierea și cartarea speciilor de
    plante
     
     

    dr. Fenesi Annamaria,
    dr. Ruprecht Eszter,
    dr. Bartha Csaba,
    Matis Attila

    RA.4.1.
     
     
     

    Inventarierea și cartarea speciilor de
    pești

    Imecs Istvan,
    Nagy Anrdas Attila

    RA.4.2.
     

    Inventarierea și cartarea speciilor de
    nevertebrate - două specii
     
     

    dr. Rakosy Laszlo,
    dr. Urak Istvan,
    dr. Czekes Zsolt,
    Ferencz Marta

    RA.4.3.
     
     
     

    Inventarierea și cartarea habitatelor
     
     
     

    dr. Fenesi Annamaria,
    dr. Ruprecht Eszter,
    dr. Bartha Csaba,
    Matis Attila

    RA.5.1.
     
     
     

    Evaluarea stării de conservare a
    speciilor de nevertebrate
     
     

    dr. Rakosy Laszlo,
    dr. Urak Istvan,
    dr. Czekes Zsolt,
    Ferencz Marta

    RA.5.2.
     
     
     

    Evaluarea stării de conservare a
    habitatelor
     
     

    dr. Fenesi Annamaria,
    dr. Ruprecht Eszter,
    dr. Bartha Csaba,
    Matis Attila

    RA.6.1.
     
     
     

    Evaluarea stării de conservare a
    speciilor de plante
     
     

    dr. Fenesi Annamaria,
    dr. Ruprecht Eszter,
    dr. Bartha Csaba,
    Matis Attila

    RA.6.2.
     
     
     

    Evaluarea stării de conservare a
    speciilor de reptile și amfibieni

    dr. Szabo D. Zoltan,
    Benko Zoltan

    RA.6.3.
     

    Evaluarea stării de conservare a
    speciilor de pești

    Imecs Istvan,
    Nagy Anrdas Attila

    RA.6.4.
     

    Situl Făgetul Clujului - Valea Morii a fost desemnat pentru 4 specii de plante, 1 specie de reptilă, 7 specii de nevertebrate și 3 habitate de interes comunitar. Situația acestora se prezintă în cele ce urmează. Pe lângă acestea, s-au mai identificat 4 specii de interes comunitar și 2 specii de interes național. De asemenea, s-au făcut observații legate de habitatele favorabile acestor specii, în special cu privire la speciile de floră gazdă, critice pentru aceste specii.
    B.3.1. Context biogeografic
    Situl Făgetul Clujului - Valea Morii face parte din Regiunea Biogeografică Continentală, care ocupă mare parte din teritoriul României, ca de altfel și mare parte a Europei Centrale și de Vest.

    B.3.2. Habitate
    În Făgetul Clujului-Valea Morii se regăsesc 2 habitate de mlaștini, 6 habitate forestiere și 5 habitate de pajiști de interes comunitar. Situl a fost declarat doar pentru o parte din acestea, așa cum reiese din Formularul Standard.
    Tabelul nr. 8.
    Corespondența între habitatele de interes comunitar, habitatele conform clasificării din România și asociațiile vegetale pentru habitatele de interes comunitar trecute pe formularul standard

    Tip habitat
    Natura 2000

    Tip habitat România
     

    Asociații vegetale
     

    9170
    Păduri de
    stejar cu
    carpen de
    tip Galio-
    Carpinetum

    R4123 -
    Păduri dacice de gorun - Quercus
    petraea -, fag - Fagus sylvatica - și
    carpen - Carpinus betulus - cu Carex
    pilosa
     

    Carici pilosae -
    Quercetum petraeae
    typicum Sanda et Popescu
    1999
     
     

    7230
    Mlaștini
    alcaline
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    R5405 - Mlaștini sud-est carpatice,
    eutrofe cu Carex flava și Eriophorum
    latifolium
    R5406 - Mlaștini sud-est carpatice,
    eutrofe cu Carex flava și Blysmus
    compressus
    R5413 - Mlaștini sud-est carpatice,
    mezo-eutrofe cu Carex davalliana
    R5414 - Mlaștini sud-est carpatice,
    eu-mezotrofe cu Schoenus nigricans
    R5415 - Mlaștini sud-est carpatice,
    mezo-eutrofe cu Sesleria uliginosa
     
     
     

    Carici flavae -
    Eriophoretum latifolii
    Soo 1944 Carici flavae -
    Blysmetum compressi
    Coldea 1997 Orchido -
    Schoenetum nigricantis
    Oberd. 1957 - syn.:
    Schoenetum nigricantis
    Pop et al. 1962;
    Schoeneto - Armerietum
    barcensis Morariu 1967,
    Caricetum davallianae
    Dutoit 1924 Seslerietum
    uliginosae - Palmgren
    1916, în Soo 1941

    7210*
    Mlaștini
    calcaroase
    cu Cladium
    mariscus și
    specii de
    Caricion
    davallianae

    Acest tip de habitat nu are
    corespondent în codificarea română a
    habitatelor
     
     
     
     
     

    Cladietum marisci
    Allorge 1922 ex Zobrist
    1935
     
     
     
     
     

    În cazul unui habitat, starea de conservare este dată de totalitatea factorilor ce acționează asupra sa și asupra speciilor tipice și care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura și funcțiile, precum și supraviețuirea speciilor tipice. Această stare se consideră "favorabilă" atunci când sunt îndeplinite condițiile după Directiva 92/43/CEE:
    ● arealul natural al habitatului și suprafețele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creștere;
    ● habitatul are structura și funcțiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menținerii acestora în viitorul previzibil este mare;
    ● speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.

    Așadar, la nivelul fiecărei regiuni biogeografice - în siturile de importanță comunitară propuse și chiar în afara acestora -, pentru ca un anumit habitat considerat de importanță comunitară să aibe o stare de conservare favorabilă, trebuie să fie gospodărit, astfel încât să fie îndeplinite concomitent aceste trei condiții.
    Pentru habitate, descrierea caracteristicilor care indică structura necesară asigurării stării favorabile de conservare se găsește în Anexa nr. 7 - Fișele speciilor și habitatelor.
    Situația habitatelor prezente în aria protejată, la nivelul regiunii biogeografice și la nivel național
    Toate habitatele Natura 2000 sunt de interes conservativ și au fost incluse în această rețea deoarece la nivelul UE sunt rare fie pentru că au o arie de răspândire mică în mod natural, fie pentru că aria lor naturală s-a redus semnificativ din cauza activităților umane. Tabelul de mai jos redă sintetic situația fiecărui habitat la nivelul UE și al țării.
    Tabelul nr. 9.
    Importanța habitatelor de interes comunitar incluse în formularul standard prezente în aria protejată

    Habitat
     

    Situația / importanța habitatului la nivel național și
    comunitar

    9170
    Păduri de stejar
    cu carpen de tip
    Galio-Carpinetum
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Fitocenoze răspândite în zona de câmpie - mai mult în
    Europa de Vest - și deal - mai în mult Europa centrală și
    de Est - din Europa centrală și Europa sud-estică. Limitele
    distribuției sale țin de la vestul Franței până în Ucraina
    și de la sudul Lituaniei până la câmpia râului Po din
    nordul Italiei. Se dezvoltă într-un climat continental și
    este una dintre cele mai frecvente tipuri de habitate
    împădurite din această regiune biogeographică. Răspândită
    pe toate dealurile peri- și intra- carpatice din sudul și
    estul țării, este una dintre cele mai frecvente asociații
    de păduri din țară la altitudinile mai joase. Ocupă o
    suprafață de circa 45.000 ha, în special în sudul tării
    - 35.000.

    7230
    Mlaștini
    alcaline
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Acest tip de habitat de mlaștini eu-mezotrofe, se formează
    în apropierea izvoarelor și a râurilor, sau datorită pânzei
    freatice ridicate în urma stagnării apelor din ploi. Apare,
    în regiuni colinare și montane, între 460-1750 m, cu
    precipitații între 750-1100 mm. Acest tip de habitat are o
    distribuție largă în Europa, poate fi regăsită în mai multe
    regiuni biogeografice. Altitudinea, regiunea biogeografică
    în care se află, respectiv trăsăturile apei, care asigură
    alimentarea mlaștinii contribuie la formarea unor stațiuni
    variate în privința compoziției de specii și totuși
    similare din punct de vedere fiziognomic. În țara noastră
    este un habitat foarte rar, ce ocupă o suprafață de
    min. 630 - max. 1800 ha.

    7210*
    Mlaștini
    calcaroase cu
    Cladium mariscus
    și specii de
    Caricion
    davallianae
     
     
     

    Mlaștini oligo-mezotrofe sau mezotrofe, care se dezvoltă în
    regiunea de câmpie și cea colinară, sau chiar și
    submontană, pe soluri hidromorfe. Se caracterizează
    printr-un necesar de apă mai redusă, fiind acoperite la
    suprafață cu un strat de apă relativ subțire. Acest tip de
    habitat are o răspândire Atlantic-Mediteraneană și Central-
    Europeană. În România este foarte rară. Cu răspândire
    sporadică, având doar câteva locații semnalate de
    literatura de specialitate, ocupând o suprafață de min. 10
    - max. 100 ha.

