ANEXĂ din 28 iunie 2007
la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4)
EMITENT
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
  • MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 671 bis din 1 octombrie 2007



    MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
    CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
    ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ
    1.1. DEFINIŢIE:
    Specialitatea de Alergologie şi Imunologie Clinică se ocupă cu studiul bolilor alergice, a bolilor şi sindroamelor disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare şi imunodeficienţe.
    Alergologia se ocupă cu depistarea şi diagnosticarea, profilaxia şi tratamentul (medicamentos şi/sau imunoterapie), asistenţa medicală şi recuperarea pacienţilor cu boli alergice (afecţiuni de hipersensibilitate iniţiate prin mecanisme imunologice).
    Imunologia clinică se ocupă cu disfuncţiile sistemului imunitar, precum şi cu aspectele imunologice ale afecţiunilor în care este implicat sistemul imunitar. Asistenţa de imunologie clinică se realizează de obicei în cadrul asistenţei medicale multidisciplinare, şi include, după caz, tratamente imunologice pentru pacienţii cu boli şi sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale şi neradioterapeutice.
    1.2. DURATA: 5 ani
    Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU), astfel 1 credit = 25 ore de instruire.
    Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
    La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
    Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
    1.3. STRUCTURA STAGIILOR
    1.3.1. Etapa iniţială de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la spital şi clinica repartizată, fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
    1.3.2. Etapa de stagii (vezi anexa finală)
    ● Primii 2 ani: stagiu de dobândire a abilităţilor generale în specialitate, stagii de medicină internă şi specialităţi medicale, pediatrie, medicina muncii:
    - Alergologie şi imunologie clinică (iniţiere în specialitate) - 6 luni
    - Medicină internă - 9 luni
    - Gastroenterologie - 3 luni
    - Terapie intensivă - 1 lună
    - Pediatrie generală (3 luni) şi neonatologie (1 lună) - 4 luni
    - Medicina muncii - 1 lună
    ● Ultimii 3 ani: imunologie laborator, discipline complementare şi desăvârşire în specialitate:
    - Imunologie fundamentală (curs şi laborator) - 3 luni
    - Bioetică - 2 săpt.
    - Dermatologie - 2 'bd luni
    - Pneumologie - 2 luni
    - O.R.L. - 1 lună
    - Oftalmologie - 1 lună
    - Boli infecţioase - 2 luni
    - Reumatologie - 6 luni
    - Alergologie şi imunologie clinică (curs, stagiu clinic, laborator) - 18 luni
    1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR
    1.4.1. ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ
    1.4.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă (400 ore)
    1. Epidemiologia bolilor alergice
    2. Genetica bolilor alergice
    3. Factorii de risc ai bolilor alergice
    4. Atopia; evoluţia naturală a bolilor atopice şi alergice
    5. Inflamaţia alergică; celule, mediatori, molecule de adeziune implicate în alergie
    6. Alergia ca boală sistemică
    7. Anticorpii IgE
    8. Receptorii pentru IgE
    9. Alergenele - nomenclatură, clasificare
    10. Alergenele - structură, proprietăţi fizico-chimice, biologice
    11. Sursele alergenelor
    12. Factorii care influenţează alergenicitatea
    13. Reactivitatea încrucişată a alergenelor/cross-reactivitatea
    14. Identificarea şi cuantificarea alergenelor
    15. Polenurile ca aeroalergene
    16. Acarienii ca aeroalergene
    17. Mucegaiurile ca aeroalergene
    18. Epiteliile de animale şi gândacii de bucătărie ca aeroalergene
    19. Alergene din veninuri şi salivă de insecte
    20. Trofalergene şi alţi agenţi de hipersensibilitate din alimente
    21. Alergene de contact
    22. Alergene medicamentoase
    23. Alergene ocupaţionale
    24. Extracte alergenice pentru diagnostic şi terapie
    25. Nomenclatura bolilor alergice (istoric, actualităţi)
    26. Metode de diagnostic în vivo în alergologie
    27. Metode de diagnostic în vitro în alergologie
    28. Rinite alergice intermitente şi persistente
    29. Rinosinuzite alergice
    30. Polipoza nazală
    31. Astmul alergic la adult
    32. Astmul alergic la copil
    33. Astmul alergic la categorii speciale de pacienţi (gravide, vârstnici, sportivi etc.)
    34. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene
    35. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiţi
    36. Astmul de efort
    37. Astmul alergic ocupaţional
    38. Sindromul rinită alergică şi astm coexistent
    39. Aspergiloza bronhopulmonară alergică
    40. Sindromul Churg-Strauss
    41. Sindromul Loffler
    42. Pneumonia eozinofilică acută şi cronică
    43. Sindromul eozinofilie-mialgie şi sindromul hipereozinofilic idiopatic
    44. Eozinofiliile
    45. Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci)
    46. Fibroza chistică
    47. Dischinezia ciliară primară
    48. Boala pulmonară obstructivă cronică
    49. Sarcoidoza
    50. Sindromul de tuse cronică
    51. Conjunctivite alergice intermitente şi persistente
    52. Keratoconjunctivita vernală
    53. Keratoconjunctivita atopică
    54. Conjunctivita giganto-papilară
    55. Blefaroconjunctivita alergică de contact
    56. Keratoconjunctivita sicca
    57. Urticaria acută
    58. Urticaria cronică, urticaria cronică autoimună
    59. Vasculite urticariene
    60. Urticaria pigmentară
    61. Mastocitoza sistemică
    62. Boala serului şi sindroame de tip boala serului
    63. Eritemul polimorf
    64. Eritemul nodos
    65. Urticaria dermografică
    66. Urticaria tardivă la presiune
    67. Urticaria solară şi fotosensibilitatea din lupus şi porfirii
    68. Urticaria la frig şi patologia prin crioproteine serice
    69. Crioglobulinemii
    70. Tipuri speciale de urticarie (urticaria colinergică, aquagenică şi de contact)
    71. Sindroame urticariene rare
    72. Urticaria din boli autoimune sistemice
    73. Urticaria din parazitoze
    74. Angioedemul ereditar prin deficit de C1-INH
    75. Angioedemul nonhistaminergic dobândit, fără urticarie
    76. Angioedemul histaminergic dobândit, fără urticarie
    77. Eczema atopică, sindromul dermatită/eczemă atopică
    78. Dermatite/eczeme - nomenclatură, clasificare, diagnostic diferenţial
    79. Dermatita de contact alergică şi iritativă
    80. Dermatita de contact alergică la metale
    81. Dermatita de contact alergică la adezivi, răşini şi aditivi din cauciuc
    82. Dermatita de contact alergică la medicamente
    83. Dermatita de contact alergică indusă de plante
    84. Alergocosmetologie
    85. Dermatita de contact alergică ocupaţională
    86. Dermatita de contact fotoalergică şi fototoxică
    87. Reacţii adverse medicamentoase - noţiuni de farmacovigilenţă
    88. Alergii medicamentoase mediate IgE
    89. Alergii medicamentoase non-IgE-mediate
    90. Reacţii adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate
    91. Particularităţi ale reacţiilor adverse medicamentoase la nivel cutanat
    92. Particularităţi ale reacţiilor adverse medicamentoase la nivel pulmonar
    93. Alergia alimentară IgE-mediată şi non-IgE-mediată
    94. Sindromul de alergie orală
    95. Boli gastrointestinale eozinofilice
    96. Boala celiacă şi sindromul Heiner
    97. Reacţii de hipersensibilitate la aditivi alimentari
    98. Intoleranţe alimentare cu mecanisme biochimice
    99. Alergia la alimente modificate genetic
    100. Anafilaxia alergică mediată IgE
    101. Anafilaxia alergică non-IgE-mediată
    102. Anafilaxia nonalergică
    103. Anafilaxia asociată cu factori fizici şi anafilaxia idiopatică
    104. Reacţii de hipersensibilitate la înţepături de insecte (venin)
    105. Reacţii de hipersensibilitate la muşcături de insecte
    106. Alergia la latex
    107. Alergia la lichid seminal
    108. Reacţii de hipersensibilitate la anestezice şi miorelaxante
    109. Reacţii de hipersensibilitate la plasmă şi substituenţi plasmatici
    110. Reacţii de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene şi analgezice
    111. Reacţii de hipersensibilitate la substanţe de contrast iodate
    112. Reacţii de hipersensibilitate la antihipertensive
    113. Reacţii de hipersensibilitate la agenţi fibrinolitici, anticoagulante şi hemostatice
    114. Reacţii de hipersensibilitate asociate dializei
    115. Reacţii de hipersensibilitate la antibiotice
    116. Reacţii de hipersensibilitate la anticonvulsivante şi medicamente de uz psihiatric
    117. Reacţii de hipersensibilitate la antidiabetice
    118. Diete la pacientul alergic şi cu reacţii de hipersensibilitate
    119. Profilaxia bolilor alergice şi atopice
    120. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene
    121. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată injectabil
    122. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată sublingual sau nazal
    123. Imunoterapia anti-IgE
    124. Bazele farmacologice ale acţiunii medicamentelor antialergice şi antiinflamatoare
    125. Profilul de siguranţă al medicamentelor antialergice şi antiinflamatoare
    126. Profilul farmacoeconomic al medicamentelor antialergice şi antiinflamatoare
    127. Tratamentul urgenţelor alergologice
    128. Antihistaminicele H(1) de uz sistemic în alergologie
    129. Antihistaminicele H(1) de uz topic în alergologie
    130. Antihistaminicele H(2) şi cele cu acţiune pe receptorii H(3) şi H(4) în alergologie
    131. Antileucotrienele
    132. Glucocorticosteroizii inhalatori
    133. Glucocorticosteroizii intranazali
    134. Dermatocorticoizii
    135. Antidegranulantele mastocitare
    136. Bronhodilatatoarele
    137. Dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor
    138. Dispozitive de administrare intranazală a medicamentelor
    139. Epidemiologia imunodeficienţelor
    140. Imunodeficienţele primare prin deficit imun umoral sau limfocitar B
    141. Imunodeficienţele primare prin deficit imun celular sau limfocitar T
    142. Imunodeficienţele primare prin deficit imun combinat sau limfocitar T şi B
    143. Imunodeficienţele primare cu hiper-IgE
    144. Imunodeficienţele primare prin deficite ale funcţiei celulelor fagocitare
    145. Imunodeficienţele primare prin deficite ale componentelor sistemului complement
    146. Imunodeficienţe secundare malnutriţiei şi de cauză iatrogenă
    147. Imunodeficienţe secundare unor boli infecţioase şi maligne
    148. Sindromul de imunodeficienţă dobândită - imunopatologie
    149. Sindromul de imunodeficienţă dobândită - imunodiagnostic, imunoterapie
    150. Afecţiunile autoimune de organ şi sistemice - imunopatologie, diagnostic, imunoterapie:
    151. Tiroidita autoimună, boala Graves
    152. Autoimunitatea endocrină şi sindroamele poliendocrine autoimune
    153. Afecţiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun
    154. Uveite cu mecanism autoimun şi mediate celular
    155. Miastenia gravis şi sindromul miastenic Lambert-Eaton
    156. Scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barre şi alte afecţiuni demielinizante
    157. Boala Crohn şi colita ulceroasă
    158. Miocardite, cardiomiopatii, pericardite cu mecanism imun, sindromul Dressler
    159. Hepatita autoimună
    160. Ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă - imunopatologie, imunomodulare
    161. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun şi prin complexe imune
    162. Sindromul Goodpasture
    163. Hemopatii autoimune
    164. Lupusul eritematos sistemic
    165. Artrita reumatoidă
    166. Spondilartropatii
    167. Sindromul Sjogren
    168. Polimiozita şi dermatiomiozita
    169. Scleroza sistemică
    170. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv
    171. Vasculite sistemice - clasificare imunopatologică şi caracteristici clinico-morfologice
    172. Granulomatoza Wegener
    173. Poliangeita microscopică
    174. Poliarterita nodoasă
    175. Purpura Henoch-Schonlein
    176. Vasculita crioglobulinemică
    177. Transplantarea, tipuri de grefe
    178. Recunoaşterea aloantigenelor
    179. Imunocompatibilitatea
    180. Mecanisme imunologice ale rejetului grefelor
    181. Tipuri de rejet de grefă
    182. Teste de histocompatibilitate
    183. Teste de citotoxicitate
    184. Mecanismele imunomodulării
    185. Glucocorticosteroizii sistemici
    186. Inhibitori de calcineurină
    187. Sirolimus/rapamicina şi micofenolatul mofetil
    188. Imunosupresive citotoxice
    189. Anticorpi monoclonali şi policlonali în imunoterapie
    190. Terapia genică, antisens şi cu celule stem (principii)
    191. Markeri imunologici tumorali şi imunopatologia cancerului
    192. Gamapatii monoclonale - imunopatologie, imunodiagnostic, principii de terapie
    193. Imunoterapia în cancer (principii)
    194. Perturbări imunologice ale sistemului reproductiv
    195. Interrelaţii psiho-neuro-endocrino-imunologice
    196. Terapia de substituţie în imunodeficienţele primare
    197. Citokine, inhibitori ai secreţiei citokinelor în imunoterapie
    198. Receptori de citokine şi antagonişti lor în imunoterapie
    199. Imunizarea activă şi pasivă (principii)
    200. Metode imunosupresive (plasmafereză, imunoadsorbţie, citofereză)
    1.4.1.2. Baremul activităţilor practice
    în clinică de alergologie şi imunologie clinică şi laborator de imunologie
    - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
    - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)
    1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 1000
    2. Teste cutanate alergologice prick la alergene alimentare: 1000
    3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 1000
    4. Teste cutanate alergologice patch: 1000
    5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 500
    6. Teste gravitaţionale şi volumetrice de determinare a expunerii la polenuri: 2
    7. Teste morfologice de identificare a polenurilor şi plantelor polenizatoare: 100
    8. Teste morfologice de identificare a acarienilor: 20
    9. Teste morfologice de identificare a mucegaiurilor: 50
    10. Teste imunochimice pentru determinarea expunerii la aeroalergene: 5
    11. Determinare PEF prin peak flow-metrie: 500
    12. Probe funcţionale ventilatorii (spirometrie): 500
    13. Probe funcţionale ventilatorii post-bronhodilatator: 500
    14. Teste de provocare nazală/conjunctivală cu alergene: 20
    15. Teste de provocare alimentară: 100
    16. Teste de provocare medicamentoasă: 500
    17. Teste de provocare cu agenţi fizici: 500
    18. Teste de provocare la efort: 100
    19. Teste la alergene ocupaţionale: 100
    20. Imunoterapie specifică cu extracte alergenice standardizate: 200
    21. Utilizarea trusei de urgenţă în alergologie: 200
    22. Determinarea IgE totale serice prin metode imunocromatografice: 100
    23. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 500
    24. Determinarea IgE specifice serice prin metode semicantitative: 100
    25. Determinarea IgE specifice serice prin metode cantitative: 50
    26. Determinare anticorpi IgG serici antigen-specifici: 10
    27. Determinarea componentelor sistemului complement: 500
    28. Determinarea C1-INH: 100
    29. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţe primare umorale: 200
    30. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţe primare celulare: 200
    31. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţe primare ale celulelor fagocitare: 200
    32. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţele dobândite: 300
    33. Teste de laborator avansate/de cercetare pentru investigarea imunodeficienţelor: 50
    34. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300
    35. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante: 100
    36. Teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 300
    37. Teste imunologice de screening pentru transplantare: 50
    38. Teste imunologice de avansate pentru transplantare: 5
    39. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 300
    40. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 300
    41. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 300
    42. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 200
    43. Electroforeza proteinelor serice şi imunoelectroforeza: 100
    44. Determinări de subseturi celule imune: 50
    45. Determinări de mediatori celulari, markeri serici de inflamaţie: 100
    46. Determinarea de mediatori umorali în produse biologice (altele decât serul) la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 10
    47. Hemoleucograme la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 1000
    48. Investigaţii biochimice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 1000
    49. Exudate faringiene şi nazale, analiza sputei: 500
    50. Uroculturi la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 500
    51. Coproculturi, examene coproparazitologice: 500
    52. Teste imunologice ale sistemului reproductiv: 100
    53. Explorări imagistice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 1000
    54. Examene citologice în produse biologice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 100
    55. Examene anatomopatologice şi imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 200
    1.4.2. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
    1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă (160 ore)
    1. Bronşita acută şi cronică, emfizemul pulmonar
    2. Bronhopneumopatia obstructivă cronică
    3. Pneumoniile
    4. Abcesul pulmonar
    5. Fibrozele pulmonare
    6. Cancerul bronhopulmonar
    7. Sindromul de compresie mediastinală
    8. Pleureziile
    9. Valvulopatii
    10. Endocardite infecţioase
    11. Tulburările de ritm şi de conducere
    12. Pericarditele
    13. Miocarditele şi cardiomiopatiile
    14. Boala cardiacă ischemică
    15. Sincopa
    16. Şocul cardiogen
    17. Bolile arterelor periferice
    18. Bolile venelor
    19. Edemul pulmonar acut cardiogen şi necardiogen
    20. Cordul pulmonar cronic
    21. Insuficienţa cardiacă congestivă
    22. Tromboembolismul pulmonar
    23. Hipertensiunea arterială
    24. Glomerulonefritele
    25. Sindromul nefrotic
    26. Nefropatii interstiţiale
    27. Insuficienţa renală acută
    28. Insuficienţa renală cronică
    29. Transplantul renal şi hemodializa
    30. Sindroame de malabsorbţie
    31. Anemiile
    32. Leucemiile acute
    33. Sindroamele mielodisplazice
    34. Sindroamele mieloproliferative cronice
    35. Sindroamele limfoproliferative cronice
    36. Gamapatii monoclonale
    37. Sindroamele hemoragipare
    38. Sindroamele trombotice
    39. Diabetul zaharat
    40. Hemocromatoza
    1.4.2.2. Baremul activităţilor practice
    - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
    - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)
    1. Interpretări ECG: 200
    2. Examene radiologice: 200
    3. Explorări funcţionale respiratorii: 90
    4. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 100
    5. Examinări ultrasonografice (interpretare): 50
    6. Oscilometrii (efectuare, interpretare): 10
    7. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 200
    8. Interpretări de buletine de analize biochimice şi imunologice: 200
    9. Puncţii venoase la adult: 20
    1.4.3. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE
    1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
    1. Boala de reflux gastroesofagian
    2. Gastritele acute şi cronice
    3. Ulcerul gastric şi duodenal
    4. Tumorile benigne şi maligne ale tractului gastrointestinal
    5. Sindromul de malabsorbţie
    6. Enteropatia glutenică
    7. Parazitozele intestinale
    8. Boala Crohn
    9. Rectocolita hemoragică
    10. Intestinul iritabil
    11. Pancreatitele acute şi cronice
    12. Sindromul icteric
    13. Colecistitele şi litiaza biliară
    14. Hepatitele cronice postvirale
    15. Hepatita autoimună
    16. Hepatite medicamentoase şi autoimune
    17. Patologia hepatică indusă de alcool
    18. Cirozele hepatice
    19. Tumorile benigne şi maligne ale ficatului şi căilor biliare, chistul hidatic hepatic
    20. Afecţiuni hepatice cu determinare genetică
    1.4.3.2. Baremul activităţilor practice (interpretare)
    1. Examene radiologice ale tubului digestiv: 60
    2. Endoscopii digestive: 30
    3. Ecografii abdominale: 30
    4. Paracenteza: 30
    5. Puncţie biopsie hepatică: 10
    6. Investigaţii funcţionale în gastroenterologie: 30
    1.4.4. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ
    1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
    1. Resuscitarea cardiopulmonară
    2. Tehnici de menţinere a permeabilităţii căilor aerifere: intubaţia traheală, traheotomia
    3. Oxigenoterapia
    4. Tehnicile de suport ventilator
    5. Defibrilarea electrică şi cardioversia
    6. Echilibrul acido-bazic, tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic
    7. Asistenţa în urgenţă şi terapie intensivă a pacienţilor cu reacţii sistemice severe de hipersensibilitate, inclusiv anafilaxia severă şi exacerbările severe ale astmului
    8. Asistenţa în urgenţă şi terapie intensivă a pacienţilor cu angioedem cu localizare de gravitate
    9. Anestezia la bolnavii astmatici
    10. Anestezia la pacienţii cu antecedente de reacţii de hipersensibilitate la medicamente
    1.4.4.2. Baremul activităţilor practice
    1. Intubaţia orotraheală şi nazotraheală - asistare/efectuare (inclusiv pe manechin): 10.
    2. Resuscitarea cardiopulmonară - asistare/efectuare (inclusiv pe manechin): 10
    3. Defibrilare, cardioversie - asistare/efectuare: 5
    4. Instalarea de linii venoase periferice/centrale - asistare şi efectuare: 10
    5. Cricotirotomie, cateterizare transtraheala, minitraheostomie percutană: tehnică, asistare, în condiţii de necesitate.
    6. Oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie: 10
    1.4.5. STAGIUL DE PEDIATRIE
    1.4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă (70 ore)
    1. Alimentaţia sugarului şi copilului mic
    2. Alimentaţia copilului sănătos şi alergic
    3. Vaccinările în neonatologie şi pediatrie
    4. Boala hemolitică neonatală
    5. Infecţiile tractului respirator superior
    6. Wheezing-ul recurent şi astmul la copil
    7. Alergii alimentare la copil, intoleranţa la lactoză şi la gluten
    8. Sindroamele de malabsorbţie la copil
    9. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil
    10. Hepatitele în pediatrie
    11. Sindroamele de hipertensiune portală
    12. Parazitozele intestinale la copil
    13. Infecţiile tractului urinar la copil
    14. Anemiile hemolitice ş sindroamele hemoragipare la copil
    15. Leucemiile şi limfoamele la copil
    16. Hematuriile şi proteinuriile copilului
    17. Glomerulonefritele şi sindroamele nefrotice în pediatrie
    18. Reumatismul articular acut
    19. Artritele cronice juvenile
    20. Colagenozele: lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki
    21. Vasculite imune în pediatrie
    22. Imunodeficienţele primare
    23. Imunodeficienţele dobândite în pediatrie
    24. Urticaria şi angioedemul la copil
    25. Dermatita atopică şi tipuri de prurigo în practica pediatrică
    26. Urgenţele pediatrice majore
    1.4.5.2. Baremul activităţilor practice
    - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
    - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)
    1. Puncţii venoase la copil: 10
    2. Manevre de resuscitare a funcţiilor vitale: 20
    3. Electrocardiograme: 20
    4. Examene radiologice: 20
    5. Explorări funcţionale respiratorii la copii: 50
    6. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 50
    7. Interpretări de buletine de analize biochimice şi imunologice la copil: 50
    8. Recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentaţie: 20
    1.4.6. STAGIUL DE MEDICINA MUNCII
    1.4.6.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
    1. Agenţi etiologici în bolile profesionale
    2. Boli profesionale ale aparatului respirator
    3. Boli dermatologice profesionale
    4. Noţiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserţie şi reorientare profesională, noţiuni de legislaţie naţională şi europeană în medicina muncii.
    1.4.6.2. Baremul activităţilor practice
    1. Anamneze de boală profesională: 20
    2. Asistarea şi/sau efectuarea testelor de provocare cu agenţi profesionali: 5
    1.4.7. STAGIUL DE IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ
    1.4.7.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
    A. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar
    1. Organele limfoide: anatomie şi funcţie
    2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei.
    B. Mecanismele imunologice
    1. Imunitatea înnăscută şi dobândită
    2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia
    3. Antigenele - structură, epitopi, procesare şi prezentare
    4. Imunogenetica
    5. Imunitatea mediată prin celulele T
    a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului
    b) Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T
    c) Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante
    6. Imunitatea mediată prin celule B
    a) Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului
    b) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor
    c) Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral
    d) Procese biologice iniţiale de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă
    e) Imunoglobuline - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori.
    f) Reacţii imune mediate
    g) Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.
    7. Alte mecanisme imunologice, care implică
    a) Celulele "natural killer".
    b) Celulele killer activate de limfokine.
    c) Bazofile activate.
    8. Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.
    C. Modularea răspunsului imun.
    1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.
    2. Inflamaţia şi modularea ei.
    a) Mediatori - preformaţi şi neoformaţi.
    b) Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).
    c) Mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.
    d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori.
    D. Imunitatea mucoaselor.
    1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.
    2. Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing".
    E. Imunologia transplantului.
    1. Mecanismele de rejet
    2. Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă
    F. Imunologia tumorală
    1. Antigenele tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate
    2. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale
    3. Mecanismele imunosupravegherii
    G. Mecanisme imunoreglatoare
    1. Mecanismele de toleranţă
    2. Reţele idiotipic.
    3. Apoptoza
    1.4.7.2. Baremul activităţilor practice
    - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
    - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)
    1. Tehnici înţelegerea principiilor şi metodologiei acestor tehnici, în mod particular dacă ele sunt legate de:
    - măsurarea nivelului imunoglobulinelor,
    - claselor sau subclaselor de imunoglobuline,
    - anticorpi specifici,
    - fenotipările limfocitare,
    - răspunsul celular la mitogeni,
    - antigene sau
    - celule alogenice,
    - complexele imune,
    - examinarea proteinelor crioprecipitate,
    - activităţile complementului seric total şi
    - componentelor complementului şi
    - tiparea histocompatibilităţii.
    a) Serologic:
    - ELISA,
    - RIA, RAST,
    - FEIA,
    - eliberarea de histamină din bazofile sensibilizate,
    - imunodifuzie radială,
    - nefelometrie,
    - imunoblot,
    - cromatografie în fază lichidă de înaltă performanţă,
    - imunoelectroforeza,
    - CIE
    - CRIE
    b) Celular:
    - citometrie în flux,
    - evaluarea chemotaxiei, fagocitozei, citolizei,
    - evaluarea proliferării limfocitare, producţiei de imunoglobuline.
    c) Imunofluorescenţa şi histochimia imună.
    d) Molecular:
    - Northern, Southern, Western blot,
    - PCR
    - hibridizarea în situ.
    e) Hibridoame şi anticorpi monoclonali.
    2. Caracteristicile efectuării testelor:
    - principii de sensibilitate, specificitate şi valoare predictivă.
    1.4.8. MODUL DE BIOETICĂ
    1.4.8.1. Tematica curs (20 ore)
    I. Introducere în Bioetică - 2 ore
    1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
    2. Contextul apariţiei bioeticii
    3. Definirea bioeticii
    4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
    5. Teorii şi metode în bioetică
    II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
    1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
    2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
    3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasă, etnie etc.)
    III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
    1. Valori ale relaţiei medic - pacient
    2. Paternalism versus autonomie
    3. Modele ale relaţiei medic - pacient
    4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
    IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
    1. Consimţământul informat
    2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
    3. Relaţia medic - pacient minor
    4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
    V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
    1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
    2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
    3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
    VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
    1. Libertatea procreaţiei
    2. Dileme etice în avort
    3. Etica reproducerii umane asistate medical
    4. Probleme etice în clonarea reproductivă
    VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
    1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
    2. Probleme etice în stările terminale
    3. Tratamente inutile în practica medicală
    4. Eutanasia şi suicidul asistat
    5. Îngrijirile paliative
    VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
    1. Donarea de organe de la cadavru
    2. Donarea de organe de la persoana vie
    3. Etica alocării de resurse în transplant
    IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
    1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
    2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
    3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
    4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
    5. Terapia genică
    6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
    X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
    1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
    2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
    3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
    4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
    5. Comitetele de etică a cercetării
    6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
    1.4.8.2. Tematica seminariilor (20 ore)
    I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
    II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
    1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
    2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
    3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
    III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
    2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
    3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient
    IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
    2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă
    3. Rolul comitetelor de etică din spitale
    V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
    1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
    2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
    3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
    VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
    1.4.9. STAGIUL DE DERMATOLOGIE
    1.4.9.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
    1. Infecţii cutanate virale, bacteriene, fungice, epizoonoze
    2. Prurigouri
    3. Eczeme/dermatite
    4. Urticaria, vasculite urticariene
    5. Mastocitoze
    6. Dermatoze buloase
    7. Psoriazisul
    8. Eritrodermii
    9. Purpure
    10. Bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)
    11. Manifestări cutanate în imunodeficienţe
    12. Reacţii adverse postmedicamentoase cutaneo-mucoase
    13. Eritem polimorf
    14. Eritem nodos
    15. Limfoame şi pseudolimfoame cutanate
    16. Boala Kaposi
    17. Lichen plan şi erupţii lichenoide
    18. Dermatoze prin agenţi fizici
    19. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat)
    20. Medicaţia antiinflamatorie şi imunomodulatorie în patologia cutanată
    1.4.9.2. Baremul activităţilor practice
    - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
    - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)
    1. Efectuarea de teste cutanate pentru diagnosticul dermatitelor prin hipersensibilizare: 40
    2. Tehnica imunofluorescenţei în dermatologie: 5
    3. Citodiagnosticul Tzanck: 5
    4. Examenul micologic în dermatologie: 10
    5. Efectuarea biopsiei cutanate: 5
    1.4.10. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE
    1.4.10.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
    1. Structura şi funcţia sistemului respirator
    2. Bolile căilor aerifere
    3. Tumori toracice
    4. Infecţii respiratorii non-TB
    5. Tuberculoza
    6. Bolile vasculare pulmonare
    7. Boli pulmonare interstiţiale difuze
    8. Boli pulmonare iatrogene
    9. Bolile pleurei
    10. Insuficienţa respiratorie
    11. Anomalii pulmonare genetice şi de dezvoltare
    12. Sindroame de apnee
    13. Sindromul de tuse cronică
    14. Manifestări pulmonare în imunodeficienţe
    1.4.10.2. Baremul activităţilor practice
    - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
    - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)
    1. Peak-flow-metrie: 100
    2. Spirometrie: 100
    3. Pletismografie: 20
    4. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 20
    5. Evaluarea gazelor sanguine: 20
    6. Teste de provocare bronşică (nespecifică, specifică): 20
    7. Sputa indusă: 10
    8. Lavajul bronho-alveolar: 10
    9. Toracocenteza: 10
    1.4.11. STAGIUL DE OTO-RINO-LARINGOLOGIE
    1.4.11.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
    1. Rinitele acute şi cronice
    2. Rinosinuzitele acute şi cronice
    3. Tumori benigne şi maligne rinosinusale
    4. Patologia inflamatorie şi infecţioasă faringiană
    5. Patologia inflamatorie a glandelor salivare
    6. Laringitele acute şi cronice
    7. Insuficienţa respiratorie acută de cauză laringiană
    8. Adenopatia cervicală
    9. Otitele medii acute şi cronice
    10. Farmacoterapia locală în ORL
    1.4.11.2. Baremul activităţilor practice
    - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
    1. Rinoscopie şi rinomanometrie: 20
    2. Bucofaringoscopie: 20
    3. Otoscopie: 10
    4. Examene radiologie şi CT în ORL: 20
    5. Examenul de laborator al secreţiei nazale şi evaluarea funcţiei ciliare: 10
    1.4.12. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE
    1.4.12.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
    1. Patologia pleoapelor şi aparatului lacrimal
    2. Conjunctivitele
    3. Keratitele
    4. Patologia inflamatorie a sclerei
    5. Patologia inflamatorie a uveei
    6. Cataractele
    7. Glaucoamele
    8. Ochiul roşu şi dureros
    9. Bolile de sistem cu complicaţii oculare
    10. Farmacoterapia locală oculară
    1.4.12.2. Baremul activităţilor practice
    - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
    1. Examenul polului anterior al ochiului: 20
    2. Examenul pleoapelor şi conjunctivei: 20
    3. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 20
    1.4.13. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE
    1.4.13.1. Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)
    1. Infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare
    2. Infecţii cutanate şi ale sistemului limfatic
    3. Gastroenterite şi enterocolite
    4. Infecţii virale, bacteriene, fungice şi parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase
    5. Diareea infecţioasă
    6. Hepatite virale
    7. Infecţii ale tractului urinar
    8. Infecţia cu HIV, infecţii la pacienţi cu imunosupresie
    9. Particularităţi ale tratamentului antiinfecţios la pacienţii cu afecţiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie
    1.4.13.2. Baremul activităţilor practice
    - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
    1. Recoltarea produse patologice (spută, secreţii etc.): 20
    2. Hemocultura: 5
    3. Urocultura, coprocultură: 20
    4. Examen coproparazitologic: 10
    5. Exudat faringian, examen de spută: 10
    6. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni şi parazitari: 20
    1.4.14. STAGIUL DE REUMATOLOGIE
    1.4.14.1. Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)
    1. Poliartrita reumatoidă a adultului
    2. Artrita juvenilă idiopatică şi boala Still
    3. Spondiloartropatiile seronegative
    4. Lupusul eritematos sistemic
    5. Sclerodermia sistemică
    6. Fenomenul Raynaud
    7. Miopatiile inflamatoare
    8. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv şi alte colagenoze intricate
    9. Fasciita enzinofilică difuză şi sindromul mialgie-eozinofilie
    10. Sindromul Sjogren
    11. Vasculitele sistemice
    12. Boala (sindromul) Behcet
    13. Reumatismul articular acut
    14. Boala artrozică periferică
    15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale
    16. Forme de reumatism abarticular
    17. Guta şi alte atrite microcristaline
    18. Artrita psoriazică
    19. Artritele infecţioase şi reactive
    20. Bolile ereditare ale tesutului conjunctiv
    21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale
    22. Osteoporoza şi osteonecroza aseptică
    23. Manifestări reumatologice din boli endocrine
    24. Tratamentul inflamator şi imunomodulator în bolile reumatice
    1.4.14.2. Baremul activităţilor practice (interpretare)
    1. Teste biologice de inflamaţie şi de alterare a răspunsului imun în reumatologie: 200
    2. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 200
    3. Examene radiologice în reumatologie: 120
    4. Scintigrafii osoase: 20
    5. Osteodensitometrii: 20
    6. Interpretarea biopsiei sinoviale şi a lichidului sinovial: 20
    ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ
    5 ANI
    STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ
    (ordinea stagiilor pentru primii 2 ani şi următorii 3 ani este
    cea preferată de recomandările UEMS 2003)
           
