PROTOCOL din 27 mai 2011
privind turismul durabil la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor Bratislava, mai 2011*)
EMITENT
  • ACT INTERNAŢIONAL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 4 iunie 2014



    ___________ Notă *) Traducere.
    Părţile prezentului protocol,
    în conformitate cu sarcinile ce le revin în baza Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor (Kiev, 2003), denumită în continuare Convenţia Carpatică, de a elabora o politică cuprinzătoare de protecţie şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor,
    conform obligaţiilor acestora, menţionate în articolul 9 din Convenţia Carpatică,
    conform obligaţiilor acestora, menţionate în Protocolul privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi peisagistice (Bucureşti, 2008) la Convenţia Carpatică,
    luând notă de faptul că toate Părţile la Protocol sunt părţi la Convenţia privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992), denumită în cele ce urmează CBD, şi amintind Memorandumul de cooperare dintre Convenţia privind diversitatea biologică, Convenţia Alpină şi Convenţia Carpatică, semnat la data de 29 mai 2008 la Bonn, şi Decizia 11 la cea de-a doua Conferinţă a părţilor (COP2) la Convenţia Carpatică, ce recomandă întărirea eforturilor pentru implementarea Programului de lucru al CBD privind diversitatea biologică montană,
    amintind Decizia VII/14 din CBD COP7, prin care s-au adoptat Instrucţiunile privitoare la biodiversitate şi dezvoltare turistică şi prin care guvernele au fost invitate să adopte instrucţiunile menţionate în vederea dezvoltării sau reînnoirii strategiilor şi planurilor de dezvoltare turistică,
    luând în considerare alte convenţii şi acorduri relevante, în special Convenţia europeană a peisajului (Florenţa, 2000), Convenţia privind protejarea moştenirii culturale şi naturale mondiale (Paris, 1972), Convenţia privind evaluarea impactului transfrontalier (Espoo 1991) şi Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în probleme de mediu (Arhus, 1998),
    recunoscând importanţa zonelor montane, după cum este menţionat în capitolul 13 (Dezvoltare durabilă montană) al Declaraţiei pentru mediu şi dezvoltare (Agenda 21, Rio de Janeiro, 1992),
    amintind programul pentru implementarea ulterioară a Declaraţiei pentru mediu şi dezvoltare ("Agenda 21", Rio de Janeiro, 1992), Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă şi conştientizând eforturile şi realizările Comisiei pentru dezvoltarea durabilă (CSD) în cooperare cu Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO) cu scopul de a promova dezvoltarea durabilă,
    considerând faptul că diversitatea biologică şi culturală unică şi patrimoniul comun al Carpaţilor constituie bunuri importante în vederea dezvoltării durabile a turismului,
    recunoscând importanţa crescândă a turismului pentru dezvoltarea socială şi economică la nivel local, naţional şi regional, precum şi faptul că dezvoltarea turismului durabil în Carpaţi poate constitui o oportunitate pentru dezvoltarea economică a zonelor mai puţin dezvoltate, precum şi pentru diversificarea economiilor locale, şi că poate prezenta un potenţial considerabil pentru realizarea beneficiilor în termeni de conservare a diversităţii biologice şi pentru utilizarea durabilă a componentelor sale,
    recunoscând faptul că munţii Carpaţi reprezintă mediul în care trăiesc comunităţile locale şi conştientizând contribuţia comunităţilor locale la dezvoltarea durabilă socială, culturală şi economică şi la menţinerea tradiţiei în Carpaţi,
    convinse de faptul că eforturile pentru protejarea, menţinerea şi gestionarea într-o manieră durabilă a resurselor naturale şi culturale ale Carpaţilor nu pot fi realizate de o singură ţară, ci presupun cooperare regională, şi deschise spre cooperare în vederea dezvoltării turismului durabil în Carpaţi, cu scopul de a asigura faptul că turismul în munţii Carpaţi se dezvoltă în armonie cu mediul înconjurător şi îmbină beneficiile socioeconomice cu conservarea diversităţii biologice şi culturale,
    au stabilit de comun acord următoarele:

