LEGE nr. 303 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*)
privind statutul judecătorilor şi procurorilor
(actualizată până la data de 12 decembrie 2012*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL





  • -------------


    -------------


    **) Republicată în temeiul art. XII al titlului XVII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o noua numerotare.
    Legea nr. 303/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005.


    Titlul I Dispoziţii generale


    Capitolul I Notiuni şi principii


    Articolul 1

    Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul infaptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.


    Articolul 2

    (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei legi.
    (2) Judecătorii inamovibili pot fi mutati prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
    (3) Judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie impartiali.
    (4) Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenta judecătorilor.


    Articolul 3

    (1) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucura de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii.
    (2) Procurorii care se bucura de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.


    Articolul 4

    (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure suprematia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi sa participe la formarea profesională continua.
    (2) Judecătorii nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta.


    Capitolul II Incompatibilităţi şi interdicţii


    Articolul 5

    (1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii.
    (2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenta unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, cu excepţia cazurilor în care conflictul de interese a fost adus la cunoştinţa, în scris, colegiului de conducere al instanţei sau conducătorului parchetului şi s-a considerat ca existenta conflictului de interese nu afectează îndeplinirea impartiala a atribuţiilor de serviciu.
    (3) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi sa dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercita o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora. Declaraţiile se înregistrează şi se depun la dosarul profesional.


    Articolul 6

    (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politica.
    (2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifica declaraţiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional.
    (3) Dispoziţiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politica se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 7

    (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
    (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
    (3) Consiliul Suprem de Apărare a Tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti*), realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2).
    (4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.

    -------------


    Articolul 8

    (1) Judecătorilor şi procurorilor le este interzis:
    a) sa desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
    b) sa desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura;
    c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;
    d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
    (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii şi procurorii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masa.


    Articolul 9

    (1) Judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici sa desfăşoare sau sa participe la activităţi cu caracter politic.
    (2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.


    Articolul 10

    (1) Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
    (2) Judecătorii şi procurorii nu pot sa dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.
    (3) Judecătorilor şi procurorilor le este permis sa pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă judecătorilor şi procurorilor nu le este ingaduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenta ca ar putea influenţa în orice fel soluţia.


    Articolul 11

    (1) Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.
    (2) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.
    (3) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.


    Titlul II Cariera judecătorilor şi procurorilor


    Capitolul I Admiterea în magistratura şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor


    Articolul 12

    Admiterea în magistratura a judecătorilor şi procurorilor se face prin concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputatii.


    Articolul 13

    Admiterea în magistratura şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de judecător şi procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.


    Articolul 14

    (1) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs.
    (2) Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
    a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
    b) este licenţiată în drept;
    c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
    d) cunoaşte limba română;
    e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. Taxele examenului medical se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.

    -------------
    Alin. (2) al art. 14 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 23 din 6 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 7 iunie 2012.


    Articolul 15

    (1) Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
    (2) Datele prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţa şi printr-un comunicat care se publică în trei cotidiene centrale.
    (3) Pentru înscrierea la concursul prevăzut la alin. (1), candidatul plăteşte o taxa al carei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.
    (4) Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în fiecare an numărul de cursanţi, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.
    (5) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) se realizează de comisia de admitere.
    (6) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
    (7) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de 3 zile de la afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (6) fiind aplicabile în mod corespunzător.
    (8) Verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei se realizează după afişarea rezultatelor definitive ale concursului.

    -------------
    Alin. (8) al art. 15 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 23 din 6 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 7 iunie 2012.


    Articolul 16

    (1) Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.
    (2) Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii consta în pregătirea teoretică şi practica a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori.
    (3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror.
    (4) În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practica în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, asista la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară judecătorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate.
    (5) Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.


    Articolul 17

    (1) Auditorii de justiţie beneficiază de o bursa având caracterul unei indemnizaţii lunare corespunzătoare funcţiei de judecător stagiar şi procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.
    (2) Bursa auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se stabileşte pe baza indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru judecătorii şi procurorii stagiari, la care se vor calcula retinerile pentru obţinerea indemnizaţiei nete, urmând a se vira obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor la asigurările sociale de stat, precum şi obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate. Auditorii de justiţie beneficiază de indemnizaţie şi în perioada vacantelor.
    (3) Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.
    (4) Auditorii de justiţie beneficiază de drepturile prevăzute de art. 79 alin. (4) şi (5), care se aplică în mod corespunzător.
    (5) Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.
    (6) Prevederile alin. (1)-(3) şi (5) se aplică şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte tari, pe baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective.


    Articolul 18

    (1) Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii se sancţionează disciplinar.
    (2) Constituie abateri disciplinare:
    a) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin;
    b) atitudinile ireverentioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului;
    c) absentele nemotivate de la cursuri, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o luna.
    (3) Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt:
    a) avertismentul;
    b) diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o luna la 3 luni;
    c) diminuarea bursei proporţional cu numărul absentelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o luna;
    d) exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii.
    (4) Avertismentul se aplică, în scris, de directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi poate fi contestat la consiliul ştiinţific al institutului.
    (5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. b), c) şi d) se apica de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.
    (6) Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (5) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competenţa.
    (7) În cazul exmatricularii din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat sa restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare.
    (8) Procedura de constatare a abaterilor şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.


    Articolul 19

    (1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, prin care se verifica însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.
    (2) Auditorii de justiţie care au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiţi, potrivit legii, de regula, în funcţiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
    (3) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat sa restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.


    Articolul 20

    (1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi sa îndeplinească timp de 6 ani funcţia de judecător sau de procuror.
    (2) În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat sa restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).
    (3) În perioada dintre data promovării examenului de absolvire şi data numirii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de auditor de justiţie. Drepturile salariate se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.

    ------------
    Alin. (3) al art. 20 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.