    Situația actuală a habitatelor de interes comunitar din aria protejată a fost determinată prin inventarieri efectuate pe teren în 2014. În urma inventarierilor, s-au obținut datele prezentate sintetic în tabelul de mai jos.
    Tabelul nr. 10.
    Situația actuală a suprafețelor ocupate de habitatele de interes comunitar incluse în formularul standard

    Tip habitat
     
     
     
     
     
     

    Suprafața
    habitatului
    conform
    Formularului
    Standard
     
     

    Suprafața
    ocupată
    din
    suprafața
    totală
    a aria
    protejată

    Suprafața
    inventariată
    - prezent
     
     
     
     

    %
     
     
     
     
     
     

    Diferențe
    față de
    Formularul
    Standard
     
     
     

    9170
    Păduri de stejar cu
    carpen de tip
    Galio-Carpinetum

    166,7 ha
     
     
     

    10,00%
     
     
     

    155,21 ha
     
     
     

    9,31%
     
     
     

    -11,49 ha
     
     
     

    7230
    Mlaștini alcaline
     
     
     
     

    3,334 ha
     
     
     
     
     

    0,20%
     
     
     
     
     

    1,9616 ha,
    din care
    1,1914 ha
    sunt în
    afara
    sitului

    0,12%
     
     
     
     
     

    -1,3721 ha
     
     
     
     
     

    7210*
    Mlaștini calcaroase
    cu Cladium mariscus
    și specii de Caricion
    davallianae

    1,667 ha
     
     
     
     

    0,10%
     
     
     
     

    0,2021 ha,
    din care
    0,003 ha în
    afara
    sitului

    0,01%
     
     
     
     

    -1,4649 ha
     
     
     
     

    Suprafețele identificate pe teren pentru aceste habitate care au stat la baza desemnării sitului, sunt semnificativ mai mici decât cele indicate în Formularul Standard. Aceste diferențe trebuie însă atent analizate prin realizarea unui studiu aprofundat pentru inventarierea zonelor care au potențial ridicat pentru refacerea habitatelor de interes comunitar sau de conservare. În momentul de față nu se cunoaște potențialul zonei pentru eventuale reconstrucții ecologice. Este evident faptul că orice reconstrucție ecologică ar trebui să se facă pe terenuri proprietate privată.
    Pe lângă aceste habitate, s-au identificat alte 8 habitate de interes comunitar - tabelul 12 - și 11 habitate de interes conservativ - tabelul 13, ceea ce demonstrează că aria protejată are numeroase valori naturale importante. Aceste habitate au fost incluse pe formularul standard al sitului prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
    Habitatele care nu sunt de interes comunitar, dar sunt considerate importante pentru conservare, sunt cele de care depind specii de interes comunitar sau național.
    Tabelul nr. 11.
    Starea actuală de conservare a habitatelor de interes comunitar din formularul standard idițial, identificate în sit

    Habitat
     
     
     

    Suprafață
     
     
     

    Stare actuală de
    conservare

    *A

    *B

    *C

    7210*
     

    0,2021 ha, din care 0,003 ha în afara
    sitului

     
     

     
     

    X
     

    7230
     

    1,9616 ha, din care 1,1914 ha sunt în
    afara sitului

     
     

     
     

    X
     

    9170

    155,21 ha

     

     

    X
    Notă
    * A - Excelentă - se menține prin non-intervenție sau prin același tip de management ca până în prezent
    * B - Bună - îmbunătățirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucții ecologice
    * C - Medie sau nefavorabilă - degradată din cauza unor intervenții antropice, dar recuperabil cu intervenții de reconstrucție ecologică

    Tabelul nr. 12.
    Habitatele de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard inițial

    Tip habitat
    Natura 2000

    Sistemul român de habitate
     

    Asociații vegetale
    corespunzătoare

    Suprafața
    inventariată

    9110
    Păduri de
    fag de tip
    Luzulo-
    Fagetum

    R4110
    Păduri sud-est carpatice de
    fag - Fagus sylvatica - cu
    Festuca drymeia
     

    Festuco drymejae-
    Fagetum Morariu et
    al. 1968
     
     

    542,75 ha
     
     
     
     

    9130
    Păduri de
    fag de tip
    Asperulo-
    Fagetum
     
     
     
     

    R4118
    Păduri dacice de fag - Fagus
    sylvatica - și carpen -
    Carpinus betulus - cu Dentaria
    bulbifera
     
     
     
     

    Carpino-Fagetum
    Paucă 1941; Galio
    schultesii-Fagetum
    Burduja et al. 1973
    Chifu et Ștefan
    1994; Lathyro
    veneti-Fagetum
    Dobrescu et Kovacs
    1973 Chifu 1995.

    296,38 ha
     
     
     
     
     
     
     
     

    91E0*
    Păduri
    aluviale de
    Alnus
    glutinosa -
    Alno-Padion,
    Alnion
    incanae,
    Salicion
    albae
     
     
     
     
     
     
     
     

    R4402
    Păduri dacice - getice de
    lunci colinare de anin negru -
    Alnus glutinosa) cu Stellaria
    nemorum
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Stellario nemorum-
    Alnetum glutinosae
    - Kăstner 1938 -
    Lohmeyer 1957
    Carici
    brizoidis-Alnetum
    glutinosae Horvat
    1938 em. Oberd.
    1953 Carici
    remotae-Fraxinetum
    Koch ex Faber 1936
    Pruno
    padi-Fraxinetum
    Oberdorfer 1953
    Salicetum fragilis
    Passarge 1957,
    Salicetum albae
    Issler 1924

    87,56 ha,
    din care
    26,28 este
    în
    interiorul
    sitului
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    91H0
    Păduri
    panonice de
    Quercus
    pubescens

    R4160
    Păduri-rariști dacice de
    stejar pufos - Quercus
    pubescens) - cu Lithospermum
    purpureocaeruleum

    Corno-Quercetum
    pubescentis Jakucs
    et Zolyomi ex Mathe
    et Kovacs 1962.
     

    21,25 ha
     
     
     
     

    91Y0
    Păduri
    dacice de
    stejar și
    carpen
     

    R4124
    Păduri dacice de gorun -
    Quercus petraea -, fag - Fagus
    sylvatica) - și carpen -
    Carpinus betulus - cu Lathyrus
    hallersteinii

    Lathyro
    hallersteinii -
    Carpinetum Coldea
    75
     
     

    154,28 ha
     
     
     
     
     

    6410 Pajiști
    cu Molinia
    caerulea
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    R3710
    Pajiști dacice de Molinia
    caerulea
    R3711
    Pajiști dacice de Nardus
    stricta și Molinia caerulea
     
     
     
     
     
     
     

    Junco-Molinietum
    Preising 1951 ex
    Klapp 1954;
    Peucedano
    rocheliani
    Molinietum
    caeruleae Boșcaiu
    1965;
    Molinio-Salicetum
    rosmarinifoliae
    Magyar ex Soo 1933;
    Nardo - Molinietum
    Gergely 1958

    11 ha
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    6210
    Pajiști
    seminaturale
    uscate și
    faciesuri de
    tufișuri pe
    substraturi
    calcaroase
    Festuco -
    Brometalia

    R3404
    Pajiști ponto-panonice de
    Festuca rupicola și Koeleria
    macrantha
     
     
     
     
     
     

    Brachypodio pinnati
    - Festucetum
    rupicolae Ghișa
    1962; Carici
    humilis -
    Brachypodietum
    pinnati Soo 1947
    Polygalo majoris -
    Brachypodietum
    pinnati Wagner 1941

    Suprafața nu
    a fost
    inventariat
     
     
     
     
     
     
     

    6190
    Pajiști
    panonice de
    stâncării
    Stipo-
    Festucetalia
    pallentis
     
     

    R3405
    Pajiști sud-est carpatice de
    Sesleria heufleriana și
    Helianthemum canum
     
     
     
     
     

    Helianthemo cani-
    Seslerietum
    heufflerianae Borza
    1959, Popescu et
    Sanda 1992, Thymo
    comosi - Festucetum
    rupicolae Csiiros
    et Gergely 1959,
    Pop et Hodișan 1985

    Suprafața nu
    a fost
    inventariat
     
     
     
     
     
     

    Tabelul nr. 13.
    Habitate importante pentru conservare, altele decât cele de interes comunitar

    Habitat

    Specia

    Pajiști mezofile 6520 cu Veratrum, Prunus spinosa și
    Rubus sp.

    Isophya stysi
     

    Pajiști umede 6410 cu sorbestrea - Sanguisorba
    officinalis

    Maculinea teleius
     

    Pajiști xero-mezofile 6210, 6190 cu Cytisus sp. și
    Prunus spinosa și Rubus sp.

    Colias myrmidone
     

    Aninișurile cu Rumex hydrolapathum, R. aquaticus,
    Polygonum bistorta de-a lungul apelor curgătoare

    Lycaena dispar
     

    Luminișurile cu Fraxinus excelsior, Betula pendula,
    Fagus sylvatica, Populus tremula, Lonicera xylosteum

    Euphydryas maturna
     

    Pajiști xero-mezofile 6210, 6190 cu Prunus spinosa și
    Crataegus monogyna

    Eriogaster catax
     

    Liziere de păduri cu vegetație arbustivă cu Lathyrus
    niger și L. verna.

    Leptidea morsei,
    Neptis sappho

    Pajiști xero-mezofile 6210, 6190
     

    Pulsatilla patens,
    Maculinea arion

    Pajiști 6410 cu Molinia caerulea

    Maculinea nausithous

    Bălți temporare
     

    Bombina variegata și
    alte amfibieni

    Păduri cu arbori maturi
     

    Lilieci,
    Lucanus cervus

    B.3.3. Flora
    Situl Făgetul Clujului-Valea Morii a fost desemnat pentru 4 specii de plante. Situația acestora se prezintă în cele ce urmează. Pe lângă acestea, s-au mai identificat o specie de interes comunitar și 14 specii de plante de interes național. De asemenea, s-au făcut observații legate de habitatele favorabile acestor specii și de speciile de floră gazdă, critice pentru specii de nevertebrate.
    Tabelul nr. 14.
    Speciile de plante de interes comunitar incluse în formularul standard

    Specia
     
     
     
     
     
     
     
     

    Denumire
    populară
     
     
     
     
     
     
     

    Cod
    N2000
     
     
     
     
     
     
     

    Anexa din
    Directiva
    Habitate
     
     
     
     
     
     

    Anexa din
    Ordonanța de urgență
    a Guvernului
    nr. 57/2007, aprobată
    cu modificări și
    completări prin
    Legea nr. 49/2011, cu
    modificările și
    completările ulterioare

    Convenția
    de la Berna
     
     
     
     
     
     
     

    Eleocharis
    carniolica

    pipiriguț
     

    1898
     

    Anexa
    II., IV.

    Anexa III.
     

    Anexa I.
     

    Liparis
    loeselii

    moșișoare
     

    1903
     

    Anexa
    II., IV.

    Anexa III.
     

    Anexa I.
     

    Ligularia
    sibirica

    gălbenele
     

    1758
     

    Anexa
    II., IV.

    Anexa III.
     

    Anexa I.
     

    Adenophora
    liliifolia
     

    clopoțelul
    cu frunze
    de crin

    4068
     
     

    Anexa
    II., IV.
     

    Anexa III.
     
     

    -
     
     
    Notă
    *) Actualizat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

    Fișele speciilor de plante sunt prezentate în Anexa nr. 7.
    În cadrul procesului de realizare a planului de management, în perioada 05.-08.2014 s-au făcut inventarieri, rezultând următoarele:
    Tabelul nr. 15.
    Situația speciilor de plante de interes comunitar incluse în formularul standard

    Specia
     
     
     
     

    Efectiv populațional
    estimat
     
     
     

    Viabilitatea
     
     
     
     

    Nr. minim de
    indivizi
    estimat
    în sit
     

    Observații
     
     
     
     

    Stare
    actuală

    *
    A

    *
    B

    *
    C

    Eleocharis carniolica
     
     
     
     

    0
     
     
     
     

    -
     
     
     
     

    0
     
     
     
     

    Specia nu a fost
    regăsită în, deși este
    menționată de Săvulescu
    și colab. 1952 ca fiind
    prezentă în Făget.