    Capitolul I Obiective, acoperire geografică şi definiţii


    Articolul 1

    Obiective şi principii generale
    1. În conformitate cu articolul 9 din Convenţia Carpatică, obiectivul Protocolului privind turismul durabil (denumit în cele ce urmează Protocol) este de a întări şi de a facilita cooperarea dintre părţi în vederea dezvoltării turismului durabil în munţii Carpaţi, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare, vizând maximizarea beneficiilor pozitive ale turismului pentru biodiversitate, ecosisteme, dezvoltarea economică şi socială, atenuând impactul negativ cauzat de turism asupra mediului ecologic şi socioeconomic.
    2. Pentru a putea îndeplini obiectivele menţionate mai sus, părţile:
    (a) îşi vor armoniza şi coordona eforturile pentru promovarea turismului durabil în Carpaţi, aducând comunităţilor locale beneficii bazate pe natura, peisajele şi patrimoniul cultural excepţional din Carpaţi şi pentru amplificarea gradului de cooperare în acest sens;
    (b) vor urmări politicile de promovare a cooperării transfrontaliere în vederea facilitării dezvoltării durabile a turismului, precum planurile de management coordonate sau realizate în asociere pentru ariile protejate transfrontaliere sau limitrofe sau alte locaţii de interes turistic.
    3. De aceea, părţile vor coopera în special pentru:
    (a) promovarea Carpaţilor ca destinaţie pentru turism durabil;
    (b) dezvoltarea, încurajarea şi promovarea produselor, serviciilor şi a pachetelor relaţionate cu turismul durabil din Carpaţi;
    (c) asigurarea standardelor de înaltă calitate pentru dezvoltarea turismului durabil în Carpaţi;
    (d) creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea durabilă a economiilor locale din Carpaţi;
    (e) gestionarea traficului de turişti şi a destinaţiilor turistice din Carpaţi în sprijinul mediului şi al dezvoltării durabile a economiei locale din zonele mai puţin dezvoltate;
    (f) creşterea contribuţiei turismului la conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi peisagistice din Carpaţi, în conformitate cu obiectivele Convenţiei europene a peisajului;
    (g) creşterea contribuţiei turismului la realizarea unei agriculturi durabile în Carpaţi;
    (h) creşterea contribuţiei turismului la gestionarea durabilă a pădurilor din Carpaţi;
    (i) planificarea dezvoltării durabile a transporturilor şi infrastructurii din turism în Carpaţi;
    (j) creşterea contribuţiei turismului la conservarea şi promovarea moştenirii culturale şi a tradiţiei comunităţilor locale din Carpaţi;
    (k) creşterea contribuţiei turismului la educaţia publică şi conştientizarea cu privire la aspectele legate de durabilitate;
    (l) promovarea cooperării transfrontaliere cu privire la dezvoltarea durabilă a turismului în Carpaţi;
    (m) gestionarea impactului turismului asupra diversităţii biologice şi peisagistice a Carpaţilor;
    (n) gestionarea impactului de mediu al turismului în Carpaţi;
    (o) gestionarea impactului socioeconomic şi cultural al turismului în Carpaţi;
    (p) monitorizarea eficacităţii politicilor şi strategiilor pentru dezvoltarea turismului durabil în Carpaţi.


    Articolul 2

    Delimitare geografică
    1. Prezentul protocol se aplică regiunii carpatice (denumită în continuare Carpaţi), definită la Conferinţa părţilor.
    2. Fiecare parte poate extinde aplicarea prezentului protocol la alte porţiuni ale teritoriului naţional, în baza transmiterii unei declaraţii la depozitar.


    Articolul 3

    Definiţii
    În sensul prezentului protocol:
    (a) Protocolul de biodiversitate reprezintă Protocolul privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi peisagistice (Bucureşti, 2008) la Convenţia Carpatică;
    (b) diversitatea biologică reprezintă variabilitatea organismelor vii, inclusiv diversitatea din rândul fiecărei specii, între specii şi a ecosistemelor;
    (c) zona de frontieră reprezintă o zonă aflată sub jurisdicţia respectivei părţi, în apropierea graniţei statului cu o altă parte, unde activităţile desfăşurate de-o parte a graniţei statului pot avea impact direct, indirect, negativ sau pozitiv asupra mediului, în funcţie de natura activităţii particulare, de cealaltă parte a graniţei statului;
    (d) conservarea se referă la o serie de măsuri necesare pentru a menţine habitatele naturale şi populaţiile de specii de faună şi floră sălbatică într-o stare de conservare favorabilă;
    (e) Conferinţa părţilor reprezintă Conferinţa părţilor la Convenţia Carpatică;
    (f) Convenţia Carpatică reprezintă Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor (22 mai 2003, Kiev, Ucraina);
    (g) speciile ameninţate reprezintă speciile aflate în pericol de dispariţie pe tot arealul lor de răspândire sau pe o porţiune semnificativă a acestuia;
    (h) speciile străine invazive reprezintă specii neindigene introduse în mod deliberat sau accidental în afara habitatelor lor naturale, în locuri în care se stabilesc, proliferează şi se răspândesc astfel încât să aducă prejudicii mediului-gazdă;
    (i) peisajul, după cum este perceput de oameni, reprezintă o zonă al cărei caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali/umani;
    (j) diversitatea peisagistică se referă la varietatea peisajelor;
    (k) speciile native reprezintă specii indigene dintr-o anumită regiune sau dintr-un anumit ecosistem;
    (l) habitatul natural reprezintă zona terestră sau acvatică care se distinge prin caracteristicile geografice, abiotice şi biotice unde un organism sau o populaţie poate apărea în mod natural;
    (m) observatorul reprezintă un observator, aşa cum este definit în articolul 14 alineatul 5 din Convenţia Carpatică;
    (n) partea reprezintă o parte din prezentul protocol;
    (o) public vizat reprezintă publicul afectat, care poate fi afectat sau care este interesat de dezvoltarea turismului şi de luarea deciziilor cu privire la aceasta; definiţia include populaţia indigenă şi comunităţile locale; în sensul acestei definiţii, organizaţiile nonguvernamentale care promovează orice aspect legat de dezvoltarea durabilă şi care întrunesc prevederile legislaţiei naţionale vor fi percepute ca având un interes;
    (p) arie protejată reprezintă o zonă geografică care a fost desemnată şi administrată spre a atinge obiectivele specifice de conservare;
    (q) refacere înseamnă revenirea unui ecosistem sau habitat la structura sa originară, combinaţia naturală de specii şi funcţiunile sale naturale;
    (r) organism subsidiar se referă la un organism subsidiar stabilit în conformitate cu articolul 14 alineatul 2 (e) din Convenţie, care poate include grupuri de lucru tematice sau comitete;
    (s) dezvoltarea durabilă reprezintă dezvoltarea care vine în întâmpinarea nevoilor şi aspiraţiilor generaţiilor actuale fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a realiza acest lucru;
    (t) turismul durabil se referă la turismul care furnizează o utilizare durabilă a resurselor de mediu, care previne ameninţări asupra diversităţii biologice şi peisagistice de care este dependent în mod intrinsec şi care să minimizeze impactul ecologic, cultural şi social negativ asupra mediului; asigură oportunitatea de educaţie, amplificând cunoaşterea şi respectarea ecosistemelor naturale şi a resurselor biologice; respectă autenticitatea socioculturală a comunităţilor-gazdă conservând patrimoniul cultural, material şi spiritual şi valorile tradiţionale; contribuie la înţelegerea şi toleranţa interculturală, contribuie la realizarea operaţiunilor economice fiabile pe termen lung asigurând beneficii socioeconomice tuturor factorilor interesaţi, inclusiv locuri de muncă stabile şi oportunităţi de economisire şi de servicii sociale comunităţilor-gazdă, fiind distribuite în mod egal între acestea, şi contribuind la combaterea sărăciei;
    (u) utilizarea durabilă reprezintă utilizarea componentelor diversităţii biologice într-o manieră şi la o frecvenţă care să nu ducă la afectarea negativă a diversităţii biologice, pe termen lung, menţinând astfel potenţialul acesteia pentru a corespunde nevoilor şi aspiraţiilor generaţiilor actuale şi viitoare;
    (v) aria protejată transfrontalieră reprezintă o arie compusă din două sau mai multe arii protejate aflate pe teritoriul a două sau mai multe părţi, adiacente graniţei statului, fiecare regăsindu-se sub jurisdicţia respectivei părţi.