    Capitolul II Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari


    Articolul 21

    (1) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.
    (1^1) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi numirea de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, precum şi perioada în care o persoană a avut calitatea de judecător sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate prevăzut de art. 25, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

    ------------
    Alin. (1^1) al art. 21 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.

    (2) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari pot fi numiţi în funcţie numai la judecătorii sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea.
    (3) Judecătorii stagiari se bucura de stabilitate.


    Articolul 22

    (1) Durata stagiului este de 1 an.
    (2) În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi sa continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă această instanţă.
    (3) Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligată să asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a stagiului.


    Articolul 23

    (1) Judecătorii stagiari judeca:
    a) cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviinţarea executării silite, investirea cu formula executorie şi luarea unor măsuri asiguratorii;
    b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 100 milioane lei (10 mii lei RON);
    c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale;
    d) somaţia de plată;
    e) reabilitarea;
    f) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;
    g) infracţiunile prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală.
    (2) Procurorii stagiari au dreptul sa pună concluzii în instanţa, să efectueze şi să semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate.
    (3) Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.


    Articolul 24

    (1) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.
    (2) În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală cuprinde avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta.


    Articolul 25

    (1) După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.
    (2) Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În aceasta situaţie, judecătorul sau procurorul stagiar este obligat sa restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate pentru formarea sa profesională.
    (3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
    (4) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.


    Articolul 26

    (1) Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.
    (1^1) La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, precum şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Public şi al Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*).

    -------------
    Alin. (1^1) al art. 26 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.


    -------------

    (2) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.
    (3) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de referatele de evaluare şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.


    Articolul 27

    (1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
    (2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.


    Articolul 28

    (1) Examenul de capacitate consta în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale.
    (2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de baza ale dreptului, organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. La susţinerea probelor orale participa cel puţin 3 membri ai comisiilor prevăzute la art. 27.
    (3) Probele cu caracter practic constau în soluţionarea de spete şi întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecători şi procurori, în funcţie de specificul activităţii acestora.

    -------------
    Alin. (4) al art. 28 a fost abrogat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.


    Articolul 29

    (1) Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
    (2) Contestaţiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.
    (3) Notarea la probele orale este definitivă.
    (4) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Consiliul Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima şedinţa care urmează afişării rezultatelor.
    (5) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constata că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau ca exista dovada săvârşirii unor fraude.


    Articolul 30

    (1) După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă aceste instanţe se publică de îndată, separat pentru judecători şi procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să-şi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
    (3) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.
    (4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratura.
    (5) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
    (6) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţionala are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.


    Capitolul III Numirea judecătorilor şi procurorilor


    Articolul 31

    (1) Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.
    (3) Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
    (4) În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia sa motiveze opţiunea şi sa o comunice de îndată Preşedintelui României.
    (5) În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a actului de numire de către Preşedintele României, judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar.


    Articolul 32

    (1) Poate fi numita judecător sau procuror militar persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratura, după dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
    (2) Verificările pentru chemarea în cadrele active ale armatei, cu privire la persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi numită judecător sau procuror militar, se fac de structura abilitată din Ministerul Apărării Naţionale*), care asigură managementul funcţiilor militare la nivelul instanţelor şi parchetelor militare.

    -------------
    Alin. (2) al art. 32 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 2^1.


    -------------


    Articolul 33

    (1) Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.

    -------------
    Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.

    (2) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea.
    (2^1) Dispoziţiile art. 15 alin. (8) se aplică în mod corespunzător.

    -------
    Alin. (2^1) al art. 33 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 23 din 6 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 7 iunie 2012.

    (3) În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi.
    (4) Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

    -------------
    Alin. (5) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.


    -------------
    Alin. (6) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.


    -------------
    Alin. (7) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.


    -------------
    Alin. (8) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.


    -------------
    Alin. (9) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.


    -------------
    Alin. (10) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.


    -------------
    Alin. (10^1) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.


    -------------
    Alin. (10^2) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.


    -------------
    Alin. (10^3) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.


    -------------
    Alin. (10^4) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.


    -------------
    Alin. (10^5) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.


    -------------
    Alin. (10^6) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.


    -------------
    Alin. (10^7) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.

    (11) Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
    (12) În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia sa motiveze opţiunea şi sa o comunice de îndată Preşedintelui României.
    (13) După numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.

    -------------
    Alin. (13) al art. 33 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.

    (14) Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.

    -------------
    Alin. (14) al art. 33 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.

    (15) Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, sa revină la postul deţinut anterior.


    Articolul 34

    (1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa apar drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, constiinta şi fără partinire. Asa să-mi ajute Dumnezeu" Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinţei religioase a judecătorilor şi procurorilor şi este facultativă.
    (2) Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie.
    (3) Jurământul se depune în şedinţa solemna, în faţa judecătorilor instanţei sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.
    (4) Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanţei sau, după caz, al parchetului şi de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenţi, precum şi de cel care a depus jurământul.
    (5) Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în alta funcţie.


    Capitolul IV Formarea profesională continua şi evaluarea periodică a judecătorilor şi procurorilor


    Articolul 35

    (1) Formarea profesională continua a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia independentei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei.
    (2) Formarea profesională continua trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi consta, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinara a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.


    Articolul 36

    Responsabilitatea pentru formarea profesională continua a judecătorilor şi procurorilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător şi procuror, prin pregătire individuală.


    Articolul 37

    (1) Judecătorii şi procurorii participa, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continua organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţara sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.
    (2) Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare profesională continua un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi un curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de instanţele judecătoreşti sau parchete, de instituţii de învăţământ superior din ţara sau din străinătate, precum şi de alte instituţii de specialitate.
    (3) Consiliul Superior al Magistraturii aproba anual, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, programul de formare profesională continua a judecătorilor şi procurorilor.
    (4) Formarea profesională continua a judecătorilor şi procurorilor se realizează ţinând seama de necesitatea specializării lor.