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     

    X
     
     
     
     

    Liparis loeselii
     
     

    184 - 200
    + 86 - 100 în afara
    sitului

    nu este
    asigurată
     

    500 - 1000
    indivizi
     

     
     
     

     
     
     

     
     
     

    X
     
     

    Ligularia sibirica
     
     

    32 - 40 indivizi
    + 146 - 150 în afara
    sitului

    nu este
    asigurată
     

    1000 - 2000
    indivizi
     

     
     
     

     
     
     

     
     
     

    X
     
     

    Adenophora liliifolia
     

    41 - 50 în afara
    sitului

    nu este
    asigurată

    350 - 400
    indivizi

     
     

     
     

     
     

    X
     

    Legendă:
    * A - Excelentă - se menține prin non-intervenție sau prin același tip de management ca până în prezent
    * B - Bună - îmbunătățirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucții ecologice
    * C - Medie sau redusă - degradată din cauza unor intervenții antropice, dar recuperabil cu intervenții de reconstrucție ecologică

    Pe lângă speciile de interes comunitar s-au identificat 24 de plante de interes conservativ, care sunt fie protejate la nivel național, fie sunt plante gazdă pentru specii de faună de interes comunitar - Tabelul nr. 16.
    Tabelul nr. 16.
    Alte specii de plante de interes conservativ

    Nume specie
     

    Denumire populară
     

    Cod
    N2000

    Observații
     

     
     

    Pulsatilla
    patens

    dediței
     

    1477
     

     
     

     
     

    Menyanthes
    trifoliata

    trifoiște de baltă,
    bobul broaștei

    -
     

    plantă medicinală
     

     
     

    Swertia
    perennis

    gențiană mov
     

    -
     

    un relict glaciar
     

     
     

    Tofieldia
    calyculata

     
     

    -
     

    un relict glaciar
     

     
     

    Trollius
    europaeus

    bulbuci de munte
     

    -
     

    un relict glaciar
     

     
     

    Phyteuma
    tetramerum

    bușca dracului
     

    -
     

    un endemism în Munții
    Carpați

     
     

    Veratrum sp.
     

    știrigoaie
     

     
     

    Plantă gazdă pentru
    Isophya stysi

     
     

    Prunus spinosa
     
     
     
     

    porumbar
     
     
     
     

     
     
     
     
     

    Habitate favorabile
    pentru pentru Isophya
    stysi, Colias
    myrmidone și
    Eriogaster catax

     
     
     
     
     

    Crataegus
    monogyna
     

    păducel
     
     

     
     
     

    Specia gazdă pentru
    Isophya stysi și
    Eriogaster catax

     
     
     

    Rubus sp.
     
     

    mure
     
     

     
     
     

    Habitate favorabile
    pentru Isophya stysi
    și Colias myrmidone

     
     
     

    Sanguisorba
    officinalis

    sorbestrea
     

     
     

    Specia gazdă pentru
    Maculinea teleius

     
     

    Cytisus sp.
     
     

    bobițel/grozamă
     
     

     
     
     

    Specia de hrană
    pentru Colias
    myrmidone

     
     
     

    Rumex
    hydrolapathum,
    R. aquaticus

    ștevie de baltă
     
     

     
     
     

    Specia importantă
    pentru Lycaena dispar
     

     
     
     

    Fraxinus
    excelsior

    frasin
     

     
     

    Specia gazdă pentru
    Euphydryas maturna

     
     

    Lathyrus niger
    și L. vernus.

    orăștică pupezele
     

     
     

    Specia gazdă pentru
    Leptidea morsei

     
     
    Notă
    * Actualizat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

    Alte specii importante pentru conservare identificate în sit sunt: Galium pumilum, Galanthus nivalis - ghiocel -, Daphne cneorum - tulichină -, Waldsteinia geoides, Dactylorhiza incarnata - orhidee de munte -, Gladiolus imbricatus - săbiuță -, Ophioglossum vulgatum - limba șarpelui -, Parnassia palustris - șopârlica -, Phyteuma orbiculare - bănica.

    B.3.4. Fauna
    Situl Făgetul Clujului-Valea Morii a fost desemnat pentru 1 specie de reptilă și 7 specii de nevertebrate. Situația acestora e prezentată în cele ce urmează. Pe lângă acestea, s-au mai identificat 8 specii de amfibieni de interes comunitar, 4 specii de nevertebrate de interes comunitar, 2 specii de nevertebrate de interes național și 4 specii de lilieci de interes comunitar.
    Tabelul nr. 17.
    Speciile de faună de interes comunitar menționate în formularul standard

    Nume specie
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Denumire
    populară
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Cod
    N2000
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Anexa din
    Directiva
    Habitate
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Anexa din
    Ordonanța de
    urgență a
    Guvernului
    nr. 57/2007,
    aprobată cu
    modificări și
    completări
    prin Legea
    nr. 49/2011,
    cu modificările
    și completările
    ulterioare

    Lista roșie
    globală a
    Uniunii
    Internațio-
    nale de
    Conservare
    a Naturii
     
     
     
     
     
     

    Convenția
    de la
    Berna
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Emys
    orbicularis

    țestoasă
    de apă

    1220
     

    Anexa
    II, IV.

    Anexa III, IVA
     

    Aproape
    amenințat

    -
     

    Isophya
    stysi

    cosașul
    lui Stys

    4050
     

    Anexa
    II, IV.

    Anexa III, IVA
     

     
     

    Anexa I
     

    Maculinea
    teleius
     

    albăstrelul
    argintiu al
    furnicilor

    1059
     
     

    Anexa
    II, IV.
     

    Anexa III, IVA
     
     

    Aproape
    amenințat
     

    Anexa I
     
     

    Colias
    myrmidone

    gălbiorul
    roșcat

    4030
     

    Anexa
    II, IV.

    Anexa III, IVA
     

    Aproape
    amenințat

    Anexa I
     

    Lycaena
    dispar
     

    fluturele
    de foc al
    măcrișului

    1060
     
     

    Anexa II
     
     

    Anexa III
     
     

     
     
     

     
     
     

    Euphydryas
    maturna

    marmoratul
    frasinului

    1052
     

    Anexa
    II, IV.

    Anexa III, IVA
     

     
     

     
     

    Eriogaster
    catax
     
     
     

    molia
    catax,
    țesătorul
    porumbaru-
    lui

    1074
     
     
     
     

    Anexa
    II, IV.
     
     
     

    Anexa III, IVA
     
     
     
     

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     

    Leptidea
    morsei

    albilița de
    pădure

    4036
     

    Anexa
    II, IV.

    Anexa III, IVA
     

     
     

     
     
    Notă
    * Actualizat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare Fișele speciilor sunt prezentate în Anexa nr. 7.

    Tabelul nr. 18.
    Situația speciilor de faună de interes comunitar menționate în formularul standard

    Specia
     
     
     

    Efectiv populațional
     
     
     

    Viabilitatea
     
     
     

    Observații
     
     
     

    Stare
    actuală

    A

    B

    C

    Emys orbicularis
     

    0
     

    -
     

    Nu a fost găsită specia, nici
    habitatul

     
     

     
     

    X
     

    Isophya stysi
     

    129,00 ± 35,69
     

    Nu este
    asigurată

     
     

     
     

     
     

    X
     

    Maculinea teleius
     

    38,48 ± 5,70
     

    Nu este
    asigurată

     
     

     
     

     
     

    X
     

    Colias myrmidone
     
     
     

    0
     
     
     

    Nu este
    asigurată
     
     

    Nu este prezentă în aria protejată.
    A fost observată la o distanță de
    cca. 1,7 km de la marginea ariei
    protejate.

     
     
     
     

     
     
     
     

    X
     
     
     

    Lycaena dispar
     

    58.42 ± 4.77
     

    Nu este
    asigurată

     
     

     
     

     
     

    X
     

    Euphydryas maturna
     
     
     

    0
     
     
     

    Nu este
    asigurată
     
     

    Nu este prezentă în aria protejată.
    A fost observată la o distanță de
    cca. 2,7 km de la marginea ariei
    protejate.

     
     
     
     

     
     
     
     

    X
     
     
     

    Eriogaster catax
     

    0
     

    Nu este
    asigurată

    Specia nu a fost găsită în aria
    protejată

     
     

     
     

    X
     

    Leptidea morsei
     

    36,56 ± 1,75
     

    Nu este
    asigurată

     
     

     
     

     
     

    X
     

    Legendă:
    * A - Excelentă - se menține prin non-intervenție sau prin același tip de management ca până în prezent
    * B - Bună - îmbunătățirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucții ecologice
    * C - Medie sau redusă - degradată din cauza unor intervenții antropice, dar recuparabil cu intervenții de reconstrucție ecologică

    Tabelul nr. 19.
    Alte specii de faună de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard

    Nume specie

    Denumire populară

    Cod N2000

    Chilostoma banaticum

    melcul bănățean carenat

    4057

    Lucanus cervus

    rădașca

    1083

    Maculinea nausithous
     

    albăstrelul ciocolatiu al
    furnicilor

    1061
     

    Euplagia quadripunctaria

    fluturele vărgat

    1078

    Neptis sappho
     

    fluturele zebră
     

    Interes
    național

    Maculinea arion
     

    albăstrelul mare al
    cimbrișorului

    Interes
    național

    Bombina variegata

    buhai de baltă cu burta galbenă

    1193

    Triturus cristatus

    tritonul cu creastă

    1166

    Lissotriton - Triturus -
    vulgaris ampelensis

    tritonul comun transilvănean
     

    4008
     

    Pelobates fuscus

    broasca de pământ

    1197

    Bufo bufo

    broasca râioasă brună

    2361

    Hyla - intermedia - arborea

    brotăcel

    5358

    Rana temporaria

    broasca roșie de munte

    1213

    Rana dalmatina

    broasca roșie de pădure

    1209

    Eptesicus serotinus

    liliacul cu aripi late

    1327

    Nyctalus noctula

    liliacul de amurg

    1312

    Pipistrellus pipistrellus

    liliacul pitic

    1309

    Pipistrellus pygmaeus

    liliacul pigmeu

    5009

    B.3.5. Specii alohtone și specii invazive
    Un studiu concret privind răspândirea speciilor alohtone și a celor cu caracter invaziv, nu a fost realizat încă, dar cu ocazia inventarierilor au fost culese o serie de informații privind prezența unor specii invazive. Au fost observate 2 specii alogene: cătina albă - Hippophae rhamnoides - și salcâmul - Robinia pseudoacacia - specii lemnoase capabile de invazie puternică în multe zone afectate de activități umane. Sunt foarte puține specii erbacee care pot invada habitate de pădure, din care a fost observate Impatiens parviflora.