    Capitolul II Obligaţii generale


    Articolul 4

    Armonizarea politicilor având scopul de a planifica, dezvolta şi gestiona turismul durabil în munţii Carpaţi
    1. Fiecare parte va dezvolta şi va implementa pe teritoriul naţional politici şi strategii în vederea dezvoltării turismului durabil, gestionării şi monitorizării acestuia în Carpaţi, luând în considerare politicile şi strategiile dezvoltate şi implementate de către alte părţi.
    2. Părţile vor analiza şi vor utiliza instrumentele şi metodologiile de planificare, dezvoltare şi gestionare a turismului aplicate la nivel internaţional, în special în zonele vulnerabile limitate la utilizarea economică, şi vor armoniza instrumentele şi cadrele de planificare existente la nivel naţional.
    3. Părţile vor face schimb de informaţii cu autorităţile de la toate nivelurile şi cu toţi factorii interesaţi referitor la cele mai bune practici pentru dezvoltarea şi gestionarea turismului durabil, inclusiv informaţii cu privire la planificare, standarde, legi şi aplicarea lor, precum şi experienţa câştigată în implementarea acestor principii.


    Articolul 5

    Integrarea obiectivelor turismului durabil din munţii Carpaţi în politicile sectoriale
    1. Părţile vor lua în considerare obiectivele prezentului protocol în cadrul celorlalte politici, în special, dar nu limitat la planificarea spaţială şi la gestionarea resurselor naturale, la conservarea diversităţii biologice şi peisagistice, la gestionarea apelor şi bazinelor hidrografice, la agricultură şi silvicultură, transport şi infrastructură, industrie şi energie.
    2. Părţile vor coopera în vederea integrării principiilor turismului durabil în alte politici sectoriale dezvoltate la nivel regional sau global care să fie avantajoase sau care să poată influenţa conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi peisagistice din Carpaţi.


    Articolul 6

    Participarea autorităţilor regionale şi locale şi a altor părţi interesate
    1. Fiecare parte va lua măsuri, respectând cadrul instituţional existent, pentru a implica instituţiile relevante, autorităţile regionale şi locale şi alţi factori interesaţi în pregătirea şi implementarea politicilor şi măsurilor rezultate în vederea dezvoltării turismului durabil în Carpaţi.
    2. Fiecare parte va lua măsuri, respectând cadrul instituţional existent, pentru a facilita coordonarea şi cooperarea dintre instituţii, autorităţi şi alţi factori interesaţi menţionaţi la alineatul 1, cu scopul de a încuraja responsabilitatea comună şi de a intensifica sinergia.


    Articolul 7

    Cooperarea internaţională
    1. Părţile vor încuraja cooperarea activă dintre instituţiile competente şi organizaţiile internaţionale cu privire la dezvoltarea turismului durabil în Carpaţi.
    2. Părţile vor facilita cooperarea dintre autorităţile regionale şi locale la nivel internaţional, privind dezvoltarea turismului durabil în Carpaţi, şi vor căuta soluţii la problemele comune la nivel oportun.


    Capitolul III Măsuri specifice


    Articolul 8

    Promovarea Carpaţilor ca destinaţie pentru turism durabil
    1. Fiecare parte va lua măsuri cu scopul de a promova regiunea carpatică drept destinaţie pentru turism durabil, având în vedere patrimoniul comun natural, cultural, tradiţional şi istoric din Carpaţi.
    2. Părţile vor coopera cu privire la încurajarea şi promovarea Carpaţilor ca destinaţie pentru turism durabil, în special prin încurajarea, implementarea în comun şi sprijinind proiectele şi iniţiativele comune cu privire la dezvoltarea turismului durabil în Carpaţi, care întăreşte şi promovează valorile menţionate mai sus.