    Articolul 37^1

    (1) Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, auditorilor de justiţie, personalului de instruire prevăzut la art. 108 din Legea nr. 304/2004
    privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.
    (2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
    (3) Cheltuielile de transport ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul instituţiilor unde îndeplinesc funcţia de bază.
    (4) Cheltuielile de transport ale auditorilor de justiţie şi ale personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.
    (5) Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, auditorii de justiţie, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile de formare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază.
    (6) Cheltuielile de transport al membrilor Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.

    -------------
    Alin. (6) al art. 37^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 118 din 24 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 30 aprilie 2009, care completează pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.


    ------------
    Art. 37^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.


    Articolul 38

    (1) În cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se organizează periodic activităţi de formare profesională continua, constând în consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica acestora se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.
    (1^1) Cheltuielile aferente organizării activităţilor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele privind cazarea, masa şi transportul personalului de instruire şi al participanţilor, se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel.

    ------------
    Alin. (1^1) al art. 38 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.

    (1^2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1^1) se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    -------------
    Alin. (1^2) al art. 38 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 118 din 24 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 30 aprilie 2009, care modifică pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.


    -------------

    (1^3) Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. Dispoziţiile art. 108 alin. (3) din Legea nr. 304/2004
    , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

    ------------
    Alin. (1^3) al art. 38 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.

    (1^4) Judecătorii, procurorii, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin. (1) nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază.

    ------------
    Alin. (1^4) al art. 38 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.

    (2) Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii, care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continua a judecătorilor şi procurorilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel şi parchetele subordonate.


    Articolul 39

    (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţa profesională şi de performanţă judecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienta, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continua şi absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.
    (2) Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie.
    (3) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori, formate din preşedintele instanţei sau, după caz, conducătorul parchetului, secţiei sau direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi din 2 judecători sau procurori desemnaţi de colegiul de conducere.
    (4) Din comisiile pentru evaluarea procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie fac parte şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie care răspund direct de performanţele acestor structuri.
    (5) Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor sunt prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezenta lege.

    ------------


    *) Potrivit art. III al titlului XVII din Legea nr. 247/2005, la împlinirea termenului prevăzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004, cu modificările ulterioare, se abroga.
    (6) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se aproba prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 40

    (1) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului întocmit de comisiile prevăzute la art. 39 alin. (3) sau (4), se poate acorda unul dintre calificativele: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător".
    (2) Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
    (3) În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39 alin. (3) sau (4) orice informaţii pe care le considera necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.
    (4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţa de judecată, sunt definitive şi irevocabile.


    Articolul 41

    (1) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "nesatisfăcător" sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
    (2) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "satisfăcător" în urma a doua evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
    (3) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, în condiţiile prezentei legi.
    (4) Judecătorul sau procurorul care primeşte în urma a doua evaluări consecutive calificativul "nesatisfăcător" sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 42

    (1) Evoluţia carierei de judecător sau procuror se consemnează în fişa din dosarul profesional, care se întocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.
    (2) Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege.
    (3) Judecătorii şi procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii ale actelor existente în dosar.


    Capitolul V Promovarea judecătorilor şi procurorilor şi numirea în funcţiile de conducere


    Secţiunea 1 Promovarea la tribunale, curţi de apel şi la parchete


    Articolul 43

    (1) Promovarea judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete.
    (2) Concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
    (3) Comisia pentru promovarea judecătorilor este alcătuită din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
    (4) Comisia pentru promovarea procurorilor este alcătuită din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
    (5) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor, prin curţile de apel şi parchete, şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în trei cotidiene centrale, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.


    Articolul 44

    (1) Pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:
    a) 5 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat;
    b) 6 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta;
    c) 8 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (2) La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare şi perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat*).
    (3) Consiliul Superior al Magistraturii verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1).

    --------------


    Articolul 45

    Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.


    Articolul 46

    (1) Concursul de promovare consta în probe scrise, cu caracter teoretic şi practic.
    (2) Probele constau în:
    a) în funcţie de specializare, una dintre următoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internaţional privat;
    b) jurisprudenta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenta Curţii Constituţionale;
    c) jurisprudenta Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenta Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;
    d) procedura civilă sau procedura penală, în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului.
    (3) Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor este prevăzută în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor.
    (4) Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 47

    În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor şi procurorilor declaraţi admişi.


    Secţiunea a 2-a Numirea în funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor corespunzătoare


    Articolul 48

    (1) Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
    (2) Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.
    (3) Judecătorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.
    (4) Concursul sau examenul consta în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenta la stres şi un test psihologic.
    (5) Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.
    (6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de Internet a Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*), Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile instanţelor judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.
    (7) Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte judecătorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
    (8) Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
    (9) Numirea judecătorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.
    (10) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
    (11) Judecătorii care participa la concurs sau examen, precum şi cei propuşi pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi sa dea o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual sau în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţa despre aceasta.
    (12) Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifica şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.
    (13) Evidenta posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti este publică şi disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*), precum şi prin afişare la sediile instanţelor judecătoreşti.
    (14) Numirea în funcţii de conducere potrivit prezentului articol se face în termen de cel mult 6 luni de la data la care acestea devin vacante.

    -------------


    Articolul 49

    (1) Numirea în funcţiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi de adjuncţi ai acestora se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
    (2) Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.
    (3) Procurorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.
    (4) Dispoziţiile art. 48 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
    (5) Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management.
    (6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de Internet a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*) şi la sediile parchetelor, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.
    (7) Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte procurorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
    (8) Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
    (9) Numirea în celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (10) Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) este necesară recomandarea conducătorului parchetului unde urmează să fie numit procurorul.
    (11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) şi (14) se aplică în mod corespunzător şi în cazul numirii procurorilor în funcţiile de conducere.
    (12) Evidenta posturilor vacante de conducere de la parchete este publică şi disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*), precum şi prin afişare la sediile parchetelor.