    B.3.6. Ecosisteme
    În sit au fost identificate următoarele categorii de ecosisteme:
    a) Ecosisteme forestiere 85,34 % din suprafața sitului - 1422,53 ha
    b) Ecosisteme de pajiști 13 % din suprafața sitului - 216,85 ha
    c) Ecosisteme de mlaștini 0,05 % din suprafața sitului - 1 ha + 1,2 în afara sitului
    d) Ecosisteme de ape 0,05 % din suprafața sitului - ≈ 1 ha
    e) Ecosisteme artificiale 0,2 % din suprafața sitului - ≈ 3 ha

    Toate aceste categorii de ecosisteme au rolul lor în cadrul sitului Făgetul Clujului - Valea Morii, inclusiv elementele antropice.

    B.3.7. Peisajul
    Peisajul este unul caracteristic zonelor de deal și munte, ecosistemelor de pădure de foioase. Deși în prezent acest peisaj este antropizat în anumite locuri, se mai păstrează zone mari cu aspecte caracteristice regiunii, fiind un peisaj divers, cu păduri, pajiști, fenomene geologice, ca de exemplu trovanți, relief carstic, zone umede.
    Un peisaj conservat, unitar, care nu este supus unor presiuni mari este unul din elementele cheie ce definește o zonă în întregul său. Datorită faptului că este o componentă a mediului înconjurător ușoară de reținut, arată cât de important este pentru imaginarul nostru, memoria vizuală acesta.

    B.4. Informații socio-economice și culturale
    Situl Făgetul Clujului - Valea Morii se întinde pe o suprafață de 1.667 ha și este situat în zona centrală a județului Cluj, la sud de municipiul Cluj-Napoca, cuprinzând parțial teritoriile administrative ale următoarelor localități și comune: municipiul Cluj-Napoca, comuna Feleacu cu satele Feleacu, Casele Micești, Vâlcele, comuna Florești cu satele Florești, Tăuți, comuna Ciurila cu satele Ciurila, Sălicea, comuna Tureni cu satele Tureni, Micești.
    Din punct de vedere al distribuției teritoriale, pe localități, situl este împărțit după cum urmează: municipiul Cluj-Napoca - 67,66%, comuna Feleacu - 17,73%, comuna Florești - 4,15%, comuna Ciurila - 10,23%, comuna Tureni - <1%.
    În cadrul ultimului referendum din anul 2011, conform informațiilor oficiale, numărul de locuitori se prezintă astfel:
    Tabelul nr. 20.
    Distribuția teritorială și demografică a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii

    Localitate
     
     

    Suprafață
    în ha
     

    Populație
    din 2002
     

    Populație
    din 2011
     

    Densitate:
    populație/
    hectar

    Municipiul Cluj-Napoca

    17922

    321176

    324576

    18,1

    comuna Feleacu

    6194

    3810

    3923

    0,6

    comuna Florești

    6086

    7470

    22813

    3,7

    comuna Ciurila

    7233

    1509

    1594

    0,2

    comuna Tureni

    7396

    2584

    2278

    0,3

    Total

    44831

    336549

    355184

    7,9

    Localitățile au o populație de 44.831 locuitori conform recensământului din 2011. Grupul etnic predominant este cel român cu 76%. Maghiarii reprezintă 15%, celelalte etnii reprezentate fiind în principal romi și germani. Populația predominantă după religie este ortodoxă și reformată, celelalte religii reprezentante fiind în principal romano catolică și penticostală. În ceea ce privește dinamica temporală a factorilor demografici, se constată o tendință de creștere a populației la nivelul sitului. Tendința de creștere demografică determină, cel puțin în plan teoretic, o tendință de creștere a factorilor antropici asupra conservării speciilor și habitatelor. Această tendință este una potențială, determinarea gradului exact de impact trebuind analizat în corelație cu tendințele de utilizare a habitatelor de către speciile protejate.
    În municipiul Cluj, aflat în imediata vecinătate a ariei protejate, preponderentă este populația cu vârste cuprinse între 20-24 de ani, situație datorată prezenței studenților pe perioada anului universitar.
    B.4.1. Economia locală
    Din punct de vedere administrativ situl Făgetul Clujului -Valea Morii se află pe administrativul următoarelor localități: Cluj-Napoca, Feleacu, Tureni, Ciurila și Florești. Cele mai apropiate localități de sit sunt comuna Feleacu și casele Micești. Specificul economic al tuturor acestor zone limitrofe sitului, formate din sate, cătune este cel agricol, zootehnic, prin exploatații agricole mici de 1-3 ha. Se practică activități de subzistență, creșterea ovinelor, porcinelor, vitelor cu precădere și mai puțin a păsărilor sau a altor animale. Pe terenurile agricole arătoare sunt culturi de cartof, porumb izolat dar în cea mai mare parte terenurile sunt pajiști care se folosesc la pășunat. Pomicultura, legumicultura sau alte ramuri care ar avea potențial în zonă sunt slab dezvoltate. În ultimii ani proprietarii au posibilitatea să acceseze subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - instituție care oferă astfel un sprijin fermierilor. Funcționează o mini grădină zoo la Ciurila și mai multe centre de echitație pentru terapie cu cai, echitație, tir cu arcul și alte activități în jurul pădurii în Valea Gârbăului-Florești. În Feleacu este și un parc de aventură care, asemănător obiectivelor amintite mai sus, prestează activități economice legate de turism.
    Exploatările de pădure sunt limitate, punctuale ele fiind strict în sit și împrejurimi astfel acest sector nu poate fi considerat unul generator de venituri. În partea de Nord a sitului, zonă ce se află încadrată în administrativul Cluj-Napoca s-a dezvoltat o zonă turistică unde pe lângă numeroase case de vacanță private întâlnim pensiuni, moteluri, campinguri care desfășoară activitate tot timpul anului generând profituri pentru proprietari și localnici.
    Zona este una de maxim interes pentru recreere și drumeții pentru clujeni, în ultimii ani crescând rapid numărul ciclismului montan, a activităților de drumeție dar și de enduro, off-road.

    B.4.2. Arheologie, istorie
    Din punct de vedere arheologic, importanța sitului este recunoscută și pentru că:1. În zona Izvorului Sf. Ion au fost descoperite fragmente ceramice neolitice, pictate înainte de ardere cu motive liniare de culoare roșu-vișiniu după Lazarovici și Kalmar 1982.2. În Pădurea Cocinii, situată între Valea Gârbăului și Valea Cocinii, la sud de fosta unitate de tragere a armatei, se află o așezare eneolitică, aparținând culturii Coțofeni, suprapusă de o bogată așezare a grupului Copăceni, de la începutul epocii bronzului. La sud de așezare se află o necropolă tumulară ce aparține așezării Copăceni. Un alt tumul, de mari dimensiuni, se găsește la extremitatea nordică a platoului după Bereteu și Timofte 2011.3. Pe platoul superior de mari dimensiuni al dealului Sinitău - Pădurea Sf. Ion -, dar și pe terasele sale superioare, se află o mare așezare din prima epocă a fierului, cu ceramică canelată de tip Gava după Bereteu 2014.4. Pe terasele inferioare nordice ale Sinităului, înspre Valea Pleșca, se află o așezare dacică timpurie, databilă pe parcursul sec. II a. Chr., fiind descoperite și fragmente ceramice de factură celtică după Orosz 1905, și Bereteu 2013.

    B.4.3. Recreere și turism
    În partea de Nord a sitului s-a dezvoltat o zonă turistică unde pe lângă numeroase case de vacanță private întâlnim pensiuni, moteluri, campinguri care desfășoară activitate tot timpul anului generând profituri pentru proprietari și localnici.
    În 2014 a fost realizată poteca tematică cu titlul "Misterele Pădurii" de către Custodele, având o lungime de 2,7 km, traseu pe care au fost montate 6 panouri informative/educative despre importanța pădurii în general și a celei din zona Făgetul Clujului în special. Traseul potecii tematice a fost de asemenea curățat și marcat cu semne distinctive.
    Custodele a demarat activitatea de monitorizare a fluxului de vizitatori în 2014 și a activităților predilecte realizate de aceștia precum și a principalelor zone vizitate. Pe baza acestor informații va fi stabilită o strategie de management a vizitatorilor.
    Menținerea și promovarea zonelor importante din punct de vedere arheologic și introducerea lor în pachetele turistice pentru creșterea atractivității al ariei protejate.
    Zona sitului este una de maxim interes pentru recreere și drumeții pentru clujeni, în ultimii ani crescând rapid numărul iubitorilor ciclismului montan, a activităților de drumeție dar și de enduro, off-road.

    B.5. Informare, conștientizare, educare și acțiuni de comunicare cu factorii interesați
    Principalele activități de informare pentru acest sit au fost cele desfășurate în cadrul Proiectului "Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanță comunitară ROSCI0074 - Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCI0356 - Poienile de la Șard și ROSCI0394 - Someșul Mic", elaborat și implementat de Asociația "Apathy Istvan Egyesulet", și anume:
    a) acțiuni de educație în școli din Cluj-Napoca și din localități relevante pentru sit,
    b) expoziție de fotografie în Cluj-Napoca,
    c) întâlniri de consultare ale localnicilor și ale autoritățillor locale, respectiv a instituțiilor cu responsabilități în menținerea acestei arii protejate,
    d) articole despre speciile protejate în mass-media locală.

    Activitățile de informare/conștientizare derulate de Custode au fost prezentate în Capitolul 1.8.

    B.6. Cercetare
    În zona sitului Făgetul Clujului - Valea Morii au fost realizate multe cercetări științifice de către universitățile clujene, în primul rând în domeniile: biologie, ecologie, geologice, geografie, arheologie și turism. Informațiile publicate de universități au fost folosite în procesul de elaborare a Planului de Management.