      ▪ ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ(I.1)6 luni
      ▪ MEDICINĂ INTERNĂ(I.2)9 luni
      ▪ GASTROENTEROLOGIE(I.3)3 luni
      ▪ TERAPIE INTENSIVĂ(I.4)1 lună
      ▪ PEDIATRIE (3 luni) ŞI NEONATOLOGIE (1 lună)(I.5)4 luni
      ▪ MEDICINA MUNCII(I.6)1 lună
      ▪ IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ(I.7)3 luni
      ▪ BIOETICĂ(I.8)2 săpt.
      ▪ DERMATOLOGIE(I.9)2 ½ luni
      ▪ PNEUMOLOGIE(I.10)2 luni
      ▪ O.R.L.(I.11)1 lună
      ▪ OFTALMOLOGIE(I.12)1 lună
      ▪ BOLI INFECŢIOASE(I.13)2 luni
      ▪ REUMATOLOGIE(I.14)6 luni
      ▪ ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ(I.15)18 luni
                                         
      ANANUL IANUL IIANUL IIIANUL IVANUL V
      STAGIULI.1I.2I.2I.3I.4I.5I.6I.7I.8I.9I.10I.11I.12I.13I.14I.15I.15

    MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
    CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
    ANATOMIE PATOLOGICĂ

    Articolul 1. - Definiţie

    Şcoala de Specializare în Anatomie Patologică are scopul de formare a medicilor specialişti în sectorul profesional al diagnosticului anatomo-cito-histopatologic al bolilor, care include următoarele activităţi: examen macroscopic (cu ocazia efectuării necropsiei, şi cu ocazia examinării macroscopice a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (frotiuri, amprente şi puncţiile aspirative cu ac fin), histopatologic la parafină (al biopsiilor obţinute de la endoscopii, prin puncţie - biopsie, al secţiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie) histopatologic la gheaţă (sau al secţiunilor prelevate intraoperator), imunohistochimic şi eventual ultrastructural.
    Art. 2. - Responsabilitatea pregătirii de specialitate
    Specializarea în Anatomie Patologică se desfăşoară în cadrul Catedrelor de Anatomie Patologică din Facultăţile de Medicină, recunoscute de Ministerul Sănătăţii Publice, sub conducerea unui profesor (sau conferenţiar) universitar în Anatomie Patologică (activităţile teoretice şi practice), respectiv în Serviciile Clinice de Anatomie Patologică şi în Serviciile de Anatomie Patologică bine utilate ale spitalelor mari, sub conducerea unui medic primar anatomo-patolog cu experienţă îndelungată (activităţile practice). Alegerea locului de desfăşurare a Rezidenţiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidenţiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singură dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfăşurare poate fi alt centru bine utilat din ţară sau străinătate.
    Art. 3. - Durata pregătirii în specialitate
    Se acordă titlul de Medic Specialist în Anatomie Patologică după o durată de pregătire de 5 ani şi după promovarea unui examen final, scris şi practic. Pe perioada celor 5 ani de rezidenţiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică şi practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito-histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual de Microscopie electronică şi de Biologie moleculară.
    Art. 4. - Caietele de stagiu ale rezidenţilor
    Sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activităţile teoretice şi practice şi vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final.
    Ele vor conţine elemente care certifică participarea directă a rezidentului la următoarele activităţi:
    ● Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic: ........... 200
    ● Diagnostice pe piese de biopsie: ............................. 8000
    ● Diagnostice citopatologice ................................... 8000
    ● Diagnostice intraoperatorii (biopsie extemporanee) ............ 200
    Art. 5. - Examenul final de Specialitate
    Se organizează într-un singur loc pentru rezidenţii unei singure generaţii, prin rotaţie în centrele care asigură pregătirea rezidenţilor, cu o Comisie propusă şi aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătăţii Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 20 de întrebări (4 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim şase luni înainte de examen), o probă practică de necropsie (executare, redactarea protocolului de necropsie şi susţinerea diagnosticului anatomo-patologic) şi două probe practice de diagnostic histopatologic. Aceste probe vor consta: una din 5 preparate histopatologice de patologie netumorală, iar cealaltă din 5 preparate de patologie tumorală.
    Art. 6. - Structura cursurilor teoretice şi a activităţii practice: conform practicilor din UE, apreciem activităţile teoretice la 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, în aşa fel încât să ne încadrăm în cele 30 de ore de activitate săptămânală.
    Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40-50 de ore de studiu individual.
    Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
    1 credit = 25 ore de instruire
    Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
    La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
    Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
    Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
    A. Aria cunoştinţelor generale: va asigura cunoştinţe solide şi moderne de genetică, biologie moleculară, patologie moleculară, precum şi cunoştinţe de statistică medicală.
    - Sectoare:
    - Genetică medicală
    - Biologie moleculară
    - Patologie moleculară
    - Statistică medicală
    - Bioetică
    B. Aria diagnosticului anatomo-patologic: va asigura pregătirea de specialitate, începând cu cunoştinţe ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheaţă, coloraţii uzuale şi speciale etc.), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescenţă, microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histo- şi citopatologic va avea la bază cunoştinţe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu cunoştinţe teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoştinţe aprofundate de patologia specială a diferitelor aparate şi sisteme.
    Sectoare:
    - Citologie şi histologie: tehnici şi criterii de diagnostic
    - Necropsie: tehnici şi criterii de diagnostic
    - Citopatologie şi histopatologie: tehnici şi criterii de diagnostic
    - Tehnici speciale: coloraţii speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescenţa, microscopie electronică etc.
    - Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidenţiat
    - Patologie specială: prin rotaţie, în următorii patru ani
    C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să deţină cunoştinţe clinice din diferite specialităţi pentru a fi capabil de corelaţii anatomo-clinice precum şi cunoştinţe de Neuropatologie, de Medicină Legală, Oncologie, ca specialităţi conexe.
    Sectoare:
    - Patologie clinică şi corelaţii anatomo-clinice
    - Medicină Legală
    - Oncologie
    - Neuropatologie
    Art. 7. - Repartizarea pe ani a activităţilor teoretice şi practice
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
    │ANUL I │Număr │
    │ │de ore │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activităţi teoretice: 200 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Genetică medicală │20 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Biologie moleculară │20 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie moleculară │20 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Statistică medicală │10 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Bioetică │20 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Histologie şi citologie │50 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie generală │80 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activităţi practice: peste 1000 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Tehnici de necropsie │3 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Tehnici de histo- şi citopatologie │2 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Tehnici de citogenetică │2 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Tehnici de imunohistochimie │4 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Lucrări practice de bioetică │2 săpt.│
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Tehnici de microscopie electronică opţional │1 lună │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Diagnosticul histopatologic al ţesuturilor şi organelor │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Studiu individual │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │ANUL II │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activităţi teoretice: 200 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Imunologie │40 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia ap. respirator │45 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia cardiovasculară │40 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia tubului digestiv │40 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie hepatică şi pancreatică │35 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activităţi practice: peste 1000 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Necropsii │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de morfopatologie cardiovasculară │4 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de morfopatologie respiratorie │4 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de morfopatologie hepato-digestivă │4 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Diagnostice citopatologice │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Participare la şedinţe anatomo-clinice │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Studiu individual │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │ANUL III │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activităţi teoretice: 200 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia ap. hematoformator, sistem limfoid │40 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Nefropatologie │35 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Uropatologie şi patologia ap. genital masc. │40 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia ap. genital feminin │60 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia ap. endocrin │25 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activităţi practice: peste 1000 ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Necropsii │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de hemato- şi imunopatologie │3 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină │4 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia ap. genital feminin │4 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia ap. endocrin │1 lună│
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Diagnostice în examen extemporaneu │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Participare la şedinţe anatomo-clinice │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Studiu individual │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │ANUL IV │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activităţi teoretice: 200 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie pediatrică şi fetopatologie │65 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Dermatopatologie │45 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia osteoarticulară │35 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia tumorală a ţesuturilor moi │30 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie oftalmologică │25 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activităţi practice: peste 1000 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică │5 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de dermatopatologie │4 luni│
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de oftalmopatologie │1 lună │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de patologie osteoarticulară │2 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Diagnostice cito- şi histopatologice cu accent pe patologiile învăţate│ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Diagnostice în examen extemporaneu │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Participare la şedinţe anatomo-clinice │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Studiu individual │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │ANUL V │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activităţi teoretice: 200 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Medicină Legală │35 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie oncologică │40 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie ORL │25 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologie orală │40 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Patologia sistemului nervos │60 │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Activităţi practice: peste 1000 de ore │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Necropsii │ │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul de medicină legală │3 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul în patologie oncologică │6 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Stagiul în neuropatologie │3 luni │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
    │Studiu individual │ │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

    Stagiile de anul I - se desfăşoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică şi se finalizează cu un examen teoretic şi practic. La sfârşitul fiecărui modul din anii următori după activitatea teoretică se va da un examen scris şi oral/practic.
    1.1. STRUCTURA STAGIILOR
    1.1.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
    Anul I (obligatoriu în acelaşi serviciu, înalt specializat)
    1.1.2. Patologia generală legată de tehnici de macroscopie şi microscopie se vor desfăşura pe o perioadă de şase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni
    1.1.3. Patologie cardiorespiratorie 3 luni
    1.1.4. Tehnici de citogenetică şi interpretare 2 luni
    1.1.5. Lucrări practice de bioetică 2 săpt.
    1.1.6. Tehnici de microscopie electronică 2 săpt.
    Anul II, Anul III, Anul IV, Anul V (prin rotaţie)
    1.2. Stagiul de patologie hepato-digestivă 6 luni
    1.3. Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină 4 luni
    1.4. Patologia ap. genital feminin 6 luni
    1.5. Dermatopatologie 4 'bd luni
    1.6. Patologia ap. endocrin 1 'bd luni
    1.7. Patologie osteoarticulară 2 luni
    1.8. Neuropatologie 3 lună
    1.9. Patologie pediatrică (şi necropsii pediatrice) 3 luni
    1.10. Patologie leucemică şi limfoidă 3 luni
    1.11. Stagiul de oftalmopatologie 1 lună
    1.12. Imunohistochimie: tehnici şi interpretare 6 luni
    1.13. Medicină legală 3 luni
    1.14. Patologie oncologică 3 luni
    1.15. Patologie oftalmologică 1 luni
    1.16. Patologie O.R.L. 2 luni
    STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
    Tematica lecţiilor conferinţă
    Patologie generală (Anul I)
    PATOLOGIA CELULARĂ
    Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile şi ireversibile. Necroza şi apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacţii celulare de adaptare ale creşterii şi diferenţierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenţi. Hialinoza. Calcificarea patologică.
    INFLAMAŢIA ACUTĂ ŞI CRONICĂ
    Generalităţi despre procesul inflamator.
    Inflamaţia acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamaţiei exudative. Inflamaţia seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilităţi de evoluţie ale inflamaţiei acute. Abcesul şi flegmonul, septicemiile şi septico-pioemiile.
    Inflamaţia cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamaţia cronică nespecifică.
    Inflamaţia granulomatoasă. Generalităţi şi clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacţia granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.
    PROCESUL DE VINDECARE
    Aspecte ale creşterii celulare (regenerarea). Repararea prin ţesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.
    IMUNOPATOLOGIA
    Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficienţă imună primare şi secundare. Amiloidoza.
    BOLI GENETICE
    Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A şi B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creşterea celulară: neurofibromatoza tip 1 şi 2.
    MODIFICĂRI HEMODINAMICE
    Modificări morfologice în edem, hiperemie şi congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară şi sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic şi embolia gazoasă. Ischemia acută şi cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în şoc.
    NEOPLAZIA
    Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne şi maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea şi stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.
    MORFOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ŢESUTURILOR MOI
    Bolile nonneoplazice ale pielii, tumorile nonmelanocitare ale pielii, leziuni melanocitare tumorile de părţi moi.
    MORFOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASE
    Infecţii piogene bacteriene gram-pozitive; infecţii virale eruptive ale copilului şi adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecţii oportuniste şi asociate cu SIDA. Parazitoze.
    Patologie specială
    PATOLOGIA VASCULARĂ
    Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecţia de aortă.
    Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.
    Patologia intervenţiilor terapeutice în boli vasculare.
    PATOLOGIA CARDIACĂ
    Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută şi cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut şi cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) şi secundare. Miocardite.
    Patologia pericardului: lichide patologice pericardice.
    Angiocardiopatii congenitale. Insuficienţa cardiacă.
    PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR
    Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite şi bronşite.
    Sindromul de detresă respiratorie la adult şi copil.
    Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
    Infecţii pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstiţiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspiraţie. Abcesele pulmonare.
    Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.
    Pneumonia la bolnavii imunocompromişi.
    Boli interstiţiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
    Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.
    Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii şi acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare şi secundare. Citologia aparatului respirator şi a epanşamentelor.
    PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV
    Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite şi tumori.
    Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute şi cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne şi maligne.
    Patologia intestinului subţire şi colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecţioase şi neinfecţioase. Sindroame de malabsorbţie. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecţiuni intestinale vasculare. Tumori benigne şi maligne.
    Patologia apendicelui: apendicite acute şi cronice; tumori.
    PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ŞI PANCREASULUI EXOCRIN
    Patologia ficatului: Icterul şi colestaza. Hepatitele infecţioase virale acute şi cronice. Infecţii bacteriene, parazitare şi helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos şi de toxice: afecţiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficienţa de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne şi maligne.
    Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută şi cronică. Colecistita acută şi cronică. Carcinomul veziculei biliare şi a căilor biliare extra-hepatice.
    Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute şi cronice. Tumorile benigne şi maligne.
    PATOLOGIA APARATULUI URINAR
    Anomalii congenitale.
    Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante şi în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecţioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă şi proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice.
    Nefropatii tubulo-interstiţiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstiţială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstiţială indusă de medicamente şi toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă şi malignă; stenoza arterei renale.
    Obstrucţia tractului urinar (uropatia obstructivă). Tumorile renale.
    Morfopatologia vezicii urinare şi a căilor urinare: anomalii congenitale, inflamaţii, tumori benigne şi maligne.
    PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ŞI LIMFOID
    Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii şi boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.
    Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute şi cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame şi leucemii ale limfocitului B, limfoame şi leucemii ale limfocitului T şi NK, limfomul Hodgkin.
    Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.
    Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.
    PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN
    Malformaţii, orhiepididimite acute şi cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară şi tumorile prostatei.
    PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
    Metode morfologice de investigaţie. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale, tumori benigne şi maligne. Patologia salpingelui: inflamaţii acute şi cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamaţii, ovarul polichistic, pseudotumori şi tumori. Patologia sarcinii: inflamaţiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestaţional.
    PATOLOGIA GLANDEI MAMARE
    Tulburări de dezvoltare. Citologia glandei mamare (secreţie şi puncţie aspirativ. Inflamaţii. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă şi sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne şi maligne. Ginecomastia.
    PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN
    Patologia glandei hipofize: adenoame.
    Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute şi cronice, guşa difuză netoxică simplă, guşa multinodulară, tumori benigne şi maligne. Citologia prin puncţie aspiraţie a tiroidei.
    Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar şi secundar.
    Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficienţa de 21-hidroxilază, insuficienţa adrenocorticală acută primară (sdr. Waterhouse-Friderichsen), insuficienţa cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.
    Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.
    Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I şi II. Tumori: insulinom, gastrinom.
    DERMATOPATOLOGIA
    Boli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne şi maligne ale pielii.
    Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne şi maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign.
    PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC
    Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficienţe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul şi osteomalacia. Fractura. Infecţii: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase.
    PATOLOGIA MUŞCHIULUI SCHELETIC
    Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncţiunii neuromusculare: miastenia gravis.
    PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ŞI CENTRAL
    Polineuropatii infecţioase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici.
    Malformaţii. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural şi subdural. Boli cerebrovasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală şi hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecţii: meningite acute bacteriene şi virale. Infecţii supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare şi secundare.
    BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂŢII DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
    A. Efectuarea necropsiei: 200
    B. Diagnostic histopatologic: 8000
    1. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 8000
    2. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 100
    3. Prelucrare tehnică (secţionare la microtom şi criotom): 80
    4. Prelucrare tehnică (coloraţii uzuale): 100
    5. Prelucrare tehnică (coloraţii speciale şi imunohistochimie): 300
    6. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 300
    7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă şi anexe: 1500
    8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 500
    9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 300
    10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 450
    11. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 100
    12. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a ţesuturilor moi: 800
    13. Examinarea histopatologică din patologia osoasă şi articulară: 150
    14. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 100
    15. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 1000
    16. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 800
    17. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 100
    18. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 500
    19. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 100
    20. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 100
    21. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 200
    22. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 900
    C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 8000
    1. Frotiuri cervicovaginale: 6000
    2. Frotiuri epansamente pleura, peritoneu, pericard, articular, etc.: 1000
    3. Frotiuri puncţie cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc.): 1000
    MODULUL DE BIOETICĂ
    TEMATICĂ CURS (20 ore)
    I. Introducere în Bioetică - 2 ore
    1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
    2. Contextul apariţiei bioeticii
    3. Definirea bioeticii
    4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
    5. Teorii şi metode în bioetică
    II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
    1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
    2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
    3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasă, etnie, etc.)
    III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
    1. Valori ale relaţiei medic - pacient
    2. Paternalism versus autonomie
    3. Modele ale relaţiei medic - pacient
    4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
    IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
    1. Consimţământul informat
    2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
    3. Relaţia medic - pacient minor
    4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
    V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
    1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
    2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
    3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
    VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
    1. Libertatea procreaţiei
    2. Dileme etice în avort
    3. Etica reproducerii umane asistate medical
    4. Probleme etice în clonarea reproductivă
    VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
    1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
    2. Probleme etice în stările terminale
    3. Tratamente inutile în practica medicală
    4. Eutanasia şi suicidul asistat
    5. Îngrijirile paliative
    VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
    1. Donarea de organe de la cadavru
    2. Donarea de organe de la persoana vie
    3. Etica alocării de resurse în transplant
    IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
    1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
    2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
    3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
    4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
    5. Terapia genică
    6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
    X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
    1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
    2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
    3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
    4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
    5. Comitetele de etică a cercetării
    6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
    TEMATICA SEMINARIILOR
    I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
    II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
    1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
    2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
    3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
    III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
    2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
    3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient
    IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
    2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă
    3. Rolul comitetelor de etică din spitale
    V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
    1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
    2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
    3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
    VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
    TEMATICA
    PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
    SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
    I. PROBA SCRISĂ
    1. Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie şi congestie, hemoragie, hemostaza şi tromboza, embolism, infarct, soc)
    2. Inflamaţia - generalităţi
    3. Inflamaţia acută
    4. Inflamaţia cronică granulomatoasă
    5. Procese de vindecare: regenerarea şi repararea conjunctivă
    6. Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoidă, sclerodermie, sindrom Sjogren) sindrom de deficienţă comună I şi II. Amiloidoza.
    7. Patologia de transplant şi SIDA
    8. Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie şi metaplazie)
    9. Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism (protidic, glucidic, lipidic, pigmenţi, substanţe minerale)
    10. Agresiuni celulare reversibile şi ireversibile. Necroza şi apoptoza.
    11. Boli genetice: Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A şi B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creşterea celulară: neurofibromatoza tip 1 şi 2.
    12. Neoplazii: generalităţi (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale şi sistemice).
    13. Tumori de părţi moi: (tumori fibrohistiocitare, tumori ale ţesutului adipos, ale ţesutului muscular neted şi striat, tumori vasculare)
    14. Patologie netumorală osoasă.
    15. Patologie tumorală osoasă.
    16. Patologie tumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom malign)
    17. Malformaţii congenitale cardiace
    18. Cardiopatia ischemică acută şi cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică.
    19. Valvulopatii
    20. Reumatismul cardiac acut şi cronic.
    21. Endocardite.
    22. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) şi secundare. Miocardite.
    23. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice
    24. Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune.
    25. Vasculite.
    26. Patologia venelor
    27. Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite şi bronşite.
    28. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
    29. Infecţii pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstiţiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspiraţie. Abcesele pulmonare.
    30. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.
    31. Pneumonia la bolnavii imunocompromişi.
    32. Boli interstiţiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
    33. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.
    34. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii şi acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare şi secundare
    35. Patologia tumorală şi netumorală a cavităţii bucale, glandelor salivare şi faringelui
    36. Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite şi tumori.
    37. Gastrite acute şi cronice.
    38. Ulcerul gastro-duodenal.
    39. Patologie tumorală gastrică.
    40. Anomalii congenitale intestinului subţire şi colonului.
    41. Patologie inflamatorie intestin subţire şi colon (Diverticuloza. Enterocolite infecţioase şi neinfecţioase. Sindroame de malabsorbţie. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecţiuni intestinale vasculare.)
    42. Patologie tumorală intestin subţire şi colon.
    43. Hepatite acute şi cronice
    44. Ciroze hepatice
    45. Patologie tumorală hepatică.
    46. Patologia colecistului şi căilor biliare extrahepatice.
    47. Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută şi cronică. Tumori benigne şi maligne.
    48. Anomalii congenitale ale aparatului urinar
    49. Nefropatii glomerulare
    50. Nefropatii tubulo-interstiţiale
    51. Patologia tumorală renală.
    52. Patologia vezicii urinare şi a căilor urinare.
    53. Leucemii acute şi cronice
    54. Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute şi cronice.
    55. Limfoame şi leucemii ale limfocitului B
    56. Limfoame şi leucemii ale limfocitului T şi NK
    57. Limfomul Hodgkin.
    58. Patologia mediastinului.
    59. Malformaţii ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute şi cronice.
    60. Patologia tumorală a testiculului.
    61. Patologia tumorală a prostatei.
    62. Dezvoltarea embriologică şi histologia aparatului genital feminin
    63. Malformaţiile aparatului genital feminin
    64. Patologia vulvei şi vaginului
    65. Patologia netumorală şi tumorală a cervixului uterin
    66. Boala inflamatorie pelvină: inflamaţia gonococică, infecţii puerperale, tuberculoza
    67. Hiperplaziile endometrului
    68. Tumorile corpului uterin
    69. Patologia salpingelui şi a ligamentului larg
    70. Tumorile ovarului
    71. Boala trofoblastică gestaţională
    72. Examenul macroscopic şi histologia placentei normale
    73. Anomalii placentare, inflamaţii şi tumori
    74. Citologia cervico-vaginală
    75. Patologia netumorală a glandei mamare
    76. Tumori mamare benigne şi maligne
    77. Patologie tiroidiană netumorală
    78. Patologie tiroidiană tumorală
    79. Patologia glandei CSR.
    80. Patologia MSR.
    81. Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I şi II. Tumori: insulinom, gastrinom
    82. Malformaţiile SNC
    83. Bolile vasculare ale SNC
    84. Inflamaţiile SNC şi meningelui
    85. Tumorile SNC şi meningelui
    86. Patologia netumorală a sistemului nervos periferic
    87. Patologia tumorală a sistemului nervos periferic
    88. Legislaţia română privind Anatomia Patologică
    89. Principii de tehnică histopatologică: fixare, includere, coloraţii
    II. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
    Executarea unei necropsii.
    III. A DOUA PROBĂ PRACTICĂ
    Diagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale şi cinci preparate tumorale)
    ANATOMIE PATOLOGICĂ
    5 ani
    STAGII PRACTICE ŞI CURSURI - CONFERINŢĂ
    STRUCTURA STAGIILOR
    Anul I
    1.16.1. Etapa de angajare (2 săptămâni)
    Anatomie patologică generală, principii şi tehnici
    1.16.2. Patologie generală, tehnici de macro- şi microscopie 6 luni
    1.16.3. Patologie cardiorespiratorie 3 luni
    1.16.4. Tehnici de citogenetică şi interpretare 2 luni
    1.16.5. Lucrări practice de bioetică 2 săpt.
    1.16.6. Tehnici de microscopie electronică 2 săpt.
    Anul II
    1.17. Imunohistochimie: tehnici şi interpretare 6 luni
    1.18. Stagiul de morfopatologie hepato-digestivă 6 luni
    Anul III
    1.19. Patologie leucemică şi limfoidă 3 luni
    1.20. Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină 4 luni
    1.21. Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică 3 luni
    1.22. Patologie ORL 2 luni
    Anul IV
    1.23. Oftalmopatologie 1 lună
    1.24. Dermatopatologie 4 'bd luni
    1.25. Patologia ap. endocrin 1 'bd lună
    1.26. Stagiul de patologie osteoarticulară 2 luni
    1.27. Stagiul de medicină legală 3 luni
    Anul V
    1.28. Patologia ap. genital feminin 6 luni
    1.29. Stagiul în patologie oncologică 3 luni
    1.30. Stagiul în neuropatologie 3 luni
    MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
    CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
    ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ
    Structura modulelor şi stagiilor de specialitate
    DEFINIŢIE: Anestezia şi terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice şi tehnice specifice, pe de o parte condiţiile necesare pentru desfăşurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii şi a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea şi tratamentul disfuncţiilor/leziunilor de organ.
    DURATA: 5 ani
    PREGĂTIRE TEORETICĂ
    200 de ore/an
    Pregătirea rezidenţilor se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor.
    Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic.
    Pregătirea teoretică se face prin cursuri şi seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul.
    Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40-50 de ore de studiu individual.
    Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
    1 credit = 25 ore de instruire
    Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
    La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
    Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
    Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
    Tematica modulelor
    1. Baze fundamentale ale anesteziei.
    2. Anestezie generală. (tehnici)
    3. Anestezie locoregională. (tehnici)
    4. Funcţia respiratorie şi anestezia.
    5. Funcţia cardiovasculară şi anestezia.
    6. Sistemul nervos şi anestezia.
    7. Tulburările metabolice şi anestezia.
    8. Funcţia renală şi anestezia.
    9. Hemostaza şi transfuzie.
    10. Anestezie în chirurgia generală.
    11. Anestezie în ORL, oftalmologie şi stomatologie.
    12. Anestezie în obstetrică.
    13. Anestezie pediatrică.
    14. Terapie intensivă pediatrică şi obstetricală.
    15. Medicina de urgenţă şi toxicologie.
    16. Terapie intensivă în traumatologie.
    17. Terapie intensivă cardiovasculară.
    18. Terapie intensivă respiratorie.
    19. Terapie intensivă neurologică.
    20. Terapie intensivă metabolică şi nutriţie.
    21. Terapie intensivă digestivă.
    22. Terapie intensivă şi patologia infecţioasă.
    23. Terapie intensivă renală.
    24. Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică şi transplant.
    25. Tulburări multisistemice la bolnavii critici.
    26. Evaluarea şi etica.
    27. Organizare, drepturi şi responsabilităţi.
    PREGĂTIRE PRACTICĂ
    Stagii
    Anestezie 3 ani (36 luni)
    30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere
    Anestezie în chirurgia generală ● 12 luni (200 ore curs)
    Anestezie chirurgie ortopedică ● 3 luni (50 ore curs)
    Anestezie chirurgie urologică ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie în obstetrică-ginecologie ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie în chirurgie cardiacă ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie în chirurgia vasculară ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie în chirurgie toracică ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie în neurochirurgie ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie ORL, oftalmologie şi stomatologie ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie în chirurgie ambulatorie ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie pediatrică ● 2 luni (50 ore curs)
    Terapia durerii ● 2 luni (40 ore curs)
    Bioetică ● 2 Săpt. (20 ore curs)

    Terapie intensivă - 2 ani (24 luni) în clinici universitare
    Terapie intensivă polivalentă - Chirurgicală - Medicală (diabet, intoxicaţii acute, come neurologice, boli cardiace, nefrologie) * Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică ● 18 luni (150 ore) (150 ore)
    Terapie intensivă traumatologică ● 3 luni (50 ore)
    Unitate primiri urgenţe ● 3 luni (50 ore)

    Specialiştii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.
    Cardiologie şi boli vasculare Endocrinologie şi boli metabolice Gastroenterologie şi hepatologie Hematologie Medicină internă Nefrologie Neurologie Oncologie Pediatrie Pneumologie Chirurgie