    -------------


    Articolul 50

    (1) Pentru numirea în funcţii de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:
    a) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani în funcţia de judecător sau procuror;
    b) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum şi preşedinte de secţie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 6 ani în funcţia de judecător sau procuror;
    c) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime de 8 ani în funcţia de judecător sau procuror.
    (2) La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare şi perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat.
    (3) Pentru numirea în funcţii de conducere, judecătorul şi procurorul trebuie să aibă dreptul sa funcţioneze la instanţa sau, după caz, parchetul la care urmează să fie numit în funcţia de conducere.


    Articolul 51

    (1) La încetarea mandatului funcţiei de conducere judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute de art. 48, 49 şi 50, o funcţie de conducere la aceeaşi instanţa sau la acelaşi parchet ori la alta instanţa sau parchet ori revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanţa sau parchet unde au dreptul sa funcţioneze potrivit legii.
    (2) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei, pentru următoarele motive:
    a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere;
    b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale;
    c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.
    (3) La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criza, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor.
    (4) La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenta actului de conducere.
    (5) La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secventiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.
    (6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapida de decizie, rezistenta la stres, autoperfectionarea, capacitatea de analiza, sinteza, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapida.
    (7) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului, pentru motivele prevăzute la alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.


    Secţiunea a 3-a Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numirea în funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie


    Articolul 52

    (1) Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
    (2) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şiprocurorilor prin curţile de apel, prin parchetele de pe lângă curţile de apel şi prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în 3 cotidiene centrale, cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

    ------------
    Alin. (2) al art. 52 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.

    (3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii şi procurorii care au cel puţin gradul de curte de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au obţinut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 ani.

    -------------
    Alin. (3) al art. 52 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.

    (4) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
    (5) Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezentul articol.

    ---------------
    Art. 52 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.


    Articolul 52^1

    (1) Cererile de înscriere la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprind precizarea secţiei pentru care se depune candidatura.
    (2) Concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constă în:
    a) o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora;
    b) un interviu susţinut în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;
    c) o probă scrisă, cu caracter practic.

    ------------
    Alin. (2) al art. 52^1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.

    (3) Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

    ------------
    Alin. (3) al art. 52^1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.

    (4) Comisiile de concurs sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cadre didactice universitare de la facultăţi de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011
    , cu modificările şi completările ulterioare, şi formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii.

    -----------
    Alin. (4) al art. 52^1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.

    (5) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (3) nu pot avea apartenenţă politică la data formării comisiilor.
    (6) Abrogat.

    -------------
    Alin. (6) al art. 52^1 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.

    (7) Nu pot fi membri ai comisiilor prevăzute la alin. (3) persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv, în rândul candidaţilor.

    ---------------
    Art. 52^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.


    Articolul 52^2

    (1) În cadrul probei prevăzute la art. 52^1 alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor de concurs, Consiliul Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curţilor de apel sau, după caz, al parchetelor de pe lângă curţile de apel ori al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, hotărâri judecătoreşti sau, după caz, acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, din ultimii 5 ani de activitate, precum şi celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi.
    (2) Orice persoană poate transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevăzute la alin. (1), întocmite de candidaţi, care pot fi analizate în cadrul probei având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora.
    (3) Cererile de înscriere la concurs se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însoţite de un anunţ prin care se aduce la cunoştinţa publică posibilitatea oricărei persoane de a transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevăzute la alin. (1), întocmite de candidaţi, precum şi termenul în care acestea pot fi transmise.
    (4) Actele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea dispoziţiilor legale privind protejarea datelor cu caracter personal, pentru a fi supuse dezbaterii publice pentru o perioadă de 7 zile de la publicare. Sesizările sau observaţiile primite din partea opiniei publice pot fi avute în vedere la evaluare de către comisiile de concurs.

    -------------
    Art. 52^2 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.


    Articolul 52^3

    (1) Pentru candidaţii judecători, evaluarea prevăzută la art. 52^2 are ca obiect:
    a) verificarea capacităţii de analiză şi sinteză;
    b) verificarea coerenţei în exprimare;
    c) verificarea argumentaţiei din punctul de vedere al clarităţii şi logicii;
    d) abrogată;

    -----------
    Lit. d) a alin. (1) al art. 52^3 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.

    e) abrogată;

    -----------
    Lit. e) a alin. (1) al art. 52^3 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.

    f) abrogată;

    -----------
    Lit. f) a alin. (1) al art. 52^3 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.

    g) abrogată;

    -----------
    Lit. g) a alin. (1) al art. 52^3 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.

    h) abrogată;

    -----------
    Lit. h) a alin. (1) al art. 52^3 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.

    i) abrogată;

    -----------
    Lit. i) a alin. (1) al art. 52^3 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.

    j) verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul evaluării candidaţilor procurori prevăzute la art. 52^2.
    (3) În cadrul procedurii de evaluare, comisiile de concurs pot solicita candidaţilor explicaţii cu privire la orice aspect supus evaluării.

    ---------------
    Art. 52^3 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.


    Articolul 52^4

    (1) În cadrul probei interviului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritatea candidaţilor.
    (2) La şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în care se susţine interviul va participa, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de plen, care va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.
    (3) Evaluarea integrităţii candidaţilor se face pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară sub acest aspect, precum şi a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările puse acestuia pe baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicate în cadrul discuţiilor.

    --------------
    Art. 52^4 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.


    Articolul 52^5

    (1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele prevăzute la art. 52^1 alin. (2) este de 100 de puncte, distribuite astfel:
    a) 40 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. a);
    b) 20 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. b);
    c) 40 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. c).
    (2) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la probele prevăzute la art. 52^1 alin. (2) este următorul:
    a) 28 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. a);
    b) 14 puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. b);
    c) 28 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. c).
    (3) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.

    -------------
    Art. 52^5 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.