    C. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE
    În această secțiune se prezintă principalele valori și amenințări din aria protejată și se analizează situația valorilor identificate, respectiv amenințările care afectează starea acestora în prezent sau le pot afecta pe viitor. Aceste analize stau la baza definirii măsurilor de management.
    C.1. Valori
    Principalele valori ale ariei protejate sunt reprezentate de:
    a) speciile și habitatele de interes comunitar prezentate în Formularul Standard și prezentate/descrise la capitolul B3;
    b) habitatele importante pentru speciile de interes comunitar, care nu sunt incluse în Formularul Standard, descrise la capitolul B3;
    c) speciile și habitatele care sunt importante pentru aria protejată, altele decât cele de interes comunitar, prezentate la capitolul B3.

    Valori naturale
    Tabelul nr. 21.
    Valorile identificate în aria protejată și importanța lor

    Valoarea
    identificată în
    sit și
    vecinătatea
    acestuia

    Importanța
     
     
     
     

    Ecosisteme
    forestiere
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Oferă importante servicii ecologice: reduc nivelul
    dioxidului de carbon - CO(2) - și produc oxigen - O(2);
    produc materiale organice, reglementează și curăță sursele
    de apă; asigură habitate pentru foarte multe specii, etc.
    În habitatele de pădure de stejar cu carpen 9170 se
    dezvoltă și înfloresc o mulțime de geofite, de exemplu
    Galanthus nivalis - ghiocel și hemicriptofiți, Pulmonaria
    officinalis - plămânărică. Pădurile panonice de stejar
    pufos oferă condiții favorabile pentru specii valoroase de
    liziere sau păduri termofile, speciile rare sau endemice.
    Reprezintă o valoare estetică și didactică pentru
    localnici.

    Ecosisteme de
    pajiști și fânețe
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Oferă servicii de ecosistem importante: asigurarea hranei
    pentru nenumărate specii; inclusiv pentru specii protejate
    și pentru animale domestice; sursă de plante medicinale;
    sursă de specii, cum sunt parazitoizii, prădătorii, pentru
    combaterea integrată a dăunătorilor agrari; asigură
    habitate pentru specii, stocare de carbon.
    Sunt elemente esențiale ale peisajului tradițional.
    Pajiștile mezofile 6520 cu Veratrum, Prunus spinosa și
    Rubus sp. sunt habitate favorabile pentru specia rară de
    nevertebrate de interes comunitar Isophya stysi - cosașul
    lui Stys. Pajiștile umede cu sorbestrea 6410 - Sanguisorba
    officinalis - sunt habitate favorabile pentru speciile de
    nevertebrate de interes comunitar foarte rare: Maculinea
    teleius - fluturașul albastru cu puncte negre -, Maculinea
    nausithous - fluturaș albastru. Habitatele de pajiști
    xero- mezofile - 6210, 6190 - cu Cytisus sp. și Prunus
    spinosa și Rubus sp. sunt foarte importante pentru specia
    foarte rară de nevertebrate de interes comunitar Colias
    myrmidone - gălbiorul roșcat. Pajiștile xero-mezofile -
    6210, 6190 - cu Prunus spinosa și Crataegus monogyna sunt
    importante pentru pentru specia rară de nevertebrate de
    interes comunitar Eriogaster catax - marmoratul
    frasinului. Iar pajiștile xero-mezofile - 6210, 6190 -
    sunt favorabile pentru specia de plantă de interes
    comunitar foarte rară Pulsatilla patens sau dediței și
    pentru specia de nevertebrate de interes național
    Maculinea arion saun albăstrița pătată.

    Ecosisteme de ape
    și umede
     

    Calitatea și cantitatea apei sunt esențiale pentru specii.
    În habitatele de mlaștini se regăsesc multe specii de
    plante relicte sau rare.

    91E0*
    Păduri aluviale
    de Alnus
    glutinosa - Alno
    - Padion, Alnion
    incanae, Salicion
    albae

    Habitate de interes comunitar, foarte rare la nivel de UE,
    cu o valoare conservativă foarte ridicată. Au un rol
    important în fixarea malurilor, fixarea azotului în sol,
    asigurarea de habitate pentru numeroase specii, printre
    care și specia de nevertebrate de interes comunitar
    Lycaena dispar - fluturașul purpuriu.
     

    7230
    Mlaștini alcaline
     
     

    Habitate de interes comunitar, mlaștini eu-mezotrofe, care
    se formează în apropierea izvoarelor și a râurilor cu
    multe specii de plante relicte sau rare. Habitatul este
    foarte rar în România.

    7210*
    Mlaștini
    calcaroase cu
    Cladium mariscus
    și specii de
    Caricion
    davallianae

    Habitate de interes comunitar, mlaștini oligo-mezotrofe
    sau mezotrofe, care se dezvoltă în regiunea de câmpie și
    cea colinară cu numeroase specii de plante relicte sau
    rare.
    Habitatul este foarte rar în România.
     
     

    Luminișurile cu
    Fraxinus
    excelsior, Betula
    pendula, Fagus
    sylvatica,
    Populus tremula,
    Lonicera
    xylosteum

    Habitate favorabile pentru specia de nevertebrate
    Euphydryas maturna - marmoratul frasinului.
     
     
     
     
     
     

    Liziere de păduri
    cu vegetație
    arbustivă cu
    Lathyrus niger și
    L. verna.

    Habitate favorabile pentru speciile de nevertebrate
    Leptidea morsei - albilița mică, Neptis sappho - fluture
    zebră.
     
     

    Eleocharis
    carniolica -
    pipiriguț

    Specie de interes comunitar, plantă endemică în Europa
    Centrală și Europa de Est.
     

    Liparis loeselii
    - moșișoare
     

    Specie de interes comunitar, plantă perenă din familia
    Orchideacea. În România specia este prezentă dar este
    critic periclitată.

    Ligularia
    sibirica -
    gălbenele

    Specie de plante de interes comunitar, un relict glaciar
    în flora României.
     

    Adenophora
    liliifolia -
    clopoțelul cu
    frunze de crin

    Specie de plante de interes comunitar, relict glaciar,
    vulnerabil în România.
     
     

    Pulsatilla patens
    - dediței

    Specie de plante de interes comunitar foarte rară. A fost
    regăsită în anii 2000-2005 doar în trei locuri în România.

    Isophya stysi -
    cosașul lui Stys

    Specie de nevertebrate de interes comunitar, endemică
    pentru bazinul Carpatic.

    Maculinea teleius
    - albăstrelul
    argintiu al
    furnicilor

    Specie de nevertebrate de interes comunitar periclitată,
    mirmecofil în mod obligatoriu, deoarece dezvoltarea lui în
    ultima fază larvară este legată de adoptarea de către o
    specie de furnică din genul Myrmica.

    Colias myrmidone
    - gălbiorul
    roșcat
     
     

    Specie rară de nevertebrate de interes comunitar. Extinctă
    din majoritatea localităților cunoscute în Europa
    Centrală, a devenit periclitată și în Transilvania.
    Populațiile din Transilvania constituie, probabil, cele
    mai viguroase resturi ale acestei specii în Europa.

    Lycaena dispar -
    fluturele de foc
    al măcrișului

    Specie de nevertebrate de interes comunitar rară, este
    considerată vulnerabilă.
     

    Euphydryas
    maturna -
    marmoratul
    frasinului

    Specie rară de nevertebrate de interes comunitar, ale
    cărei populații europene sunt în continuă dispariție.
    Specia este considerată ca fiind vulnerabilă la nivel de
    continent.

    Eriogaster catax
    - molia catax

    Specie periclitată de nevertebrate de interes comunitar.
    Deși apare în toată țara, este rar semnalată.

    Leptidea morsei -
    albilița de
    pădure

    Specie de nevertebrate de interes comunitar periclitată,
    distribuția speciei s-a redus considerabil.
     

    Maculinea
    nausithous -
    albăstrelul
    ciocolatiu al
    furnicilor

    Specie de nevertebrate de interes comunitar foarte rară,
    regăsită în ultimii ani doar în câteva locuri în România.
     
     
     

    Euplagia
    quadripunctaria -
    fluturele vărgat

    Specie de nevertebrate de interes comunitar comună.
     
     

    Neptis sappho -
    fluture zebră

    Specie de nevertebrate de interes național.
     

    Maculinea arion -
    albăstrelul mare
    al cimbrișorului
     

    Specie de nevertebrate de interes național, mirmecofil în
    mod obligatoriu, deoarece dezvoltarea lui în ultima fază
    larvară este legată de adoptarea de către o specie de
    furnică din genul Myrmica.

    Chilostoma
    banaticum

    Specie de nevertebrate de interes comunitar, un endemism
    în Munții Carpați.

    Bombina variegata
    - buhai de baltă
    cu burta galbenă

    Specie de amfibieni de interes comunitar. În Munții
    Carpații este comună în pofida faptului că populațiile
    scad în Vestul Europei.

    Eptesicus
    serotinus -
    liliacul cu aripi
    late

    Specie de liliac de interes comunitar comună, în
    expansiune.
     
     

    Nyctalus noctula
    - liliacul de
    amurg

    Specie de liliac de interes comunitar.
     
     

    Pipistrellus
    pipistrellus -
    liliacul pitic

    Specie de liliac de interes comunitar. Vânează de-a lungul
    vegetației ripariene.
     

    Pipistrellus
    pygmaeus -
    liliacul pigmeu

    Specie de liliac de interes comunitar. Vânează de-a lungul
    vegetației ripariene.
     

    Valori
    arheologice
     
     
     
     
     
     

    Fragmente ceramice neolitice, pictate înainte de ardere cu
    motive liniare de culoare roșu-vișiniu. Așezare
    eneolitică, aparținând culturii Coțofeni, suprapusă de o
    bogată așezare a grupului Copăceni, de la începutul epocii
    bronzului.
    Necropolă tumulară ce aparține așezării Copăceni.
    Fragmente ceramice de factură celtică. Mare așezare din
    prima epocă a fierului, cu ceramică canelată de tip Gava.

    Trovanți
     
     
     
     
     
     
     
     

    Caracteristică specifică a depozitelor sarmațiene,
    formațiunile de natură diagenetică, denumite
    "concrețiunile de Feleac". Prezente adesea sub forma unor
    corpuri rotunjite, sferice, cu un diametru de aproximativ
    2 m, fiind rezultatul depunerii treptate a carbonatului de
    calciu existent între depozitele sarmațiene în jurul unui
    nucleu de precipitare. Răspândite atât în partea
    superioară a versanților Dealului Feleac, cât și în aval,
    în zona Făgetului.