    Aceştia vor efectua stagiile de terapie intensivă şi modulele 14-27
    CURRICULA DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ
    Tematica modulelor - lecţiilor conferinţă
    MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI
    (fiziologie, farmacologie şi fizică aplicată)
    Fiziologie
    - somnul şi anestezia
    - termoreglarea
    - joncţiunea neuromusculară
    - sistemul nervos autonom
    Farmacologie
    - noţiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacţiuni)
    - mecanismul de acţiune al anestezicelor
    - substanţe
    ● anestezice intravenoase
    ● sedative, hipnotice, psihotrope
    ● cu acţiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfa-blocante, alfa 2 agoniste, betablocante)
    ● anestezicele volatile şi gazoase
    - mecanismul de acţiune al anestezicelor inhalatorii
    - absorbţia şi distribuţia anestezicelor inhalatorii
    - efectele circulatorii şi respiratorii ale anestezicelor inhalatorii
    - metabolismul şi toxicitatea anestezicelor inhalatorii
    - farmacologia protoxidului de azot
    - anestezicele volatile halogenate
    ● substanţe cu acţiune relaxantă
    - farmacologia curarelor non-depolarizante
    - farmacologia curarelor depolarizante
    - antagonişti
    - monitorizarea funcţiei neuromusculare
    - droguri şi boli care interferă cu acţiunea substanţelor relaxante musculare
    Durere-analgezie
    ● Fiziopatologia durerii
    ● Opiacee
    ● Alte analgetice
    ● Anestezice locale
    Mecanismul de acţiune al anestezicelor locale
    Farmacologia comparată a anestezicelor locale
    Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională
    Agenţi alfa agonişti utilizaţi în anestezia regională
    Fizica
    ● Fizica gazelor şi vaporilor aplicată la anestezia prin inhalaţie
    I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici)
    Evaluarea preoperatorie
    - Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicaţii medico-legale)
    - Implicaţiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).
    - Implicaţiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.
    - Evaluarea riscului operator şi anestezic.
    - Riscul alergic.
    - Premedicaţia (scop, substanţe, căi de administrare, indicaţii).
    Probleme generale
    - Intubaţia traheală (tehnica, complicaţii)
    - Aparatul de anestezie (maşina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)
    - Respiratoare utilizate în anestezie
    - Abordul venos în anestezie
    - Tehnici de anestezie intravenoasă (inducţie, menţinere, trezire, combinaţie de substanţe anestezice, modalităţi de administrare: bolus, discontinuu, continuu)
    - Tehnici de anestezie inhalatorie (inducţie, menţinere, trezire, substanţe anestezice)
    - Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei
    - Terapie lichidiană perioperatorie
    - Supravegherea şi monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei
    ● monitorizarea de rutină
    ● monitorizarea profunzimii anesteziei
    ● monitorizarea concentraţiei gazelor şi vaporilor anestezici
    ● monitorizarea ventilaţiei
    ● monitorizare cardio-vasculară
    ● monitorizarea funcţiei renale
    ● monitorizarea temperaturii
    ● monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliţi, glicemie, osmolaritate, coagulare)
    - Securitatea electrică în sala de operaţie
    - Fişa de anestezie
    - Informatizarea în anestezie
    - Incidentele şi accidentele anesteziei generale
    - Hipotermia: prevenire, consecinţe, metode de reîncălzire
    Perioada postanestezică imediată
    - Salonul de trezire/postoperator (organizare)
    - Monitorizare
    - Complicaţii
    - Aspecte medico-legale
    - Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare)
    MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE/ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ
    Tehnici de anestezie locoregională (indicaţii, material utilizat, substanţe folosite, complicaţii)
    ● Noţiuni de anatomie
    - sistem nervos periferic
    - coloana vertebrală
    ● Anestezia locală prin infiltraţie şi anestezia de contact
    ● Anestezia regională intravenoasă
    ● Blocajele de nervi periferici
    ● Blocajul de nervi intercostali şi blocul intrapleural
    ● Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal)
    ● Complicaţiile locale, regionale şi sistemice ale tehnicilor de anestezie regională
    ● Anestezia regională la copil (indicaţii, tehnici, incidente şi accidente specifice)
    Terapia durerii
    ● Evaluarea durerii acute postoperatorii
    ● Terapia durerii acute postoperatorii
    ● Terapia durerii cronice
    MODULUL 4. FUNCŢIA RESPIRATORIE ŞI ANESTEZIA
    Anatomia şi fiziologia aparatului respirator
    Testele funcţionale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică şi alte explorări paraclinice.
    Fiziopatologie
    - hipoxia
    - hiperoxia normobară
    - hipocapnia - hipercapnia
    - efectele respiratorii ale intubaţiei traheale, ale anesteziei generale şi regionale şi ale actului chirurgical
    Patologia respiratorie
    - insuficienţa respiratorie acută
    - ALI (injuria pulmonară acută)
    - ARDS (pulmon de şoc)
    - insuficienţa respiratorie cronică
    - boala astmatică - status astmaticus
    - arsurile de căi aeriene şi inhalarea de fum
    - pneumonia chimică prin aspiraţie de conţinut gastric
    - infecţiile bronhopulmonare
    - obstrucţia căilor aeriene superioare
    - embolia pulmonară
    - epansamentele pleurale
    Terapie respiratorie
    - menţinerea libertăţii căilor aeriene (intubaţia traheală, traheotomia, intubaţia traheală prelungită, vs. traheotomia)
    - oxigenoterapia normobară şi hiperbară
    - terapia respiratorie adjuvantă
    - tehnici de suport ventilator mecanic (indicaţii, aparatură, tehnici convenţionale, tehnici non convenţionale, moduri de ventilaţie)
    - tehnici de "înţărcare"
    - oxigenarea extracorporală şi eliminarea extracorporală de CO2
    Anestezia la bolnavi cu suferinţe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilaţie postoperatorie)
    - anestezia la astmatic
    - anestezia la obez
    - anestezia la bolnavul cu insuficienţă respiratorie cronică
    Anestezia în chirurgia toracică
    - anestezia pentru toracoscopie
    - anestezia în chirurgia esofagului
    MODULUL 5. FUNCŢIA CARDIOVASCULARĂ ŞI ANESTEZIA
    Anatomia şi fiziologia sistemului cardio-vascular
    - circulaţia coronariană
    Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac şi determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)
    Fiziopatologie
    - efectele anesteziei şi operaţiei asupra sistemului cardio-vascular normal (substanţele anestezice, anestezia şi operaţia, ventilaţia artificială)
    - recunoaşterea, evaluarea şi tratamentul de urgenţă al hipertensiunii arteriale
    Farmacologie cardiovasculară
    ● Drogurile cu acţiune inotropă şi drogurile vasoactive
    ● Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice
    Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară
    ● Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie
    ● Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm şi conducere
    ● Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea şi stenoza mitrală, regurgitarea şi stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală)
    ● Anestezia la bolnavi cu insuficienţă cardiacă
    ● Anestezia la bolnav hipertensiv
    ● Anestezia la bolnav în şoc
    Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)
    Anestezia în chirurgia cardiacă
    ● Anestezia pentru înlocuiri valvulare
    ● Anestezia pentru pontaje coronariene
    ● Anestezia pentru cateterism cardiac şi angioplastie
    ● Anestezia pentru pericardite
    Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament)
    ● Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară şi/sau cord pulmonar cronic
    Embolia pulmonară (diagnostic, tratament)
    Tehnici speciale
    ● Circulaţie extracorporeală
    ● Hipotensiune controlată
    ● Suport circulator mecanic (balon de contra pulsaţie, sisteme de asistare ventriculară)
    MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ŞI ANESTEZIA
    Anatomie şi fiziologie nervoasă
    ● Organizarea anatomo-funcţională a sistemului nervos central
    ● Circulaţia cerebrală
    ● Metabolismul cerebral
    Metode de diagnostic în neurologie
    ● Examenul clinic neurologic
    ● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potenţiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
    Fiziopatologie
    ● Edemul cerebral
    ● Stările de comă
    ● Moartea cerebrală (aspecte medicale şi legale)
    ● Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene şi circulaţiei cerebrale
    Monitorizarea funcţiei sistemului nervos central
    Anestezia şi terapia intensivă a donatorului de organe
    Anestezia în neurochirurgie
    ● Chirurgia intracraniană supratentorială
    ● Chirurgia fosei posterioare
    ● Chirurgia anevrismelor cerebrale
    ● Chirurgia coloanei vertebrale
    Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii
    MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ŞI ANESTEZIA
    Fiziologia şi fiziopatologia termoreglării
    ● hipotermia indusă şi accidentală
    ● hipertermia malignă
    ● şocul caloric
    Echilibrul hidroelectrolitic şi acido-bazic normal şi patologic
    Anestezia la bolnavul diabetic
    ● Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice şi normocetozice, hipoglicemia)
    Anestezia în chirurgia tiroidiană
    Anestezia în chirurgia paratiroidiană
    Anestezia în chirurgia suprarenalei
    ● Feocromocitomul
    Anestezia în chirurgia hipofizei
    ● Tulburările funcţiei hipofizare
    MODULUL 8. FUNCŢIA RENALĂ ŞI ANESTEZIA
    Anatomia şi fiziologia rinichiului
    Fiziopatologia insuficienţei renale acute şi cronice
    ● Utilizarea diverselor droguri în insuficienţa renală
    ● Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia)
    Anestezia la bolnavul cu insuficienţă renală cronică
    Anestezia şi terapia intensivă în transplantul renal
    Anestezia şi terapia intensivă în chirurgia urologică
    MODULUL 9. HEMOSTAZA ŞI TRANSFUZIE
    Hemostaza
    ● Coagularea şi fibrinoliza fiziologică
    ● Tulburările congenitale de hemostază
    ● Coagularea intravasculară diseminată
    ● Prevenirea trombozelor
    Transfuzia
    ● Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)
    ● Sângele integral (recoltare, conservare)
    ● Fracţiunile de sânge (metode de preparare, indicaţii)
    ● Transfuzia de sânge şi fracţiuni
    ● Transfuzia masivă
    ● Complicaţiile transfuziilor de sânge şi fracţiuni
    ● Metode farmacologice de reducere a sângerării şi transfuziei
    ● Metode de transfuzie autologă
    Anestezia la bolnavi cu suferinţe hematologice (anemia şi policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii şi trombopatii, hemofilie şi alte tulburări ale hemostazei, trombofilie)
    MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ
    Anestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subţire, colon, rect)
    ● Complicaţii postoperatorii, incluzând fistule, infecţia plăgii, evisceraţia
    ● Ocluzia intestinală
    ● Anestezia pentru endoscopia digestivă
    ● Anestezia pentru chirurgia laparoscopică
    ● Anestezie pentru explorări în afara blocului operator
    ● Anestezie pentru radiologie intervenţională
    Anestezia în chirurgia hepato-biliară
    ● Metabolizarea hepatică a drogurilor şi substanţelor anestezice
    ● Anestezia la bolnavi cu suferinţă hepatică
    ● Anestezia pentru chirurgia căilor biliare
    ● Anestezia în chirurgia hepatică
    ● Transplantul hepatic
    ● Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord)
    Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică şi nonprotetică)
    Anestezia în chirurgia plastică
    ● Reimplantări de membre
    Anestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie)
    Anestezia ambulatorie
    Anestezia la bătrâni
    MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ŞI STOMATOLOGIE
    Anestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER)
    ● Laringectomie
    ● Chirurgie cu laser
    ● Endoscopie
    ● Chirurgia urechii medii
    ● Amigdalectomie, adenoidectomie
    Anestezia în chirurgia oftalmologică
    ● Locoregională
    ● Anestezie pentru globul ocular
    ● Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom şi strabism
    Anestezia în chirurgia maxilo-facială
    MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ
    Modificările fiziologice din timpul sarcinii
    ● Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul naşterii
    ● Căile durerii
    Fiziopatologie
    ● Transferul placentar al drogurilor anestezice
    ● Efectele substanţelor anestezice asupra mamei şi fătului
    ● Suferinţa fetală acută şi cronică
    ● Sarcina cu risc mare
    ● Eclampsia şi preeclampsia
    Analgezia obstetricală
    Anestezia pentru expulzie
    Anestezia pentru cezariană
    Anestezia în urgenţele obstetricale
    Anestezia pentru operaţii în timpul sarcinii
    Reanimarea nou-născutului
    MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂ
    Particularităţile fiziologice ale nou-născutului şi sugarului
    Farmacologia aplicată în anestezia pediatrică
    Generalităţi referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie
    ● Evaluare şi pregătire preoperatorie
    ● Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenţiei chirurgicale
    ● Anestezie generală (circuite, intubaţie, anestezice)
    ● Anestezie regională (tehnici, substanţe)
    ● Abordul venos
    ● Echilibrul hidroelectrolitic
    ● Transfuzia în anestezia pediatrică
    ● Supravegherea copilului în timpul anesteziei
    ● Incidente şi accidente perianestezice
    Anestezie specifică
    ● Amigdalectomie şi adenoidectomie
    ● Proceduri diagnostice şi terapeutice în afara blocului operator
    ● Copilul cu malformaţii congenitale cardiace
    ● Urgenţele în anestezia pediatrică:
    - urgenţe chirurgicale
    - omfalocel, laparoschizis
    - hernia diafragmatică
    - atrezia de esofag, ocluzia neonatală
    - invaginaţia intestinală acută
    - stenoza pilorică
    - torsiunea de testicul
    - apendicectomie
    - traumatologie:
    - arsuri
    - politraumatisme
    Analgezie postoperatorie
    MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ŞI OBSTETRICALĂ
    Tehnici adaptate copilului (abord vascular, intubaţie, ventilaţie)
    Patologie pediatrică
    - insuficienţa respiratorie a nou născutului şi copilului
    - adaptarea cardio-respiratorie la viaţa extra-uterină
    - oprirea cardiorespiratorie
    - moartea subită la nou-născut
    - traumatismele copilului
    - deshidratarea acută a nou născutului
    - insuficienţa renală acută a nou-născutului
    - sindromul hemolitic uremic
    - corpi străini în căile aeriene
    - patologia faringo-laringiană
    - convulsiile
    - purpura
    - tulburări de hemostază
    - intoxicaţiile acute
    Urgenţe obstetricale
    - sarcina toxică
    - hemoragii obstetricale
    - embolia cu lichid amniotic
    - sindromul HELLP
    - mola hidatiformă
    - placenta praevia
    - cardiomiopatia peripartum
    MODULUL 15. MEDICINA DE URGENŢĂ ŞI TOXICOLOGIE
    Organizarea unui sistem de medicină de urgenţă
    Probleme medico-legale ale urgenţelor
    Organizarea şi principiile de acordare a asistenţei medicale în caz de catastrofă
    Tehnici folosite în medicina de urgenţă
    ● mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra şi extraspitalicesc)
    - analgezia şi sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat
    ● evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficienţă respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului
    ● resuscitarea cardiorespiratorie (basic şi advanced life support)
    ● tehnici de resuscitare volemică
    ● tehnici de abord al căilor aeriene şi de ventilaţie artificială
    ● tehnici de monitorizare
    Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic şi advanced life support)
    Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meninge
    Urgenţe hipertensive
    Sindroame coronariene acute
    Convulsii
    Durerea şi analgezia în mediu extraspitalicesc
    Intoxicaţii
    ● conduita generală în intoxicaţii
    ● medicamentoase
    - supradozarea medicamentelor şi întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilaţi, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele)
    ● toxicomanii
    ● produse industriale şi domestice
    - substanţe caustice
    ● gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon)
    ● muşcătura de şarpe
    Leziuni datorate temperaturii
    a. Hipertermia, şocul termic
    b. Hipotermia, degerăturile
    Accidente prin agenţi fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea)
    Răul de altitudine
    Răul de decompresie
    Accesul palustru grav
    Îngrijirea pielii şi a rănilor
    Terorismul biologic şi chimic
    MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE
    ● Evaluarea primară şi resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului şi la sosirea în spital)
    ● Evaluarea secundară şi transferul unui politraumatism
    ● Imagistica la politraumatizaţi
    ● Traumatisme craniocerebrale
    ● Traumatisme medulare
    ● Traumatisme toracice penetrante şi nepenetrante
    ● Traumatisme abdominale
    ● Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul şi extremităţile
    ● Leziuni prin strivire
    ● Embolia grăsoasă
    ● Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore)
    MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOVASCULARĂ
    Fiziologie
    Evaluarea funcţiei cardiace şi a variabilelor hemodinamice
    ● determinanţii debitului cardiac
    ● reglarea presiunii arteriale
    ● principiile transportului şi utilizării oxigenului
    ● efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorie
    Tehnici
    ● principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate
    ● monitorizarea hemodinamică non-invazivă
    ● ecocardiografie
    ● complicaţiile angioplastiei
    ● monitorizarea hemodinamică invazivă
    a. principiile de funcţionare a transductorilor
    b. întreţinerea semnalelor, calibrarea, ajustarea
    c. tehnici de afişare
    d. principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare şi monitorizarea presiunilor
    Patologie cardiovasculară
    ● şocul şi complicaţiile sale
    ● insuficienţa cardiacă post circulaţie extracorporeală
    ● infarctul miocardic şi complicaţiile sale
    ● aritmiile şi tulburările de conducere
    ● indicaţiile pentru diversele tipuri de pace-maker
    ● disecţia de aortă
    ● ruptura anevrismului de aortă
    ● embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism
    ● edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen
    ● tamponada cardiacă şi alte afecţiuni percardice acute
    ● valvulopatii acute şi cronice care pun în pericol viaţa
    ● afecţiuni vasculare periferice şi aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă
    ● complicaţiile acute ale cardiomiopatiei şi miocarditei
    ● hipertensiunea pulmonară şi cordul pulmonar
    ● bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală
    Terapie specifică cardiovasculară
    ● tratamentul vasoactiv şi inotrop
    ● terapia trombolitică şi anticoagulantă
    ● antianginoase
    ● antiaritmice
    ● soluţii de umplere volemică
    ● managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenţii cardiovasculare
    ● managementul urgenţelor hipertensive
    ● metode de asistenţă ventriculară
    MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE
    Fiziologie
    ● reglarea ventilaţiei
    ● mecanica ventilatorie
    ● fiziologia muşchilor respiratori
    ● schimburile gazoase
    ● variaţiile capniei
    Tehnici
    ● menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii
    a. managementul de urgenţă al căilor respiratorii
    b. intubaţia endo-traheală
    c. traheostomia, deschisă şi percutană
    d. intubaţia prelungită vs. traheostomie
    ● ventilaţia mecanică
    a. ventilaţie mecanică în presiune şi volum
    b. presiune pozitivă end-expiratorie
    c. indicaţiile ventilaţiei mecanice
    d. moduri de ventilaţie
    - ventilaţie intermitent obligatorie
    - presiune continuă pozitivă
    - ventilaţie cu raport inversat
    - ventilaţie cu suport presional
    - ventilaţie cu suport de volum
    - ventilaţie cu presiune negativă
    - ventilaţia pulmonară diferenţială
    - ventilaţia non-invazivă cu control presional
    - ventilaţia pe un plămân
    - ventilaţie cu frecvenţă înaltă
    e. barotrauma şi volutrauma
    f. criteriile de detubare şi tehnici de sevrare
    g. oxigenarea extracorporeală
    h. hipercapnia permisivă
    i. ventilaţie cu lichid
    j. terapie cu surfactant pulmonar
    ● oxigenoterapia
    ● oxigenarea hiperbară
    ● drenajul pleural
    ● imagistica toraco-pulmonară
    ● monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spaţiu mort/volum curent, complianţa, rezistenţa, capnografie)
    Patologie
    ● insuficienţa respiratorie acută
    a. insuficienţa respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acută
    b. insuficienţa respiratorie hipercapnică
    c. insuficienţa respiratorie cronică acutizată
    ● statusul astmatic
    ● inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii
    ● aspiraţia
    ● complicaţii respiratorii postoperatorii
    ● traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale)
    ● infecţiile bronhopulmonare, inclusiv bronşiolita
    ● obstrucţia căilor respiratorii superioare
    ● fistule bronhopleurale
    ● polineuropatia bolnavilor critici şi efectele prelungite ale blocanţilor neuromusculari
    ● chilotoraxul
    ● hemoragia pulmonară şi hemoptizia
    ● afecţiuni pleurale
    - Empiemul
    - Efuziunea pleurală
    - Pneumotoraxul
    - Hemotoraxul
    Terapie
    ● oxid nitric şi prostaglandine
    ● bronhodilatatoare
    ● analeptice respiratorii
    ● fluidificante bronşice
    ● kinesiterapia
    ● aerosoloterapie
    ● terapia poziţională (decubit ventral, terapia rotaţională)
    MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ
    Fiziologie
    ● organizarea anatomo-funcţională a sistemului nervos central
    ● circulaţia cerebrală
    ● metabolismul cerebral
    Tehnici
    ● Examenul clinic neurologic
    ● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potenţiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
    ● Monitorizarea funcţiei sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian)
    ● Diagnosticul morţii cerebrale
    ● Diagnosticul şi managementul statusului vegetativ persistent
    Patologie
    ● Edemul cerebral
    ● Stările de agitaţie acută
    ● Stările de comă
    - Metabolică
    - Traumatică
    - Infecţioasă
    - Leziuni de substanţă cerebrală
    - Vasculară-anoxică şi ischemică
    - Indusă medicamentos
    Evaluarea şi prognosticul
    ● Hidrocefalia - funcţionalitatea şi disfuncţia şuntului
    ● Statusul epileptic
    ● Infecţiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită)
    ● Sângerările intracraniene traumatice şi netraumatice
    - Subarahnoidiană
    - Intracerebrală
    - Epidurală
    - Altele (subdurală)
    ● Traumatisme cerebrale
    ● Traumatisme medulare
    ● Leziunea axonală
    ● Hipotermia accidentală
    ● Şocul caloric
    ● Hipertermia malignă
    ● Complicaţiile neuromusculare ale bolnavului critic
    ● Afecţiunile neuro-musculare ce determină insuficienţa respiratorie
    - poliradiculonevritele
    - scleroza laterală amiotrofică
    - miastenia gravis
    - miopatiile (Duchenne etc.)
    ● Probleme psihiatrice la bolnavul critic
    ● Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor şi personalul medical
    Terapie
    ● Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenţii neurochirurgicale
    ● Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene
    ● Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional şi axial
    ● Blocarea neuro-musculară: utilizare, monitorizare şi complicaţii
    ● Sedarea în reanimare
    MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ŞI NUTRIŢIE
    Fiziologie
    ● Metabolismul apei şi electroliţilor
    ● Echilibrul acido-bazic
    ● Reglarea glicemiei
    ● Necesarul nutriţional
    ● Termoreglarea
    Tehnici
    ● Monitorizarea hidroelectrolitică şi acido-bazică
    ● Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producţia de dioxid de carbon, calorimetria indirectă)
    Patologie
    ● Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)
    ● Tulburări acido-bazice
    ● Diabetul zaharat
    - coma hiperosmolară cetozică şi non-cetozică
    - hipoglicemia
    ● Disfuncţia tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul "sick euthyroid")
    ● Criza şi insuficienţa adrenală (primară şi secundară)
    ● Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic
    ● Feocromocitomul
    ● Insulinomul
    ● Tulburări metabolice moştenite
    Terapie
    ● Terapie volemică
    ● Terapia tulburărilor hidroelectrolitice şi acido-bazice
    ● Managementul glicemiei
    ● Suportul nutriţional
    a. Enteral şi parenteral
    b. Evaluarea necesarului nutriţional, incluzând calorimetria indirectă
    c. Imunonutriţia şi formule speciale
    MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ
    Fiziologia
    ● Fiziologia tubului digestiv
    ● Fiziologie hepatică
    Tehnici
    ● Dozarea medicamentelor în insuficienţa hepatică
    ● Explorarea abdominală în reanimare
    Patologie
    ● Hemoragiile digestive superioare
    ● Hemoragiile digestive inferioare
    ● Insuficienţa hepatică acută fulminantă
    ● Insuficienţa hepatică cronică şi ciroza hepatică
    ● Colecistita nelitiazică
    ● Ocluzia intestinală
    ● Megacolonul toxic şi sindromul pseudo-obstructiv (Oligvie)
    ● Colite acute grave
    ● Icterul
    ● Afecţiuni inflamatorii acute intestinale
    ● Afecţiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric
    ● Perforaţiile acute ale tractului digestiv
    ● Ruptura de esofag
    ● Peritonitele postoperatorii
    ● Pancreatita acută cu şoc
    ● Fistulele digestive externe postoperatorii
    ● Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficienţa tubului digestiv)
    Terapie
    ● Dozarea medicamentelor în insuficienţa hepatică
    ● Managementul perioperator al pacientului chirurgical
    ● Profilaxia ulcerului de stress
    ● Modificatori ai tranzitului intestinal
    ● Transplantul hepatic
    ● MARS
    MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECŢIOASĂ
    Evaluarea febrei la pacienţii din unitatea de terapie intensivă
    Diagnosticul de infecţie
    Diagnosticul de sepsis
    Clasificarea infecţiilor
    Infecţiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital şi în Terapia intensivă
    Controlul infecţiilor în spital şi în terapie intensivă
    Riscul infecţios al personalului medical
    Mecanismele rezistenţei la antibiotice
    Patologie
    ● Celulita şi gangrena gazoasă
    ● Tetanos
    ● Infecţii fungice
    ● Mediastinite
    ● Febra postoperatorie
    ● Imunodepresia
    - Infecţiile oportuniste la pacienţii critici
    - Sindromul imunodeficienţei dobândite
    - Bolnavul cu transplant
    - Bolnavul neoplazic
    Terapie
    ● Controlul infecţiilor în unităţile speciale de terapie
    a. Dezvoltarea rezistenţei la antibiotice
    b. Precauţii universale
    c. Izolarea
    ● Antibioprofilaxie în chirurgie
    ● Antibioterapie de primă intenţie
    ● Reacţiile adverse ale agenţilor antimicrobieni
    ● Antibiotice şi antifungice: mecanisme de acţiune, indicaţii la bolnavul critic
    ● Antivirale
    ● Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienţilor imunodeprimaţi
    MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ
    Fiziologie
    ● Formarea urinii
    ● Fiziologie renală
    ● Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic
    Tehnici
    ● Interpretarea electroliţilor urinari
    ● Evaluarea oliguriei
    ● Dozarea medicamentelor în insuficienţa renală
    Patologie
    ● Insuficienţa renală acută: prerenală, renală, postrenală
    - Etiopatogenia insuficienţei renale acute
    - Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei)
    - Leziuni anatomopatologice
    - Simptomatologia insuficienţei renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).
    - Fazele insuficienţei renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcţională)
    - Semnificaţia laboratorului în diagnosticul insuficienţei renale acute
    - Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienţei renale acute
    - Monitorizarea în insuficienţa renală acută
    - Particularităţi diagnostice ale formelor patogenice de insuficienţă renală acută: prerenală, renală şi postrenală. Formele clinice ale insuficienţei renale acute.
    - Complicaţii, evoluţie şi prognostic
    - Tratamentul suportiv şi nutriţia în insuficienţa renală acută
    - Antibioticele în insuficienţa renală acută
    ● Insuficienţa renală cronică
    ● Rabdomioliza
    ● Afecţiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)
    ● Uropatii obstructive, retenţia acută de urină
    ● Sângerări ale tractului urinar
    Terapie
    ● Principiile terapiei de substituţie renală şi metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă)
    ● Metode de epurare extrarenală
    Hemodializa
    - Bazele fizico-chimice
    - Definiţia rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaţionale ale dializorului, aplicaţii clinice ale difuziunii şi ultrafiltrării
    - Chirurgia dializei. Noţiuni de anatomie, principii şi strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente şi accidente
    - Dializantul - soluţii de dializă. Compoziţia dializantului, preparare, proprietăţi fizice, chimice şi biologice, controlul, probleme de organizare
    - Circuitul extracorporeal - anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacţiunea cu suprafeţele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicaţia anticoagulantă, antiagregantă şi trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal
    - Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă - calităţi, tipuri, transferul substanţelor prin membrane, componentele funcţionale ale dializorului, circulaţia sângelui şi a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanţelor unui dializor
    - Monitorizare şi tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvenţială şi dializa cu bicarbonat
    - Indicaţiile şi contraindicaţiile hemodializei
    - Strategie şi eficienţa hemodializei. Iniţierea hemodializei, strategii în abordul vascular iniţial, investigarea pacienţilor dializaţi
    - Incidentele, accidentele şi complicaţiile hemodializei. Complicaţii acido-bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienţilor dializaţi, complicaţii infecţioase şi manifestări musculo-cutanate; complicaţii generate de soluţia de dializă, de tehnica dializei, de defecţiuni tehnice; incidente şi accidente determinate de accesul vascular; reacţii la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate
    - Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvenţială: generalităţi, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje şi dezavantaje, perspective
    - Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat
    - Epurarea extrarenală în intoxicaţiile acute
    ● Dializa peritoneală
    - date generale
    - anatomia funcţională a peritoneului
    - fiziologia peritoneului
    - bazele fizico-chimice şi factorii care influenţează eficienţa dializei peritoneale
    - soluţiile folosite în dializa peritoneală
    - tehnica dializei peritoneale
    - determinarea eficienţei dializei peritoneale
    - indicaţiile şi contraindicaţiile dializei peritoneale
    - complicaţiile dializei peritoneale.
    ● Plasmafereza
    - bazele teoretice ale plasmaferezei
    - principii de tratament
    - probleme tehnice
    - aplicaţii terapeutice
    - complicaţiile plasmaferezei
    - tehnici noi de plasmafereză
    ● Hemoperfuzia
    MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ŞI ÎN TRANSPLANT
    Defecte acute de hemostază
    ● Trombocitopenia/trombopatia
    ● Coagularea intravasculară diseminată
    ● Fibrinoliza acută
    ● Anomalii congenitale
    Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică
    Sindroame acute asociate cu neoplasme şi terapia antineoplazică
    Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice
    Tulburări de hemostază la nou-născut
    Siclemia
    Anticoagularea şi terapia fibrinolitică
    ● Terapia cu anticoagulante, antiagregante şi terapia fibrinolitică
    ● Profilaxia tromboembolismului
    Anemia în unitatea de terapie intensivă
    ● Indicaţiile transfuziei
    Imunologie şi transplant
    ● Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menţinerea donatorilor de organe, programele naţionale privind transplantul de organe)
    ● Imunosupresia
    ● Transplantul de organe: indicaţii de terapie pre- şi postoperatorie
    ● Bolile infecţioase legate de transplant
    Principiile terapiei cu produşi de sânge
    ● Transfuzia de masă eritrocitară
    ● Transfuzia de plasmă proaspătă congelată
    ● Transfuzia de masă trombocitară
    ● Transfuzia de crioprecipitat
    ● Concentrate de factori specifici ai coagulării
    ● Albumina, fracţiuni ai proteinelor plasmatice
    ● Substituenţi ai hemoglobinei
    ● Agenţi farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)
    ● Eritropoetina
    MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC
    ● Răspunsul neuroendocrin, metabolic şi inflamator la agresiune
    - Fenomenologia sindromului de stress
    - Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenţia de apă şi sare, modificări metabolice, procesul de reparaţie tisulară, imuno-modularea)
    - Răspunsul celular la agresiune
    ● Structura şi funcţionarea sistemului imunitar
    - mecanisme locale
    - mecanisme sistemice:
    - răspunsul imun inflamator (elemente celulare şi elemente umorale)
    - imunitatea specifică (elemente umorale şi elemente celulare)
    ● Modificări imunologice la bolnavul critic
    ● Fiziopatologia generală a stărilor de şoc
    ● Şocul hipovolemic (cauze, mecanisme, tratament)
    ● Şocul traumatic (fiziopatologie, tratament)
    ● Şocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)
    ● Şocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)
    ● Infecţie, sepsis, şoc septic
    ● Tratamentul şocului septic
    ● Soluţii înlocuitoare de volum sanguin
    ● Droguri cu acţiune cardiotonică şi vasoactivă utilizate în stările de şoc
    ● Sindromul de disfuncţii organice multiple:
    - cauze (factori declanşatori)
    - mediatori
    - efecte la nivelul sistemelor de organe
    ● Tratamentul SDOM
    MODULUL 26. EVALUARE ŞI ETICĂ
    Indici de prognostic, scoruri de severitate şi scoruri de intervenţie terapeutică
    Metodologia evaluării practicilor de îngrijire şi cercetare clinică şi epidemiologică în ATI
    Evaluarea calităţii
    Utilizarea statisticii medicale
    Etica
    1. Consimţământ
    2. Înrolarea în studii
    3. Decizia de întrerupere a vieţii şi îngrijirea
    4. Procurarea organelor
    5. Prognosticul
    6. Calitatea sfârşitului vieţii
    Genetica
    1. Afecţiuni congenitale (trisomia, etc.)
    2. Tezaurismoze (Hurlers, etc.)
    3. Polimorfisme
    MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ŞI RESPONSABILITĂŢI
    Administraţie
    1. Clădirea
    2. Contractul
    3. Triajul pacienţilor
    4. Medici, asistenţi şi alt personal
    5. Complianţa completării documentelor şi calcularea costurilor
    6. Siguranţa pacienţilor
    Securitatea electrică
    Utilizarea computerelor în unităţile de terapie intensivă
    MODULUL DE BIOETICĂ
    TEMATICĂ CURS
    I. Introducere în Bioetică - 2 ore
    1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
    2. Contextul apariţiei bioeticii
    3. Definirea bioeticii
    4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
    5. Teorii şi metode în bioetică
    II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
    1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
    2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
    3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasă, etnie, etc.)
    III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
    1. Valori ale relaţiei medic - pacient
    2. Paternalism versus autonomie
    3. Modele ale relaţiei medic - pacient
    4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
    IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
    1. Consimţământul informat
    2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
    3. Relaţia medic - pacient minor
    4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
    V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
    1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
    2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
    3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
    VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
    1. Libertatea procreaţiei
    2. Dileme etice în avort
    3. Etica reproducerii umane asistate medical
    4. Probleme etice în clonarea reproductivă
    VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
    1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
    2. Probleme etice în stările terminale
    3. Tratamente inutile în practica medicală
    4. Eutanasia şi suicidul asistat
    5. Îngrijirile paliative
    VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
    1. Donarea de organe de la cadavru
    2. Donarea de organe de la persoana vie
    3. Etica alocării de resurse în transplant
    IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
    1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
    2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
    3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
    4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
    5. Terapia genică
    6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
    X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
    1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
    2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
    3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
    4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
    5. Comitetele de etică a cercetării
    6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
    TEMATICA SEMINARIILOR
    I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
    II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
    1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
    2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
    3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
    III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
    2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
    3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient
    IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
    2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă
    3. Rolul comitetelor de etică din spitale
    V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
    1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
    2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
    3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
    VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
    CURRICULA DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ
    Baremul de activităţi practice
    ANESTEZIA GENERALĂ
    ● Examenul preanestezic - 50
    ● Instalarea de linii venoase periferice - 200
    ● Instalarea de linii venoase centrale - 100
    ● Intubaţia traheală
    - orotraheală - 200
    - nasotraheală - 50
    ● Anestezia generală cu pivot volatil - 100
    ● Anestezie generală i.v. - 100
    ● Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA - 50
    ● Instalarea de sondă gastrică - 50
    ● Instalarea de sonde jejunale - 20
    ● Instalarea de sondă uretrovezicală - 50
    ● Monitorizare EKG - 100
    ● Monitorizare puls oximetrie - 100
    ● Monitorizare capnografie - 100
    ● Monitorizare PVC - 50
    ● Monitorizare presiune capilară pulmonară şi debit cardiac - 10
    ● Monitorizarea temperaturii centrale şi periferice - 100
    ● Monitorizarea profunzimii anesteziei - 10
    ● Poziţionarea bolnavului pe masa de operaţie - 100
    ANESTEZIA REGIONALĂ
    ● Rahianestezie - 50
    ● Anestezie peridurală simplă - 50
    ● Anestezie peridurală continuă - 20
    ● Blocaj de plex brahial pe cale axilară - 20
    ● Blocaj de plex brahial pe cale supraclaviculară - 10
    ● Anestezie regională intravenoasă - 10
    ● Blocaj de nerv sciatic - 10
    ● Blocaj de nervi intercostali - 20
    ● Analgezie intrapleurală - 10
    ● Anestezie regională la copil - 10
    TERAPIE INTENSIVĂ
    Libertatea căilor aeriene
    ● Menţinerea libertăţii căilor aeriene la bolnavi neintubaţi, inconştienţi, paralizaţi - 200
    ● Intubaţia traheală
    - orală - 200
    - nazală - 50
    ● Cricotirotomie, cateterizare transtraheală, minitraheostomie percutană - 50
    Respiraţie-Ventilaţie
    ● Ventilaţie pe mască - 200
    ● Utilizarea diverselor moduri de ventilaţie: IMV-SIMV, PSV, PCV, BIPAP, CPAP, ventilaţie cu frecvenţă crescută - 200
    ● Tehnici de înţărcare de pe ventilator - 200
    ● Utilizarea bronhodilatatoarelor, mucoliticelor şi umidificatoarelor
    ● Tehnici de aspiraţie traheo-bronşică - 100
    ● Tehnici de fizioterapie toracică şi spirometrie - 100
    ● Bronhoscopie - 5
    ● Tratamentul pneumotoraxului (puncţie cu ac, inserţie de dren percutan, sisteme de drenaj) - 10
    ● Monitorizarea presiunii în căile aeriene - 10
    ● Utilizarea aparatelor de ventilaţie mecanică - 300
    ● Oxigenoterapie - 200
    ● Interpretarea testelor funcţionale pulmonare - 100
    ● Recoltarea de probe bacteriologice din spută, secreţie traheală şi bronşică - 100
    ● Interpretarea radiografiei toraco-pulmonare - 100
    ● Interpretarea scintigrafiei pulmonare - 10
    ● Interpretarea CT pulmonare - 10
    Circulaţie
    ● Puncţie arterială şi recoltarea de sânge - 100
    ● Instalarea de cateter arterial pentru monitorizarea presiunii arteriale - 100
    ● Puncţii venoase periferice - 500
    ● Instalarea de catetere venoase centrale:
    - jugulară - 100
    - subclavie - 50
    - venă femurală - 50
    ● Instalarea de cateter arterial pulmonar - 10
    ● Interpretarea datelor obţinute cu cateter arterial pulmonar - 50
    ● Calcule hemodinamice pe baza acestor date - 50
    ● Pericardiocenteza - 5
    ● Instalarea de pacemaker transvenos - 5
    ● Determinarea debitului cardiac prin termodiluţie - 50
    ● Determinarea debitului cardiac noninvaziv sau semi-invaziv - 50
    ● Efectuarea ECG în derivaţiile standard - 100
    ● Analiza de segment ST, detectarea de aritmii) - 100
    ● Interpretarea ECG în diverse circumstanţe patologice - 50
    ● Interpretarea Rx - 20
    ● Administrarea drogurilor inotrop pozitive şi vasoactive - 100
    ● Utilizarea infuzomatelor şi injectomatelor - 200
    ● Resuscitare cardiorespiratorie - 100
    ● Defibrilarea electrică şi cardioversia - 50
    ● Inserţia şi utilizarea balonului de contrapulsaţie - 5
    ● Ecocardiografie transtoracică - 50
    ● Ecocardiografie transesofagiană - 50
    ● Interpretarea datelor obţinute prin tehnici de medicină nucleară - 20
    ● Interpretarea datelor de cateterism şi angiografie - 30
    Sistemul nervos central
    ● Puncţia lombară diagnostică - 20
    ● Monitorizarea EEG - 100
    ● Monitorizarea presiunii intracraniene - 10
    ● Hipotermie indusă - 10
    Rinichi
    ● Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie - 20
    ● Dializa peritoneală - 5
    ● Hemodializa - 10
    ● Hemofiltrare: - 50
    Tub digestiv
    ● Instalarea de sonde nazo-gastrice - 200
    ● Instalarea de sonde jejunale pentru alimentaţie - 25
    ● Instalarea de sonde Blackmore - 50
    ● Alimentaţia pe sonda gastrică şi pe sonda jejunală - 200
    Hematologie - Transfuzie
    ● Recoltarea şi conservarea sângelui - 50
    ● Determinări de grupe sanguine - 50
    ● Utilizarea sistemelor de încălzire şi perfuzie rapidă - 100
    ● Utilizarea componentelor de sânge - 200
    ● Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluţia acută normovolemică, Cellsaver) - 100
    ● Indicaţia, recoltarea şi interpretarea rezultatelor testelor de coagulare - 100
    ● Plasmafereza - 20
    Infecţie
    ● Tehnici de sterilizare şi profilaxie a infecţiilor în terapie intensivă
    ● Recoltarea şi interpretarea probelor bacteriologice din sânge, spută, urină, drenaje
    ● Interpretarea sensibilităţii şi nivelelor de antibiotice
    ● Decontaminarea selectivă a tubului digestiv
    Metabolism - Nutriţie
    ● Utilizarea analizorului de gaze sanguine - 100
    ● Interpretarea datelor echilibrului acido-bazic - 200
    ● Alimentaţia pe sonda gastrică şi enteral - 200
    ● Alimentaţia parenterală - 100
    ● Monitorizarea şi evaluarea metabolismului şi nutriţiei - 50
    ● Menţinerea echilibrului termic - 200
    Monitoare - Computere
    ● Calibrarea transducerilor
    ● Utilizarea amplificatoarelor şi înregistratoarelor
    ● Utilizarea computerelor în ATI
    ● Elemente de bază de protecţie împotriva accidentelor electrice
    Trauma
    ● Imobilizarea provizorie a fracturilor - 5
    ● Metode de hemostază provizorie - 10
    ● Utilizarea paturilor speciale de TI - 100
    ● Lavajul peritoneal diagnostic - 5
    CURRICULA DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ
    Evaluare
    Evaluare teoretică
    1. Evaluare periodică: examen scris la sfârşitul fiecărui modul
    Responsabil: cadrul didactic coordonator al modulului
    2. Evaluare finală: examen scris naţional la sfârşitul celor 5 ani de rezidenţiat.
    Responsabil: Comisie naţională de examinare
    Evaluare practică
    Evaluare periodică: la sfârşitul fiecărui stagiu practic se verifică baremul minim de activităţi.
    Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiului
    Observaţii: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenţi trebuie să cunoască noţiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidenţiat.
    Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos.
    Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice
    Module Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
    1 X X X X X
    2 X X X X X
    3 X X X X X
    4 X X
    5 X X
    6 X X
    7 X X
    8 X X
    9 X X
    10 X
    11 X
    12 X
    13 X
    14 X
    15 X
    16 X
    17 X
    18 X
    19 X
    20 X
    21 X
    22 X
    23 X
    24 X
    25 X
    26 X
    27 X

    MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
    CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
    BOLI INFECŢIOASE
    DEFINIŢIE: Specialitatea Boli infecţioase este o specialitate medicală care se ocupă cu studiul bolilor provocate de germeni transmisibili şi netransmisibili, precum şi cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea şi tratarea bolilor provocate de prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziţi şi alţi agenţi patogeni ce vor fi identificaţi ulterior.
    DURATA: 5 ani
    Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
    Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
    1 credit = 25 ore de instruire
    Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
    La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
    Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
    Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
    STRUCTURA STAGIILOR
    I. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE: 30 luni
    A. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ: 24 luni
    B. ACTIVITATE DE CERCETARE: 6 luni (din care 1 lună biostatistică)
    II. STAGII COMPLEMENTARE:
    A. STAGII CLINICE MEDICALE: 24 luni
    1. Medicină internă: 9 luni
    2. Neurologie: 2,5 luni
    3. Hematologie clinică: 1 lună
    4. Pediatrie: 6 luni
    5. Dermato-venerologie: 1 lună
    6. Terapie intensivă şi urgenţe medicale: 2 luni
    7. Imagistică medicală: 1 lună
    8. Bioetică 2 săpt.
    9. Biostatistică: 1 lună
    B. LABORATOR CLINIC ŞI EPIDEMIOLOGIE: 7 luni
    1. Epidemiologie: 2,5 luni
    2. Laborator clinic: 4,5 luni
    ● Microbiologie clinică: bacteriologie şi micologie (3 luni)
    ● Virusologie (0,5 luni)
    ● Genetică moleculară (0,5 luni)
    ● Parazitologie (0,5 luni)
    STRUCTURA STAGIILOR
    A. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
    Tematica lecţiilor conferinţă (120 ore)
    1. Astmul bronşic.
    2. Bronhopneumonia cronică obstructivă şi emfizemul pulmonar.
    3. Pleurezii neinfecţioase.
    4. Insuficienţa respiratorie acută şi cronică.
    5. Cardiopatia ischemică.
    6. Tulburările de conducere ale inimii.
    7. Tulburările de ritm ale inimii.
    8. Pericardite neinfecţioase.
    9. Edemul pulmonar acut cardiogen şi noncardiogen.
    10. Cordul pulmonar cronic.
    11. Insuficienţa cardiacă congestivă.
    12. Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară.
    13. Tromboflebite.
    14. Sindrom nefrotic.
    15. Insuficienţa renală acută şi cronică.
    16. Esofagita de reflux. Hemia hiatală.
    17. Boala ulceroasă.
    18. Cancerul gastric.
    19. Cancerul colo-rectal.
    20. Colita ulceroasă.
    21. Icterele.
    22. Hepatopatiile cronice de alte cauze decât cele postvirale.
    23. Insuficienţa hepatică şi encefalopatia portală.
    24. Hemoragiile digestive superioare.
    25. Diarei acute şi cronice de cauză neinfecţioasă - diagnostic pozitiv şi diferenţial.
    26. Diabet zaharat.
    27. Reumatismul articular acut.
    28. Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoidă, spondilartrite seronegative, colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermatomiozite).
    Baremul activităţilor practice
    1. Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme: 50 cazuri.
    2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri.
    3. Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri.
    ● stabilirea axului electric şi modificările patologice ale axului.
    ● hipertrofiile atriale şi ventriculare.
    ● modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică.
    ● cardiomiopatii.
    ● diagnosticul în cordul pulmonar acut şi cronic.
    ● tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicaţiile, tehnica şi interpretarea probei de efort.
    4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.
    5. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.
    6. Toracocenteza: 4 cazuri.
    7. Paracenteza: 10 cazuri.
    8. Interpretarea oscilometriei: 5 cazuri.
    9. Interpretarea probei de digestie: 5 cazuri.
    10. Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri.
    B. STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ ŞI URGENŢE MEDICALE:
    Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
    1. Stopul cardio-respiratorie: cauze, atitudine terapeutică.
    2. Disfuncţii şi insuficienţe de organ: etiopatogenie, diagnostic şi atitudine terapeutică.
    3. Coagularea intravasculară diseminată (fibrinoliza şi trombembolismul sistemic): etiopatogenie, diagnostic, atitudine terapeutică.
    4. Transfuzia de produse sanguine: accidente şi incidente, management.
    5. Şocul anafilactic.
    6. Reechilibrarea hidro-electrolitică şi acido-bazică.
    Baremul activităţilor practice
    1. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 pe manechin.
    2. Defibrilarea şi cardioversia: 10 cazuri (asistat de specialist).
    3. Determinarea gazelor sanguine: 20 cazuri.
    C. STAGIUL DE NEUROLOGIE
    Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
    1. Diagnosticul şi tratamentul comelor.
    2. Diagnosticul şi tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.
    3. Diagnosticul şi tratamentul deficienţelor motorii centrale.
    4. Diagnosticul şi tratamentul deficienţelor motorii periferice.
    5. Diagnostic şi tratament crize convulsive.
    Baremul activităţilor practice
    1. Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.
    2. Efectuarea puncţiei rahidiene şi interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.
    3. Interpretarea electromiogramei: 20 cazuri.
    4. Interpretare rezultatelor angiografiei, CT şi RMN din principalele afecţiuni neurologice: 20 cazuri.
    D. STAGIUL DE PEDIATRIE (60 ore)
    Tematica lecţiilor conferinţă
    1. Bolile diareice şi sindromul de deshidratare acută, dietetica sugarului şi rehidratarea sugarului.
    2. Insuficienţa respiratorie acută: bronşiolită, epiglotită, bronhopneumonii, corpi străini, etc.
    3. Sindromul hemoragipar.
    4. Sindromul convulsivant.
    5. Patologia cardiovasculară de urgenţă: insuficienţa cardiacă prin malformaţii cardiovasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.
    6. Abdomenul acut.
    7. Intoxicaţii.
    8. Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului - diagnostic şi tratament.
    9. Particularităţile dietei normale şi de readaptare în funcţie de vârstă.
    10. Imunodeficienţe congenitale şi dobândite ale copilului (în afara infecţiei cu HIV).
    11. Malformaţii şi defecte consecutive infecţiilor materne în cursul sarcinii.
    Baremul activităţilor practice
    1. Interpretarea hemogramei: 100 cazuri.
    2. Efectuarea puncţiei lombare la copilul de diferite vârste: 10 cazuri.
    3. Examenul microscopic şi interpretarea rezultatelor LCR: 10 cazuri.
    4. Tehnica recoltării directe a produselor biologice pentru examenul de laborator: 30 cazuri.
    5. Efectuarea toracentezei: 2 cazuri.
    6. Interpretarea examenului radiologic pentru afecţiunile din tematică (torace, schelet, tract digestiv): 50 cazuri.
    7. Însuşirea manevrelor de resuscitare a funcţiilor vitale în urgenţele toxico-septice la copil: 5 cazuri
    8. Interpretarea următoarelor probe: hepatice (100 cazuri), renale (100 cazuri), de digestie (20 cazuri)
    E. STAGIUL DE DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE
    Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
    1. Infecţii cutanate virale.
    2. Infecţii cutanate bacteriene.
    3. Infecţii fungice cutanate.
    4. Urticaria.
    5. Eczeme/dermatite.
    6. Prurigouri.
    7. Vasculite.
    8. Reacţii cutanate postmedicamentoase.
    9. Eritrodermiile.
    10. Purpure.
    11. Boli buloase.
    12. Psoriazisul.
    13. Lichen plan şi erupţii lichenoide.
    14. Sifilisul dobândit şi congenital.
    15. Alte infecţii cu transmitere sexuală.
    Baremul activităţilor practice
    1. Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.
    2. Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.
    3. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.
    4. Interpretarea rezultatelor de biopsie cutanată: 10 cazuri.
    F. STAGIUL DE HEMATOLOGIE CLINICĂ
    Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
    1. Clasificarea, diagnosticul şi tratamentul următoarelor tipuri de anemii: hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.
    2. Clasificarea, criteriile de diagnostic şi managementul bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esenţială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) şi ale leucemiei limfatice cronice.
    3. Clasificarea, diagnosticul şi managementul leucemiilor acute mieloblastice şi limfoblastice.
    4. Limfoame maligne: diagnostic şi management.
    5. Limfoproliferări reactive - limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice, limfocitoza infecţioasă acută, infecţia cu Bordetella pertusis).
    6. Agranulocitoza: cauze şi management.
    7. Clasificarea, diagnosticul şi managementul sindroamelor hemoragice.
    Baremul activităţilor practice
    1. Interpretarea unei hemoleucograme: 30.
    2. Interpretarea unei medulograme: 5.
    3. Interpretarea probelor de coagulare: 10.
    4. Determinarea grupului sanghin, a Rh-ului: 5.
    G. STAGIUL DE IMAGISTICĂ CLINICĂ (20 ore)
    Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
    1. Radiologia şi CT/RMN în patologia infecţioasă.
    2. Examene ecografice diverse (normal vs. patologic).
    Baremul activităţilor practice
    1. Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme: 100 cazuri.
    2. Interpretarea examenului CT/RMN în afecţiunile prevăzute în tematică vs. aspect normal (pe secţiuni la diverse niveluri), pe aparate şi sisteme: 50 cazuri.
    3. Interpretarea principalelor date ecografice (părţi moi, Doppler, abdomen): 30 cazuri.
    H. STAGIUL DE BIOETICĂ
    Tematica lecţiilor conferinţă (10 ore)
    I. Relaţia medic - pacient
    1. Valori ale relaţiei medic - pacient.
    2. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
    3. Consimţământul informat.
    4. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient.
    5. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient.
    6. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
    7. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
    II. Etica cercetării pe subiecţi umani
    1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
    2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
    3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
    4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
    5. Comitetele de etică a cercetării.
    6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
    7. Relaţii medic-companii farmaceutice-furnizori.
    Baremul activităţilor practice:
    I. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 1 oră
    1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
    2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
    3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient.
    II. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 1 oră
    1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
    2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.
    3. Rolul comitetelor de etică din spitale.
    III. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 30 min
    1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
    2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
    3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.
    IV. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 30 min
    I. STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE
    Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
    1. Proces infecţios. Focar epidemiologic.
    2. Proces epidemiologic: condiţionare (factori determinanţi şi favorizanţi), forme de manifestare (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).
    3. EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ ÎN INFECŢII CU AGENT ETIOLOGIC CUNOSCUT/NECUNOSCUT (importanţa clinico-epidemiologică, etiologie, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populaţională, prevenire, combatere, modalităţi de intervenţie rapidă în focar pe tipuri de categorii de risc):
    a. Infecţii respiratorii acute şi sindroame gripale.
    b. Exanteme febrile.
    c. Infecţii digestive.
    d. Infecţii ale SNC şi periferic.
    e. Infecţii cu transmitere parenterală.
    f. Infecţii cu poartă de intrare cutanată.
    4. Principii de prevenire, combatere şi control a infecţiilor nosocomiale.
    5. Imunizări: program naţional de imunizări, imunizări la grupe de risc.
    Baremul activităţilor practice
    1. Studii (anchete) epidemiologice: 8.
    2. Triajul epidemiologic: 2.
    3. Supravegherea bolilor infecţioase: 2.
    4. Supravegherea şi controlul purtătorilor de germeni patogeni şi oportunişti: 2.
    5. Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecţie, în cadrul activităţii de profilaxie, supraveghere, control şi combatere: 2.
    6. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5.
    7. Imunoprofilaxia bolilor infecţioase - principii de bază, imunoprofilaxia activă (20), imunoprofilaxia pasivă (20).
    J. STAGIUL DE LABORATOR CLINIC
    Tematica lecţiilor conferinţă (80 ore)
    1. BACTERIOLOGIE
    1. Măsuri de protecţie în laboratorul de microbiologie. Detergenţi, dezinfectante, antiseptice.
    2. Microscopie, frotiuri, metode de colorare, preparat proaspăt între lamă şi lamelă.
    3. Aportul laboratorului de microbiologie în diferenţierea dintre colonizare, contaminare şi infecţie.
    4. Diagnostic de laborator în infecţiile cu:
    - coci gram pozitivi (stafilococice, streptococice, Enterococcus spp.);
    - coci gram negativi (meningococice, Moraxella catarhalis);
    - bacili gram pozitivi (difterie, listerioză, antrax);
    - bacili gram negativi: (boala diareică acută, toxiinfecţii alimentare, alte infecţii cu Enterobacteriaceae, Ps. aeruginosa, Haemophilus spp., bruceloză, tularemie, tusea convulsivă, legioneloze, Bartonella spp. etc.);
    - spirochete (Leptospira spp., Borrelia spp., Spirilum minus etc.);
    - anaerobi (Clostridium spp., Bacteroides spp. etc.);
    - Mycoplasma spp.;
    - Chlamydia spp.;
    - Rickettsia spp.;
    - Mycobacterium tuberculosis, leprae, MAC;
    - Fungi.
    5. Controlul sensibilităţii germenilor la antibiotice şi chimioterapice: antibiograma (utilizarea datelor în clinică), CMI, CMB, Etest, fungigrame etc.
    6. Controlul eficienţei terapiei anti-infecţioase.
    2. VIRUSOLOGIE
    1. Metode de diagnostic virusologic (utilizarea datelor în clinică).
    2. Aspecte particulare:
    a. Poliomelita şi diagnosticul de laborator al poliomielitei.
    b. Gripa şi diagnosticul de laborator al infecţiei gripale (HA, HAI).
    c. Virusurile hepatice şi diagnosticul de laborator al hepatitei virale.
    d. Infecţia HIV şi diagnosticul de laborator al infecţiei HIV.
    e. Diagnostic de laborator în infecţiile cu virusurile herpetice.
    f. Diagnostic de laborator în bolile virale eruptive.
    3. GENETICĂ MOLECULARĂ
    1. Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic şi monitorizarea bolilor infecţioase specifice.
    2. Diagnosticul şi monitorizarea terapiei în infecţiile cu virusuri hepatitice.
    3. Diagnosticul şi monitorizarea terapiei în infecţia HIV.
    4. Quantiferon etc.
    4. PARAZITOLOGIE
    1. Amibiaza şi giardioza: patologie, diagnostic;
    2. Diagnostic de laborator în protozooze sanghine: malarie, babesioze, leishmanioze;
    3. Helmintiaze autohtone: patologie, diagnostic;
    4. Diagnostic de laborator în helmintiaze tropicale: schistosomiaze, distomatoze, filarioze;
    5. Infecţii parazitare oportuniste în sindroame de imunodeficienţă: toxoplasmoză, criptosporidioză, microsporidioză;
    6. Diagnostic imunologic în parazitoze.
    Baremul activităţilor practice
    1. Recoltarea produselor patologice (medii de transport): 100.
    2. Examenul microscopic al produsului patologic sau din cultură (frotiu colorat cu albastru de metilen, coloraţia Gram, May-Grunwald-Giemsa, Ziehl-Nielsen), preparatul proaspăt între lamă şi lamelă: 50.
    3. Însămânţarea produselor patologice: culturi aerobe şi anaerobe: 50.
    4. Identificarea agenţilor patogeni din diverse produse patologice:
    - exsudat faringian: 50
    - spută: 30
    - urocultură: 30
    - coprocultură: 20
    - hemocultură: 30
    - LCR: 20
    - secreţii purulente: 50
    5. Efectuarea şi interpretarea testelor de determinare a sensibilităţii bacteriene la antibiotice, inclusiv identificarea prezenţei betalactamazelor şi a ESBL-urilor: 300.
    6. Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale: 50.
    7. Diagnosticul de laborator al infecţiilor parazitare (paraziţi intestinali, paraziţi sanguini, paraziţi cu alte localizări): 30.
    8. Diagnosticul imunologic în bolile infecţioase: determinare de antigene şi anticorpi: 50.
    9. Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecţioase: 50.
    10. Diagnosticul de laborator al infecţiilor fungice (cultură, identificare). Fungigramă: 30.
    K. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE
    Tematica lecţiilor conferinţă (550 ore)
    1. Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale şi a lucrărilor ştiinţifice.
    2. Secţia de spital pentru boli infecţioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcţionare, concepţii moderne (spital de zi), legislaţie sanitară.
    3. Etiologia bolilor infecţioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziţi.
    4. Dinamica şi patogeneza bolilor infecţioase.
    5. Diagnosticul bolilor infecţioase:
    5.1. Diagnostic pozitiv
    5.1.1. Date epidemiologice
    5.1.2. Date clinice
    5.1.3. Date de laborator
    5.2. Diagnostic diferenţial (în funcţie de patologie).
    6. Tratamentul antimicrobian:
    6.1. Antibiotice şi chimioterapice: clasificarea şi descrierea principalelor antibiotice şi chimioterapice; mecanisme de acţiune ale substanţelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor şi chimioterapicelor; rezistenţa microbiană la antibiotice.
    6.2. Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice; metode de control clinic şi de laborator în conducerea terapiei antiinfecţioase; asocieri de antibiotice; cauze de insucces în terapia antimicrobiană.
    6.3. Probleme speciale în antibioticoterapie: indicaţiile antibioticelor şi chimioterapicelor la gravide; particularităţi ale antibioticoterapiei la sugari şi copii; antibioticoterapia în insuficienţa renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidităţi; pătrunderea în LCR şi SNC.
    6.4. Profilaxia cu antibiotice şi chimioterapice.
    6.5. Reacţii adverse la antibiotice şi chimioterapice.
    6.6. Modalităţi de prevenire şi management al rezistenţei la agenţii anti-infecţioşi.
    7. Tratamentul antiviral:
    7.1. Mecanisme de acţiune.
    7.2. Clasificare.
    7.3. Chimioterapice antivirale.
    7.4. Practica terapiei.
    8. Terapia antifungică:
    8.1. Mecanisme de acţiune.
    8.2. Clasificare.
    8.3. Chimioterapice antifungice.
    8.4. Practica terapiei.
    9. Terapia antiparazitară:
    9.1. Mecanisme de acţiune.
    9.2. Clasificare.
    9.3. Chimioterapice antiparazitare.
    9.4. Practica terapiei.
    10. Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.
    11. Tratament nespecific: repaus, dietă, simptomatic.
    12. Tratament patogenetic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.
    13. Diagnosticul şi tratamentul: SIRS, sepsis, sepsis sever, şocul infecţios, insuficienţă organică sistemică multiplă.
    14. Febră de origine necunoscută; sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.
    15. Delimitarea între infecţiile acute comunitare, infecţiile de spital şi infecţiile nosocomiale (scorul Carmeli) şi modul de abordare terapeutic specific şi nespecific.
    16. Infecţii ale căilor respiratorii superioare:
    - Guturaiul
    - Angine
    - Epiglotita
    - Laringita acută
    - Laringo-traheobronşita acută
    - Otita externă şi medie
    - Sinuzite
    - Infecţii ale cavităţii bucale, gâtului şi capului
    17. Infecţii ale căilor respiratorii inferioare:
    - Bronşite acute, bronşite cronice acutizate
    - Bronşiolita
    - Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)
    - Abcesul pulmonar
    - Pleurezii
    18. Infecţii cardio-vasculare:
    - Endocardite, miocardite, pericardite
    - Infecţii intravasculare (tromboflebite septice, endarterite)
    - Infecţii pe valve prostetice
    19. Infecţii ale sistemului nervos:
    - Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene)
    - Encefalite infecţioase, postinfecţioase, postvaccinale
    - Mielite, nevrite
    - Abces cerebral
    - Empiem sub- şi epidural, tromboflebită intracraniană supurativă
    - Infecţii de şunt LCR
    20. Infecţii cutanate şi de părţi moi:
    - Celulite şi infecţii ale ţesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.
    - Miozite, fasciite
    - Infecţiile plăgilor, arsurilor
    21. Infecţii ale sistemului limfatic:
    - Limfadenopatia localizată şi generalizată
    - Limfangite
    22. Diarei acute infecţioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziţi), patogeneză, diagnostic, tratament.
    - Diarei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor
    - Diarei invazive (inflamatorii)
    - Diarei post-antibiotice
    - Toxiinfecţii alimentare
    - Boala Whipple
    23. Infecţii intraabdominale
    - Peritonite
    - Supuraţii intraabdominale localizate
    - Abcese parenchimatoase
    - Infecţii ale căilor biliare: colecistite, angiocolite
    24. Hepatite virale acute şi cronice.
    25. Infecţii ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.
    26. Infecţii osteo-articulare:
    - Infecţii ale articulaţiilor native
    - Infecţii ale protezelor osoase şi articulare
    - Osteomielita
    27. Infecţii cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoză benignă, trichomoniază, vaginite, vaginoze etc.).
    28. Infecţii streptococice (angină, scarlatină, erizipel, celulite, fasciite necrozante, purpura fulminans, sindrom de şoc toxic streptococic etc.) şi complicaţiile acestora.
    29. Infecţii stafilococice.
    30. Infecţii pneumococice.
    31. Infecţii cu BGN.
    32. Infecţii meningococice.
    33. Infecţii cu anaerobi.
    34. Infecţii fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.
    35. Boli eruptive virale:
    - Rujeola
    - Rubeola
    - Infecţii cu virusul varicelo-zosterian
    - Roseola infantum
    - Megaleritemul epidemic
    36. Infecţii cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infecţioasă, etc.).
    37. Gripa.
    38. Infecţia urliană.
    39. Difteria.
    40. Tusea convulsivă.
    41. Infecţii cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.
    42. Febra tifoidă şi paratifoidă.
    43. Dizenteria bacteriană.
    44. Holera.
    45. Trichineloza.
    46. Botulism.
    47. Antrax.
    48. Tetanos.
    49. Gangrena gazoasă.
    50. Bruceloza.
    51. Listerioza.
    52. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.
    53. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.
    54. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).
    55. Erizipeloid Rosenbach.
    56. Boala ghearelor de pisică.
    57. Febra muşcăturii de şobolan.
    58. Boli tropicale.
    - Amibiaza
    - Leishmanioze
    - Malaria
    - Schistosomiaze
    - Filarioze
    - Tripanosomiază
    - Pesta
    - Febre hemoragice, febra Denga, febra Denga hemoragică
    - Boala Kawasaki
    59. Infecţia cu HIV.
    60. Infecţii la gazde imunocompromise:
    - pacienţi cu boli maligne, febrili neutropenici
    - pacienţi consumatori de droguri i.v.
    - pacienţi cu transplant de măduvă osoasă sau de organ solid
    - pacienţi cu intervenţii neurochirurgicale
    - pacienţi asplenici (splenectomie, disfuncţii splenice)
    - vârstnici
    - protezaţi (biofilme)
    61. Particularităţi ale principalelor infecţii la pacientul pediatric.
    62. Infecţii nosocomiale cu punct de plecare:
    - respirator
    - urinar
    - digestiv
    - cutanat şi prin dispozitive intravasculare percutanate
    - infecţii transmise prin sânge/produse de sânge şi grefe de organe
    63. Medicina de călătorie.
    64. Boli infecţioase emergente:
    - SARS
    - Gripa aviară etc.
    65. Noţiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoaşterea precoce, epidemiologia, managementul şi controlul infecţiilor cu agenţi patogeni răspândiţi deliberat în comunitate: variolă, antrax, pestă, botulism, tularemie)
    - Baremul activităţilor practice
    1. Interpretarea leucogramei: 150,
    2. Recoltarea diverselor produse patologice (spută, secreţii purulente etc.): 50,
    3. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,
    4. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
    5. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
    6. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
    7. Examen spută (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
    8. Puncţia rahidiană: 10,
    9. Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 100,
    10. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice şi chimioterapice: 500,
    11. Interpretarea următoarelor probe: hepatice (biochimice, serologice, factori de coagulare) (200), renale (100),
    12. Interpretarea valorilor procalcitoninei (100),
    13. Interpretarea unei radiografii pulmonare: 100,
    14. Însuşirea manevrelor de resuscitare a funcţiilor vitale: 10.
    BOLI INFECŢIOASE
    STAGII PRACTICE ŞI CURSURI-CONFERINŢE
    ANUL NR. LUNI STAGIU
    I 6 luni 6 luni Boli infecţioase Medicină internă
    II 3 luni 2 luni 1 lună 6 luni Medicină internă Terapie intensivă Hematologie Pediatrie
    III 2,5 luni 1 lună 1 lună 0,5 luni 2,5 luni 4,5 luni 3 luni 0,5 lună 0,5 lună 0,5 lună Neurologie Dermatologie Imagistică medicală: Bioetică Epidemiologie Laborator: - Bacteriologie - Virusologie - Parazitologie - Genetică moleculară
    IV 12 luni Boli infecţioase
    V 6 luni 6 luni Boli infecţioase - activitate de cercetare (din care 1 lună de biostatistică) Boli Infecţioase