    Articolul 52^6

    (1) Proba scrisă prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. c) constă în:
    a) în funcţie de specializare, una dintre următoarele grupe de materii:
    (i) drept civil, dreptul familiei şi drept internaţional privat;
    (îi) drept penal;
    (iii) drept administrativ, drept financiar şi fiscal şi dreptul muncii;
    b) jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene;
    c) procedura civilă sau procedura penală, în funcţie de specializarea judecătorului ori procurorului.
    (2) La elaborarea subiectelor pentru proba prevăzută la alin. (1) se vor avea în vedere jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cea a Curţii Constituţionale.

    -----------
    Art. 52^6 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.


    Articolul 52^7

    (1) În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea candidaţilor declaraţi admişi.
    (2) Procedura de desfăşurare a concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu prezenta lege, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    ---------------
    Art. 52^7 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.


    Articolul 53

    (1) Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani.
    (2) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
    (3) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată.
    (4) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
    (5) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacanta.
    (6) Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 54

    (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjunctii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjunctii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti*), cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată.
    (2) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
    (3) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
    (4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti*) care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

    -------------


    Articolul 55

    (1) Numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după caz.
    (2) Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea conducătorului secţiei ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde urmează să fie numit procurorul.
    (3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
    (4) Revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor numiţi potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
    (5) Propunerea prevăzută la alin. (4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizarea adunărilor generale ori a conducătorilor secţiilor ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Direcţiei Naţionale Anticorupţie.


    Articolul 56

    La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 53, 54 şi 55, judecătorii sau procurorii revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanţa sau parchet unde au dreptul sa funcţioneze potrivit legii.


    Capitolul VI Delegarea, detasarea şi transferul


    Articolul 57

    (1) În cazul în care o judecătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate funcţiona normal din cauza absentei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui respectivei instanţe din circumscripţia acelei curţi de apel, poate delega judecători de la alte instanţe din circumscripţia menţionată, cu acordul scris al acestora.
    (2) Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale şi tribunale specializate în circumscripţia altei curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.
    (3) Delegarea judecătorilor curţilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel.
    (4) Delegarea în funcţii de conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi.
    (5) Delegarea în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilor de la această instanţă se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    (6) Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni.

    -------------
    Alin. (6) al art. 57 a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 59 din 27 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 26 iunie 2009.

    (7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni.

    -------------
    Alin. (7) al art. 57 a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 59 din 27 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 26 iunie 2009.

    (8) Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni.

    -------------
    Alin. (8) al art. 57 a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 59 din 27 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 26 iunie 2009.

    (8^1) În interesul serviciului, magistraţii-asistenţi pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, în funcţiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-şef de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraţilor-asistenţi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni. Pe perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi.

    ---------------
    Alin. (8^1) al art. 57 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.

    (9) Pe perioada delegării judecătorii şi procurorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este delegat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.


    Articolul 58

    (1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*) sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale.

    ---------------
    Alin. (1) al art. 58 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.


    -------------

    (2) Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detasarea se prelungeşte o singură dată, pentru o durată de până la 3 ani, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
    (3) În perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.
    (3^1) Judecătorii, procurorii şi personalul asimilat acestora, detaşaţi în străinătate pentru acţiuni în interesul serviciului, beneficiază de drepturi şi au obligaţiile stabilite prin normele speciale ale instituţiei la care sunt detaşaţi.

    -------------
    Alin. (3^1) al art. 58 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.

    (3^2) În lipsa normelor speciale prevăzute la alin. (3^1), personalul detaşat în străinătate beneficiază de următoarele drepturi:
    a) indemnizaţia de încadrare lunară, la care se adaugă sporurile cu caracter permanent prevăzute de lege pentru funcţia deţinută anterior detaşării;
    b) decontarea costului transportului între locul de domiciliu şi locul detaşării, la începutul şi la sfârşitul perioadei de detaşare, precum şi pentru efectuarea concediului de odihnă în ţară;
    c) decontarea chiriei, în limita plafonului stabilit anual, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop, prin legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti*), al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

    --------------
    Lit. c) a alin. (3^2) al art. 58 a fost modificată de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.


    -------------

    d) diurnă, în cuantumul prevăzut de lege pentru deplasarea în străinătate a secretarilor de stat.

    -------------
    Alin. (3^2) al art. 58 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.

    (3^3) Personalul detaşat în străinătate nu poate beneficia în ţară de aceleaşi drepturi acordate de instituţia unde este detaşat.

    -------------
    Alin. (3^3) al art. 58 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.

    (4) Perioada detaşării constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.
    (5) După încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine în funcţia deţinută anterior.


    Articolul 59

    Detasarea nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul sa funcţioneze potrivit legii.


    Articolul 60

    Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţa la alta instanţa sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aproba, la cererea celor în cauza, de Consiliul Superior al Magistraturii.


    Articolul 61

    (1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii, în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege.
    (2) Pentru numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1), candidaţii vor susţine un interviu în faţa secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicită numirea ca judecători şi, respectiv, a secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecătorilor care solicită numirea ca procuror.
    (3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.


    Capitolul VII Suspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de judecător şi procuror


    Articolul 62

    (1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:
    a) când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa prin ordonanţa sau rechizitoriu;
    b) când suferă de o boala psihică, care îl împiedica să-şi exercite funcţia în mod corespunzător.
    c) când a fost sancţionat disciplinar, în condiţiile art. 100 lit. d).

    -----------
    Litera c) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 24 din 17 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 23 ianuarie 2012.

    (2) Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii.
    (3) În perioada suspendării din funcţie, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Aceasta perioada nu constituie vechime în magistratura.
    (4) În perioada suspendării din funcţie, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8.


    Articolul 63

    (1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunică de îndată judecătorului sau procurorului şi conducerii instanţei sau parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.
    (2) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător sau procuror, suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în magistratura pentru această perioadă.


    Articolul 64

    (1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihică se constata printr-o expertiza de specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din funcţie se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate, numita în condiţiile art. 14 alin. (2) lit. e).
    (2) După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibila, propune eliberarea din funcţie potrivit legii.
    (3) În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.