    Pe lângă valorile prezentate mai sus, aria protejată găzduiește numeroase specii de plante rare: Galium pumilum, Menyanthes trifoliata - trifoiște de baltă, Swertia perennis - gențiană mov, Tofieldia calyculata, Trollius europaeus - bulbuci de munte, Phyteuma tetramerum - bușca dracului, Galanthus nivalis - ghiocel, Daphne cneorum - tulichină, Waldsteinia geoides, Dactylorhiza incarnata - orhidee de munte, Gladiolus imbricatus - săbiuță, Ophioglossum vulgatum - limba șarpelui, Parnassia palustris - șopârlica, Phyteuma orbiculare - bănica.
    De asemenea, aria protejată găzduiește numeroase specii de amfibieni: Triturus cristatus - tritonul cu creastă -, Lissotriton vulgaris ampelensis - tritonul comun transilvănean, Pelobates fuscus - broasca de pământ, Bufo bufo - broasca râioasă brună, Hyla arborea - brotăcel, Rana temporaria - broasca roșie de munte, Rana dalmatina - broasca roșie de pădure. Totodată, o altă grupă de valori este reprezentată de următoarele specii de păsări, care sunt și specii de importanță comunitară: Dryocopus martius - ciocănitoare neagră, Corvus corax - corb, Ficedula albicollis - muscar gulerat, Regulus regulus - aușel cu cap galben, Prunella modularis - brumăriță de pădure, Asio otus - ciuful de pădure.

    C.2. Presiuni și amenințări
    Identificarea și evaluarea presiunilor și amenințărilor a fost realizată în grupul de lucru și în întâlniri cu factorii interesați, utilizând clasificarea Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii. Amenințările din Formularul Standard pot fi ușor asimilate cu cele din clasificarea Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii. Această clasificare internațională, realizată pentru amenințările din arii protejate, permite o analiză mai ușoară a categoriilor de amenințări.
    Presiunile, numite în continuare P, apar/există ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme din trecut sau care au loc în prezent și care afectează, în mod cumulat, ceea ce înseamnă efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene sau separat viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Pentru analiza de mai jos, au fost luate în calcul presiunile identificate în prezent sau pe parcursul ultimilor cinci ani.
    Amenințările, numite în continuare A, pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme pe viitor, putând afecta în mod cumulat sau, separat, viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane viitoare sau previzibile. Pentru analiza prezentată în continuare, s-au luat în calcul amenințările ce pot deriva în următorii cinci ani, din acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene naturale extreme posibile.
    Tabelul nr. 22.
    Nivelul presiunilor și amenințărilor - legendă:

    Presiune/
    Amenințare minoră

    Presiune/
    Amenințare moderată

    Presiune/
    Amenințare majoră

    Necesită monitorizare dar
    nu și acțiuni specifice
    de management

    Necesită acțiuni
    specifice de management
    cât mai curând posibil

    Necesită acțiuni de
    management cu prioritate
     

    Cu impact mic

    Cu impact mediu

    Cu impact major

    1

    2

    3

    Tabelul nr. 23.
    Presiuni și amenințări identificate în cadrul sitului Făgetul Clujului - Valea Morii

    Presiunea/Amenințarea
    identificată și cauza
     

    Valoarea amenințată
     
     

    Explicații - impact
    potențial, localizare
     

     

     

    P

    A

    1. Dezvoltările rezidențiale și comerciale

    1.1. Case și așezări

    Cauza: extinderea
    legală și ilegală a
    construcțiilor,
    extinderea
    intravilanului în
    Planul Urbanistic
    General
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul 7210* - Mlaștini
    calcaroase cu Cladium
    mariscus
    Habitatul 7230 - Mlaștini
    alcaline
    Habitatul speciei Eleocharis
    carniolica
    Habitatul speciei Ligularia
    sibirica
    Specia Ligularia sibirica
    Habitatul speciei Adenophora
    lilifoliia
    Specia Adenophora lilifoliia
    Habitatul speciei Lycaena
    dispar
    Specia Lycaena dispar
    Habitatul speciilor
    Maculinea teleius, Maculinea
    nausithous
    Specia Maculinea teleius,
    Maculinea nausithous

    Impact: - pierderea
    suprafeței habitatului
    prioritar și dispariția
    smârcurilor mlăștinoase,
    descreșterea populației
    speciilor
    Localizare:
    - pentru 7210*, 7230 și E.
    carniolica - Valea Morii,
    Colonia Făget
    - pentru L. sibirica și A.
    lilifoliia: Valea Morii,
    Colonia Făget
    - pentru L. dispar: Casele
    Miceșiti, Valea Gârbăului
    - pentru M. teleius: Valea
    Morii, în Colonia Făget
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul speciei Liparis
    loeselli
    Specia Liparis loeselli
     
    Habitatul speciei Lycaena
    dispar
    Specia Lycaena dispar
     
     
     

    Impact:
    - degradarea și dispariția
    habitatelor speciei și
    descreșterea populației
     
    Localizare:
    - pentru L. loeselli: Valea
    Morii, Colonia Făget
    - pentru L. dispar: Casele
    Miceșiti, Valea Gârbăului

    2
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Cauza: Îndepărtarea
    vegetației lemnoase:
    tufișuri și arbori,
    din zonele pentru
    construcții
     
     
     
     
     

    Habitatul speciei Ligularia
    sibirica
    Specia Ligularia sibirica
    Habitatul speciei Adenophora
    lilifoliia
    Specia Adenophora lilifoliia
     
     
     
     

    Impact: afectează negativ
    microclimatul, periclitând
    supraviețuirea populației
    speciei
    Localizare
    - pentru L. sibirica Colonia
    Făget, iar în viitor apropiat
    în Valea Morii
    - pentru A. lilifoliia: Valea
    Morii, Colonia Făget

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    2. Agricultură și acvacultură

    2.1. Creșterea animalelor și zootehnia

    Pășunatul cu ovine
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul 91E0* - Păduri
    aluviale de Alnus glutinosa
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Impact: - deteriorând
    semnificativ habitatul prin
    consumarea vegetației,
    distrugerea puieților de
    anin, și poluarea solului
    prin fecalii, provoacă
    eutrofizarea acestuia și
    facilitează invazia speciilor
    ruderale nitrofile.
     
    Localizare: în Valea
    Gârbăului

    2
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    2
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul 91H0 - Păduri
    panonice de Quercus
    pubescens
     
     
     

    Impact: deteriorarea
    stratului ierbos și a
    semințișului
     
    Localizare: distribuția
    habitatului în sit

    2
     
     
     
     
     

    2
     
     
     
     
     

    Habitatul 7210* - Mlaștini
    calcaroase cu Cladium
    mariscus
    Habitatul 7230 - Mlaștini
    alcaline

    Impact: deteriorarea
    habitatului prin călcarea
    vegetației, influențarea
    negativă a structurii
    solului, eutrofizarea

    2
     
     
     
     

    2
     
     
     
     

    Habitatul speciei Eleocharis
    carniolica

    Localizare: Valea Morii
     

     
     

     
     

    Habitatul speciei Liparis
    loeselli
    Specia Liparis loeselli
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Impact: reducerea efectivului
    populației.
    Prin călcare, integritatea
    turbei are de suferit iar
    prin dejecțile animalelor,
    crește nivelul nitrogenului
    în sol, ceea ce rezultă în
    apariția speciilor cu
    capacitate competitivă mai
    bună.
     
    Localizare: Valea Morii

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul speciilor
    Adenophora lilifoliia,
    Maculinea teleius
    Speciile Adenophora
    lilifoliia, Maculinea
    teleius

    Impact: reducerea efectivului
    populației Adenophora
    lilifoliia, M. teleius
     
    Localizare: Valea Morii
     

    2
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     

    Pășunatul cu ovine și
    îndepărtarea
    arbuștilor, oricărei
    specii sau a
    speciilor gazdă, cum
    ar fi de exemplu
    Prunus spinosa,
    Crataegus monogyna,
    Cytisus scoparius
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul speciei Ligularia
    sibirica
    Specia Ligularia sibirica
     

    Impact: reducerea efectivului
    populației L. sibirica
    Localizare: în Valea Morii,
    în Colonia Făget

    3
     
     
     

    3
     
     
     

    Habitatul speciei Isophya
    stysi
    Specia Isophya stysi
     
    Habitatul speciei Colias
    myrmidone
    Specia Colias myrmidone
     
     
     

    Impact: degradarea
    habitatelor speciei și
    descreșterea populației de
    I. stysi
     
    Localizare
    - pentru Isophya s.: Valea
    Gârbăului
    - pentru C. myrmidone: Casele
    Micești

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul speciilor
    Eriogaster catax, Leptidea
    morsei, Euphydryas maturna,
    Maculinea arion
    Specii Eriogaster catax,
    Leptidea morsei, Euphydryas
    maturna, Maculinea arion

    Impact: - degradarea și
    dispariția habitatelor
    speciilor și descreșterea
    populațiilor
     
    Localizare: Sălicea, Valea
    Morii

     
     
     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
     
     

    Pășunat ilegal în
    păduri
     
     
     
     
     
     

    Habitatul speciei Lycaena
    dispar
    Specia Lycaena dispar
     
     
     
     
     

    Localizare: - în toate
    pădurile de luncă și
    mlăștinoase
     
    Impact: - degradarea și
    dispariția habitatelor
    speciei și descreșterea
    populației de L. dispar

    3
     
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     
     

    Lipsa fânețelor
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul speciei Isophya
    stysi
    Specia Isophya stysi
     
     

    Impact: - degradarea și
    dispariția habitatelor
    speciilor și descreșterea
    populației de M. teleius,
    I. stysi

    3
     
     
     
     

    3
     
     
     
     

    Habitatul speciei Maculinea
    teleius
    Specia Maculinea teleius

    Localizare: - pe toată
    suprafața a sitului
     

     
     
     

     
     
     

    4. Transport și rețele de comunicații

    4.1. Șosele

    Construirea drumului
    de centură, legătură
    dintre Autostrada A3
    Transilvania și
    Drumul European E 60

    Toate valorile identificate
    în sit
     
     
     

    Impact: - fragmentare
     
    Localizare: - Axa Nord-Sud a
    sitului
     

    2
     
     
     
     

    2
     
     
     
     

    5. Utilizarea resurselor biologice și afectarea acestora

    5.1. Exploatare forestieră și extragerea lemnului.

    Tăierea integrală a
    subarboretului cu
    ocazia exploatărilor
    și extragerea
    lemnului mort
     
     
     
     
     

    Habitatul 9170 - Păduri de
    stejar cu carpen de tip
    Galio-Carpinetum
     
    Habitatul 9110 - Păduri de
    fag de tip Luzulo-Fagetum
    Habitatul 9130 - Păduri de
    fag de tip Asperulo-Fagetum
    Habitatul 91Y0 - Păduri
    dacice de stejar și carpen

    Impact: - pierderea
    biodiversității. Degradarea
    habitatul speciei
    C. banaticum
     
    Localizare: - în Pădurea
    Făget
     
     
     

    2
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    2
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Extragerea arborilor
    bătrâni, scorburoși,
    a lemnului mort
     
     

    Speciile de lilieci:
    Eptesicus serotinus,
    Nyctalus noctula,
    Pipistrellus pipistrellus,
    Pipistrellus pygmaeus

    Impact: distrugerea
    habitatului a speciilor de
    lilieci
    Localizare: - în Pădurea
    Făget

    2
     
     
     
     

    3
     
     
     
     

    Lucrări
    necorespunzătoare de
    conducere a
    arboretelor
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul 9170 - Păduri de
    stejar cu carpen de tip
    Galio-Carpinetum
    Habitatul 9110 - Păduri de
    fag de tip Luzulo-Fagetum
    Habitatul 9130 - Păduri de
    fag de tip Asperulo-Fagetum
    Habitatul 91Y0 - Păduri
    dacice de stejar și carpen
     
     
     
     
     
     

    Impact:- Schimbarea
    compoziției, structurii și
    funcționalității pădurii.
    În cazul arboretelor cu
    cvercinee, regenerarea
    dificilă a speciilor de
    Quercus face ca tăierea
    exemplarelor din aceste
    specii fără efectuarea cu
    maximă atenție a lucrărilor
    de regenerare, duce la
    pierderea habitatului.
     