    ------------
    * În cadrul stagiului clinic, pentru fiecare bolnav se va urmări: managementul general, diagnosticul pozitiv şi diferenţial, conduita terapeutică.
    ** În cadrul stagiului de laborator clinic se vor însuşi elementele de bază în stabilirea diagnosticului de laborator al bolilor infecţioase precum şi principiile chimioterapice antibacteriene.
    *** În cadrul stagiului de epidemiologie se vor însuşi principiile şi practicile imunizării, managementul în controlul şi prevenirea infecţiilor nosocomiale şi comunitare.
    MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
    CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
    CARDIOLOGIE
    1.1. DEFINIŢIE: Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolnavilor cu suferinţe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.
    1.2. DURATA: 6 ani
    Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
    Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
    1 credit = 25 ore de instruire
    Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
    La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
    Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
    Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
    1.3. STRUCTURA STAGIILOR:
    1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social - administrative, prezentarea la spital şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
    A. Trunchi comun: Medicina Internă cu subspecialităţile medicale - durata 2 ani
    a. Se începe cu medicina internă - 1 an şi 6 luni dintre care 3 luni vor fi în ambulatoriu (policlinică)
    b. ATI - 2 luni
    c. Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice - 2 luni
    d. Endocrinologie - 2 luni
    B. Cardiologie - 4 ani cu accent pe pregătirea practică (70% din întreaga activitate).
    a. Cardiologie clinică şi explorări neinvazive (stagii clinice, seminarii clinice, seminarii, cursuri) - 18 luni (1 an şi 6 luni)
    b. Terapie intensivă cardiologică (UTIC) - timp în care se va face şi curs de resuscitare cardiorespiratorie - 6 luni
    c. Ecocardiografie - 6 luni
    d. Cardiologie invazivă (cateterism, coronarografie, stimulatoare, electrofiziologie) - 6 luni
    e. Chirurgie cardiovasculară - 3 luni
    f. Cardiologie preventivă şi recuperare - 3 luni
    g. Stagii opţionale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (cardiologie intervenţională, electrofiziologie, ecocardiografie, etc.) - 6 luni
    h. Bioetică - 1/2 lună
    Fiecare rezident de cardiologie va participa în cursul specializării la minim 1 un proiect de cercetare ale cărei rezultate vor fi comunicate/publicate
    În ultimele 6 luni se vor face stagii opţionale pentru aprofundarea unor domenii cum ar fi: teste de efort, ecocardiografie, cardiologia preventivă etc., venind în ajutorul celor care doresc să-şi ocupe un loc de muncă într-un domeniu mai restrâns al cardiologiei.
    1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR
    1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
    1.4.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă (300 ore)
    1. Introducere în medicina internă: aspecte privind practica medicală, factorii sociali, patologia în raport cu vârsta, factorii de risc, profilaxia bolilor cronice, relaţia cost-beneficiu în asistenţă, etică medicală, etc.
    2. Principii de diagnostic:
    - diagnosticul clinic
    - diagnosticul de laborator
    - imagistica şi medicina internă
    3. Principiile terapeuticii medicale
    4. Biologia moleculară, genetică şi bolile interne
    5. Septicemiile, şocul septic
    6. Boli infecţioase pulmonare virale, bacteriene, riketsii
    7. Boli infecţioase abdominale
    8. Infecţii ale căilor urinare, pielonefrite
    9. Infecţii articulare
    10. Infecţii nozocomiale
    11. Forme de tuberculoză pulmonară şi cu alte localizări
    12. AIDS - forme de manifestare
    13. Bronşita cronică, emfizemul şi obstrucţiile căilor aeriene
    14. Astmul bronşic
    15. Pneumoniile, pneumopatiile acute
    16. Boli pulmonare interstiţiale
    17. Bronşectazii , abces pulmonar, fibroza chistică
    18. Neoplasmul pulmonar
    19. Boli ale pleurei şi mediastinului
    20. Sindromul de suferinţă acută respiratorie
    21. Insuficienţă respiratorie acută şi cronică. Metode de diagnostic şi tratament.
    22. Fiziologia, fiziopatologia, manifestările clinice şi procedeele de diagnostic în bolile digestive
    23. Bolile esofagului
    24. Gastritele şi ulcerul peptic
    25. Neoplasmul esofagian şi gastric
    26. Neoplasmul intestinului subţire şi al colonului
    27. Tulburările de mobilitate şi absorbţie digestivă
    28. Colita ulceroasă şi boala Crohn
    29. Abdomenul acut: peritonita, apendicita şi ocluzia intestinală
    30. Hepatitele acute
    31. Hepatitele cronice. Cirozele hepatice
    32. Tumorile hepato-biliare
    33. Afecţiunile vezicii şi ale căilor biliare
    34. Pancreatitele acute şi cronice
    35. Lupusul eritematos sistemic
    36. Scleroza sistemică
    37. Artrita reumatoidă
    38. Spondilita anchilopoetică
    39. Dermatomiozita, sindromul Behcet, sindromul Sjogren
    40. Osteoartrita
    41. Anemiile
    42. Leucemiile
    43. Limfoamele maligne
    44. Tulburări de coagulare şi trombozele
    45. Bolile renale şi ale căilor urinare
    - Introducere: fiziologie, clinica şi metodele de diagnostic
    - Insuficienţa renală acută şi cronică, dializa şi transplantul renal
    46. Glomerulopatii majore acute şi cronice
    47. Bolile tubulointerstiţiale renale
    48. Nefropatiile obstructive
    49. Boli tubulare specifice
    50. Nefrolitiaza
    51. Obstrucţia căilor urinare
    52. Neoplasmul renal şi al căilor urinare
    53. Boli ale sistemului imun
    54. Date generale de oncologie
    - Oncogeneza, markeri, epidemiologie, manifestări sistemice
    - principii terapeutice
    55. Patologia indusă de factorii de mediu şi de activităţi profesionale.
    1.4.1.2. Baremul activităţilor practice
    1. Toracocenteze: 10 manevre
    2. Paracenteze: 10 manevre
    3. Teste funcţionale pulmonare: 50 buletine (interpretare)
    4. Teste funcţionale hepatice: 150 buletine (interpretare)
    5. Teste funcţionale renale: 150 buletine
    6. Buletine hematologice: 150 buletine (interpretare)
    1.4.2. STAGIUL DE A.T.I
    1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
    1. Echilibrul acido-bazic normal şi patologic
    2. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic
    3. Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor electrolitice
    4. Anestezia locală şi generală
    5. Circulaţia extracorporeală
    6. Resuscitarea cardiopulmonară
    7. Circulaţia asistată: balon intraaortic de contrapulsaţii, alte tehnici
    8. Evaluarea şi tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)
    9. Indicaţiile şi tehnica dializei
    1.4.2.2. Baremul activităţilor practice
    1. Intubaţia oro-traheală: 10 (pe manechin) şi 3 pe "viu"
    2. Puncţia venei subclaviculare şi a venei jugulare interne: 20
    3. Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) şi 5 pe "viu"
    4. Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) şi 10 cazuri (dirijarea reechilibrării)
    1.4.3. STAGIUL DE DIABET, BOLI DE NUTRIŢIE ŞI METABOLISM
    1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
    1. Diabet zaharat
    2. Tratamentul cu insulină
    3. Stările hipoglicemie
    4. Obezitatea
    5. Dislipidemiile. Sindromul metabolic
    6. Guta şi alte tulburări ale metabolismului purinic
    7. Hemocromatoza
    8. Porfiriile
    9. Lipodistrofiile
    10. Tulburări în metabolismul hidraţilor de carbon, galactozemie, deficienţă galactokinase şi altele
    11. Tulburări moştenite ale metabolismului acizilor aminaţi
    12. Boli cu depozitare de glicogen şi lisosomală
    13. Hipoglicemiile
    14. Afecţiunile renale în diabetul zaharat
    1.4.3.2. Baremul activităţilor practice
    1. Test de încărcare la glucoza: 30 buletine (interpretare)
    2. Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare)
    3. Reechilibrare acido-bazică: 30 buletine (interpretare) şi 30 de cazuri (dirijare)
    4. Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri
    5. Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri
    6. Tratamentul comei hiperosmolare: 10 cazuri
    1.4.4. STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE
    1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
    1. Hormonii şi acţiunea acestora asupra aparatului cardiovascular
    2. Acţiunile hipofizei anterioare şi ale hipotalamusului. Reglarea neuroendocrină.
    3. Tumorile hipofizare şi hipopituitarismul
    4. Boli ale tiroidei. Hipotiroidia şi hipertiroidia
    5. Boli ale glandelor paratiroide
    6. Hipertensiunea secundară endocrină: boli ale cortexului suprarenal; feocromocitomul
    7. Tulburări testiculare şi ovariene
    8. Sindroame poliglandulare
    9. Sindromul carcinoid
    10. Tulburări în diferenţierea sexuală
    1.4.4.2. Baremul activităţilor practice
    1. Determinări hormonale: 75 buletine (interpretare)
    2. Scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare)
    3. Explorări imagistice ale suprarenalei (echografie, CT): 50 (interpretare)
    1.4.5. STAGIUL DE CARDIOLOGIE INVAZIVĂ
    1.4.5.1. Cardiologie intervenţională (100 ore)
    1. Anatomia coronariană. Fiziologia circulaţiei coronare.
    2. Coronarografia diagnostică: indicaţii, tehnică, complicaţii
    3. Angioplastia coronariană percutană: indicaţii, tehnică, complicaţii
    4. Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST
    5. Tehnici complementare PCI:
    6. Tehnici intervenţionale noi
    7. Metode diagnostice complementare:
    8. Angioplastia renală şi angioplastia carotidiană: tehnică, indicaţii, complicaţii
    9. Arteriografia periferică
    10. Angioplastia arterelor periferice şi viscerale
    1.4.5.2. Electrofiziologie clinică
    1. Elemente de bază ale studiului electrofiziologic
    2. Indicaţiile studiului electrofiziologic
    3. Aprecierea funcţiei nodului sinusal
    4. Diagnosticul electrofiziologic
    5. Tehnici de cartografiere în electrofiziologie
    6. Indicaţiile ablaţiei prin radiofrecvenţă
    7. Tratamentul intervenţional al aritmiilor
    1.4.5.3. Dispozitive implantabile
    1. Indicaţiile stimulării cardiace temporare şi permanente
    2. Bazele fizice şi hemodinamice ale stimulării cardiace artificiale
    3. Stimularea cardiacă temporară
    4. Stimularea cardiacă permanentă
    5. Defibrilatorul implantabil
    6. Terapia de resincronizare cardiacă
    7. Complicaţii şi malfuncţii ale dispozitivelor implantabile
    1.4.5.4. Baremul activităţilor practice
    1. Coronarografii şi ventriculografii - 200 cazuri (A/I)
    2. PCI - 50 cazuri (A)
    3. Implantarea unui cardiostimulator permanent - 30 cazuri (A)
    4. Implantarea unui cardiostimulator temporar - 30 cazuri (A/E)
    5. Studii electrofiziologice - 25 cazuri (A)
    6. Implantarea unui defibrilator - 5 (A)
    7. Arteriografie periferică - 20 cazuri (A)
    8. Programarea de stimulator - 30 cazuri (A/E)
    A = asistat
    I = interpretat
    E = efectuat
    1.4.6. MODULUL DE BIOETICĂ
    1.4.6.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)
    I. Introducere în Bioetică - 2 ore
    1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
    2. Contextul apariţiei bioeticii
    3. Definirea bioeticii
    4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
    5. Teorii şi metode în bioetică
    II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
    1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
    2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
    3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasă, etnie, etc.)
    III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
    1. Valori ale relaţiei medic - pacient
    2. Paternalism versus autonomie
    3. Modele ale relaţiei medic - pacient
    4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
    IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
    1. Consimţământul informat
    2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
    3. Relaţia medic - pacient minor
    4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
    V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
    1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
    2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
    3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
    VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
    1. Libertatea procreaţiei
    2. Dileme etice în avort
    3. Etica reproducerii umane asistate medical
    4. Probleme etice în clonarea reproductivă
    VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
    1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
    2. Probleme etice în stările terminale
    3. Tratamente inutile în practica medicală
    4. Eutanasia şi suicidul asistat
    5. Îngrijirile paliative
    VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
    1. Donarea de organe de la cadavru
    2. Donarea de organe de la persoana vie
    3. Etica alocării de resurse în transplant
    IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
    1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
    2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
    3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
    4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
    5. Terapia genică
    6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
    X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
    1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
    2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
    3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
    4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
    5. Comitetele de etică a cercetării
    6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
    1.4.6.2. TEMATICA SEMINARIILOR
    I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
    II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
    1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
    2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
    3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
    III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
    2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
    3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient
    IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
    2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă
    3. Rolul comitetelor de etică din spitale
    V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
    1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
    2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
    3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
    VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
    1.4.7. STAGIUL DE CARDIOLOGIE
    1.4.7.1. Tematica cursului (178 ore)
    1. Lecţie introductivă - 2 ore
    2. Noţiuni de embriologia şi anatomia aparatului cardiovascular - 4 ore
    3. Fiziologia aparatului cardiovascular - 4 ore
    4. Noţiuni de genetică şi cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare - 4 ore
    5. Locul examenului clinic în cardiologia modernă - 2 ore
    6. Explorarea radiologică (convenţională) a aparatului cardiovascular - 2 ore
    7. Tehnici moderne imagistice (CT, RMN) - 4 ore
    8. Explorarea radionuclidică în cardiologie (PET) - 2 ore
    9. Rolul explorării respiratorii în bolile cardiovasculare - 2 ore
    10. Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare - 2 ore
    11. HTA primară şi secundară - 6 ore
    12. Valvulopatiile mitrale aortice, tricuspidiene, pulmonare - 8 ore
    13. Indicaţiile chirurgicale/intervenţionale în valvulopatii - 2 ore
    14. Proteze valvulare - 2 ore
    15. Cardiopatiile congenitale ale adultului - 2 ore
    16. Patologia cordului operat - 2 ore
    17. Endocardite infecţioase - 4 ore
    18. Aterogeneza - 2 ore
    19. Riscul cardiovascular - 2 ore
    20. Boala cardiacă ischemica dureroasă şi nedureroasă - 12 ore
    - Angina stabilă - 2 ore
    - SCA fără supradenivelare ST - 4 ore
    - IMA cu supradenivelare ST- 4 ore
    - Forme nedureroase de boală coronariană - 2 ore
    21. Tulburările de ritm - 8 ore
    22. Tulburările de conducere - etiopatogenie, diagnostic, tratament, indicaţiile de stimulare temporară şi permanentă - 4 ore
    23. Sincopa şi intoleranţă ortostatică - 2 ore
    24. Moartea subită cardiacă - 2 ore
    25. Patologia miocardului; miocardite şi cardiomiopatii - 6 ore
    26. Patologia pericardului - 4 ore
    27. Tumori cardiace - 2 ore
    28. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă şi secundară; 4 ore
    29. Tromboembolismul pulmonar - 4 ore
    30. Cordul pulmonar cronic - 2 ore
    31. Insuficienţa cardiacă cronică - 6 ore
    32. Insuficienţa cardiacă acută - 2 ore
    33. Socul cardiogen - 2 ore
    34. Determinări cardiovasculare în bolile reumatismale (autoimune, RAA, sarcoidoza, etc.) - 2 ore
    35. Determinări cardiovasculare în bolile endocrine - 2 ore
    36. Patologia cardiovasculară şi bolile hematologice - 2 ore
    37. Sarcina şi bolile cardiovasculare - 2 ore
    38. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore
    39. Patologia cardiovasculară şi bolile neurologice - 4 ore
    40. Afectarea renală şi bolile cardiovasculare - 2 ore
    41. Bolile aortei (anevrismul şi disecţia, aortite) - 4 ore
    42. Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută şi cronică, vasculite) - 4 ore
    43. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută şi cronică, angiodisplazia) - 2 ore
    44. Bolile venelor - 2 ore
    45. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici) - 2 ore
    46. Cordul atletic - 2 ore
    47. Afectarea cardiacă şi afecţiunile psihice - 2 ore
    48. Terapia antiplachetară, antitrombotică, fibrinolitică - 4 ore
    49. Terapia cu betablocante - 2 ore
    50. Terapia cu blocante de calciu - 2 ore
    51. Inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron - 2 ore
    52. Terapia inotrop pozitivă - 2 ore
    53. Terapia antiaritmică - 2 ore
    54. Diureticele - 2 ore
    55. Terapia hipolipemiantă - 2 ore
    56. Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenţii chirurgicale necardiace - 2 ore
    57. Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară - 2 ore
    58. Utilizarea computerului în cardiologie - 2 ore
    59. Analiza cost-eficienţă în cardiologie - 2 ore
    * ÎN PARALEL CU CURSUL SE VOR DESFĂŞURA: (MODUL EKG, MODUL DE RESUSCITARE, MODUL DE CERCETARE)
    A. Modulul de electrocardiografie (prelegeri şi aplicaţii practice) - 1 lună
    Tematică:
    Electrocardiografie clinică (4 săptămâni) - 20 ore
    1. Instrumentele diagnosticului electrocardiografic. Normal şi anormal în electrocardiogramă. Variantele electrocardiogramei normale.
    2. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul şi managementul sindroamelor coronariene acute.
    3. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul şi managementul infarctului miocardic acut
    4. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul şi managementul tahicardiilor cu QRS îngust.
    5. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul şi managementul tahicardiilor cu QRS larg
    6. Medicamentele şi electrocardiograma
    7. Bradiaritmii
    8. Diagnosticul şi semnificaţia tulburărilor de conducere intraventriculare.
    9. Valoarea electrocardiogramei în stabilirea riscului cardiovascular
    10. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul şi aprecierea prognosticului diselectrolitemiilor.
    11. Interpretarea electrocardiogramei la un pacient purtător de dispozitiv implantabil.
    12. Electrocardiograma în patologia cardiovasculară generală
    13. Metode moderne de electrocardiologie noninvazivă.
    B. Modulul de resuscitarea cardiopulmonară şi cerebrală (2 săptămâni)
    I. Tematică - Curs - 15 ore
    1. Introducere. Importanţa pregătirii în resuscitare cardiopulmonară şi cerebrală
    2. Suportul vital de bază (SVB).
    3. Suportul vital avansat (SVA)
    4. Resuscitarea în condiţii speciale
    5. Sindromul postresuscitare
    6. Aspectele etice ale resuscitării
    7. Organizarea echipei de resuscitare
    II. Exerciţii practice (12 ore)
    1. Însuşirea tehnicilor de SVB şi SVA
    2. Scenarii practice
    III. Examen
    C. Modul de cercetare (1 săptămână)
    Tematică
    INTRODUCERE ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ MEDICALĂ (20 ore)
    - Medicina bazată pe dovezi - introducerea unui concept.
    - Noţiuni de epidemiologie generală.
    - Noţiuni de bază de statistică medicală. Strategia de eşantionare. Noţiunea de hazard.
    - Interpretarea critică a studiilor clinice.
    - Conceperea şi redactarea unui articol ştiinţific - ghid practic.
    - Cum să faci o prezentare ştiinţifică medicală.
    1.4.7.2. Baremul activităţilor practice
    1. Activitatea de asistenţă a bolnavilor cu responsabilitate directă: zilnic
    2. Program de consultaţii în ambulatoriu: 2 luni/an
    3. Activitate de contravizită: 3 zile/săptămână
    4. Gărzi 2/lună
    5. Demonstraţii clinice: săptămânal
    6. Conferinţa de cateterism: săptămânal
    7. Referat informativ: 10 pt. fiecare rezident
    8. Conferinţa anatomo-clinică: lunar
    9. Demonstraţii de ECG, ECO, Rx.: zilnic
    10. Exerciţii de prezentări de cazuri: săptămânal
    11. Însuşire de tehnici:
    - ECG - 1000 (I/E)
    - Holter ECG - 200 (I/E)
    - test de efort - 300 (I/E)
    - scintigrafie miocardică - 20 (A/I)
    - conversia electrică: 200A/100P
    13. Teste grilă la începutul şi sfârşitul capitolelor mari.
    1.4.8. STAGIUL DE CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ RECUPERARE
    1.4.8.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
    1. Factorii de risc cardio-vasculari clasici
    2. Factorii de risc în curs de evaluare
    3. Riscul global sau absolut
    4. Metode noninvazive de evaluare a aterosclerozei subclinice
    5. Profilaxia primară a bolilor cardio-vasculare
    6. Profilaxia secundară a bolilor cardio-vasculare
    7. Reabilitarea după sindroamele coronariene acute
    8. Reabilitarea în insuficienţa cardiacă
    9. Principii generale de reabilitare a bolnavului după operaţiile pe cord deschis
    1.4.8.2. Baremul activităţilor practice
    1. Însuşirea diverselor protocoale pentru testul de efort
    2. Stratificarea riscului cardio-vascular la bolnavii hipertensivi, coronarieni, diabetici, etc.
    3. Alcătuirea unui program de antrenament fizic în funcţie de grupa de risc.
    4. Alcătuirea unui program educaţional.
    1.4.9. MODULUL DE ECOCARDIOGRAFIE ŞI ECOGRAFIE VASCULARĂ
    1.4.9.1. Tematică (100 ore)
    2. Principiile fizicii ultrasunetelor şi a efectului Doppler
    3. Tehnica examenului ecocardiografic în modul M şi bidimensional; aparatura ecocardiografică
    4. Tehnica examenului Doppler spectral şi color
    5. Examenul ecocardiografic normal
    6. Date hemodinamice obţinute prin ecocardiografie şi Doppler
    7. Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale
    8. Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice
    9. Evaluarea ecografică a valvei tricuspide
    10. Evaluarea ecografică a protezelor valvulare
    11. Ecocardiografia şi examenul Doppler în bolile miocardului
    12. Ecocardiografia şi examenul Doppler în bolile pericardului
    13. Evaluarea ecocardiografică şi examenul Doppler în cardiopatia ischemică
    14. Evaluarea ecografică a funcţiei ventriculului stâng
    15. Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace
    16. Evaluarea ecografică în bolile aortei
    17. Ecografia şi examenul Doppler în bolile cardiace congenitale necianogene şi cianogene
    18. Ecografia arterelor membrelor inferioare; indicaţii, interpretare.
    19. Ecografia venelor periferice; indicaţii, interpretare.
    20. Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicaţii, contraindicaţii, complicaţii. Planurile de secţiune în ETE. Modalităţi de examinare.
    21. Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalităţi de stres, protocoale, indicaţii, contraindicaţii, reacţii adverse, precauţii.
    22. Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenţi de contrast, indicaţii, precauţii.
    23. Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.
    24. Doppler-ul tisular: tehnică, utilitate clinică.
    1.4.9.2. Barem manevre
    - Ecocardiografii şi examene Doppler - 350 cazuri (I/E)
    - Ecografii transesofagiene - 30 cazuri (A)
    CARDIOLOGIE
    6 ANI
        A. Trunchi comun
         
      ▪ MEDICINA INTERNĂ INCLUSIV 3 LUNI AMBULATORIU (I.1)- 18 LUNI
      ▪ A.T.I (I.2)- 2 LUNI
      ▪ DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (I.3)- 2 LUNI
      ▪ ENDOCRINOLOGIE (I.4)- 2 LUNI

        B. Cardiologie
         
      ▪ CARDIOLOGIE CLINICĂ ŞI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.5)- 18 LUNI
      ▪ TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (TIC) (I.6)- 6 LUNI
      ▪ ECOCARDIOGRAFIE (I.7)- 6 LUNI
      ▪ CARDIOLOGIE INVAZIVĂ (I.8)- 6 LUNI
      ▪ CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ (I.9)- 3 LUNI
      ▪ CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ŞI RECUPERARE CARDIOVASCULARĂ (I.10)- 3 LUNI
      ▪ STAGII OPŢIONALE DE APROFUNDARE (I.11)- 5 ½ LUNI
      ▪ BIOETICĂ (I.12)- ½ LUNĂ
                                   