    Articolul 65

    (1) Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri:
    a) demisie;
    b) pensionare, potrivit legii;
    c) transfer într-o alta funcţie, în condiţiile legii;
    d) incapacitate profesională;
    e) ca sancţiune disciplinară;
    f) condamnarea definitivă a judecătorului sau procurorului pentru o infracţiune;
    g) încălcarea dispoziţiilor art. 7;
    h) nepromovarea examenului prevăzut la art. 33 alin. (14);
    i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).
    (2) Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
    (3) Trecerea în rezerva sau în retragere a judecătorilor şi procurorilor militari se face în condiţiile legii, după eliberarea din funcţie de către Preşedintele României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din funcţie se face după trecerea în rezerva sau, după caz, în retragere.
    (4) Eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.
    (5) În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devină efectivă, dacă prezenta judecătorului sau procurorului este necesară.
    (6) Judecătorul sau procurorul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor.


    Articolul 65^1


    --------------
    Alin. (1) al art. 65^1 a fost abrogat de articolul unic din LEGEA nr. 77 din 1 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 227 din 7 aprilie 2009, care modifică pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.

    (2) În cazul în care, împotriva hotărârii de eliberare din funcţie a judecătorului sau procurorului se exercită calea de atac a recursului, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea irevocabilă a cauzei de către instanţa competenţa.
    (3) Dispoziţiile art. 63 alin. (2) şi ale art. 64 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

    ---------------
    Art. 65^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.


    Capitolul VIII Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie


    Articolul 66

    (1) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi şefi şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se bucura de stabilitate.
    (2) Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovati în funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe bază de concurs.
    (3) Condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevăzute pentru funcţia de judecător şi procuror.
    (4) Dispoziţiile prezentei legi privind incompatibilităţile şi interdicţiile, formarea profesională continua şi evaluarea periodică, drepturile şi îndatoririle, precum şi răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi.


    Articolul 67

    (1) Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 2 ani în această funcţie.

    ---------------
    Alin. (1) al art. 67 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.

    (2) Magistraţii-asistenţi şefi gradul III sunt promovati dintre magistraţii-asistenţi cu cel puţin 3 ani vechime în aceasta funcţie. După o perioadă de 2 ani ca magistraţi-asistenţi şefi pot fi trecuţi în gradul II şi după alţi 5 ani în gradul I.
    (3) Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi fără concurs dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în magistratura de cel puţin 4 ani. După o perioadă de 3 ani în aceasta funcţie, magistraţii-asistenţi pot fi trecuţi în gradul II, iar după alţi 3 ani în gradul I.
    (4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi dintre grefieri cu studii superioare juridice de la curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5 ani.

    --------------
    Alin. (4) al art. 67 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 5^1.


    Articolul 68

    (1) Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii:
    a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
    b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Completului de 9 judecători, ca instanţa disciplinară.
    (2) Prim-magistratul-asistent are şi alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind organizarea administrativă şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


    Articolul 69

    Magistraţii-asistenţi şefi au următoarele atribuţii:
    a) participa la şedinţele de judecată ale secţiilor şi ale Completului de 9 judecători;
    b) repartizează magistraţii-asistenţi care participa la şedinţele de judecată;
    c) asigura ţinerea în bune condiţii a evidentelor secţiilor şi realizarea la timp a tuturor lucrărilor.


    Articolul 70

    Magistraţii-asistenţi participa la şedinţele de judecată ale secţiilor.


    Articolul 71

    Magistraţii-asistenţi care participa la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie redactează încheierile, participa cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.


    Articolul 72

    Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei.


    Titlul III Drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilor


    Articolul 73

    Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea independentei şi imparţialităţii acestora.


    Articolul 74

    (1) Pentru activitatea desfăşurată, judecătorii şi procurorii au dreptul la o remuneraţie stabilită în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în magistratura şi cu alte criterii prevăzute de lege.
    (2) Drepturile salariale ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege specială.

    ---------------
    Alin. (3) al art. 74 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.

    (4) Judecătorii şi procurorii militari sunt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta calitate.
    (5) Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite judecătorilor şi procurorilor militari se asigura de Ministerul Apărării Naţionale, în concordanta cu prevederile legislaţiei privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acestui minister.
    (6) Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naţionale.

    -------------


    Articolul 75

    (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a apara judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenta sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.
    (2) Judecătorii sau procurorii care considera ca independenta şi imparţialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea profesională se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii.


    Articolul 76

    Judecătorii şi procurorii sunt liberi sa organizeze sau sa adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute de art. 11 alin. (3).


    Articolul 77

    (1) Judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecţie împotriva amenintarilor, violentelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.
    (2) Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*) şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

    -------------


    Articolul 78

    (1) Judecătorii şi procurorii beneficiază de despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*), Ministerului Public sau, în cazul judecătorilor şi procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării Naţionale*), în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
    (2) Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

    --------------
    Art. 78 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 5^2.

    -------------

    Articolul 79

    (1) Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.
    (2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţara sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plata, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor.
    (3) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    --------------
    Alin. (4) al art. 79 a fost abrogat de alin. (2) al art. 28 din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 148 din 3 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005.


    ---------------
    Alin. (5) al art. 79 a fost abrogat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006*).


    ---------------

    (6) Judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu. Locuinţele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*) şi unităţilor subordonate, precum şi cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alţi salariaţi ai acestor instituţii.
    (7) În cazul pensionării pentru limita de vârsta, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6) şi, după caz, soţul ori sotia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.

    -------------


    Articolul 80*)

    Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în ţara dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în ţara dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.

    --------------


    Articolul 81

    (1) Judecătorii şi procurorii cu vechime continua în magistratura de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egala cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.
    (2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de judecător sau procuror şi se înregistrează, potrivit legii.
    (3) Modul de calcul al vechimii continue în magistratura se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
    (4) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul decesului judecătorului sau procurorului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizaţie beneficiază soţul/sotia şi copiii care se afla în întreţinerea acestuia la data decesului.