    Articolul 9

    Dezvoltarea, încurajarea şi promovarea produselor, serviciilor şi a pachetelor relaţionate cu turismul durabil din Carpaţi
    1. Fiecare parte va lua măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a dezvolta şi promova produsele, serviciile şi pachetele relaţionate cu turismul durabil din Carpaţi, în special acelea bazate pe patrimoniul comun natural, cultural, tradiţional şi istoric din Carpaţi, şi pentru a întări promovarea acestora atât pe piaţa locală, cât şi pe cea străină.
    2. Părţile vor coopera la identificarea avantajelor competitive specifice Carpaţilor pentru dezvoltarea turismului durabil în raport cu alte regiuni montane europene, care pot fi folosite pentru oferta de vânzare unică a produselor, serviciilor şi pachetelor de turism durabil din Carpaţi pe pieţele turistice europene şi globale.
    3. Părţile vor coopera la dezvoltarea serviciilor, produselor şi pachetelor comune de turism durabil în Carpaţi şi vor facilita cooperarea dintre factorii relevanţi interesaţi, activi în acest sens în Carpaţi, inclusiv a operatorilor de turism şi a altor membri din sectorul turismului.
    4. Părţile vor coopera pentru dezvoltarea şi implementarea mărcilor turistice comune din Carpaţi.
    5. Părţile vor coopera pentru dezvoltarea şi implementarea strategiilor comune de promovare şi a schemelor de marketing în ceea ce priveşte produsele, serviciile şi pachetele de turism durabil generale pentru Carpaţi.


    Articolul 10

    Asigurarea standardelor comune de înaltă calitate privind turismul durabil din munţii Carpaţi
    1. Fiecare parte va lua măsuri pe teritoriul naţional cu scopul de a promova standardele de calitate pentru turismul durabil în Carpaţi.
    2. Părţile vor coopera pentru dezvoltarea, promovarea şi implementarea standardelor comune de calitate pentru turism în Carpaţi cu privire la cazare, facilităţi, servicii şi asistenţă clienţi.
    3. Părţile vor coopera pentru dezvoltarea, promovarea şi implementarea sistemului comun de certificare a calităţii turismului în Carpaţi, luând în considerare standardele internaţionale şi regionale de calitate, şi vor identifica scheme sau vor valida schemele de certificare existente drept adecvate.
    4. Părţile vor coopera pentru dezvoltarea, adoptarea şi implementarea politicilor carpatice comune referitoare la cercetarea permanentă şi sistematică cu privire la calitatea produselor şi serviciilor turistice de-a lungul întregii regiuni carpatice, monitorizând gradul de satisfacţie al turiştilor şi experienţa câştigată în destinaţiile turistice, inclusiv creşterea conştientizării chestiunilor legate de durabilitate şi a respectului pentru patrimoniul natural şi cultural din munţii Carpaţi.
    5. Părţile vor încuraja şi vor susţine schimbul de experienţă şi exemplele de bună practică în introducerea şi menţinerea standardelor de calitate pentru serviciile turistice.
    6. Părţile vor încuraja şi vor susţine dezvoltarea şi implementarea planurilor comune de acţiune vizând îmbunătăţiri calitative ale sectorului serviciilor de turism durabil din Carpaţi.


    Articolul 11

    Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea durabilă a economiei locale în Carpaţi
    1. Fiecare parte va lua măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a explora, de a promova şi de a susţine sinergia dintre dezvoltarea turismului durabil şi dezvoltarea economiei locale în Carpaţi.
    2. Părţile vor coopera pentru dezvoltarea, adoptarea şi implementarea politicilor carpatice comune de promovare, etichetare şi certificare a produselor locale şi a reţelelor producătorilor locali, în special a artelor tradiţionale şi a articolelor de artizanat şi a bunurilor locale, inclusiv a produselor agricole provenite de la rasele locale de animale domestice şi varietăţile de plante cultivate.
    3. Fiecare parte va lua măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a susţine şi de a promova iniţiative şi proiecte în vederea dezvoltării turismului durabil în Carpaţi, care să stimuleze dezvoltarea economiei locale şi să se bazeze pe potenţialul local prin sporirea valorii produselor locale şi artelor, precum şi a oportunităţilor de angajare a forţei de muncă locale. Prioritare sunt iniţiativele şi proiectele care:
    (a) contribuie la asigurarea pe termen lung a durabilităţii operaţiunilor economice şi de turism;
    (b) fortifică oferta de vânzare unică existentă a unei anumite destinaţii turistice;
    (c) promovează inovarea şi diversitatea în turism şi aduc valoare adăugată ofertei actuale turistice locale a unei anumite destinaţii turistice, inclusiv prin crearea a noi produse locale şi regionale;
    (d) contribuie la diversificarea ofertelor turistice în scopul de a reduce efectele adverse ale turismului sezonier, generând o cerere suficient de mare pentru servicii turistice şi locuri de muncă la nivel local şi în extrasezon;
    (e) contribuie la diversificarea activităţilor economice locale din afara turismului cu scopul de a reduce dependenţa economiei locale de turism;
    (f) îmbogăţesc şi completează ofertele actuale locale de turism referitoare la o anumită destinaţie turistică, mai mult decât să concureze cu afacerile deja existente.
    4. Fiecare parte va lua măsuri cu scopul de a promova şi de a susţine dezvoltarea turismului durabil în zonele mai puţin sensibile şi mai puţin dezvoltate, cu scopul de a stimula dezvoltarea economică durabilă a comunităţilor locale mai puţin dezvoltate, de a diminua migraţia negativă şi tendinţele de depopulare rurală, de a contribui la combaterea sărăciei şi de a permite o distribuţie mai justă a beneficiilor şi veniturilor din sectorul serviciilor turistice către toate municipalităţile regiunii carpatice.
    5. Fiecare parte va lua măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a întări capacităţile comunităţilor locale în vederea pregătirii propunerilor de proiecte de dezvoltare a turismului durabil şi a posibilităţilor de a strânge fonduri pentru implementarea acestora.