      ANUL IANUL IIANUL IIIANUL IVANUL VANUL VI
      I.5I.1I.1I.2I.3I.4I.5I.5I.6I.7I.8I.9I.10I.11I.12

    N. B. Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobândirea abilităţilor generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS.
    MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
    CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
    CHIRURGIE CARDIACĂ ŞI A VASELOR MARI
    1.1. Definiţie
    Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul şi tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecţiuni congenitale, afecţiuni câştigate, afecţiuni ale vascularizaţiei cordului, anevrisme, disecţii sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor şi limfaticelor).
    1.2. Durata: 7 ani
    Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
    Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
    1 credit = 25 ore de instruire
    Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
    La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
    Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
    Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
    1.3. Structura stagiilor
    1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, fixarea planului de activitate şi alegerea îndrumătorului.
    1.3.2. Stagiul de chirurgie generală 1 an
    1.3.3. Stagiul de ortopedie - traumatologie 3 luni
    1.3.4. Stagiul de chirurgie toracică 6 luni
    1.3.5. A.T.I cardiovasculară 6 luni
    1.3.6. EKG-ECO-DOPLLER standard - esofagian 3 luni
    1.3.7. Imagistică vase+cateterism - angiografie 3 luni
    1.3.8. By pass-ul cardiopulmonar 2 'bd luni
    1.3.9. Stagiul de chirurgie vasculară 1 an
    1.3.10. Stagiul de chirurgie cardiacă 3 ani
    1.3.11. Stagiul de bioetică 2 săptămâni
    TOTAL 7 ani
    STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ - 1 an
    TEMATICA lecţiilor conferinţă (200 ore)
    1. Traumatismele toraco-abdominale.
    2. Cancerul esogastric.
    3. Hernia diafragmatică retroxifoidiană.
    4. Fistulele bilio-bronşice.
    5. Abcesul subfrenic.
    6. Traumatismele abdominale.
    7. Herniile hiatale.
    8. Sindromul Chilaiditi.
    9. Achalazia cardiei.
    10. Cancerul gastric.
    11. Stenozele esofagului (esofagita peptică).
    12. Ulcerul esofagian, diverticuli esofagieni, fistule esofagiene.
    13. Tumorile esofagului (benigne - maligne).
    14. Traumatismele esofagului, corpi străini intra-esofagieni.
    Urgenţele chirurgicale abdominale:
    15. Peritonitele.
    16. Ocluziile intestinale.
    17. Hemoragia digestivă superioară.
    18. Infarctul entero-mezenteric.
    19. Pancreatita acută.
    20. Colecistita acută.
    21. Apendicita acută.
    22. Hernia inghinală şi femurală strangulată.
    23. Torsiunea de organ.
    24. Hemoperitoneul.
    25. Şocul hemoragic.
    BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE:
    1. Gastrostomia. - 5
    2. Splenectomia. - 2
    3. Sutura hepatică. - 5
    4. Sutura gastrică. - 5
    5. Colecistostomia. - 5
    6. Enterografia. - 5
    7. Enterectomia segmentară. - 5
    8. Colorafia. - 5
    9. Colostomia. - 5
    STAGIUL DE ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE - 3 luni
    TEMATICA LECŢIILOR CONFERINŢĂ: (50 ore)
    1. Politraumatismele - şocul traumatic.
    2. Traumatismele părţilor moi ale membrelor.
    3. Fracturile oaselor membrelor superioare.
    4. Fracturile oaselor membrelor inferioare.
    5. Traumatismele articulare ale membrelor superioare şi inferioare.
    6. Fracturi deschise ale membrelor - particularităţi - tratament.
    7. Traumatismele bazinului.
    8. Traumatismele coloanei vertebrale.
    BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE:
    1. Tratamentul ortopedic al fracturilor. - 10
    2. Tratamentul ortopedic al luxaţiilor. - 10
    3. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise. - 3
    4. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise. - 3
    5. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare. - 3
    6. Tratamentul complex al traumatismelor coloanei vertebrale şi bazinului. - 2
    7. Tratamentul complex al supuraţiilor membrelor. - 2
    8. Amputaţii tipice, atipice ale membrelor superioare. - 2
    9. Amputaţii tipice, atipice ale membrelor inferioare. - 2
    STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ - 6 luni
    Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)
    1. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavităţii pleurale şi diafragmei.
    2. Anatomia chirurgicală a mediastinului.
    3. Anatomia chirurgicală a plămânilor.
    4. Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin şi plămân.
    5. Şocul.
    6. Tromboembolia pulmonară.
    7. Hemoptizia.
    8. Metode de investigaţie în patologia toraco-mediastino-pulmonară.
    9. Tumorile peretelui toracic şi malformaţiile acestuia.
    10. Traumatismele toracice.
    11. Pleureziile purulente specifice şi nespecifice.
    12. Supuraţiile pulmonare.
    13. Hemotoraxul, chilotoraxul.
    14. Tuberculoza pulmonară.
    15. Tumorile pleurale primitive şi secundare.
    16. Tumorile pulmonare benigne.
    17. Tumorile pulmonare maligne.
    18. Tumorile mediastinale.
    19. Chistul hidatic pulmonar.
    20. Chirurgia de graniţă toraco-abdominală.
    21. Mediastinitele.
    BAREMUL ACTIVITĂŢII PRACTICE:
    1. Pleurotomie minimă - 15
    2. Pleurotomie cu rezecţie de coastă - 5
    3. Pleuroscopia - 1
    4. Mediastinoscopia - 1
    5. Traheostomia - 3
    6. Toracotomia axilară - 15
    7. Toracotomia antero-laterală - 5
    8. Toracotomia postero-laterală - 10
    9. Toracofreno-laparotomia - 5
    10. Sternotomia - 5
    11. Rezecţia pulmonară atipică - 2
    12. Rezecţia costală - 5
    13. Suturi parenchim pulmonar - 15
    14. Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar - 2
    15. Procedee de drenaj toracic - 5
    16. Simpatectomia toracică - 3
    STAGIUL A.T.I. CARDIOVASCULAR - 6 luni
    Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)
    1. Principii generale, organizare şi tratament în terapia intensivă.
    2. Monitorizarea bolnavului cardiac (EKG, presiune arterială sângerândă/nesângerândă, presiune venoasă centrală, presiune arteră pulmonară, presiune arterială sângerândă, ECO - transesofagian, pulsoximetria, temperatură, diureză, etc.).
    3. Hemodinamica postoperatorie:
    - evaluarea statusului hemodinamic
    - monitorizarea hemodinamică de bază
    - debitul cardiac
    - sindromul de debit cardiac scăzut - tratament
    - insuficienţa ventriculară dreaptă - tratament
    - ischemia miocardică postoperatorie: diagnostic - tratament
    - hipertensiunea postoperatorie - tratament
    - hipotensiunea postoperatorie: cauze - tratament
    - sindromul miocardic hiperdinamic
    - hemodinamica postoperatorie a transplantului cardiac - tratament complicaţii postoperatorii
    4. Ventilaţia artificială: indicaţii - evaluarea funcţiei respiratorii, supravegherea, criterii pentru extubaţie, indicaţiile prelungirii ventilaţiei asistate, cauzele insuficienţei respiratorii după chirurgia cardiacă.
    Alegerea tipului de ventilaţie, disfuncţia diafragmatică - edemul pulmonar acut non-cardiac, traheostomia - urmărirea post extubaţie.
    5. Hemoragia şi tamponada cardiacă postoperatorie.
    Evaluarea preoperatorie, testele de laborator, coagulograma - factori predispozanţi (boli concomitente, efectele by pass-ului cardiopulmonar, Heparina, Protamina, mecanismele coagulării, coagularea intravasculară diseminată).
    Tratamentul: consideraţii chirurgicale - tratament medical cu sânge, substituenţi.
    Complicaţiile hemoragiei: tamponada pericardică, infecţia, complicaţiile transfuziei.
    6. Aritmiile
    Diagnosticul electrocardiografic al aritmiilor - EKG de bază, cauzele aritmiilor perioperator, cardiostimulare temporară (urmărirea EKG, medicaţia antiaritmică).
    Clasificarea electrofiziologică a medicaţiei antiaritmice (V categorii) intoxicaţia digitalică, aritmia supraventriculară - tahiaritmia sinusală, tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia atrială ectopică, fibrilaţia atrială, flutterul atrial, bradicardia sinusală.
    Aritmia ventriculară: contracţia ventriculară prematură, tahicardia ventriculară, fibrilaţia ventriculară, defibrilarea, cardioconversia.
    7. Suportul nutriţional (energetic - caloric) după chirurgia cardiovasculară:
    - indicaţii.
    - mod de administrare.
    - evaluare - complicaţii potenţiale.
    - necesităţile nutriţionale.
    - consideraţii nutriţionale în insuficienţa multiorganică (renală, hepatică, pulmonară).
    - nutriţia enterală - indicaţii, formele de administrare, complicaţii.
    - nutriţia parenterală - indicaţii, mod de administrare, complicaţii.
    - monitorizarea metabolică şi terapeutică.
    8. Suferinţa multiorganică şi sistemică
    - disfuncţii neurologice.
    - disfuncţii gastrointestinale.
    - disfuncţii renale:
    - azotemia prerenală
    - necroza tubulară acută
    - glomerulonefrita acută
    - nefrita interstiţială acută
    - uropatia obstructivă
    - profilaxie - tratament.
    9. Anestezia în chirurgia cardiovasculară
    - monitorizarea.
    - protecţia miocardului - rolul anestezistului.
    - agenţi anestezici.
    - vasodilatatoare.
    - metode de anestezie.
    BAREMUL ACTIVITĂŢII PRACTICE:
    1. Sondaj vezical - 25
    2. Cateter subclavie - 25
    3. Descoperire arteră radială, arteră cubitală pentru presiune sângerândă - 10
    4. Traheostomia - 5
    5. Intubaţia orotraheală - 10
    6. Puncţie - drenaj toracic - 5
    7. Puncţie - drenaj tamponadă cardiacă - 5
    8. Defibrilare externă - 5
    9. Resuscitare cardiorespiratorie - 5
    10. Sonda de aspiraţie nasogastrică - 10
    STAGIUL EKG - ECO DOPPLER CARDIOVASCULAR ŞI VENOS
    3 luni
    TEMATICA CURSURILOR ŞI BAREMUL ACTIVITĂŢII PRACTICE
    (3 LUNI CARDIOLOGIE)
    STRUCTURA STAGIILOR
    DATE GENERALE
    (2 săptămâni): Aterogeneza
    Alte etiologii ale arteriopatiilor
    Moartea subită
    Resuscitarea cardiovasculară
    Tratamentul cu "pacemakeri" etc.
    - Electrocardiograma (1 lună)
    - Teste de efort (2 săptămâni)
    - Eco - Doppler vascular (1 lună)
    TEMATICA CURSURILOR DE ELECTROCARDIOGRAFIE (30 ore)
    - Anatomia şi irigaţia ţesutului de conducere.
    - Date de electrofiziologie.
    - Electrocardiograma normală.
    - Vectocardiograma normală.
    - Hipertrofii atriale.
    - Hipertrofii ventriculare.
    - Blocuri de ramură.
    - Ischemie, leziune, necroză.
    - Tulburări de ritm.
    - Tulburări de conducere.
    - Sindromul de preexcitaţie W.P.W.
    - Modificări ECG în valvulopatii.
    - Modificări ECG în boli congenitale.
    - Modificări ECG în cardiopatia ischemică.
    TESTE DE EFORT
    - Fiziologia efortului.
    - Modalităţi de testare.
    - Teste de efort fizic.
    - Teste de efort farmacologic.
    ECO - DOPPLER - 20 ore
    - Fizica ultrasunetelor.
    - Fenomenul Doppler.
    - Examenul ECO bidimensional.
    - ECO - Doppler spectral şi color.
    - Ecocardiografia - Doppler.
    - Examenul ECO - Doppler arterial normal.
    - Examenul ECO - Doppler venos normal.
    - Examenul Duplex.
    - Examenul ECO - Doppler în arteriopatii periferice.
    - Examenul ECO în stenoza arterelor de la baza gâtului.
    - Examenul ECO - Doppler în venopatii.
    - Limitele examenului Doppler.
    - Date privind R.M.N. în investigarea vaselor periferice.
    STAGIUL DE CATETERISM ŞI ANGIOGRAFIE - 3 luni
    Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
    1. Istoricul investigaţiilor invazive hemodinamice şi imagistice şi al cardiologiei intervenţionale.
    Principiile generale ale examenului hemodinamic şi angiografic.
    Aportul investigaţiei hemodinamice şi angiografice în perfectarea tratamentului chirurgical. Locul tratamentului prin cateterism faţă de rezultatele medicale şi chirurgicale.
    2. Noţiuni din practica de cateterism:
    - structura unei săli de cateterism şi angiografie.
    - principiul cinematografiei, imagistica digitalică şi substracţia, stocarea imaginii radiologice.
    - sondele de cateterism.
    - tehnica Seldinger.
    - tehnica oximetriei sangvine, a consumului de oxigen şi al măsurătorii de presiune intravasculară.
    3. Principii de hemodinamică:
    - presiuni intracavitare, valori absolute, curbe de presiuni normale şi patologice.
    - debite sangvine pulmonare, aortice şi de shunt.
    - rezistenţe vasculare, calcul, valori normale şi patologice.
    4. Principii de angiocardiografie (cu exemple):
    - anatomia angiografică a cordului şi marilor vase.
    - tehnica de injectare.
    - aspecte normale şi patologice.
    - ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracţiei de ejecţie şi studiul kineticei segmentare.
    5. Principii de angiografie (cu exemple):
    - aortografia toraco-abdominală.
    - angiopneumografia.
    - coronarografia.
    - arteriografia membrelor inferioare şi superioare.
    - arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă şi a trunchiului celiac.
    - arteriografia mezenterică superioară şi inferioară.
    - arteriografia vertebro-carotidiană.
    - arteriografia bronşică.
    6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicaţii clinice):
    - hipertensiune de debit.
    - hipertensiune de rezistenţă.
    - hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut.
    - hipertensiunea venoasă pulmonară.
    - hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctaţie de aortă.
    7. Sindromul hemodinamic şi aspectul angiografic în barajul diastolic şi sistolic:
    - pericardita, fibroelastoza, dilatare ventriculară.
    - stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctaţia de aortă.
    8. Sindromul hemodinamic şi aspectul angiografic în scurtcircuit şi regurgitare valvulară:
    - comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng - atriu drept, canal atrioventricular comun (forma completă şi incompletă), sinus Valsalva rupt în atriul drept.
    - comunicare interventriculară, sinus Valsalva rupt în ventricul.
    - canalul arterial, fereastra aorto-pulmonară.
    - fistula arteriovenoasă.
    - insuficienţa valvulară mitrală, tricuspidiană, aortică, pulmonară.
    9. Investigaţia invazivă în cardiopatia ischemică:
    - indicaţiile coronarografiei.
    - aspectul anatomo-angiografic al patului coronarian.
    - poziţiile radiologice.
    - gradarea şi tipologia stenozelor coronariene.
    - indicaţia operatorie şi de angioplastie în raport cu aspectul angiografic.
    - valoarea ventriculografiei stângi în aprecierea performanţei cardiace.
    10. Investigaţia invazivă în sindromul de ischemie periferică.
    11. Investigaţia invazivă în sindroamele de insuficienţă sau tromboză venoasă.
    12. Principalele tehnici terapeutice ale cardiologiei intervenţionale:
    - Angioplastia
    - Valvuloplastia
    - Embolizarea arterială
    - Extragerea de corpi străini din circulaţia sangvină
    - Septostomia atrială
    - Închiderea defectelor septale
    - Închiderea canalului arterial
    - Filtrul cav.
    13. Investigaţii computer - tomograf cardiovasculare.
    BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE
    1. Puncţia Seldinger arterială şi venoasă femurală - 20
    2. Puncţia Seldinger arterială şi venoasă axilară - 5
    3. Puncţia Seldinger arterială şi venoasă brahială - 5
    4. Cateterismul cordului drept - 10
    5. Cateterismul cordului stâng - 10
    6. Arteriografia membrelor inferioare - 20
    7. Puncţie translombară - 5
    8. Arteriografie celiaco-mezenterică - 5
    9. Arteriografie cerebrală - 2
    10. Coronarografie - 10
    STAGIUL DE CIRCULAŢIE EXTRACORPOREALĂ - 2 'bd luni
    (BY PASS CARDIOPULMONAR)
    Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore):
    1. Fiziologia şi fiziopatologia circulaţiei extracorporale.
    2. Maşina cord pulmonar artificial.
    3. Oxigenatoare:
    - cu bule
    - cu membrane
    Caracteristici - performanţe:
    - hemodinamice
    - schimburi gazoase
    - volumul "primingului"
    - hemoliza, leziuni plachetare, etc.
    4. Pregătirea pentru CEC.
    Conducerea CEC:
    ● canulari arteriale, venoase
    By pass-ul standard:
    - Heparina şi Protamina
    - Parametrii CEC:
    - debitul sangvin
    - gazele în arteră şi echilibrul acido-bazic
    - Hematocritul
    - Potasiul
    - Debitul urinar
    ● CEC în flux continuu
    ● CEC în flux pulsatil
    ● CEC la adulţi
    ● CEC la nou-născuţi şi copii
    ● Intrarea în by pass
    ● Ieşirea din by pass
    ● Incidente şi complicaţii ale by pass-ului cardiopulmonar
    5. CEC în chirurgia aortică.
    6. CEC în normotermie, hipotermie moderată, hipotermie profundă.
    7. Protecţia miocardului în timpul CEC:
    - metabolismul cardiac
    - restabilirea funcţiei miocardice după ischemie
    - perfuzia coronară
    - inducerea fibrilaţiei ventriculare
    - hipotermia
    - stopul ischemic
    - embolismul coronarian
    Stimulente cardiace:
    - izoprenalina
    - adrenalina
    - calciu
    - glucoză - insulină - potasiu
    - glucagon
    Droguri antiaritmice:
    - potasiu
    - lidocaina - xilocaina
    - agenţi blocanţi beta - adrenergici (Oxprenolol = Trasicor)
    - Digoxin
    Droguri ce influenţează fluxul coronar:
    - vasopresoare injectabile
    - metaraminol
    - phenylephrine
    - adrenalina, etc.
    - cardioplegia rece
    - cardioplegia cu sânge cald
    - cardioplegia retrogradă (sinusul coronar).
    BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE:
    1. Conducerea CEC - 5
    MODUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
    TEMATICĂ CURS (20 ore)
    I. Introducere în Bioetică - 2 ore
    1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
    2. Contextul apariţiei bioeticii.
    3. Definirea bioeticii.
    4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
    5. Teorii şi metode în bioetică.
    II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
    1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
    2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
    3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasă, etnie, etc.).
    III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
    1. Valori ale relaţiei medic - pacient.
    2. Paternalism versus autonomie.
    3. Modele ale relaţiei medic - pacient.
    4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
    IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
    1. Consimţământul informat.
    2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient.
    3. Relaţia medic - pacient minor.
    4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient.
    V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
    1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
    2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
    3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
    VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
    1. Libertatea procreaţiei.
    2. Dileme etice în avort.
    3. Etica reproducerii umane asistate medical.
    4. Probleme etice în clonarea reproductivă.
    VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
    1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
    2. Probleme etice în stările terminale.
    3. Tratamente inutile în practica medicală.
    4. Eutanasia şi suicidul asistat.
    5. Îngrijirile paliative.
    VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
    1. Donarea de organe de la cadavru.
    2. Donarea de organe de la persoana vie.
    3. Etica alocării de resurse în transplant.
    IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
    1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
    2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
    3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
    4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
    5. Terapia genică.
    6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
    X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
    1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
    2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
    3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
    4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
    5. Comitetele de etică a cercetării.
    6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
    TEMATICA SEMINARIILOR
    I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
    II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
    1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
    2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
    3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
    III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
    2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
    3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient.
    IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
    2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.
    3. Rolul comitetelor de etică din spitale.
    V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
    1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
    2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
    3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.
    VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
    STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ - 3 ani
    Tematica lecţiilor conferinţă (600 ore):
    1. Istoricul chirurgiei cardiace (cu accent pe dezvoltarea ei în România; aspecte istorice ale înlocuirii valvulare în România).
    2. Mediastinul - anatomie chirurgicală (căi de acces).
    3. Anatomia descriptivă şi topografică a pericardului, cordului şi marilor vase (căi de acces).
    4. Vascularizaţia şi inervaţia cordului - variante anatomice ale vascularizaţiei.
    5. Sistemul excito-conductor al cordului.
    6. Principii de organizare ale blocului operator. Etapele circuitului clinic al bolnavului cardiac în serviciul de chirurgie cardiacă.
    7. Evaluarea preoperatorie a bolnavului cardiac.
    8. Pregătirea preoperatorie a bolnavului cardiac.
    9. Monitorizarea bolnavului cardiac, chirurgical.
    10. Hemodinamica postoperatorie.
    11. Aritmiile postoperatorii. Cauze, tratament.
    12. Alimentaţia bolnavului cardiac operat:
    - evaluarea status-ului nutriţional
    - evaluare clinică
    - markeri biochimici
    - aspecte ale catabolismului (catecolamine, glucocorticoizi) şi ale anabolismului (insulină şi hormonii de creştere)
    13. Infecţia în chirurgia cardiacă - mediastinita postoperatorie.
    14. Sindromul de debit cardiac scăzut. Fiziopatologie şi tratament.
    15. Oprirea cardiacă:
    - etiologie
    - fiziopatologie
    - metode de resuscitare
    - indicaţii de resuscitare, etc.
    16. Insuficienţa renală acută postoperatorie (etiologie - fiziopatologie, tratament).
    17. Edemul pulmonar acut în perioada perioperatorie.
    18. Stopul respirator:
    - cauze
    - fiziopatologie
    - metode de resuscitare respiratorie artificială, etc.
    19. Hipertensiunea pulmonară - evaluare, mijloace terapeutice.
    20. Hemoragia - şocul hemoragic, hemostaza.
    21. Tulburări ale echilibrului fluido-coagulant în perioada perioperatorie:
    - cauze
    - fiziopatologie
    - diagnostic
    - mijloace terapeutice
    22. Cardio-stimularea artificială - metode, indicaţii, tipuri de cardio-stimulatoare.
    23. Insuficienţa cardiacă stângă:
    - definiţie
    - semne clinice şi paraclinice
    - tratament
    - complicaţii
    24. Insuficienţa cardiacă dreaptă:
    - diagnostic
    - fiziopatologie
    - etiologie
    - semne clinice şi paraclinice
    - tratament
    - complicaţii
    25. Valvulopatii mitrale:
    - definiţie
    - fiziopatologie
    - cauze
    - semne clinice şi paraclinice
    - tratament
    - complicaţii
    26. Chirurgia valvei mitrale:
    - comisurotomie
    - valvuloplastie
    - anuloplastie
    - înlocuire
    27. Valvulopatii aortice:
    - definiţie
    - fiziopatologie
    - etiologie
    - semne clinice şi paraclinice
    - tratament
    28. Chirurgia valvei aortice:
    - valvulotomie
    - înlocuire valvulară
    - chirurgia stenozelor subvalvulare
    - cardiomiopatia obstructivă, etc.
    29. Valvulopatiile tricuspidiene:
    - definiţie şi mecanisme
    - fiziopatologie
    - etiologie
    - semne clinice şi paraclinice
    - tratament
    30. Chirurgia valvei tricuspide:
    - anuloplastie
    - comisurotomie
    - înlocuire valvulară tricuspidiană
    31. Protezele mecanice valvulare cardiace:
    - istoric
    - tipuri de proteze: cu disc, cu bilă, etc.
    - aspecte hemodinamice ale diferitelor tipuri de proteze - indicaţii, urmărire postoperatorie, fiabilitate
    32. Bioproteze valvulare cardiace:
    - istoric
    - tipuri de bioproteze
    - aspecte hemodinamice - indicaţii, urmărire postoperatorie, fiabilitate
    33. Disfuncţii de proteze valvulare cardiace:
    - etiologie
    - fiziopatologie
    - metode de diagnostic
    - tratament medico-chirurgical
    34. Conducte valvulare - indicaţii. Înlocuiri multivalvulare.
    35. Endocardite:
    - etiologie
    - fiziopatologie
    - forme clinice
    - aspecte terapeutice
    36. Chirurgia arterelor coronare:
    - indicaţii pentru intervenţie chirurgicală
    - tactica şi strategia chirurgicală
    - tehnici chirurgicale
    - complicaţii, rezultate
    - reintervenţii
    37. Anevrismul de ventricul stâng - diagnostic şi tratament.
    38. Defectul septal ventricular post infarct:
    - indicaţii chirurgicale
    - strategie chirurgicală
    - anatomie chirurgicală
    - tehnici chirurgicale
    - rezultate
    39. Embolii pulmonare.
    40. Canalul arterial permeabil:
    - indicaţii chirurgicale
    - strategie chirurgicală
    - anatomia chirurgicală
    - tehnici chirurgicale
    - rezultate
    41. Coarctaţia de aortă:
    - indicaţii pentru angioplastie
    - indicaţii chirurgicale
    - strategie anatomo-chirurgicală
    - tehnici chirurgicale
    42. Shunturi pulmonaro-sistemice.
    43. Stenoza valvulară pulmonară:
    - valvuloplastie
    - valvulotomie
    44. Defectul septal atrial:
    - diagnostic
    - clasificare
    - indicaţii chirurgicale
    - tehnici chirurgicale
    45. Canalul atrio-ventricular complet:
    - diagnostic
    - indicaţie chirurgicală
    - strategie anatomo-chirurgicală
    - tehnici chirurgicale
    46. Drenajul venos pulmonar aberant:
    - diagnostic
    - indicaţii chirurgicale
    - tehnici chirurgicale
    47. Defectul septal ventricular:
    - diagnostic
    - clasificare
    - anatomie topografică
    - indicaţie chirurgicală
    - strategie anatomo-chirurgicală
    - tehnici chirurgicale
    48. Complexul Fallot:
    - diagnostic
    - clasificare
    - indicaţii chirurgicale
    - strategie anatomo-chirurgicală
    - tehnici chirurgicale
    49. Transpoziţia de mari vase:
    - diagnostic
    - clasificare
    - indicaţii chirurgicale
    - strategie anatomo-chirurgicală
    - tehnici chirurgicale
    - rezultate
    50. Disecţia de aortă:
    - diagnostic
    - fiziopatologie
    - clasificare
    - tratament
    51. Traumatismele cardiace:
    - diagnostic
    - cauze
    - fiziopatologie
    - clasificare
    - tratament
    52. Traumatismele marilor vase, intratoracice:
    - diagnostic
    - cauze
    - fiziopatologie
    - tratament
    53. Pericardite:
    - etiologie
    - diagnostic
    - indicaţii chirurgicale
    54. Tamponada cardiacă:
    - etiologie
    - diagnostic
    - tratament
    55. Tratamentul chirurgical al tulburărilor de ritm cardiac:
    - indicaţii
    - tehnici, rezultate
    56. Anevrismele aortei toracice:
    - etiologie
    - diagnostic
    - indicaţii chirurgicale
    - tehnici chirurgicale
    57. Transpoziţia de mari vase corectate:
    - leziuni asociate
    - diagnostic
    - indicaţii chirurgicale
    58. Boli congenitale cianotice la adult:
    - diagnostic
    - etiologie
    - indicaţii şi contraindicaţii chirurgicale
    59. Cardiomiopatii:
    - etiopatogenie
    - diagnostic
    - indicaţii chirurgicale
    60. Asistarea mecanică a circulaţiei:
    a) asistarea stângă exclusivă:
    - balonul de contrapulsaţie aortică
    - hemopompa
    b) asistare dreaptă exclusivă (pompa Biomedicus)
    c) - asistare dreapta - dreapta, stânga - stânga, bivalvulară
    - asistarea cu ventricul artificial (Jarvik, Symbion, Thoratec)
    d) cordul artificial
    61. Transplantul cardiac
    62. Transplantul cord - pulmon
    BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE
    1. Canal arterial permeabil - 5
    2. Defect septal interatrial - 5
    3. Defect septal interventricular - 5
    4. Protezare valvulară mitrală - 5
    5. Protezare valvulară aortică - 5
    6. Protezare valvulară tricuspidiană - 1
    7. By pass aortocoronarian - 5
    8. Anevrism de aortă ascendentă - 2
    9. Protezare bivalvulară - 2
    10. Coarctaţie de aortă - 2
    STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ - 1 an
    Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore):
    1. Istoricul chirurgiei vasculare.
    2. Embriologia sistemului vascular (arterial, venos, limfatic).
    3. Noţiuni de anatomie descriptivă vasculară:
    - sistemul aortic superior
    - sistemul aortic inferior
    - sistemul cav superior
    - sistemul cav inferior
    - sistemul limfatic
    - vascularizaţia cardio-pulmonară
    - vascularizaţia viscerală
    4. Sistemul nervos vegetativ.
    5. Noţiuni de fiziologie ale sistemului arterial venos şi limfatic:
    a) Fiziologia microcirculaţiei:
    > anatomia funcţională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arteriovenoase).
    > rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculaţiei.
    > schimburile la nivelul microcirculaţiei (difuziunea, filtrarea, osmoza, etc.).
    > dinamica schimburilor lichidiene interstiţiale (edemele).
    > reglarea fluxului sangvin şi microcirculaţiei (nervoasă, metabolică, umorală, etc.).
    > autoreglarea.
    b) Fiziopatologia microcirculaţiei:
    - microcirculaţia în:
    - diabetul zaharat
    - nefropatii
    - afecţiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord, etc.
    - coagularea intravasculară diseminată
    - microcirculaţia în transplantul cardiac şi în fenomenele de rejet
    c) Fiziologia circulaţiei arteriale:
    - anatomia funcţională a arterelor
    - presiunea arterială
    - presiunea pulsului
    - reglarea presiunii arteriale
    d) Fiziologia circulaţiei venoase:
    - anatomia funcţională a sistemului nervos
    - parametrii hemodinamici ai circulaţiei venoase (volum sangvin - debit, presiunea venoasă, viteza de circulaţie, etc.)
    - capacitatea venoasă
    - funcţia de rezervor sangvin a sistemului nervos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat)
    - sistemul nervos şi debitul cardiac
    e) Fiziologia sistemului limfatic:
    - anatomia funcţională a sistemului limfatic
    - rolul circulaţiei limfatice în sistemul circulator (formarea limfei, compoziţia limfei, circulaţia limfei)
    6. Explorarea funcţională a sistemului vascular:
    - explorare neinvazivă
    - explorare invazivă
    7. Anomalii congenitale vasculare:
    - canalul arterial permeabil
    - coarctaţia de aortă
    - stenoze aortice supravalvulare
    - fereastra aorto-pulmonară
    - trunchi arterial aorto-pulmonar comun
    - anomalii de arc aortic
    - anomalii venoase
    - anomalii limfatice
    - fistule arteriovenoase congenitale
    8. Traumatismele aortice.
    9. Traumatismele arteriale, inclusiv cele de campanie.
    10. Traumatismele sistemului cav (superior - inferior).
    11. Traumatismele vaselor limfatice.
    12. Anevrismele arteriale (aortice, viscerale, periferice).
    13. Sindromul de crosă aortică.
    14. Boala Takayasu.
    15. Insuficienţa circulatorie (cerebrală, viscerală, periferică) acută - cronică.
    16. Hipertensiunea arterială reno-vasculară.
    17. Sindromul obstrucţiilor aorto-iliace.
    18. Arteriopatii periferice:
    - etiologie
    - patogenie
    - clasificare
    - principii de tratament
    19. Emboliile arteriale.
    20. Tromboza arterială acută.
    21. Anevrismul disecant.
    22. Sindromul de furt arterial sanguin.
    23. Sindroamele vasomotorii ale extremităţilor.
    24. Sindromul de lojă tibială anterioară.
    25. Întrebări şi răspunsuri de baza în tratamentul bolilor arteriale.
    26. Tumorile vasculare.
    27. Boala varicoasă şi varicele secundare.
    28. Boala tromboembolică.
    29. Embolia pulmonară.
    30. Sindromul post-trombotic.
    31. Insuficienţa venoasă cronică.
    32. Sindromul de hipertensiune portală.
    33. Sindroamele de compresie neurovasculară (entrapment syndrom).
    34. Operaţia de salvare a membrelor cu safena "în situ".
    35. Operaţii combinate în ischemiile grave ale membrelor inferioare.
    36. Edemele limfatice cronice ale membrelor.
    37. Tratamentul medical al bolilor arteriale (vasodilatator, anticoagulant, antiagregant, trombofibrinolitic).
    38. Autotransfuzia în practicarea operaţiilor vasculare.
    39. Descoperiri ale arterelor, venelor şi limfaticelor:
    a) Descoperirea arterelor membrelor superioare:
    - descoperirea arterei subclavii
    - descoperirea arterei axilare
    - descoperirea arterei humerale
    - descoperirea arterei radiale
    - descoperirea arterei ulnare
    - descoperirea arcadelor palmare, superficială şi profundă
    - descoperirea arterelor colaterale digitale
    b) Descoperirea arterelor membrelor inferioare:
    - descoperirea arterelor iliace primitive
    - descoperirea arterelor femurale
    - descoperirea arterelor poplitee
    - descoperirea arterelor tibiale anterioare
    - descoperirea arterelor tibiale posterioare
    c) Descoperirea venelor membrului superior:
    - descoperirea venelor bazilice
    - descoperirea venelor cefalice
    - descoperirea venelor axilare
    - descoperirea venelor subclavii
    d) Descoperirea venelor membrului pelvin:
    - descoperirea venelor safene interne
    - descoperirea venelor safene externe
    - descoperirea venelor poplitee
    - descoperirea venelor femurale
    40. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale şi simpaticului lombar (celiotomiile).
    41. Căile de acces asupra vaselor intra-toracice (toracotomiile şi mediastinotomiile):
    - toracotomia posterolaterală
    - toracotomia axilară
    - toracotomia anterioară
    - toracotomia anterolaterală submamară
    - căi de abord neobişnuite
    - sternotomia mediană
    - sternotomia
    42. Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operaţii):
    - simpatectomia toracică
    - simpatectomia lombară
    - simpatectomia cervicotoracică
    - suprarenalectomia
    - splanhnicectomia
    - intervenţii operatorii asociate: (simpatectomia lombară + splanhnicectomia + suprarenalectomia)
    - fasciotomia
    43. Chirurgia limfedemelor şi al elefantiazisului (intervenţii de drenaj şi exereza).
    44. Chirurgia canalului toracic.
    BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE:
    1. Simpatectomia lombară - 10
    2. Embolectomia - 25
    3. Simpatectomia toracică - 5
    4. Suprarenalectomia - 5
    5. Suturi vasculare - 25
    6. Trombendarterectomie - 10
    7. Angioplastia de lărgire cu petec - 5
    8. Restabiliri de flux arterial:
    - aorto-iliace - 10
    - aorto-femural - 10
    - femuro-femural - 20
    - femuro-popliteu - 20
    - extra-anatomice - 10
    9. Ligatura subfascială a venelor comunicante - 10
    10. Anastamoze porto-cave; tronculare; radiculare - 1
    11. Cura chirurgicală a varicelor - 25
    12. Amputaţii:
    - antepicior - 5
    - gambă - 5
    - coapsă - 5
    CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ
    DURATA: 7 ANI
    STAGII PRACTICE şi CURSURI - CONFERINŢĂ
         
      I.  
      ▪ CHIRURGIE CARDIACĂ (I.1)6 LUNI
      ▪ CHIRURGIE GENERALĂ (I.2)1 AN
      ▪ ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE (I.3)3 LUNI
      ▪ CHIRURGIE TORACICĂ (I.4)6 LUNI
      ▪ A.T.I. CARDIOVASCULAR (I.5)6 LUNI
      ▪ EKG-ECO-DOPPLER STANDARD ESOFAGIAN (I.6)3 LUNI
      ▪ IMAGISTICĂ VASE+CATETERISM-ANGIOGRAFIE (I.7)3 LUNI
      ▪ BY-PASS CARDIOPULMONAR (I.8)2 ½ LUNI
      ▪ BIOETICĂ (I.9)2 săptămâni
      II.  
      ▪ CHIRURGIE VASCULARĂ (II.1)12 LUNI
      ▪ CHIRURGIE CARDIACĂ (II.2)2 ANI şi 6 LUNI
                                     
        ANUL IANUL IIANUL IIIANUL IVANUL VANUL VIANUL VII
      STAGIULI.1I.2I.2I.3I.4I.4I.5I.6I.7I.8I.9II.2II.1II.2II.2

    MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
    CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
    CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
    Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menţionate în
    Contractul "Twinning Light"
    RO 2002/IB/OT-03 TL
    RO 2002/000-586.03.01
         
      Întocmit de
       
      Prof. Dr. Alexandru Bucur Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială Comisia de Specialităţi Chirurgicale (6) a Ministerului Sănătăţii PubliceProf. Dr. Dragoş Stanciu Preşedinte, Comisia de Stomatologie a Ministerului Sănătăţii Publice
      Prof. Dr. Augustin Mihai Preşedinte Colegiul Medicilor Dentişti din România

    1. Definiţie
    Chirurgia dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în ambulatoriu şi care se ocupă cu studiul, prevenirea şi tratamentul inclusiv chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale, care de regulă sunt complicaţii ale cariilor dentare. Metodele chirurgicale de ambulatoriu se referă la:
    1. chirurgia endodontică
    2. chirurgia preprotetică
    3. chirurgia parodontală
    4. accidentele de erupţie ale dinţilor
    5. incluziile dentare
    6. traumatisme dento-parodontale
    7. tratamentul edentaţiilor prin implanturi dentare
    2. Durata rezidenţiatului: 3 ani
    Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
    Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
    1 credit = 25 ore de instruire
    Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
    La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
    Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
    Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
    3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat
    3A.1. Etapa de angajare şi luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate: 2 săptămâni
    3A.2. Stagiul de Chirurgie dento-alveolară: 7 'bd luni
    3A.3. Stagiul de Chirurgie orală şi maxilo-facială: 2 luni
    3A.4. Stagiul de Patologie orală: 1 lună
    3A.5. Stagiul de Managementul cabinetului dentar: 1 lună
    3A.6. Stagiul de Implantologie: 6 luni
    3A.7. Stagiul de Parodontologie: 4 luni
    3A.8. Stagiul de Ortodonţie, Pedodonţie: 1+1 luni
    3A.9. Stagiul de Odontoterapie Restauratoare: 3 luni
    3A.10. Stagiul de Endodonţie: 3 luni
    3A.11. Stagiul de Protetică: 6 luni
    3A.12. Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni
    * Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară se desfăşoară în Secţiile Clinice Universitare de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială.
    3B. Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat
           
      Anul I:chirurgie dento-alveolară:7 ½ luni
        chirurgie orală şi maxilo-facială2 luni
        patologie orală1 lună
        managementul cabinetului dentar1 lună
        bioetică2 săptămâni
      Anul II:implantologie6 luni
        parodontologie4 luni
        ortodonţie, pedodonţie1+1 luni
      Anul III:odontoterapie restauratoare3 luni
        endodonţie3 luni
        protetică6 luni

    3C. Barem de promovare:
         
      Anul I  
        Examen scris
        Prezentare caz
        Examen practic
      din:  
        a. Chirurgie Dento-Alveolară,
        b. Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială
        c. Patologie Orală
        d. Managementul cabinetului dentar
      Anul II  
        Examen scris
        Prezentare caz
        Examen practic
      din:  
        a. Implantologie orală
        b. Parodontologie
        c. Ortodonţie şi Pedodonţie
      Anul III  
        Examen scris
        Prezentare caz
        Examen practic
      din  
        a. Odontoterapie restauratoare
        b. Endodonţie
        c. Protetică