    Articolul 82*)

    (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

    --------------
    Alin. (1) al art. 82 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.

    (2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

    --------------
    Alin. (2) al art. 82 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.

    (3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.
    (4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi.
    (5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.

    --------------
    Alin. (5) al art. 82 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.

    (6) De prevederile alin. (1), (3) şi (4) pot beneficia şi judecătorii şi procurorii pensionaţi anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării din funcţia de judecător sau procuror, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie.
    (7) Judecătorii şi procurorii pot opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public. Judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu.
    (8) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.

    -------------
    Art. 82 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.


    -------------


    Articolul 83

    (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anul al Consiliului Superior al Magistraturii.

    --------------
    Alin. (1) al art. 83 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.

    (2) Judecătorii şi procurorii care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.

    ------------
    Alin. (2) al art. 83 a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009, ca urmare a încetării efectelor juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009.

    (3) Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au funcţionat până la data pensionării. În acest caz, numirea în funcţia de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcţia de judecător sau procuror se face de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

    --------------
    Alin. (3) al art. 83 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.


    ------------
    Alin. (4) al art. 83 a fost eliminat, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009.


    -------------
    Alin. (5) al art. 83 a fost eliminat, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009.


    -------------
    Art. 83 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.


    --------------


    Articolul 83^1

    (1) Judecătorii şi procurorii pot fi pensionaţi anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de prezenta lege cu până la 5 ani, în cazul în care depăşesc vechimea în magistratură prevăzută la art. 82 alin. (1) cu cel puţin 5 ani. Cei care îndeplinesc atât condiţiile pentru acordarea pensiei în condiţiile prezentului articol, cât şi pe cele prevăzute la art. 82 alin. (2) pot opta între cele două pensii.
    (2) Pensia prevăzută la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu.
    (3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de 60 de ani.

    ------------
    Alin. (3) al art. 83^1 a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009, ca urmare a încetării efectelor juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009.

    (4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) şi (4).

    -------------
    Art. 83^1 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.


    --------------


    Articolul 84

    (1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000
    privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz.
    (2) Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaş, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, în condiţiile Legii nr. 19/2000
    , cu modificările şi completările ulterioare, şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi.
    (3) În cazul în care la data decesului procurorul sau judecătorul nu îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din indemnizaţia de încadrare brută lunară avută de susţinătorul decedat în ultima lună de activitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000
    , cu modificările şi completările ulterioare.

    -------------
    Art. 84 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.


    Articolul 85

    (1) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută de art. 82 alin. (2), art. 83^1 şi şi art. 84 alin. (3), precum şi pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 19/2000
    , cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.
    (2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.
    (3) Cererile de pensionare formulate de judecătorii şi procurorii în activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie.

    -------------
    Art. 85 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.


    Articolul 86

    Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier şi consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învăţământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probaţiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi, Consiliului Legislativ.

    --------------
    Art. 86 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 11 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.


    Articolul 87

    (1) Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*), Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător.

    --------------
    Alin. (1) al art. 87 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 12.


    -------------

    (2) Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de cercetare şi aplicare a sancţiunilor disciplinare se face prin ordin al conducătorilor autorităţilor prevăzute la alin. (1).


    Articolul 88

    (1) Pentru merite deosebite în activitate, judecătorii şi procurorii pot fi distinşi cu Diploma Meritul judiciar.
    (2) Diploma Meritul judiciar se acordă de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecători, şi la propunerea ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti*), pentru procurori.

    -------------


    Articolul 89

    Modelul diplomei şi modul de confectionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti*).

    -------------


    Articolul 90

    (1) Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în profesie şi în societate.
    (2) Relaţiile judecătorilor şi procurorilor la locul de muncă şi în societate se bazează pe respect şi buna-credinţa.


    Articolul 91

    (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi sa rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, şi să respecte secretul profesional.
    (2) Judecătorul este obligat sa păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei.


    Articolul 92

    (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei la care funcţionează.
    (2) Ţinuta vestimentara se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, şi se asigura în mod gratuit.


    Articolul 93

    Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese.


    Titlul IV Răspunderea judecătorilor şi procurorilor


    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 94

    Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.


    Articolul 95

    (1) Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi perchezitionati, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.


    Articolul 96

    (1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
    (2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătura răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţa sau grava neglijenţa.
    (3) Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedură penală.
    (4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecaţii procesului şi dacă aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciară.
    (5) Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
    (6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate indrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
    (7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate indrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţa sau grava neglijenţa, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
    (8) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an.

    -------------


    Articolul 97

    (1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.
    (2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.


    Capitolul II Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor


    Articolul 98

    (1) Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.
    (2) Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari poate fi angajata numai potrivit dispoziţiilor prezentei legi.


    Articolul 99

    Constituie abateri disciplinare:
    a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu;
    b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii;
    c) atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii;
    d) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
    e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;
    f) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;
    g) nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea;
    h) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;
    i) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii;
    j) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii;
    k) absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei ori a parchetului;
    l) imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;
    m) nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente;
    n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii;
    o) nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
    p) obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;
    q) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;
    r) lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii;
    s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;
    ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii;
    t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

    -----------
    Art. 99 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 24 din 17 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 23 ianuarie 2012.


    Articolul 99^1

    (1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.
    (2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

    -----------
    Art. 99^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 24 din 17 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 23 ianuarie 2012.


    Articolul 100

    Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:
    a) avertismentul;
    b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de până la 6 luni;
    c) mutarea disciplinară pentru o perioadă de până la un an la o altă instanţă sau la un alt parchet, situate în circumscripţia altei curţi de apel ori în circumscripţia altui parchet de pe lângă o curte de apel;
    d) suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni;
    e) excluderea din magistratură.