    Articolul 12

    Gestionarea traficului de turişti în Carpaţi în interesul mediului şi dezvoltării durabile economice locale
    1. Părţile, în conformitate cu articolul 12 din Convenţia Carpatică, vor coopera pentru dezvoltarea, adoptarea şi implementarea politicii carpatice comune de monitorizare permanentă şi sistematică a traficului de turişti în Carpaţi.
    2. Cu scopul de a diminua impactul turismului asupra ecosistemelor montane fragile din Carpaţi şi de a furniza o distribuţie mai justă a traficului de turişti în regiunea carpatică, fiecare parte va lua măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a dispersa, redirecţiona şi canaliza o parte din traficul de turişti în afara principalelor destinaţii turistice actuale şi a locaţiilor sensibile, precum ariile protejate, către zonele mai puţin sensibile din punct de vedere ecologic, mai puţin dezvoltate şi explorate de către turism, dar care au suficient potenţial de a absorbi şi de a găzdui o parte din traficul de turişti.


    Articolul 13

    Creşterea contribuţiei turismului la conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi peisagistice din Carpaţi
    1. Fiecare parte va lua măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a încuraja canalizarea unei părţi din veniturile obţinute din turism în vederea sprijinirii conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi peisagistice a Carpaţilor, în special în vederea instituirii, administrării şi menţinerii ariilor protejate.
    2. Părţile vor coopera pentru schimbul de informaţii şi promovarea exemplelor de bună practică referitoare la contribuţia şi beneficiile dezvoltării turismului durabil la conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi peisagistice din Carpaţi.


    Articolul 14

    Creşterea contribuţiei turismului la agricultura durabilă în Carpaţi
    1. Fiecare parte va lua măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a explora, promova şi susţine sinergia dintre dezvoltarea turismului durabil şi agricultura durabilă în Carpaţi şi de a facilita cooperarea în acest sens dintre autorităţile relevante, instituţii şi factorii interesaţi relevanţi, inclusiv operatorii din turism şi alţi membri din sectorul turismului.
    2. Fiecare parte, în conformitate cu articolul 7 şi articolul 11 din Convenţia Carpatică, va lua măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a susţine şi de a promova iniţiative şi proiecte în vederea dezvoltării turismului durabil în Carpaţi, care să furnizeze stimulente economice eficiente, pentru menţinerea gestionării terenului agricol cultivat tradiţional în Carpaţi într-o manieră durabilă şi pentru producerea, etichetarea şi certificarea bunurilor locale provenite din produse locale agricole, rase locale de animale domestice şi varietăţi de plante cultivate.
    3. Părţile vor coopera pentru schimbul de informaţii şi promovarea exemplelor de bună practică referitoare la contribuţia şi beneficiile dezvoltării turismului durabil pentru durabilitatea agriculturii în Carpaţi.


    Articolul 15

    Creşterea contribuţiei turismului la gestionarea durabilă a pădurilor în Carpaţi
    1. Fiecare parte, luând în considerare funcţiile multiple ale pădurilor, va lua măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a explora, promova şi sprijini sinergiile dintre dezvoltarea turismului durabil şi gestionarea durabilă a pădurilor în Carpaţi şi pentru a facilita cooperarea în acest sens dintre autorităţile relevante, instituţii, administraţiile pădurilor şi factorii interesaţi relevanţi, inclusiv operatorii de turism şi alţi membri din sectorul turismului.
    2. Părţile vor coopera pentru a face schimb de informaţii şi pentru a promova exemplele de bună practică cu privire la contribuţia şi beneficiile dezvoltării turismului durabil pentru gestionarea durabilă a pădurilor din Carpaţi.