    Localizare: - în Pădurea
    Făget

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    2
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul 9170 - Păduri de
    stejar cu carpen de tip
    Galio-Carpinetum
     
     
     

    Impact: - schimbarea
    compoziției pădurii și
    pierderea habitatului
     
    Localizare: - pe toată
    suprafața identificată

    2
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     

    Habitatul 91Y0 - Păduri
    dacice de stejar și carpen
     
     
     
     
     

    Impact: - schimbarea
    compoziției pădurii și
    pierderea habitatului
     
    Localizare: - în Pădurea
    Făget, pe toată suprafața
    identificată

    3
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     

    Tăieri rase,
    defrișări
     
     
     
     
     

    Habitatul 91E0* - Păduri
    aluviale de Alnus glutinosa
     
     
     
     
     

    Impact: - pierderea din
    caracter și dispariția
    habitatului prioritar, aninul
    fiind specia edificatoare
     
    Localizare: - Colonia Făget,
    Valea Morii, Valea Gârbăului

    3
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     

    6. Intruziunea umană și perturbări generate de om în cadrul ariei protejate

    6.1. Activități de recreere și turism.

    Acces necontrolat al
    vizitatorilor
     
     
     

    Habitatele forestiere
     
     
     
     

    Impact: - deteriorarea
    habitatelor
     
    Localizare: - în Pădurea
    Făget

    1
     
     
     
     

    3
     
     
     
     

     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul 7210* - Mlaștini
    calcaroase cu Cladium
    mariscus
    Habitatul 7230 - Mlaștini
    alcaline
    Habitatul speciei Eleocharis
    carniolica

    Impact: - deteriorarea
    habitatului
     
    Localizare: - în Valea Morii
     
     
     

    2
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     

    Infrastructură de
    vizitare
    necorespunzătoare:
    poteci dense
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul 9170 - Păduri de
    stejar cu carpen de tip
    Galio-Carpinetum
     
     
     
     
     
     

    Impact: - fragmentarea
    habitatelor, favorizarea
    pătrunderii speciilor
    invazive și ruderale - astfel
    compoziția cenozelor devine
    mai puțin stabilă
     
    Localizare: - în Pădurea
    Făget - cele șase fragmente

    1
     
     
     
     
     
     
     
     

    2
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul speciei Pulsatilla
    patens
    Specia Pulsatilla patens
     
    Habitatul speciilor
    Eriogaster catax, Leptidea
    morsei, Neptis sappho
    Lycaena dispar, Maculinea
    arion
    Specii Eriogaster catax,
    Leptidea morsei, Neptis
    sappho, Lycaena dispar,
    Maculinea arion

    Impact: - fragmentare,
    deteriorarea habitatului și
    dispariția speciilor
     
    Localizare: - Valea Gârbăului
     
     
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul 91E0* - Păduri
    aluviale de Alnus glutinosa
     
    Habitatul 91H0 - Păduri
    panonice de Quercus
    pubescens
     
     
     
     
     
     

    Impact: - deteriorarea
    solului și vegetației
    fragile, favorizarea
    migrației pentru specii
    non-native și invazive
     
    Localizare
    pentru 91E0* - În Valea
    Gârbăului
    pentru 91H0 - Făgetul
    Clujului, pe toată suprafața
    identificată

    2
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    2
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    6.2. Alte forme de perturbări

    Activități
    necontrolate - pe
    terenuri proprietate
    privată
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul 7210* - Mlaștini
    calcaroase cu Cladium
    mariscus
    Habitatul 7230 - Mlaștini
    alcaline
    Habitatul speciei Eleocharis
    carniolica
     
    Habitatul speciei Ligularia
    sibirica
    Specia Ligularia sibirica

    Impact: - distrugerea
    habitatului, nu se poate
    asigura starea de conservare
    favorabilă a habitatului
     
    Localizare: - în Valea Morii,
    Smârcurile 2 și 7
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    2
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Acces motorizat
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul speciilor de
    amfibieni
    Specii de amfibieni: Bombina
    variegata, Triturus
    cristatus, Lissotriton
    vulgaris ampelensis,
    Pelobates fuscus, Bufo bufo,
    Hyla arborea, Rana
    temporaria, Rana dalmatina

    Impact: - deranj în perioada
    de reproducere - distrugerea
    pontelor și a mormolocilor,
    scăzând succesul de
    reproducere
     
    Localizare:
    - în Pădurea Făget
     

    2
     
     
     
     
     
     
     
     

    2
     
     
     
     
     
     
     
     

    7. Modificări ale sistemelor naturale.

    7.1. Incendii

    Curățarea terenurilor
    de resturi vegetale
    prin incendieri
     
     
     
     
     

    Habitatul speciei Adenophora
    lilifoliia
    Specia Adenophora lilifoliia
     
     
     
     
     

    Impact: - pierderea
    suprafeței habitatului
    prioritar și dispariția
    speciei A. lilifoliia
     
    Localizare: - în Valea Morii,
    în Colonia Făget pe toată
    suprafața a habitatului

    2
     
     
     
     
     
     
     

    2
     
     
     
     
     
     
     

    7.2. Baraje, management hidrologic și gestionarea/utilizarea resurselor de apă

    Devierea de apă și
    drenaje din cauza
    urbanizării
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul 7210* - Mlaștini
    calcaroase cu Cladium
    mariscus
    Habitatul 7230 - Mlaștini
    alcaline
    Habitatul speciei Eleocharis
    carniolica
     
    Habitatul speciei Liparis
    loeselli
    Specia Liparis loeselli
     
    Habitatul speciei Ligularia
    sibirica
    Specia Ligularia sibirica
     
    Habitatul speciei Adenophora
    lilifoliia
    Specia Adenophora lilifoliia
    Habitatul speciilor
    Maculinea teleius, Maculinea
    nausithous
    Specia Maculinea teleius,
    Maculinea nausithous

    Impact: - pierderea
    suprafeței habitatului
    prioritar și dispariția
    smârcurilor mlăștinoase,
    respetiv a speciilor asociate
     
    Localizare: - Valea Morii,
    Colonia Făget pe toată
    suprafața a habitatului
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul speciei Lycaena
    dispar
    Specia Lycaena dispar
     
     
     

    Impact: - descreșterea
    habitatul și populației de
    L. dispar
     
    Localizare: - în Valea
    Gârbăului

    2
     
     
     
     
     

    2
     
     
     
     
     

    Bazin pentru captarea
    apei
     
     

    Habitatul 91Y0 - Păduri
    dacice de stejar și carpen
     
     

    Impact: drenarea habitatului
     
    Localizare: - distribuția
    habitatului în sit.

    1
     
     
     

    3
     
     
     

    7.3. Alte modificări ecologice

    Introducere specii
    alohtone prin
    împăduriri
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul 9170 - Păduri de
    stejar cu carpen de tip
    Galio-Carpinetum
     
    Habitatul 9110 - Păduri de
    fag de tip Luzulo-Fagetum
    Habitatul 9130 - Păduri de
    fag de tip Asperulo-Fagetum
    Habitatul 91Y0 - Păduri
    dacice de stejar și carpen

    Impact: - pierderea
    habitatului
     
    Localizare: - în Pădurea
    Făget, plantații de molid
    Picea abies și alte conifere
    alogene Pseudotsuga sp.
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    2
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Succesiunea naturală
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul speciei Liparis
    loeselli
    Specia Liparis loeselli
     
     
     

    Impact: - reducerea
    populației de L. loeselii
     
    Localizare: - Valea Morii,
    Colonia Făget pe toată
    suprafața identificată

    1
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     

    Habitatul speciei Pulsatilla
    patens
    Specia Pulsatilla patens
     
     
     

    Impact: - dispariția
    populației de P. patens
     
    Localizare:- în Valea
    Gârbăului, pe toată suprafața
    identificată

    3
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     

    Populații scăzute,
    endogamia
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul speciei Ligularia
    sibirica
    Specia Ligularia sibirica
     
     
     
     

    Impact: - scăderea ratei
    reproducerii, descreșterea
    populației de L. sibirica
     
    Localizare: - în Valea Morii,
    în Colonia Făget pe toată
    suprafața identificată

    2
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     

    Habitatul speciei Adenophora
    lilifoliia
    Specia Adenophora lilifoliia
     
     
     
     

    Impact: - scăderea ratei
    reproducerii, descreșterea
    populației de A. lilifoliia
     
    Localizare: - în Valea Morii,
    în Colonia Făget pe toată
    suprafața identificată

    3
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     

    8. Specii și gene invazive și alte specii și gene problematice

    8.1. Plante invazive străine / care nu sunt native

    Prezența speciilor
    invazive: salcâm -
    Robinia pseudacacia,
    Impatiens parviflora
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul 9170 - Păduri de
    stejar cu carpen de tip
    Galio-Carpinetum
     
    Habitatul 9110 - Păduri de
    fag de tip Luzulo-Fagetum
    Habitatul 9130 - Păduri de
    fag de tip Asperulo-Fagetum
    Habitatul 91H0 - Păduri
    panonice de Quercus
    pubescens
    Habitatul 91Y0 - Păduri
    dacice de stejar și carpen