    4. Programul de activitate teoretică şi practică pe ani de pregătire
    4.1. Anul I
    4.1.1. Stagiul de chirurgie dento-alveolară: 7 'bd luni
    4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 30 ore
    Cursuri
    1. Anestezice locale utilizate în stomatologie, doze, proprietăţi
    2. Tehnici de anestezie loco-regională
    3. Accidente şi complicaţii în anestezia loco-regională
    4. Anestezia generală în stomatologie
    5. Extracţia dentară. Indicaţii, contraindicaţii, tehnici generale
    6. Tehnica extracţiei dentare pe grupe de dinţi, tehnici speciale
    7. Extracţii dentare la copii, indicaţii, tehnici
    8. Extracţia dinţilor incluşi
    9. Accidentele extracţiei dentare, cauze, prevenţie, tratament
    10. Complicaţiile extracţiei dentare, etiologie, tratament
    11. Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic
    12. Metode chirurgicale în tratamentul protetic
    13. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare
    14. Accidente ale erupţiei dentare şi tratamentul lor chirurgical
    15. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar
    16. Antibioterapia în leziunile traumatice şi inflamatorii ale cavităţii orale
    17. Urgenţe şi afecţiuni medicale în cabinetul stomatologic
    Prezentări de caz
    Recenzii ale articolelor de specialitate
    4.1.1.2. Pregătire practică:
    1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 5
    2. Extracţii dentare: 5
    3. Extracţii alveoloplastice cu protezare imediată: 2
    4. Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie: 5
    5. Odontectomii molari de minte inferiori: 5
    6. Odontectomii canini superiori: 5
    7. Odontectomii, alţi dinţi incluşi: 1
    8. Evidenţierea caninilor incluşi cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică: 1
    9. Rezecţii apicale: 10
    10. Replantări de dinţi (post-traumatic sau intenţional): 1
    11. Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 1
    12. Gingivectomie: 2
    13. Gingivoplastii: 2
    14. Intervenţii chirurgicale proprotetice în: 3
    - mucoasa subţire
    - creasta gingivală balantă
    - fibromatoză tuberozitară
    - hiperplazie epitelio-conjunctivă
    - deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale
    - bride vestibulare şi paralinguale
    - îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale)
    - regularizări de creastă
    - plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare
    15. Deschiderea de supuraţii periosoase: 5
    4.1.2. Stagiul de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială: 2 luni
    4.1.2.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 20
    Cursuri
    1. Traumatologie orală şi maxilo-facială
    2. Supuraţii periosoase
    3. Supuraţii ale lojelor superficiale, profunde şi supuraţii difuze
    4. Adenitele specifice şi nespecifice
    5. Sinuzita maxilară de cauză dentară
    6. Tumori benigne ale părţilor moi orale şi maxilo-faciale
    7. Tumori benigne ale oaselor maxilare
    8. Depistarea precoce a tumorilor maligne orale şi maxilo-faciale
    9. Forme clinice de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne de părţi moi orale şi maxilo-faciale
    10. Forme de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare
    11. Principii de tratament complex în tumorile maligne orale şi maxilo-faciale
    12. Patologia glandelor salivare
    13. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare
    14. Anomalii cranio-maxilo-faciale
    15. Despicături labio-maxilo-palatine
    Prezentări de caz
    Recenzii ale articolelor de specialitate
    4.1.2.2. Pregătire practică
    4.1.3. Stagiul de Patologie orală: 1 lună
    4.1.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15 ore
    Cursuri
    1. Completarea foii de observaţie în patologia orală
    2. Sistemul imunitar al cavităţii orale
    3. Afecţiuni cu potenţial de malignizare şi afecţiuni premaligne orale
    4. Lichenul plan oral şi lupusul oral
    5. Stomatitele buloase şi ulcerative
    6. Hiperplazii gingivale
    7. Alergii nespecifice ale cavităţii orale
    8. Examene complementare în patologia orală
    9. Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale
    Prezentări de caz
    Recenzii ale articolelor de specialitate
    4.1.3.2. Pregătire practică
    MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
    TEMATICĂ CURS (20 ore)
    I. Introducere în Bioetică - 2 ore
    1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
    2. Contextul apariţiei bioeticii
    3. Definirea bioeticii
    4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
    5. Teorii şi metode în bioetică
    II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
    1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
    2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
    3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasă, etnie, etc.)
    III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
    1. Valori ale relaţiei medic - pacient
    2. Paternalism versus autonomie
    3. Modele ale relaţiei medic - pacient
    4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
    IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
    1. Consimţământul informat
    2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
    3. Relaţia medic - pacient minor
    4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
    V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
    1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
    2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
    3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
    VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
    1. Libertatea procreaţiei
    2. Dileme etice în avort
    3. Etica reproducerii umane asistate medical
    4. Probleme etice în clonarea reproductivă
    VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
    1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
    2. Probleme etice în stările terminale
    3. Tratamente inutile în practica medicală
    4. Eutanasia şi suicidul asistat
    5. Îngrijirile paliative
    VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
    1. Donarea de organe de la cadavru
    2. Donarea de organe de la persoana vie
    3. Etica alocării de resurse în transplant
    IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
    1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
    2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
    3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
    4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
    5. Terapia genică
    6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
    X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
    1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
    2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
    3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
    4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
    5. Comitetele de etică a cercetării
    6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
    TEMATICA SEMINARIILOR
    I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
    II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
    1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
    2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
    3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
    III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
    2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
    3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient
    IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
    2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă
    3. Rolul comitetelor de etică din spitale
    V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
    1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
    2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
    3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
    VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
    4.2. Anul II
    4.2.1. Stagiul de implantologie orală: 6 luni
    4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 34 ore
    Cursuri
    1. Rolul şi locul terapiei implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelaţia dintre implantologia orală şi celelalte discipline dentare
    2. Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar - oferta osoasă în terapia implanto-protetică - aspecte privind selecţia şi poziţionarea implanturilor pe creasta alveolară.
    3. Clasificarea edentaţiilor în terapia implanto-protetică, edentaţii şi modalităţi de soluţionare a acestora prin intermediul complexului terapeutic implanto-protetic.
    4. Evaluarea câmpului protetic şi a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanţ preprotetic, analiza şi planificarea secvenţială a cazului, indicaţii şi contraindicaţii
    5. Biomecanica A.D.M. şi rolul acesteia în terapia implanto-protetică
    6. Biomateriale utilizate în practica implantologică - titanul, masele ceramice, materiale şi membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă
    7. Fiziologia osteogenezei, a osteointegrării şi patologia osteodezintegrării, raportării la modele biologice
    8. Optimizarea câmpului protetic în vederea inserării implanturilor dentare - asanarea cavităţii orale, chirurgia mucoasei patologice şi a leziunilor parodontale
    9. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată - etapă de bază a terapiei implantoprotetice
    10. Reconstrucţia crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie şi mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susţinute în principal de membrane biologice.
    11. Distracţia osoasă în vederea creării ofertei implantare
    12. Sisteme şi tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică
    13. Inserţia imediat postextracţională a implanturilor orale
    14. Inserţia implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme şi oferte osoase.
    15. Restaurări protetice pe implanturi - biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare şi realizare a lucrărilor protetice
    16. Accidente şi incidente în practica medicinei dentare
    17. Dispensarizarea pacienţilor purtători de implanturi
    Prezentări de caz
    Recenzii ale articolelor de specialitate
    4.2.1.2. Pregătire practică
    4.2.2. Stagiul de Parodontologie: 4 luni
    4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 ore
    Cursuri
    1. Etiopatogenia bolilor parodontale
    2. Metode de investigaţie în bolile parodontale
    3. Forme clinice ale bolii parodontale
    4. Tratamentul complex al bolilor parodontale
    5. Rolul şi locul profilaxiei în bolile parodontale
    Prezentări de caz
    Recenzii ale articolelor de specialitate
    4.2.2.2. Pregătire practică
    4.2.3. Stagiul de ortodonţie, pedodonţie: 1+1 luni = 2 luni
    4.2.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 29 ore
    Cursuri
    1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare
    2. Formarea, creşterea şi dezvoltarea masivului facial
    3. Dezvoltarea ocluziei
    4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
    5. Principii şi metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare
    6. Diagnosticul în ortodonţie
    7. Principii de bază în tratamentul ortodontic
    8. Examinarea pacientului copil şi adolescent. Foaia de observaţie. Cronologia formării dinţilor
    9. Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor temporari şi implicaţiile în patologia odontală. Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor permanenţi tineri şi implicaţiile în patologia odontală
    10. Caria precoce severă a dinţilor temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgenţă
    11. Caria complicată la dinţii permanenţi tineri - tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgenţă
    12. Patologia molarului de şase ani - atitudinea terapeutică în caria simplă profundă şi în destrucţia mare coronară
    13. Traumatismele la dinţii temporari şi permanenţi tineri - forme clinice, diagnostice, tratament de urgenţă
    14. Periodontita juvenilă - diagnostic, principii de tratament
    15. Metode de prevenire a cariei şi bolii parodontale la copil şi adolescent
    Prezentări de caz
    Recenzii ale articolelor de specialitate
    4.2.3.2. Pregătire practică
    4.3. Anul III
    4.3.1. Stagiul de Odontoterapie restauratoare: 3 luni
    4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15
    Cursuri
    1. Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare
    2. Metode uzuale şi speciale de preparare a cavităţilor în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturaţie coronară bazate pe adeziune
    3. Tratamentul actual al plăgii dentinare şi adeziunea la structurile dure dentare
    4. Modalităţi terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice
    5. Tratamentul cariei simple cu destrucţii coronare întinse
    6. Tratamentul cariei simple prin incrustaţii metalice şi nemetalice
    Prezentări de caz
    Recenzii ale articolelor de specialitate
    4.3.1.2. Pregătire practică
    4.3.2. Stagiul de Endodonţie: 3 luni
    4.3.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15
    1. Metode de tratament în pulpita acută şi cronică
    2. Metode de tratament în gangrena pulpară
    3. Extirparea vitală cu obturaţie de canal
    14. Obturaţia de canal - metode şi tehnici moderne
    15. Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice
    Prezentări de caz
    Recenzii ale articolelor de specialitate
    4.3.2.2. Pregătire practică
    4.3.3. Stagiul de protetică dentară: 6 luni
    4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 30 ore
    Cursuri
    1. Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare
    2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc.)
    3. Particularităţi clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică
    4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisciplinară
    5. Tratamentul protetic al edentaţiei unidentare
    6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice
    7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil
    8. Variante de protezare a edentaţiilor terminale
    9. Metode şi tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentaţiei totale
    10. Metode şi tehnici de înregistrare şi transfer al rapoartelor de ocluzie
    CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
    3 ani
    STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ
         
      ▪ CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ (I.1)7 ½ luni
      ▪ CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.2)2 luni
      ▪ PATOLOGIE ORALĂ (I.3)1 lună
      ▪ MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR (I.4)1 lună
      ▪ IMPLANTOLOGIE (I.5)6 luni
      ▪ PARODONTOLOGIE (I.6)4 luni
      ▪ ORTODONŢIE, PEDODONŢIE (I.7)1+1 lună
      ▪ ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (I.8)3 luni
      ▪ ENDODONŢIE (I.9)3 luni
      ▪ PROTETICĂ (I.10)6 luni
      ▪ BIOETICĂ (I.12)2 săptămâni
                             
        ANUL IANUL IIANUL III
      STAGIULI.1I.2I.3I.4I.12I.5I.6I.7I.8I.9I.10

    Prezentări de caz
    Recenzii ale articolelor de specialitate
    Pregătire practică
    MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
    CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN
    CHIRURGIE GENERALĂ
    Definiţie. Chirurgia generală este specialitatea ce se ocupă cu diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor chirurgicale ale abdomenului precum şi a altor afecţiuni chirurgicale care fac obiectul altor specialităţi, ce necesită tehnici speciale cum ar fi traumatisme, afecţiuni vasculare, genitale, urologice, toracice, endocrine, neurochirurgicale, chirurgie oncologică etc.
    Durata: - 6 ani
    Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
    Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
    1 credit = 25 ore de instruire
    Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
    La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
    Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
    Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
    Structura stagiilor
    - Etapa administrativă: repartizare pe spitale şi stagii, angajare, prezentare la spital, repartizare în serviciu, alcătuirea planului de activitate - (o săptămână)
    Stagii (Anexa I)
    1. - Chirurgie generală (din care 3 luni - Chir. laparoscopică) 35 'bd luni
    2. - Chirurgie vasculară 4 luni
    3. - Chirurgie urologică 3 luni
    4. - Chirurgie oncologică 4 luni
    5. - Chirurgie toracică 4 luni
    6. - Ortopedie şi traumatologie 4 luni
    7. - Chirurgie plastică şi reparatorie 3 luni
    8. - Neurochirurgie 3 luni
    9. - Chirurgie ginecologică 3 luni
    10. - Anestezie - terapie intensivă 2 luni
    11. - Chirurgie de urgenţă 6 luni
    12. - Bioetică 'bd lună
    - Rezidenţiatul în chirurgie generală presupune 6 ani de antrenament clinic şi este gândit să ofere progresiv creşterea experienţei clinice şi a responsabilităţilor rezidentului.
    - Considerăm util că efectuarea stagiilor în specialităţile chirurgicale, să se facă în anii II, III şi IV de rezidenţiat iar repartizarea rezidenţilor în aceste stagii să fie făcută centralizat, încă de la început, în etapa administrativă (în prima săptămână), în raport de posibilităţile de instruire a clinicilor respective, cu scopul de a evita aglomerările şi a obţine o pregătire calitativă a rezidenţilor (Anexa 2).
    - Considerăm, de asemeni, că stagiul de traumatologie să se facă în clinicile de ortopedie din spitale de urgenţă, unde se oferă posibilitatea formării complexe a rezidentului, în acest domeniu. Pentru aceleaşi motive, stagiul de chirurgie de urgenţă se va efectua numai în clinicile de chirurgie de profil.
    - Stagiile vor cuprinde o parte teoretică (cursul) şi o parte practică, ce se vor efectua simultan, în sistem modular, astfel că la terminarea unui stagiu de specialitate să fie parcursă toată programa.
    - Pentru stagiile din alte specialităţi chirurgicale, programa analitică poate fi completată de către coordonatorii programelor respective, după consultul cu şefii departamentelor de chirurgie generală.
    - Cursul va fi ţinut de cadrele de predare, după o programă care să cuprindă toate aspectele cu care se va confrunta viitorul chirurg specialist în activitatea sa. În cadrul cursului vor fi abordate noţiuni de etiopatogenie, diagnostic, complicaţii şi tehnici chirurgicale. În cadrul tehnicilor chirurgicale se vor prezenta atât tehnicile clasice precum şi tehnici moderne de chirurgie laparoscopică şi endoscopică.
    - Stagiul practic va consta în activitate la patul bolnavului, efectuarea unor manevre şi tehnici necesare precizării diagnosticului şi participarea la intervenţii operatorii ca ajutor şi prim-operator.
    - Pentru formarea completă a rezidentului considerăm necesar ca, în cadrul stagiilor, rezidenţii să fie cuprinşi într-un sistem de cercetare. Aceasta presupune obligativitatea rezidenţilor de a prezenta referate din revistele de specialitate sau sinteze pe anumite probleme şi participarea lor la elaborarea unor lucrări de cercetare în cadrul colectivelor clinicilor respective, în special în ultimii ani de stagiu.
    La sfârşitul programului de rezidenţiat, absolvenţii acestuia trebuie:
    - Să aibă capacitatea de a rezolva afecţiunile chirurgicale pe baza cunoştinţelor clinice medicale
    - Să posede capacităţile şi abilităţile necesare efectuării tehnicilor chirurgicale
    - Să colaboreze efectiv cu ceilalţi colegi
    - Să aibă capacitatea de a preda şi a împărtăşi cunoştinţele cu colegii rezidenţi şi studenţi
    - Să poată sfătui pacienţii şi familiile lor în legătură cu dispensarizarea bolnavilor, monitorizarea lor, regimul de viaţă, etc.
    - Să aibă capacitatea de a participa la un studiu de cercetare
    Pe lângă pregătirea intensă clinică în primul an se pune un accent important pe pregătirea continuă în ştiinţele de bază - anatomie, biochimie, microbiologie, fiziologie şi anatomie patologică, în special ţinând cont de întrepătrunderea acestora cu clinica.
    PROGRAMA DE PREGĂTIRE ÎN STAGII
    1. Stagiul de chirurgie generală = 32 'bd luni
    a/CURSUL = 150 ore
         
      - Metode moderne de diagnostic în chirurgie ..................................................2 ore
      - Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase şi nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza ................................................4 ore
      - Noţiuni de chirurgie laparoscopică .........................................................6 ore
      - Noţiuni de transplantare de organe .........................................................2 ore
      - Asepsia şi antisepsia ......................................................................2 ore
      - Pregătirea preoperatorie a bolnavului ......................................................2 ore
      - Îngrijiri şi complicaţii postoperatorii ....................................................4 ore
      - Infecţii chirurgicale localizate şi difuze. Antibioterapia în chirurgie ....................6 ore
      - Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale ........................................6 ore
      - Mamela: traumatisme, infecţii acute şi cronice, leziuni degenerative, tumori benigne şi maligne ..................................................................6 ore
      - Perete abdominal: hernii, eventraţii, evisceraţii ..........................................8 ore
      - Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro-esofagian, hernii hiatale, tumori benigne şi maligne ................................6 ore
      - Stomac - duoden: tulburări funcţionale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilataţia acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric şi duodenal, tumori benigne şi maligne ....................................12 ore
      - Intestin subţire şi mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero-mezenteric, ischemia cronică intestinală ............................................8 ore
      - Apendicele cecal: apendicita acută şi cronică, tumori apendiculare .........................4 ore
      - Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemica, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne şi maligne ........................................................................10 ore
      - Rect: prolapsul rectal, rectocolita ulcero-hemoragică, tumori benigne şi maligne ..................................................................6 ore
      - Anus şi regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecţii (abcese, flegmoane, fistule), incontinenţa anală, tumori benigne şi maligne .........................6 ore
      - Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne şi maligne, noţiuni de transplantare a ficatului .................................................................................12 ore
      - Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară şi coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne şi maligne ................................................................................10 ore
      - Pancreas: anomalii, pancreatita acută şi cronică, tumori benigne şi maligne 8 ore  
      - Icterul mecanic ............................................................................2 ore
      - Splina: afecţiuni hematologice de indicaţie chirurgicală, tumori benigne şi maligne, indicaţiile splenectomiei ......................................................4 ore
      - Epiploon şi retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale ........................6 ore
      - Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventraţii diafragmatice, rupturi diafragm .........4 ore

    b/ACTIVITĂŢI PRACTICE (manevre)
         
      - tuşee rectale ................................................................................100
      - tuşee vaginale ................................................................................50
      - aspiraţie şi spălătura gastrică ...............................................................30
      - montajul unei perfuzii ........................................................................30
      - paracenteze ...................................................................................10
      - anestezii locale şi loco-regionale ............................................................20
      - anuscopii .....................................................................................50
      - rectoscopii ...................................................................................20
      - participare la endoscopii digestive ...........................................................10
      - puncţii de tumori .............................................................................15
      - resuscitare cardio-respiratorie ...............................................................10
      - cateterisme venoase ...........................................................................5

    c/TEHNICI CHIRURGICALE
    Tehnici chirurgicale de bază
    1. Manevrarea instrumentelor
    2. Efectuarea nodurilor,
    a. manual
    b. cu ajutorul instrumentelor
    3. Tehnici de sutură chirurgicală
    4. Utilizarea diatermiei în chirurgie - sisteme de electrochirurgie
    5. Debridarea ţesuturilor
    6. Sutura tendoanelor
    7. Izolarea şi legarea vaselor la nivelul mezenterului
    8. Anastomozele intestinale
    a. Anastomozele gastro-intestinale
    b. Anastomozele de intestin subţire
    c. Anastomoze colonice
    d. Variante cu diferenţe de calibru
    e. Suturi mecanice
    9. Anastomozele vasculare
    a. Arteriotomia
    b. Angioplastia
    c. Anastomoze termino-terminale
    d. Anastomoze termino-laterale
    10. Tehnici chirurgicale miniminvazive
    Intervenţii chirurgicale
    Efectuate ca prim-operator (se va încerca să fie efectuate cât mai multe din intervenţiile de mai jos)
         
      - Apendicectomii ................................................................................30
      - Hernii inghinale ...............................................................................8
      - Hernii femurale ................................................................................2
      - Hernii ombilicale ..............................................................................2
      - Eventraţii .....................................................................................3
      - Evisceraţii ....................................................................................2
      - Mastite acute ..................................................................................2
      - Mamectomii sectoriale ..........................................................................3
      - Mamectomii radicale ............................................................................1
      - Tiroidectomii subtotale ........................................................................1
      - Hernii hiatale .................................................................................1
      - Gastrostomii ...................................................................................4
      - Gastroenteroanastomoze .........................................................................3
      - Jejunostomii ...................................................................................2
      - Colonostomii ...................................................................................2
      - Rezecţii gastrice ..............................................................................3
      - Vagotomii tronculare şi selective ..............................................................3
      - Splenectomii ...................................................................................1
      - Colecistostomii ................................................................................2
      - Colecistectomii clasice şi laparoscopice .......................................................5
      - Coledocotomii cu drenaj coledocian .............................................................5
      - Derivaţii bilio-digestive ......................................................................2
      - Enterectomii segmentare ........................................................................2
      - Colectomii segmentare ..........................................................................2
      - Operaţii Hartman ...............................................................................1
      - Hemicolectomii .................................................................................2
      - Amputaţii de rect ..........................................................................1 - 2
      - Rezecţii de rect ...............................................................................1
      - Amputaţii de gambă .............................................................................1
      - Amputaţii de coapsă ............................................................................1
      - Cura hemoroizilor ..............................................................................5
      - Supuraţii ano-rectale ..........................................................................5
      - Furuncule, hidrosadenite .......................................................................5
      - Simpatectomii lombare ..........................................................................1
      - Cura varicelor membrelor inferioare ............................................................3

    ● Participare ca ajutor, la intervenţii chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de şeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist.
    Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de:
    ● 50 operaţii mari, din care 15% ca prim operator
    ● 120 operaţii medii din care 20% ca prim operator
    ● 150 operaţii mici din care 40% ca prim operator
    Din toate intervenţiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgenţă
    2. Stagiul de chirurgie vasculară = 4 luni
    a/CURSUL = 30 ore
         
      - Traumatisme vasculare şi politraumatisme cu componentă vasculară ...........................2 ore
      - Anevrisme arteriale ........................................................................2 ore
      - Ischemia acută arterială ...................................................................2 ore
      - Arteriopatii cronice obstructive ...........................................................4 ore
      - Varicele membrelor inferioare ..............................................................2 ore
      - Boala tromboembolică .......................................................................2 ore
      - Sindromul posttrombotic ....................................................................2 ore
      - Limfedemul .................................................................................2 ore
      - Căi de abord în chirurgia vasculară periferică .............................................4 ore
      - Suturi vasculare: indicaţii, tehnică .......................................................2 ore
      - Plastii vasculare ..........................................................................4 ore
      - Imagistica patologiei vasculare ............................................................2 ore

    b/ACTIVITĂŢI PRACTICE (manevre)
         
      - Arteriografii ..................................................................................4
      - Flebografii ....................................................................................2
      - Oscilometrii ...................................................................................5

    c/OPERAŢII (participare)
         
      - Suturi vasculare ...............................................................................3
      - Cura varicelor membrelor pelvine ...............................................................3
      - Plastii vasculare cu vena ......................................................................3
      - Plastii vasculare cu grefe .....................................................................3
      - Embolectomii periferice ........................................................................2

    2. Stagiul de urologie = 3 luni
    a/CURS = 26 ore
         
      - Traumatisme ale aparatului urinar ..........................................................2 ore
      - Litiaza urinară ............................................................................2 ore
      - Tumori benigne şi maligne aparat urinar ....................................................4 ore
      - Adenomul de prostată .......................................................................2 ore
      - Adenocarcinomul de prostată ................................................................2 ore
      - Traumatismele aparatului genital masculin ..................................................2 ore
      - Malformaţii şi afecţiuni congenitale: hipospadias, epispadias, criptorhidia ................2 ore
      - Hidrocel, varicocel ........................................................................2 ore
      - Orhiepididimita acută şi cronică ...........................................................1 oră
      - Insuficienţa renală acută la bolnavul chirurgical ..........................................2 ore
      - Tehnici moderne urologice ..................................................................4 ore
      - Imagistica în urologie .....................................................................2 ore

    b/ACTIVITĂŢI PRACTICE
         
      - Sondaj vezical ................................................................................10
      - Puncţii vezicale suprapubiene ..................................................................2
      - Cistostomii ....................................................................................2
      - Uretrocistoscopii ..............................................................................5

    c/OPERAŢII
         
      - Pielolitotomii .................................................................................5
      - Ureterolitotomii ...............................................................................5
      - Nefrectomii ....................................................................................5
      - Adenomectomii ..................................................................................5
      - Cura hidrocelului ..............................................................................3
      - Cura varicocelului .............................................................................3

    4. Stagiul de chirurgie oncologică digestivă = 4 luni
    a/CURS = 4 LUNI
         
      - Epidemiologia cancerelor ...................................................................2 ore
      - Noţiuni de oncogeneză ......................................................................4 ore
      - Biologia cancerelor ........................................................................4 ore
      - Etiopatogenia bolii canceroase .............................................................2 ore
      - Clinica bolii canceroase ...................................................................4 ore
      - Tehnici de explorare şi diagnostic în cancerologie .........................................2 ore
      - Anatomie patologică ........................................................................2 ore
      - Tratamentul complex al cancerelor ..........................................................6 ore

    b/ACTIVITĂŢI PRACTICE
         
      - Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor ................................................10
      - Interpretarea diverselor metode şi procedee de diagnostic în cancere ..........................20

    c/OPERAŢII
    - Participare la intervenţii mari.
    5. Stagiul de chirurgie toracică = 4 luni
    a/CURS = 30 ORE
         
      - Traumatisme toracice închise şi deschise ...................................................2 ore
      - Politraumatisme cu componenta toracică .....................................................2 ore
      - Pleurezii purulente ........................................................................2 ore
      - Infecţii pulmonare chirurgicale ............................................................2 ore
      - Chistul hidatic pulmonar ...................................................................2 ore
      - Tumori benigne şi maligne ..................................................................4 ore
      - Intervenţii de graniţă .....................................................................4 ore
      - Mediastinul, mediastinite, tumori benigne şi maligne .......................................4 ore
      - Explorarea imagistică a toracelui ..........................................................4 ore
      - Noţiuni de chirurgie toracoscopică .........................................................4 ore

    b/ACTIVITĂŢI OPERATORII
         
      - Toracotomie ....................................................................................3
      - Puncţii pleurale ...............................................................................5
      - Drenaj pleural .................................................................................3
      - Primul ajutor în voletul costal ................................................................2
      - Primul ajutor în plăgile toraco-pulmonare ......................................................2
      - Toracoscopii ...................................................................................4

    c/OPERAŢII
    - Participare ca ajutor
    6. Stagiul de traumatologie = 4 luni
    a/CURS = 30 ore
         
      - Imagistica în traumatologie ................................................................4 ore
      - Traumatism de părţi moi extrascheletale ....................................................4 ore
      - Tratamentul plăgilor curate şi supurate ....................................................2 ore
      - Entorse ....................................................................................1 oră
      - Luxaţii şi fracturi ale coloanei vertebrale şi bazinului ...................................4 ore
      - Traumatisme externe cu componenta viscerală.................................................3 ore
      - Politraumatisme ............................................................................6 ore

    b/ACTIVITĂŢI PRACTICE
         
      - Reducere de luxaţii ...........................................................................10
      - Reducere şi imobilizare de fracturi ale membrelor în aparat gipsat .........10
      - Montarea unei extensii continue transscheletale ................................................5
      - Atitudine în voletul costal ....................................................................3

    c/OPERAŢII
    - Participare ca ajutor
    7. Stagiul de chirurgie plastică şi reparatorie = 3 luni
    a/CURS = 26 ore
         
      - Traumatisme ale mâinii .....................................................................2 ore
      - Panariţii şi flegmoane ale mâinii ..........................................................4 ore
      - Arsuri .....................................................................................6 ore
      - Traumatisme prin temperaturi scăzute, degerături, îngheţare ..................2 ore
      - Escare de decubit ..........................................................................2 ore
      - Plastii cutanate: generalităţi, indicaţii, tehnică .........................................6 ore
      - Noţiuni de microchirurgie ..................................................................4 ore

    b/ACTIVITĂŢI PRACTICE
         
      - Tratamentul unor panariţii şi flegmoane ale mâinii .............................................6
      - Tratamentul escarelor de decubit ...............................................................2
      - Grefe libere de piele ..........................................................................5
      - Plastii cutanate cu lambouri ...................................................................3
      - Tenorafii ......................................................................................2
      - Tratamentul arsurilor şi degerăturilor ........................................................10
      - Amputaţii şi dezarticulaţii ale degetelor mâinii ...............................................5

    c/OPERAŢII
    - Participare ca ajutor
    8. Stagiul de neurochirurgie = 3 luni
    a/CURS = 26 ORE
         
      - Traumatisme cranio-cerebrale ...............................................................4 ore
      - Traumatisme vertebro-medulare ..............................................................4 ore
      - Hernii discale .............................................................................2 ore
      - Procese expansive intracraniene ............................................................2 ore
      - Procese expansive intrarahidiene ...........................................................2 ore
      - Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală şi vertebro-medulară ...........4 ore
      - Diagnosticul şi tratamentul comelor ........................................................4 ore
      - Imagistica neuro-chirurgicală...............................................................4 ore

    b/MANEVRE
         
      - Puncţii rahidiene: lombare şi suboccipitale ...................................................10
      - Neuroliza ......................................................................................5
      - Neurorafie .....................................................................................5

    c/OPERAŢII
    - Participare ca ajutor
    9. Stagiul de chirurgie ginecologică = 3 luni
    a/CURS = 26 ore
         
      - Fibromul uterin ............................................................................2 ore
      - Cancerul de col şi corp uterin .............................................................4 ore
      - Tumori benigne ovariene ....................................................................4 ore
      - Cancerul de ovar ...........................................................................2 ore
      - Cancerul trompei ...........................................................................2 ore
      - Cancerul vulvar ............................................................................2 ore
      - Incontinenţa de urină la femei .............................................................2 ore
      - Sarcina extrauterină .......................................................................2 ore
      - Pelviperitonitele ..........................................................................2 ore
      - Noţiuni de chirurgie laparoscopică ginecologică ............................................4 ore

    b/ACTIVITĂŢI PRACTICE
         
      - Tuşee vaginale ................................................................................50
      - Curetaje uterine bioptice ......................................................................5
      - Biopsii din tumori .............................................................................5
      - Anexectomii ....................................................................................3

    c/TEHNICI OPERATORII
    - Participare ca ajutor
    10. Stagiul de anestezie şi terapie intensivă = 2 luni
    a/CURS = 26 ORE
         
      - Anestezia locală şi loco-regională .........................................................2 ore
      - Noţiuni de anestezie generală. Riscul anestezic ............................................4 ore
      - Homeostazia normală şi tulburări ale homeostaziei organismului uman ..............2 ore
      - Reechilibrarea bolnavului chirurgical: volemica, electrolitică, biologică ........4 ore
      - Hemoragie, hemostază, transfuzii ...........................................................2 ore
      - Socul ......................................................................................4 ore
      - Monitorizarea în chirurgie .................................................................2 ore
      - Resuscitarea cardio-respiratorie ...........................................................2 ore
      - Nutriţia bolnavului chirurgical ............................................................4 ore

    b/ACTIVITĂŢI PRACTICE
         
      - Anestezie locală ...............................................................................6
      - Anestezii loco-regionale .......................................................................4
      - Monitorizarea bolnavului .......................................................................4
      - Resuscitări cardio-respiratorii ................................................................3

    11. Stagiul de chirurgie de urgenţă = 6 luni
    a/CURS = 46 ORE
         
      - Noţiuni generale de chirurgie de urgenţă ...................................................2 ore
      - Explorări clinice şi imagistice în chirurgia de urgenţă abdominală .........................4 ore
      - Traumatisme abdominale .....................................................................6 ore
      - Hemoragii digestive superioare şi inferioare ...............................................6 ore
      - Hemoragia intraperitoneală..................................................................2 ore
      - Peritonitele ...............................................................................6 ore
      - Ocluzii intestinale ........................................................................6 ore
      - Politraumatisme cu componente viscerale abdominale .........................................4 ore
      - Traumatisme prin accidente de circulaţie ...................................................2 ore
      - Atitudinea de urgenţă în calamităţi ........................................................4 ore
      - Leziuni combinate ..........................................................................2 ore
      - Noţiuni de chirurgie laparoscopică, în urgenţe abdominale ..................................2 ore

    b/ACTIVITĂŢI PRACTICE
         
      - Hemostaza provizorie şi definitivă .............................................................6
      - Celioscopia în urgenţe abdominale ..............................................................5
      - Puncţia - spălătura peritoneală ................................................................4
      - Sutura ulcerului perforat ......................................................................2
      - Drenaj peritoneal multiplu şi drenaj - spălătură ...............................................2

    c/OPERAŢII
    - Participare ca ajutor şi prim - ajutor
    Caietul de stagiu
    Caietul de stagiu va cuprinde un număr de aproximativ 400 de rubrici în care se vor menţiona activităţile şi manevrele practicate precum şi intervenţiile operatorii efectuate în perioada diverselor stagii autentificate prin semnătura îndrumătorului de rezidenţiat. Cadrele medicale îndrumătoare au obligaţia să asigure rezidenţilor, în limita activităţilor chirurgicale din clinică, condiţiile pentru efectuarea baremului stabilit.
    Neîndeplinirea acestui barem, din cauza îndrumătorilor atrage reevaluarea posibilităţilor clinicilor de a forma rezidenţi iar neîndeplinirea lui din cauza rezidentului atrage, după sine, reevaluarea acordării dreptului de a se prezenta la examenul de specialist.
    Caietul rezidentului va conţine:
    1. CV de activitate profesională şi ştiinţifică
    2. punctajul obţinut la terminarea programului "Tehnici chirurgicale de bază"
    3. punctajul obţinut la terminarea programului "Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază"
    4. punctajul obţinut la evaluarea scrisă la finalul fiecărui an
    5. evaluarea îndrumătorului direct
    6. formular cu numărul de manevre şi tehnici efectuate (conform curricula, evaluate de îndrumătorul direct), cu precizarea:
    a. fără supraveghere sau supraveghind un rezident mai tânăr
    b. sub supraveghere
    c. ajutând
    Îndrumări pentru evaluarea rezidenţilor
    1. Fiecare procedeu din curricula va fi evaluat:
         
      a. Nu a fost efectuatăN necunoscut
      b. Competent să efectueze procedeul fără supraveghereA
      c. Poate necesita ajutor ocazionalB
      d. Poate efectua procedeul sub supraveghereC
      e. Nu a putut efectua tot procedeul sub supraveghereD