    Articolul 16

    Planificarea dezvoltării durabile a transportului turistic şi a infrastructurii în Carpaţi
    1. Fiecare parte, în conformitate cu articolul 8 alineatul 1 din Convenţia Carpatică şi cu articolul 5, articolul 8, articolul 9 şi articolul 12 din Protocolul pentru biodiversitate, va urma politicile cu privire la planificarea transportului durabil turistic în Carpaţi, care iau în considerare specificul mediului montan.
    2. Părţile, în conformitate cu articolul 8 alineatul 2 din Convenţia Carpatică, vor coopera pentru realizarea schemelor pentru dezvoltarea transportului durabil în zonele delimitate din Carpaţi, cu scopul de a furniza beneficii care constau în mobilitate şi acces pentru locuitori şi turişti, de a facilita dezvoltarea turismului durabil în zonele delimitate şi de a întări interacţiunea şi cooperarea dintre comunităţile locale care locuiesc în zonele de frontieră.
    3. Părţile, în conformitate cu articolul 8 alineatul 3 din Convenţia Carpatică, vor coopera pentru a dezvolta modele de transport al turiştilor favorabile mediului înconjurător în zonele sensibile ale Carpaţilor.
    4. Fiecare parte va lua măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a promova şi sprijini proiectele de dezvoltare a reţelei de transport durabil care vor îmbunătăţi accesul către destinaţiile turistice şi staţiunile din Carpaţi prin intermediul transportului public şi vor încuraja turiştii să folosească aceste servicii.
    5. Fiecare parte va lua măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a reduce dependenţa de vehicule motorizate din interiorul sau din vecinătatea unor destinaţii turistice şi staţiuni din Carpaţi.
    6. Fiecare parte va lua măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a promova revitalizarea şi actualizarea obiectivelor turistice, recreaţionale şi de infrastructură sportivă existente, mai curând decât construirea altor obiective noi în Carpaţi.
    7. Părţile vor coopera pentru a face schimb de informaţii şi pentru a promova exemplele de bună practică cu privire la dezvoltarea durabilă a transportului turistic şi a infrastructurii din Carpaţi.


    Articolul 17

    Creşterea contribuţiei turismului pentru conservarea şi promovarea moştenirii culturale şi a tradiţiei comunităţilor locale din munţii Carpaţi
    1. Părţile, în conformitate cu articolul 11 din Convenţia Carpatică, vor coopera la dezvoltarea, adoptarea şi implementarea principiilor comune dezvoltării turismului durabil în Carpaţi, încurajarea conservării şi promovarea moştenirii culturale şi tradiţiei comunităţilor locale, întărirea şi respectarea autenticităţii lor socioculturale, conservarea moştenirii culturale existente şi a valorilor tradiţionale.
    2. Fiecare parte va lua măsuri cu scopul de a promova şi sprijini dezvoltarea activităţilor turistice durabile, de a încuraja conservarea şi promovarea moştenirii culturale şi a tradiţiilor comunităţilor locale din Carpaţi, în special iniţiative şi proiecte pentru dezvoltarea turismului durabil în Carpaţi care furnizează stimuli economici importanţi pentru păstrarea arhitecturii tradiţionale, a raselor locale de animale domestice şi a varietăţii de plante cultivate, precum şi pentru continuarea practicilor şi modelelor tradiţionale de utilizare a pământului, producerea şi promovarea bunurilor locale, a artei şi a obiectelor de artizanat.
    3. Fiecare parte va lua măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a încuraja canalizarea unei părţi din veniturile din turism către sprijinirea păstrării şi promovarea moştenirii culturale şi a tradiţiei comunităţilor locale din Carpaţi, în special pentru păstrarea şi revitalizarea preocupărilor pentru arhitectura tradiţională, a obiectelor de artizanat tradiţionale, a modelelor de utilizare a pământului, a raselor locale de animale domestice şi a varietăţilor de plante cultivate.


    Articolul 18

    Creşterea contribuţiei turistice la educaţia publică şi a conştientizării asupra chestiunilor de durabilitate
    1. Fiecare parte va lua măsuri cu scopul de a promova şi sprijini iniţiativele şi proiectele de creştere a conştientizării cu privire la chestiunile de durabilitate legate de dezvoltarea durabilă a turismului în Carpaţi.
    2. Părţile vor colabora pentru dezvoltarea unei interpretări generale a educaţiei de mediu, a naturii şi a patrimoniului cultural carpatic şi pentru alte programe de conştientizare, asociate cu dezvoltarea turismului durabil în Carpaţi, cu obiectivele următoare:
    (a) creşterea nivelului de conştientizare a comunităţilor locale, tour-operatorilor şi furnizorilor de servicii turistice, turiştilor şi publicului larg cu privire la problema durabilităţii în Carpaţi;
    (b) creşterea nivelului de informare despre şi cu privire la ecosistemele naturale şi resursele biologice din Carpaţi;
    (c) creşterea nivelului de conservare a diversităţii biologice şi peisagistice la nivel naţional şi local;
    (d) creşterea nivelului de informare şi a respectului cu privire la patrimoniul cultural şi la cunoaşterea tradiţională a comunităţilor locale din Carpaţi;
    (e) promovarea practicilor de turism durabil şi a comportamentului adecvat al turiştilor astfel încât să minimizeze efectele lor adverse, spre exemplu prin dezvoltarea în comun a "Codului Carpatic de bune practici în turismul durabil";
    (f) promovarea efectelor pozitive ale dezvoltării turismului durabil în Carpaţi.