    Impact: - schimbarea
    compoziției și structurii
    habitatului
     
    Localizare: - în Pădurea
    Făget
     
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    3
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    8.2. Specii native problematice

    Plantații de cătina
    albă Hippophae
    rhamnoides
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul 7210* - Mlaștini
    calcaroase cu Cladium
    mariscus
    Habitatul 7230 - Mlaștini
    alcaline Habitatul speciei
    Eleocharis carniolica

    Impact:- se pot extinde pe
    toată aria și degradează
    habitatul
     
    Localizare: Valea Morii
     

    2
     
     
     
     
     

    2
     
     
     
     
     

    Habitatul 7210* - Mlaștini
    calcaroase cu Cladium
    mariscus
    Habitatul 7230 - Mlaștini
    alcaline
    Habitatul speciei Eleocharis
    carniolica
     
     

    Impact: se răspândește foarte
    rapid și deteriorează
    habitatul
     
    Localizare: în Valea Morii,
    actual în smârcurile 2 și 7,
    lângă drum, iar în viitor
    apropiat pe toată suprafața
    habitatului

    2
     
     
     
     
     
     
     
     

    2
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul speciei Liparis
    loeselli
    Specia Liparis loeselli
     
     

    Impact: înlocuiește
    habitatele prezente
     
    Localizare: în Valea Morii,
    în Colonia Făget

    3
     
     
     
     

    3
     
     
     
     

    Densitate ridicată a
    stufului Phragmites
    australialis
     
     

    Habitatul speciei Liparis
    loeselli
    Specia Liparis loeselli
     
     

    Impact: descreșterea
    populației de L. loeselli
     
    Localizare: în Valea Morii,
    în Colonia Făget

    3
     
     
     
     

    3
     
     
     
     

    9. Poluarea care afectează aria protejată, provenind din surse din afara ariei sau
    generată în interiorul ariei protejate

    9.1. Gunoi și deșeuri solide

    Depozitarea
    deșeurilor menajere
    și de construcții
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Habitatul 9170 - Păduri de
    stejar cu carpen de tip
    Galio-Carpinetum
     
    Habitatul 9110 - Păduri de
    fag de tip Luzulo-Fagetum
    Habitatul 9130 - Păduri de
    fag de tip Asperulo-Fagetum
    Habitatul 91H0 - Păduri
    panonice de Quercus
    pubescens Specii de
    amfibieni

    Impact: - afectarea speciilor
    și a habitatelor, respectiv a
    valorii de recreere a ariei
    protejate
     
    Localizare: - în Pădurea
    Făget, în două fragmente,
    lângă drumuri sau localități
     
     
     
     

     
     
     
     
     
    1
     
     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
    1
     
     
     
     
     
     

    Poluarea apelor și a
    solului cu deșeuri
    solide
     
     
     
     

    Habitatul 91E0* - Păduri
    aluviale de Alnus glutinosa
    -Alno-Padion, Alnion incanae
    Salicion albae
     
    Specii de amfibieni
     

    Impact: - deteriorarea
    solului, apei și vegetației
    fragilă.
     
    Localizare: - Colonia Făget,
    Valea Morii, Valea Gârbăului,
    Pădurea Făget

     
     
     
    2
     
     
     

     
     
     
    2
     
     
     

    Abandonarea
    deșeurilor de către
    vizitatori
     

    Habitatul speciei Ligularia
    sibirica
    Specia Ligularia sibirica
     

    Impact: - descreșterea
    populației de L. sibirica
     
    Localizare: - în Valea Morii

     
    1
     
     

     
    1
     
     

    10. Schimbări climatice și condiții climatice extreme

    10.1. Secete

    Secare, care rezultă
    ca urmare a
    schimbărilor în
    microhabitatul
    speciei

    Habitatul speciei Liparis
    loeselli
    Specia Liparis loeselli
     
     

    Impact: - descreșterea
    populației de L. loeselli
     
    Localizare: - în Valea Morii,
    în Colonia Făget

     
    1
     
     
     

     
    3
     
     
     

    C.3. Evaluarea situației și a tendinței valorilor ariei protejate
    Aria protejată este una complexă, având încorporate mai multe arii diferite, așa cum se arată la Capitolul B. Se constată însă o serie de inadvertențe și neclarități în privința rezervațiilor naturale Făgetul Clujului și Valea Morii, precum și situații necorespunzătoare cu privire la suprafețele incluse în situl Natura 2000. De exemplu Rezervația Valea Morii este amplasată greșit pe hartă, zonele în care se regăsesc speciile Ligularia sibirica și Adenophora liliifolia fiind acum clar identificate, cartate și evaluate. Rezervația reală Valea Morii include suprafețe cu condiții ideale pentru Ligularia sibirica, dar aflate sub o presiune antropică majoră. De asemenea, cea mai importantă populație de Adenophora liliifolia, în același timp importantă pentru Liparis loeselii și Maculinea teleius, se află în afara actualelor limite ale Sitului de Importanță Comunitară, în zona Colonia Făget, inclusă în 2007 în sit, dar scoasă la revizuirea din 2011. Îmbunătățirea delimitării ariei protejate și clarificarea situației rezervațiilor este deosebit de importantă pentru a se putea realiza un management eficient al ariei protejate.
    Deși unele din speciile care au stat la baza desemnării sitului Natura 2000 nu au fost regăsite cu ocazia inventarierilor de teren, se propune menținerea lor în Formularul Standard, întrucât habitatele lor există în aria protejată, iar în unele cazuri specia a fost observată în imediata vecinătate a sitului. Este cazul speciilor pentru care se confirmă existența habitatului:
    a) habitatele necesare pentru Eleocaris carniolica, Euphydryas maturna, Eriogaster catax sunt prezente în sit, dar starea lor de conservare este în general nefavorabilă,
    b) pentru Colias myrmidone s-a găsit habitatul și specia a fost observată în vecinătatea sitului,
    c) specia Euphydryas maturna a fost identificată și în vecinătatea sitului.

    În cazul speciei Emys orbicularis se solicită scoaterea sa din Formularul standard, întrucât acest sit nu oferă habitate corespunzătoare, neexistând bălți permanente cu vegetație deasă amplasate în apropiere de păduri.
    Habitatul prioritar 7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și habitatul 7230 Mlaștini alcaline au suprafețe mult prea reduse pentru a se putea asigura o stare favorabilă de conservare. Este critică conservarea tuturor suprafețelor cu aceste habitate, respectiv și a celor care în prezent nu sunt incluse în sit. Chiar și așa, aceste habitate ocupă o suprafață redusă, punându-se problema unor măsuri de refacere, mai ales dacă încălzirea climei continuă.
    Starea nefavorabilă a habitatelor de mlaștină influențează semnificativ speciile dependente de ele. În această situație sunt speciile de interes comunitar Adenophora liliifolia, Eleocharis carniolica, Ligularia sibirica și Liparis loeselii. Pentru unele din aceste specii, situl are o importanță deosebită, așa cum s-a arătat la Capitolul C1. Unele dintre speciile din sit, fiind foarte rare în România, ar fi de dorit să se încerce o reconstrucție ecologică a populației prin replantări. Pentru acestea este important să se identifice "zone sursă" de unde ar putea fi aduse, cum ar fi de exemplu zona Comșești în cazul speciei Ligilaria sibirica.
    Cu ocazia inventarierilor și cartărilor efectuate în 2014 și prin studii realizate în afara proiectului de către specialiști, în aria protejată Făget s-au identificat, pe lângă speciile și habitatele din Formularul Standard și alte specii și habitate importante pentru conservare: 5 specii de interes comunitar, 10 habitate de interes comunitar și 2 specii de interes național pentru a căror conservare se recomandă măsuri de management în acest plan. Având în vedere importanța acestor specii pentru conservare, se recomandă ca cele de interes comunitar să fie incluse în Formularul standard. Acest lucru este absolut necesar, mai ales pentru speciile Pulsatilla patens, Maculinea nausithous, Lucarnus cervus speciile de lilieci și habitatele 6410 - pajiști cu Molinia caerulea, 91H0 - arborete de stejar pufos și 91E0* - aninișuri, care sunt foarte rare în România.
    Menținerea sau refacerea stării favorabile de conservare a speciilor de interes conservativ în majoritatea cazurilor va presupune de fapt menținerea sau refacerea habitatelor de hrănire, reproducere, adăpost și a coridoarelor ecologice în cazul speciilor de faună, fără a se impune măsuri speciale de conservare a speciei. În cazul speciilor de plante de interes conservativ se constată că starea nefavorabilă a habitatului determină o stare nefavorabilă a speciei. Dar refacerea stării favorabile de conservare în acest caz se poate face nu numai prin refacerea habitatului, dar și prin măsuri de conservare specifice speciei în special în cazul următoarelor specii: Pulsatilla patens, Adenophora liliifolia, Liparis loeselii, Ligularia sibirica, Eleocaris carniolica.
    Pădurile bătrâne reprezintă un procent foarte redus din suprafața pădurilor gestionate de ocoalele silvice de stat. Nu se cunoaște procentul arboretelor bătrâne din suprafețele aflate în proprietate private.
    Acestea sunt de importanță critică pentru multe specii, ca urmare este de dorit să se mențină sau arboretele existente dintr-o anumită zonă a ariei protejate să fie conduse spre statutul de păduri seculare cel puțin pe o parte din suprafața ariei protejate, de exemplu prin extinderea Rezervației Făget. Pădurile bătrâne au valoare deosebită nu numai pentru conservare dar și pentru studierea proceselor naturale în arboretele gestionate de-a lungul ultimelor decenii. Aceste păduri oferă condiții de viață unui număr foarte mare de specii, nu numai celor de interes comunitar, cum ar fi de exemplu speciile de lilieci identificați aici. Aceste păduri ar aduce un plus de valoare semnificativ și pentru peisajul ariei protejate și ar putea deveni o componentă esențială a programului de educație și conștientizare, precum și a celui de turism și recreere în acest sit ce se află în imediata vecinătate a uneia din cele mai mari orașe din România. În același context, menținerea arborilor seculari rari și dispersați pe toată suprafața ariei protejate devine de importanță majoră.
    Deși reduse ca suprafață, pajiștile xerofile și mezoxerofile sunt importante pentru 3 din speciile de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl și pentru 2 specii identificate la inventarieri: Pulsatilla patens și Maculinea arion. Chiar dacă aceste categorii de ecosisteme nu sunt incluse în Formularul standard, refacerea stări de conservare a speciei Isophya stysi și refacerea populațiilor de Eriogaster c