    2. Paşi de urmat în evaluarea rezidenţilor
    a. Anamneza examenul fizic şi consensul pacienţilor
    b. Buna comunicare cu echipa operatorie
    c. Pregătirea preoperatorie
    d. Spălat bine, asepsie antisepsie
    e. Poziţionarea pacientului pe masa de operaţie
    f. Incizie adecvată
    g. Disecţie atentă, în plan
    h. Cunoştinţe solide de anatomie
    i. Familiarizat cu timpii operatori
    j. Utilizează atent şi eficace instrumentele
    k. Foloseşte ajutoarele în cel mai avantajos mod
    l. Buna coordonare ochi - mână
    m. Manevrează ţesuturile cu delicateţe şi dexteritate
    n. Tehnica de cusut şi înnodat bună
    o. Anastomoza
    p. Electrocoagulare adecvată
    q. Control hemostază
    r. Laparorafia
    s. Factor timp
    t. Protocol operator
    12. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
    TEMATICĂ CURS (20 ore)
    I. Introducere în Bioetică - 2 ore
    1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
    2. Contextul apariţiei bioeticii
    3. Definirea bioeticii
    4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
    5. Teorii şi metode în bioetică
    II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
    1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
    2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
    3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasă, etnie, etc.)
    III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
    1. Valori ale relaţiei medic - pacient
    2. Paternalism versus autonomie
    3. Modele ale relaţiei medic - pacient
    4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
    IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
    1. Consimţământul informat
    2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
    3. Relaţia medic - pacient minor
    4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
    V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
    1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
    2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
    3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
    VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
    1. Libertatea procreaţiei
    2. Dileme etice în avort
    3. Etica reproducerii umane asistate medical
    4. Probleme etice în clonarea reproductivă
    VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
    1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
    2. Probleme etice în stările terminale
    3. Tratamente inutile în practica medicală
    4. Eutanasia şi suicidul asistat
    5. Îngrijirile paliative
    VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
    1. Donarea de organe de la cadavru
    2. Donarea de organe de la persoana vie
    3. Etica alocării de resurse în transplant
    IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
    1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
    2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
    3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
    4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
    5. Terapia genică
    6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
    X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
    1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
    2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
    3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
    4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
    5. Comitetele de etică a cercetării
    6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
    TEMATICA SEMINARIILOR
    I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
    II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
    1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
    2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
    3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
    III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
    2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
    3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient
    IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
    2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă
    3. Rolul comitetelor de etică din spitale
    V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
    1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
    2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
    3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
    VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
    Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 3 luni
    I. Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică
    1. Sistemul de insuflare a cavităţii peritoneale şi tehnicile alternative de creare a spaţiului de lucru
    2. Sistemul de preluare şi transmitere a imaginii
    3. Sistemul de irigaţie - aspiraţie
    4. Sistemul de electrochirurgie
    5. Pregătirea sălii de operaţie
    Instalarea, verificarea, funcţionarea şi întreţinerea echipamentelor.
    Defecţiuni posibile, incidente şi accidente
    II. Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică
    1. Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază
    2. Instrumentar pentru situaţii speciale
    3. Utilizarea, întreţinerea şi sterilizarea instrumentarului laparoscopic.
    Defecţiuni posibile, incidente şi accidente
    III. Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice
    1. Criterii generale de opţiune pentru abordul laparoscopic, indicaţii şi contraindicaţii
    2. Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică
    3. Particularităţile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică şi consecinţele fiziopatologice ale insuflării peritoneale
    Incidente şi accidente intraoperatorii specifice
    4. Evoluţia şi îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică.
    Complicaţii postoperatorii specifice
    IV. Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază
    1. Instituirea pneumoperitoneului
    2. Dispozitivul operator şi plasarea trocarelor
    3. Utilizarea lanţului imagistic
    4. Utilizarea sistemului de electrochirurgie
    5. Utilizarea sistemului de irigaţie aspiraţie
    6. Incidente, accidente şi complicaţii ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică (insuflare, trocarizare, mânuirea camerei, utilizarea sistemului electric, irigaţie aspiraţie)
    7. Explorarea laparoscopică generală a cavităţii peritoneale
    8. Visceroliza, explorarea pentru ascita şi tehnici de biopsie laparoscopică
    9. Tehnici de ligaturi şi sutura laparoscopică
    10. Extragerea pieselor operatorii şi drenajul laparoscopic
    V. Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical
    1. Indicaţii şi contraindicaţii
    2. Abdomenul acut chirurgical
    3. Abdomenul acut netraumatic
    4. Gesturi terapeutice de bază în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj şi drenaj. Atitudinea în ulcerul perforat
    VI. Colecistectomia laparoscopică
    1. Indicaţii şi contraindicaţii
    2. Tehnica operatorie standard
    3. Variante de tehnică operatorie
    4. Dificultăţi, incidente şi accidente intraoperatorii
    5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă
    6. Colangiografia intraoperatorie
    7. Evoluţia, îngrijirile şi complicaţiile postoperatorii
    VII. Apendicectomia laparoscopică
    1. Indicaţii şi contraindicaţii
    2. Tehnica operatorie standard
    3. Variante de tehnică operatorie
    4. Dificultăţi, incidente, şi accidente intraoperatorii
    5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă
    6. Evoluţia, îngrijirile şi complicaţiile postoperatorii
    VIII. Barem minimal de activităţi practice
    1. Asistarea la desfăşurarea operaţiilor laparoscopice în direct - 20
    2. Activitate ca instrumentar în echipa operatorie - 10
    3. Mânuirea telescopului - 10
    4. Ajutor în echipa operatorie - 10
    5. Intervenţii efectuate ca prim operator: explorări, (3 op.),
    Colecistectomii (4 op.), apendicectomii (3 op.).
    IX. Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică şi practică.
    Posibilităţi:
    - Teste cu răspunsuri multiple
    - Examen oral
    - Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator
    - Apreciere întocmită de instructor/tutorele de practică
    CHIRURGIE GENERALĂ
    6 ANI
    ┌────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
    │ │CHIRURGIE GENERALĂ │11 LUNI │
    │ ANUL I ├──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
    │ │BIOETICĂ │1 LUNĂ │
    ├────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
    │ │ATI │2 LUNI │
    │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
    │ANUL II │TRAUMATOLOGIE │4 LUNI │
    │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
    │ │CHIRURGIE VASCULARĂ │4 LUNI │
    │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
    ├────────┤CHIRURGIE PLASTICĂ ŞI REPARATORIE │3 LUNI │
    │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
    │ │CHIRURGIE TORACICĂ │4 LUNI │
    │ANUL III├──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
    │ │CHIRURGIE UROLOGICĂ │3 LUNI │
    │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
    │ │CHIRURGIE ONCOLOGICĂ DIGESTIVĂ │4 LUNI │
    ├────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
    │ │NEUROCHIRURGIE │3 LUNI │
    │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
    │ANUL IV │CHIRURGIE GINECOLOGICĂ │3 LUNI │
    │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
    │ │CHIRURGIE DE URGENŢĂ │6 LUNI │
    ├────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
    │ │CHIRURGIE GENERALĂ │9 LUNI │
    │ ANUL V ├──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
    │ │CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ │3 LUNI │
    ├────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
    │ANUL VI │CHIRURGIE GENERALĂ │12 LUNI │
    └────────┴──────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘

    N. B. În anul V sau VI de pregătire se va efectua modulul de Chirurgie laparoscopică cu durata de 3 luni.
    MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
    CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
    CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ
    Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS
    menţionate în
    Contractul "Twinning Light"
    RO 2002/IB/OT-03 TL
    RO 2002/000-586.03.01
    1. Definiţie
    Chirurgia orală şi maxilo-facială cuprinde tratamentul chirurgical al părţilor moi cervicofaciale, al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulaţiei temporo-mandibulare, diformităţilor şi malformaţiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală şi maxilo-facială şi tratamentul chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale.
    Specialitatea cuprinde 2 părţi:
    a. chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea şi tratamentul chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale:
    ● chirurgia endodontică
    ● chirurgia preprotetică
    ● accidente de erupţie ale dinţilor şi incluziile dentare
    ● traumatisme dento-parodontale
    ● chirurgia parodontală
    ● inserarea implanturilor dentare
    b. chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia şi tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare şi ale părţilor moi cervico-faciale, infecţii oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părţilor moi şi osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părţilor moi şi osoase oro-maxilofaciale, bolile glandelor salivare şi ale articulaţiei temporo-mandibulare, diformităţi şi malformaţii congenitale ale feţei şi maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale etc.
    2. Durata: 5 ani (cu dublă licenţă: Medicină Generală/Medicină Dentară)
    În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunităţii Europene, specialiştii în chirurgia orală şi maxilo-facială trebuie să posede o dublă licenţă, cea de absolvent al Facultăţii de Medicină Dentară şi de absolvent al Facultăţii de Medicină Generală.
    În acest context, pot fi acceptaţi la specializare în chirurgia orală şi maxilo-facială absolvenţi ai Facultăţii de Medicină Dentară (care îşi completează studiile de Medicină Generală) şi absolvenţi ai Facultăţii de Medicină (care îşi completează studiile de medicină dentară).
    Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
    Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
    1 credit = 25 ore de instruire
    Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
    La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
    Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
    Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
    3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat
    3A.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital şi clinică repartizată, fixarea planului de activitate.
    3A.2. Stagiul de chirurgie orală şi maxilo-facială: 3 ani 5 luni şi 2 săpt. (anii I, III, IV, V)
    În secţiile clinice acreditate de Ministerul Sănătăţii, sub îndrumarea medicilor şefi secţie/clinică, medicii rezidenţi se vor familiariza cu activităţile practice de chirurgie orală şi maxilo-facială, completându-şi în acelaşi timp şi cunoştinţele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialităţii.
    3A.3. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an
    3A.4. Stagiul de Otorinolaringologie: 2 luni
    3A.5. Stagiul de Chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni
    3A.6. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună
    3A.7. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună
    3B. Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat
           
      Anul I:Chirurgie orală şi maxilo-facială:11 ½ luni
        Bioetică½ lună
      Anul II:Chirurgie generală:12 luni
      Anul III:Chirurgie orală şi maxilo-facială:12 luni
      Anul IV:Otorinolaringologie:2 luni
        Chirurgie plastică şi reconstructivă:3 luni
        Neurochirurgie:1 lună
        Chirurgie orală şi maxilo-facială:6 luni
      Anul V:Chirurgie orală şi maxilo-facială:12 luni

    4. Programul de activitate teoretică şi practică pe ani de pregătire
    4.1. Anul I
    Cuprinde stagiu de chirurgie orală şi maxilo-facială 11 1/2 luni şi modulul de bioetică, 1/2 lună
    4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 210 ore
    Cursuri: 80 ore
    1. Anatomia capului şi gâtului: 10 ore
    2. Probleme generale ale chirurgiei orale şi maxilo-faciale: 4 ore
    - particularităţile chirurgiei orale şi maxilo-faciale
    - examenul clinic oral şi maxilo-facial
    3. Probleme de anestezie-reanimare în chirurgia orală şi maxilo-facială: 4 ore
    - anestezia generală în chirurgia orală şi maxilo-facială
    - reanimare şi reechilibrare funcţională în chirurgia orală şi maxilo-facială
    - anestezia loco-regională şi locală: substanţe, tehnici, accidente şi complicaţii
    4. Extracţia dentară: indicaţii, tehnici, accidente, complicaţii: 4 ore
    5. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice şi terapeutice: 4 ore
    5. Chirurgie endodontică: 4 ore
    6. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice: 4 ore
    7. Chirurgia proprotetică: 4 ore
    8. Incluzia dentară şi patologia erupţiei dentare: 6 ore
    9. Infecţiile părţilor moi orale şi maxilo-faciale: 4 ore
    - generalităţi, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologică
    - supuraţii periosoase
    10. Implantologie orală: 10 ore
    11. Atitudinea terapeutică faţă de pacienţii cu afecţiuni generale asociate: 20 ore
    12. Antibioterapia în leziunile traumatice şi supurative din sfera oro-maxilo-facială: 2 ore
    Prezentări de caz: 80 ore
    Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore
    4.1.2. Pregătire practică:
    Intervenţii de mică dificultate:
    1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 150
    2. Extracţii chirurgicale: 150
    3. Extracţii alveoloplastice cu protezare imediată: 4
    4. Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie: 15
    5. Odontectomii molari de minte inferiori: 30
    6. Odontectomii canini superiori: 5
    7. Odontectomii, alţi dinţi incluşi: 3
    8. Evidenţierea caninilor incluşi cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică: 2
    9. Rezecţii apicale: 30
    10. Replantări de dinţi (post-traumatic sau intenţional): 2
    11. Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 5
    12. Gingivectomie: 2
    13. Operaţii parodontale cu lambou: 3
    14. Gingivoplastii: 3
    16. Intervenţii chirurgicale proprotetice în:
    - mucoasa subţire: 2
    - creasta gingivală balantă: 2
    - fibromatoză tuberozitară: 1
    - hiperplazie epitelio-conjunctivă: 6
    - deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale: 6
    - bride vestibulare şi paralinguale: 4
    - îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale): 2
    - regularizări de creastă: 3
    - plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare: 2
    17. Deschiderea de supuraţii periosoase: 20
    4.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidenţiat:
    1. Participare la cursuri şi seminarii
    2. Participare la activitatea practică
    3. Promovarea examenului scris
    4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
    5. Recenzie a minimum 3 articole
    6. Examen practic din baremul operator
    MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
    TEMATICĂ CURS 20 ore
    I. Introducere în Bioetică - 2 ore
    1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
    2. Contextul apariţiei bioeticii
    3. Definirea bioeticii
    4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
    5. Teorii şi metode în bioetică
    II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
    1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
    2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
    3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasă, etnie, etc.).
    III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
    1. Valori ale relaţiei medic - pacient
    2. Paternalism versus autonomie
    3. Modele ale relaţiei medic - pacient
    4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
    IV. Relaţia medic - pacient II- 2 ore
    1. Consimţământul informat
    2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
    3. Relaţia medic - pacient minor
    4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient
    V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
    1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
    2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
    3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
    VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
    1. Libertatea procreaţiei
    2. Dileme etice în avort
    3. Etica reproducerii umane asistate medical
    4. Probleme etice în clonarea reproductivă
    VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
    1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
    2. Probleme etice în stările terminale
    3. Tratamente inutile în practica medicală
    4. Eutanasia şi suicidul asistat
    5. Îngrijirile paliative
    VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
    1. Donarea de organe de la cadavru
    2. Donarea de organe de la persoana vie
    3. Etica alocării de resurse în transplant
    IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
    1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
    2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
    3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
    4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
    5. Terapia genică
    6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
    X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
    1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
    2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
    3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
    4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
    5. Comitetele de etică a cercetării
    6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
    TEMATICA SEMINARIILOR
    I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
    II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
    1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
    2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
    3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
    III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
    2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
    3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient
    IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
    2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă
    3. Rolul comitetelor de etică din spitale
    V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
    1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
    2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
    3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
    VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
    4.2. Anul II
    Cuprinde stagiu de chirurgie generală: 12 luni
    4.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 200 ore
    Cursuri: 70 ore
    1. Tehnici de asepsie şi antisepsie în chirurgia generală: 4 ore
    2. Instrumentarul de chirurgie generală şi folosirea lui: 2 ore
    3. Tehnici de drenaj: 2 ore
    4. Tehnici de sutură: 2 ore
    5. Tehnica pansamentului: 2 ore
    6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecţiei tetanice: 4 ore
    7. Tratamentul infecţiei acute localizate (abces cald, furuncul): 2 ore
    8. Tehnici de anestezie loco-regională: 2 ore
    9. Resuscitarea cardiorespiratorie: 4 ore
    10. Tehnici de hemostază medicală şi chirurgicală: 4 ore
    11. Transfuzia (indicaţii, contraindicaţii, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenţi de sânge: 2 ore
    12. Reechilibrarea hidroelectrică şi echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine şi urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic): 4 ore
    13. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgenţe): 2 ore
    14. Tehnica pleurotomiei: 2 ore
    15. Tehnica gastrostomiei: 2 ore
    16. Tubajul şi spălătura gastrică: 2 ore
    17. Sondajul vezical: 2 ore
    18. Examenul unui bolnav politraumatizat: 4 ore
    19. Şocul (criterii de diagnostic, principii de tratament): 4 ore
    20. Principii de tratament în politraumatisme: 4 ore
    21. Patologia hemostazei în practica chirurgicală: 2 ore
    22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore
    23. Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale): 4 ore
    24. Urgenţe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore
    25. Patologia chirurgicală a glandei tiroide: 2 ore
    Prezentări de caz: 80 ore
    Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore
    4.2.2. Pregătire practică:
    1. Participare la:
    - tiroidectomii subtotale: 2
    - tiroidectomii totale: 2
    - tratamentul chirurgical al megaesofagului: 2
    - gastrostomii: 5
    - pleurotomii: 2
    - apendicectomii: 10
    - colecistoctemii: 10
    2. Asistare la intervenţii sau manopere chirurgicale:
    - chirurgia reconstructivă vasculară
    - urgenţe (camera de gardă) la:
    - politraumatizaţi: 10
    - traumatisme toracice: 10
    - traumatisme abdominale: 10
    3. Manopere:
    - abord venos periferic: 40
    - aspiraţii şi spălături gastrice: 10
    - cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă): 10
    - tratamentul infecţiilor mâinii şi degetelor: 5
    4.2.3. Barem de promovare a anului II de rezidenţiat:
    1. Participare la cursuri şi seminarii
    2. Participare la activitatea practică
    3. Promovarea examenului scris
    4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
    5. Recenzie a minimum 3 articole
    4.3. Anul III
    Cuprinde stagiu de chirurgie orală şi maxilo-facială: 12 luni
    4.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 194 ore
    Cursuri: 64 ore
    1. Traumatologie oro-maxilo-facială: 10 ore
    - plăgile părţilor moi orale şi maxilo-faciale: particularităţi anatomo-clinice, tratament de urgenţă şi definitiv
    - şocul şi reanimarea în traumatismele orale şi maxilo-faciale
    - fracturile mandibulei
    - fracturile maxilarului
    - fracturile orbito-zigomatice
    - fracturile asociate
    2. Infecţiile orale şi maxilo-faciale: 10 ore
    - supuraţiile lojelor superficiale
    - supuraţiile lojelor profunde şi supuraţiile difuze
    - particularităţile proceselor infecţioase orale şi maxilo-faciale la copii
    - osteita şi osteomielita maxilarului şi mandibulei
    - necroza maxilarelor
    - infecţiile specifice orale şi maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicoza
    - limfadenite acute şi cronice
    3. Afecţiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare: 4 ore
    4. Tumorile benigne ale părţilor moi: 10 ore
    - pseudotumori
    - tumori benigne epiteliale
    - tumori benigne mezenchimale
    - chisturile părţilor moi
    - chisturi şi fistule
    5. Tumorile benigne osoase: 6 ore
    - tumori neodontogene: osteogene, non-osteogene
    - tumori odontogene: epiteliale, mezenchimale
    - chisturile oaselor maxilare: odontogene, neodontogene
    6. Patologia glandelor salivare: 10 ore
    - infecţiile glandelor salivare
    - traumatismele glandelor salivare
    - litiaza salivară
    - tumorile benigne şi maligne ale glandelor salivare
    - sialozele
    7. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare: 6 ore
    - sindroame disfuncţionale temporo-mandibulare
    - artropatiile acute şi cronice temporo-mandibulare
    - traumatismele articulaţiei temporo-mandibulare
    - luxaţiile articulaţiei temporo-mandibulare
    - construcţia mandibulei
    - anchiloza temporo-mandibulară
    8. Osteodistrofiile maxilarelor: 2 ore
    - osteita fibroasă
    - boala Recklinghausen
    - boala Paget
    - Leontiasis ossea
    9. Osteopatii în bolile de sistem cu localizare orală şi maxilo-facială: 2 ore
    10. Durerea în teritoriul maxilo-facial: 4 ore
    Prezentări de caz: 80 ore
    Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore
    4.3.2. Pregătire practică:
    Intervenţii de mică dificultate:
    1. Rezecţii apicale: 30
    2. Deschiderea de supuraţii periosoase: 10
    3. Imobilizarea de urgenţă a fracturilor dentare la copii şi adulţi: 10
    4. Imobilizarea de urgenţă şi definitivă în fracturile de mandibulă: 10
    5. Imobilizarea de urgenţă şi definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feţei: 10
    6. Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare orală şi maxilo-facială: 10
    7. Cura radicală a chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinţilor: 6
    8. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planşeului oral şi ale gingiei: 5
    8. Extirparea tumorilor endoosoase sau mandibulare cu păstrarea continuităţii osoase: 2
    10. Extirpare de calculi salivari din canalul Warthon sau Stenon: 2
    11. Extirpare de tumori ale glandelor salivare mici din vălul moale, boltă, obraz şi planşeu oral: 2
    12. Reducerea nechirurgicală a luxaţiei de articulaţie temporo-mandibulară: 2
    Intervenţii de dificultate medie:
    1. Deschidere de abcese ale lojelor superficiale: 10
    2. Deschidere de supuraţii ale lojelor profunde ale feţei şi gâtului (fosa infratemporală, spaţiul laterofaringian, loja marilor vase): 10
    3. Deschidere de supuraţii difuze ale planşeului oral sau feţei: 3
    4. Deschiderea supuraţiilor limfonodulilor feţei şi gâtului: 10
    5. Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare: 5
    6. Tratamentul supuraţiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC): 3
    7. Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară: 3
    8. Plastia comunicării oro-sinuzale: 3
    9. Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilarelor: 2
    10. Corticotomia în osteomielita maxilarelor: 2
    11. Tratamentul primar şi secundar al plăgilor orale şi cervicofaciale: 20
    12. Reducerea fracturilor orbito-sinuzale şi ale arcadei temporo-zigomatice: 5
    13. Osteosinteza cu sârmă sau plăcuţe în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale: 5
    14. Ligatura arterei carotide externe: 3
    15. Traheotomie: 3
    4.3.3. Barem de promovare a anului III de rezidenţiat:
    1. Participare la cursuri şi seminarii
    2. Participare la activitatea practică
    3. Promovarea examenului scris
    4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
    5. Recenzie a minimum 3 articole
    6. Examen practic din baremul operator
    4.4. Anul IV
    Cuprinde stagii de:
    - otorinolaringologie: 2 luni
    - chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni
    - chirurgie orală şi maxilo-facială: 6 luni
    4.4.1. Stagiul de oto-rino-laringologie: 2 luni
    4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 36 ore
    1. Metode de explorare rino-sinuzală
    2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale
    3. Epistaxisul
    4. Sinuzite acute şi cronice
    5. Complicaţiile sinuzitelor
    6. Alergia rino-sinuzală
    7. Amigdalita şi adenoidita acută
    8. Tumorile benigne ale faringelui
    9. Tumorile maligne laringiene
    10. Tumorile parafaringiene
    11. Insuficienţa respiratorie acută de cauză laringiană
    12. Tumorile benigne laringiene
    13. Tumorile maligne laringiene
    14. Corpii străini traheo-bronşici
    15. Metode de explorare traheo-bronşică
    16. Afecţiunile urechii externe
    17. Tumorile benigne şi maligne ale urechii
    18. Traumatismele urechii
    4.4.1.2. Pregătire practică (participare):
    1. Tamponament nazal anterior: 10
    2. Tamponament nazal posterior: 10
    3. Puncţii sinuzale maxilare: 10
    4. Reducere fracturi piramidă nazală: 2
    5. Incizie flegmon periamigdalian: 5
    6. Chirurgia sinuzitei maxilare: 5
    7. Chirurgia sinuzitei etmoidale: 5
    8. Traheotomia: 2
    9. Traheotomii în condiţii dificile: 1
    10. Asistenţă la intervenţii cu lasser în sfera ORL: 5
    4.4.2. Stagiul de chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni
    4.4.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 50 ore
    1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)
    2. Chirurgia arsului
    3. Arsuri asociate cu traumatisme
    4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)
    4.4.2.2. Pregătire practică (participare):
    1. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluţiei: 2
    2. Excizia primară a arsurilor profunde şi limitate: 1
    3. Incizii de decompresiune circumvolare: 2
    4. Grefarea plăgilor granulare: 2
    5. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale: 2
    6. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele: 2
    7. Plastii pediculate cu lambouri locale: 1
    8. Neurorafii: 1
    9. Plastia cu lambouri loco-regionale: 1
    10. Plastia cu lambouri de la distanţă: 1
    11. Plastia de transpoziţie de la nivelul scalpului: 1
    12. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical: 1
    4.4.3. Stagiul de neurochirurgie: 1 lună
    4.4.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 20 ore
    1. Examen clinic neurochirurgical
    2. Traumatisme craniocerebrale
    3. Diagnosticul şi tratamentul comelor
    4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală şi vertebro-medulară
    4.4.3.1. Pregătire practică
    1. Examene clinice neurochirurgicale: 10
    2. Puncţii rahidiene lombare: 2 (participare):
    3. Puncţii rahidiene suboccipitale: 2 (participare)
    4. Neurorafie: 2 (participare)
    4.4.4. Stagiul de chirurgie orală şi maxilo-facială: 6 luni
    4.4.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 105 ore
    Cursuri: 40 ore
    1. Tumori maligne orale şi maxilo-faciale: 40 ore
    - Noţiuni de biologie a procesului neoplazic
    - Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facială
    - Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
    - Adenopatia metastatică cervicală
    - Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
    - Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-faciale (I)
    - Tumorile maligne ale buzelor
    - Tumorile maligne ale limbii şi planşeului bucal
    - Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur şi vălului palatin
    - Tumorile maligne ale maxilarului şi mandibulei
    - Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-faciale
    - Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială
    - Tumorile maligne ale glandelor salivare
    - Accidente şi complicaţii ale tratamentului multimodal (RT+CT)
    Prezentări de caz: 40 ore
    Recenzii ale articolelor de specialitate: 25 ore
    4.4.4.2. Pregătire practică
    Intervenţii de dificultate medie:
    1. Submaxilectomie: 3
    Intervenţii de dificultate mare:
    1. Rezecţie de platou palato-alveolar: 2
    2. Hemirezecţii de maxilar cu amprentare şi aplicare de obturator: 4
    3. Hemirezecţii de mandibulă (participare): 2
    4. Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată: 5
    5. Hemiglosectomie (participare): 5
    6. Hemipelvectomie (participare): 5
    7. Hemiglosopelvectomie (participare): 5
    8. Evidare cervicală supraomohioidiană: 2
    9. Extirpare de tumoră laterocervicală: 2
    4.4.5. Barem de promovare a anului IV de rezidenţiat:
    1. Participare la cursuri şi seminarii
    2. Participare la activitatea practică
    3. Promovarea examenului scris
    4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
    5. Recenzie a minimum 3 articole
    6. Examen practic din baremul operator
    4.5. Anul V
    Cuprinde stagiu de chirurgie orală şi maxilo-facială: 12 luni
    4.5.1. Pregătire teoretică: total 205 ore
    Cursuri: 35 ore
    1. Plastia reconstructivă în chirurgia orală şi maxilo-facială: 20 ore
    - fiziopatologia lambourilor
    - clasificarea metodelor de plastie reconstructivă
    - tipuri de închidere primară
    - grefe de piele
    - lambouri locale
    - lambouri loco-regionale pediculate
    - lambouri liber vascularizate
    - grefe osoase nevascularizate
    - tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic
    2. Anomalii dento-faciale şi tratamentul complex ortodontic-chirurgical al acestora: 10 ore
    - prognatismul şi retrognatismul mandibular
    - prognatismul şi retrognatismul maxilar
    - proalveolia şi proalveolodentia
    - ocluzia deschisă
    - laterodeviaţiile mandibulare
    - anomalii asociate
    3. Malformaţiile congenitale orale şi maxilo-faciale: 5 ore
    - despicăturile labio-maxilo-palatine
    - malformaţii cranio-faciale
    Prezentări de caz: 20 ore
    Recenzii ale articolelor de specialitate: 10 ore
    Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist: 140 ore
    4.5.2. Pregătire practică
    Intervenţii de dificultate mare:
    1. Hemiglosopelvimandibulectomii (participare): 2
    2. Extirpare de tumori superficiale ale feţei şi gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale: 2
    3. Evidare cervicală radicală: 2
    4. Evidare cervicală radicală modificată: 2
    5. Parotidectomia totală sau segmentară: 2
    6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare): 2
    7. Plastii de boltă, văl moale şi luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor: 2
    8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale: 2
    9. Faringoplastii în insuficienţe velare: 2
    10. Osteotomii ale mandibulei şi maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii: 2
    11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecţie: 2
    12. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate şi anastomozate microchirurgical (participare): 2
    4.5.3. Barem de promovare a anului V de rezidenţiat:
    1. Participare la cursuri şi seminarii
    2. Participare la activitatea practică
    3. Promovarea examenului scris
    4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
    5. Recenzie a minimum 3 articole
    6. Examen practic din baremul operator
    CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ
    5 ani
    STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ
           
      ▪ ANUL I:CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.1)11 ½ luni
        BIOETICĂ (I.9)½ lună
      ▪ ANUL II:CHIRURGIE GENERALĂ (I.2)12 luni
      ▪ ANUL III:CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.3)12 luni
      ▪ ANUL IV:OTO-RINO-LARINGOLOGIE (I.4)2 luni
        CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ (I.5)3 luni
        NEUROCHIRURGIE (I.6)1 lună
        CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.7)6 luni
      ▪ ANUL V:CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.8)12 luni
                         
        ANUL IANUL IIANUL IIIANUL IVANUL V
      STAGIULI.1I.9I.2I.3I.4I.5I.6I.7I.8

    MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
    CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
    CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
    CHIRURGIE PEDIATRICĂ
    DEFINIŢIE
    Chirurgia pediatrică este specialitatea, care are ca obiect de studiu patologia chirurgicală a vârstei copilăriei (0 - 16 ani sau elevi ce au depăşit vârsta de 16 ani, până la terminarea studiilor), cu excepţia patologiei ortopedice, neurochirurgicale şi cardiovasculare a copilului.
    ORGANIZARE
    Specializarea în chirurgie pediatrică se poate obţine de absolvenţi cu licenţă, ai facultăţilor de medicină acreditate, în urma promovării concursului de admitere în rezidenţiat, în limita locurilor disponibile pentru această specializare, la un moment dat.
    Specializarea în chirurgie pediatrică se realizează în clinicile de chirurgie pediatrică ale universităţilor de medicină, în spitale universitare acreditate, sub directa îndrumare a şefului de clinică şi a echipei de medici/cadre didactice desemnate de acesta, care răspund de buna pregătire şi activitatea practică a rezidenţilor.
    Dobândirea şi evaluarea cunoştinţelor din domeniul ştiinţelor fundamentale, trunchiului comun de pregătire pentru toate specialităţile chirurgicale, de către rezidenţii de chirurgie pediatrică, se realizează în cadrul catedrelor/disciplinelor respective. Evaluarea cunoştinţelor se face la finalul fiecărui an de pregătire sub forma unui test grilă.
    Durata stagiului de pregătire (rezidenţiat), în vederea obţinerii titlului de medic specialist în chirurgie pediatrică este de 6 ani.
    ARIA DE CUPRINDERE A DISCIPLINELOR DE STUDIU
    Propedeutica
    Obiectiv: dobândirea de cunoştinţe fundamentale din următoarele domenii:
    - biochimie
    - fiziologie
    - embriologie
    - anatomie topografică