    -----------
    Art. 100 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 24 din 17 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 23 ianuarie 2012.


    Articolul 101

    Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 se aplică de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.


    Titlul V Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 102

    (1) Judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi continua activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi.
    (2) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, sunt eliberaţi din motive neimputabile îşi păstrează gradul dobândit în ierarhie şi pot ocupa o funcţie de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pot reveni pe funcţia de magistrat deţinută anterior sau pe o alta funcţie de judecător ori procuror sau pot opta pentru intrarea în avocatura sau notariat, fără examen.


    Articolul 103

    Judecătorii şi procurorii care au, la data intrării în vigoare a prezentei legi, norma de baza la instituţii de învăţământ superior juridic au obligaţia ca, începând cu anul universitar următor, să-şi transfere norma de baza la instanţa sau parchetul la care funcţionează ori sa renunţe la calitatea de judecător sau procuror.


    Articolul 104

    (1) Judecătorii şi procurorii în funcţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratura potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează aceasta vechime.
    (2) Salarizarea magistraţilor-asistenţi se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, în baza coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistraţii-asistenţi gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistraţii-asistenţi şefi gradul I, II, III şi la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent.


    Articolul 105

    (1) Judecătorii şi procurorii militari care îşi continua activitatea la instanţele şi parchetele militare, redistribuiti pe funcţii inferioare, îşi păstrează drepturile salariale de care beneficiază la data redistribuirii. Celelalte dispoziţii ale prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor şi procurorilor militari.
    (2) Transferul judecătorilor şi procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor, se face la instanţe şi parchete civile de grad egal, potrivit opţiunii exprimate, în limita posturilor disponibile.


    Articolul 106

    Consiliul Superior al Magistraturii aproba, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:
    a) Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minima de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
    b) Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii;
    c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare şi media minima de promovare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari;
    d) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratura;
    e) Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continua a judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute;
    f) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor;
    g) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor;
    h) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor;
    i) Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor.


    Articolul 107

    (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga:
    a) dispoziţiile art. 6, art. 12, art. 14-16, art. 36-43, art. 55, art. 58 şi art. 59-69 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) dispoziţiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42-69, art. 91-120^1 şi art. 121-131^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 66 privind vechimea în magistratura necesară pentru promovarea în funcţia de judecător sau procuror, care se abroga pe data de 1 ianuarie 2005.
    (3) Dispoziţiile art. 13 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, se abroga pe data de 1 ianuarie 2005.
    NOTĂ:
    Reproducem mai jos prevederile art. II-VIII din titlul XVII al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 303/2004 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVII al Legii nr. 247/2005.
    "Art. II. - (1) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi intră în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) Celelalte regulamente prevăzute la art. 106 se actualizează şi se aproba în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    (3) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se va adopta hotărârea Guvernului prevăzută la art. 77 alin. (3)*) din Legea nr. 303/2004.
    Art. III. - La împlinirea termenului prevăzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificările ulterioare, se abroga.
    Art. IV. - (1) Comisiile pentru primul concurs sau examen privind funcţiile de conducere de la instanţe şi parchete vor fi numite de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    (2) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor va fi elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii şi afişat pe paginile de Internet ale Institutului Naţional al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Justiţiei, precum şi la sediile instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în termen de 10 zile de la numirea comisiilor.
    (3) În 30 de zile de la publicarea regulamentului prevăzut la alin. (2) se organizează concurs sau examen pentru numirea în funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale şi parchetele de pe lângă acestea, iar în termen de 60 de zile de la aceeaşi dată se organizează concurs sau examen pentru ocuparea funcţiilor de conducere de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea. Dispoziţiile art. 48 alin. (7) şi ale art. 48^1 alin. (7)**) se aplică în mod corespunzător.
    (4) Numirea în funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, precum şi de la parchetele de pe lângă acestea, pentru care se aplică procedura prevăzută la art. 48 alin. (9) şi art. 48^1 alin. (9)***), se face în termen de 30 de zile de la numirea în funcţiile de conducere a judecătorilor şi procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concursurile sau examenele prevăzute la alin. (3).
    (5) Nerespectarea termenelor şi a procedurii pentru organizarea concursurilor sau examenelor prevăzute de prezentul articol constituie abatere disciplinară.
    Art. V. - (1) Judecătorii şi procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc condiţiile de pensionare pentru limita de vârsta vor fi eliberaţi din funcţie la împlinirea unui termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    (2) Consiliul Superior al Magistraturii va lua măsurile necesare pentru ocuparea în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi a posturilor care devin vacante prin pensionarea persoanelor prevăzute la alin. (1).
    Art. VI. - Judecătorii şi procurorii care nu au renunţat la norma de baza la instituţii de învăţământ superior juridic, potrivit art. 102****) din Legea nr. 303/2004, sunt obligaţi să-şi transfere norma de baza la instanţa sau parchetul la care funcţionează, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    Art. VII. - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate depun declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (3)*****) sau, după caz, art. 6^1******) şi art. 6^2*******) din Legea nr. 303/2004, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    (2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifica declaraţiile prevăzute la art. 6^1******) din Legea nr. 303/2004, iar Consiliul Suprem de Apărare a Tarii verifica declaraţiile prevăzute la art. 6^2*******) din Legea nr. 303/2004 în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    Art. VIII. - Dispoziţiile art. 82********) din Legea nr. 303/2004 se aplică şi magistraţilor-asistenţi ai Curţii Constituţionale şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor prevăzut la art. 73 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."

    ------------


    *) Art. 77 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 78 alin. (3).


    **) Art. 48^1 alin. (7) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (7).


    ***) Art. 48^1 alin. (9) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (9).


    ****) Art. 102 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 103.


    *****) Art. 6 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 5 alin. (3).


    ******) Art. 6^1 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 6.


    *******) Art. 6^2 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 7.


    ********) Art. 82 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 83.


    --------------


    ----------