    Articolul 19

    Schimbul de informaţii şi de experienţă, întărirea capacităţii pentru dezvoltarea şi gestionarea turismului durabil în Carpaţi
    1. Părţile vor coopera privitor la schimbul de informaţii şi experienţă, precum şi pentru promovarea exemplelor de bune practici de dezvoltare şi gestionare a turismului durabil în Carpaţi.
    2. Părţile vor facilita cooperarea internaţională dintre instituţiile ştiinţifice cu privire la dezvoltarea şi gestionarea turismului durabil în Carpaţi, în special pentru armonizarea sistemelor de monitorizare, completarea şi armonizarea bazelor de date şi desfăşurarea programelor de cercetare şi a proiectelor comune în Carpaţi.
    3. Părţile se vor asigura că rezultatele naţionale ale cercetării şi monitorizării ce conduc la atingerea obiectivelor prezentului protocol sunt incluse în sistemul comun permanent de observare şi informare şi sunt accesibile publicului conform cadrului instituţional existent.
    4. Părţile vor facilita transferul şi asimilarea tehnologiilor de mediu, realizabile şi adecvate din punct de vedere social şi al know-how-ului pentru planificarea, dezvoltarea şi gestionarea turismului durabil în Carpaţi.
    5. Părţile vor coopera pentru crearea unor scheme generale de pregătire şi educare în zonele asociate dezvoltării şi gestionării turismului durabil în Carpaţi şi vor încuraja şi sprijini dezvoltarea reţelelor de experţi în vederea schimbului expertizei relevante, al calificărilor şi al informaţiilor.
    6. Părţile vor coopera pentru dezvoltarea şi consolidarea resurselor umane şi a capacităţilor instituţionale percepute ca având contribuţie la atingerea obiectivelor prezentului protocol.


    Articolul 20

    Promovarea cooperării transfrontaliere pentru dezvoltarea turismului durabil în Carpaţi
    1. Părţile, conform articolului 9 alineatul 2 din Convenţia Carpatică, vor exercita politici cu scopul de a promova cooperarea transfrontalieră pentru facilitarea dezvoltării turismului durabil în zonele de frontieră ale Carpaţilor.
    2. Fiecare dintre părţi va dezvolta şi implementa planuri de management cu scopul de a creşte dezvoltarea turismului durabil în zonele de frontieră ale Carpaţilor.
    3. Părţile, conform articolului 9 alineatul 2 din Convenţia Carpatică, vor lua măsuri cu scopul de a coordona planificarea managementului asociat cu dezvoltarea turismului durabil sau cu dezvoltarea planurilor de management comune pentru zonele de frontieră din Carpaţi, împreună cu partea sau părţile vecine, în special pentru ariile transfrontaliere sau ariile de frontieră protejate şi alte situri de interes turistic.


    Articolul 21

    Gestionarea impactului turismului asupra diversităţii biologice şi peisagistice din Carpaţi
    1. Părţile vor aplica principiile precauţiei şi prevenţiei prin evaluarea şi luarea în considerare direct sau indirect, pe termen scurt ori lung, a posibilelor influenţe, inclusiv a efectelor cumulative ale turismului, dezvoltării proiectelor de infrastructură sportivă şi recreaţională, precum şi ale activităţilor turistice, recreaţionale şi sportive, care foarte probabil vor avea impact negativ asupra diversităţii biologice şi peisagistice a Carpaţilor. În această privinţă, părţile vor proceda la evaluarea corespunzătoare a potenţialului efect negativ al proiectelor, planurilor şi activităţilor asociate cu dezvoltarea turismului în Carpaţi, inclusiv impacturile transfrontaliere.
    2. Părţile, conform articolului 12 din Convenţia Carpatică, vor coopera pentru dezvoltarea, adoptarea şi implementarea unei politici carpatice comune privind monitorizarea permanentă şi sistematică a impacturilor facilităţilor turistice existente şi planificate asupra diversităţii biologice şi peisagistice a Carpaţilor, ce va fi aplicată la nivel regional, naţional şi local, în special cu privire la:
    (a) conservarea, întreţinerea, restabilirea şi utilizarea durabilă a habitatelor native naturale şi seminaturale ameninţate din Carpaţi, incluse în Lista roşie a habitatelor carpatice, conform articolului 8 alineatul 1 din Protocolul pentru biodiversitate;
    (b) integrarea, continuitatea, conectivitatea şi întreţinerea ariilor protejate şi a altor zone importante pentru diversitatea biologică şi peisagistică a Carpaţilor şi pentru coerenţa reţelei ecologice în Carpaţi, conform articolului 9 din Protocolul pentru biodiversitate;
    (c) conservarea speciilor native de floră şi faună ameninţate în Carpaţi, incluse în Lista roşie a speciilor carpatice, conform articolului 12 alineatul 1 din Protocolul pentru biodiversitate;
    (d) prevenirea introducerii sau eliberării de specii străine invazive şi/sau a organismelor modificate genetic care foarte probabil vor avea impact negativ asupra mediului, putând afecta diversitatea biologică, ecosistemele, habitatele sau speciile din Carpaţi, conform articolului 13 alineatul 1 din Protocolul pentru biodiversitate.
    3. Fiecare parte va stabili condiţii şi criterii, inclusiv măsuri relevante de remediere şi compensare, conform cărora pot fi autorizate politicile, proiectele şi activităţile cu privire la dezvoltarea turismului cu potenţial impact negativ asupra diversităţii biologice şi peisagistice a Carpaţilor.
    4. Fiecare parte va lua măsuri pe teritoriul său naţional având ca scop prevenirea, atenuarea şi, dacă este cazul, compensarea posibilelor impacturi ale turismului asupra diversităţii biologice şi peisagistice a Carpaţilor.


    Articolul 22

    Gestionarea impactului de mediu al turismului în munţii Carpaţi
    1. Părţile vor aplica principiile precauţiei şi prevenţiei prin evaluarea şi luarea în considerare a efectelor directe sau indirecte, a influenţelor pe termen scurt sau lung, inclusiv a efectului cumulativ al proiectelor de dezvoltare a infrastructurii turistice, recreaţionale şi sportive, precum şi al activităţilor turistice, recreaţionale şi sportive, care foarte probabil vor avea impact negativ asupra mediului în Carpaţi. În această privinţă, părţile vor proceda la evaluarea corespunzătoare a potenţialului efect negativ al proiectelor, planurilor şi activităţilor cu privire la dezvoltarea turismului în Carpaţi, inclusiv a impactului transfrontalier.
    2. Părţile, conform articolului 12 din Convenţia Carpatică, vor coopera pentru dezvoltarea, adoptarea şi implementarea unei politici carpatice comune privind monitorizarea permanentă şi sistematică a impactului asupra mediului atât pentru facilităţile turistice existente, cât şi pentru cele planificate în Carpaţi, ce vor fi aplicate la nivel regional, naţional şi local, în special cu privire la utilizarea resurselor naturale precum terenul, solul, apa, pădurile, energia, precum şi problemele de canalizare, gestiunea deşeurilor şi poluarea aerului.
    3. Fiecare parte va stabili condiţii şi criterii, inclusiv măsuri relevante de remediere şi compensare, conform cărora pot fi autorizate politicile, proiectele şi activităţile cu privire la dezvoltarea turismului cu potenţial impact negativ asupra diversităţii biologice şi peisagistice a Carpaţilor.
    4. Fiecare parte va lua măsuri pe teritoriul său naţional având ca scop prevenirea, atenuarea şi, dacă este cazul, compensarea posibilului impact negativ al turismului asupra diversităţii biologice şi peisagistice a Carpaţilor.


    Articolul 23

    Gestionarea impactului socioeconomic şi cultural al turismului în munţii Carpaţi
    1. Părţile vor aplica principiile precauţiei şi prevenţiei prin evaluarea şi luarea în considerare a efectelor directe sau indirecte, a influenţelor pe termen scurt sau lung, inclusiv a efectului cumulativ al proiectelor de dezvoltare a infrastructurii turistice, recreaţionale şi sportive, precum şi a activităţilor turistice, recreaţionale şi sportive, care foarte probabil vor avea impact negativ asupra mediului socioeconomic şi cultural din Carpaţi. În această privinţă, părţile vor trece la evaluarea corespunzătoare a potenţialului efect negativ al proiectelor, planurilor şi activităţilor cu privire la dezvoltarea turismului în munţii Carpaţi, inclusiv a impactului transfrontalier.
    2. Părţile, conform articolului 12 din Convenţia Carpatică, vor coopera pentru dezvoltarea, adoptarea şi implementarea unei politici carpatice comune privind monitorizarea permanentă şi sistematică a impacturilor socioeconomice şi culturale ale turismului în Carpaţi, ce vor fi aplicate la nivel regional, naţional şi local.
    3. Fiecare parte va lua măsuri pe teritoriul său naţional având ca scop prevenirea, diminuarea şi, dacă este cazul, compensarea posibilelor impacturi negative ale turismului asupra mediului socioeconomic şi cultural din Carpaţi.


    Articolul 24

    Monitorizarea eficacităţii politicilor şi strategiilor pentru dezvoltarea turismului durabil în Carpaţi
    1. Fiecare parte va monitoriza eficienţa politicilor şi strategiilor pentru dezvoltarea turismului durabil în Carpaţi, implementate la nivel naţional, regional şi local.
    2. Părţile, conform articolului 12 din Convenţia Carpatică, vor coopera în vederea dezvoltării, adoptării şi implementării unei politici carpatice comune privind monitorizarea permanentă şi sistematică ce va fi aplicată la nivel regional, naţional şi local, a efectelor politicilor şi strategiilor implementate în vederea dezvoltării turismului durabil în Carpaţi, prin definirea şi aplicarea ansamblului de indicatori stabiliţi în comun, în special luând în considerare, evaluând şi măsurând:
    (a) contribuţia politicilor şi strategiilor de dezvoltare a turismului durabil în Carpaţi la conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi peisagistice din Carpaţi, în conformitate cu articolul 4 din Convenţia Carpatică şi cu Protocolul pentru biodiversitate;
    (b) contribuţia politicilor şi strategiilor de dezvoltare a turismului durabil în Carpaţi la protecţia şi utilizarea resurselor de apă a Carpaţilor, în conformitate cu articolul 6 din Convenţia Carpatică;
    (c) contribuţia politicilor şi strategiilor de dezvoltare a turismului durabil în Carpaţi la dezvoltarea agriculturii durabile, în special prin menţinerea modului durabil de gestiune a terenului agricol cultivat tradiţional în Carpaţi, în conformitate cu articolul 7 din Convenţia Carpatică;
    (d) contribuţia politicilor şi strategiilor de dezvoltare a turismului durabil în Carpaţi la managementul durabil al pădurilor din Carpaţi, în conformitate cu articolul 7 din Convenţia Carpatică;
    (e) contribuţia politicilor şi strategiilor de dezvoltare a turismului durabil în Carpaţi la dezvoltarea transportului durabil şi a infrastructurii, în conformitate cu articolul 8 din Convenţia Carpaţilor;
    (f) contribuţia politicilor şi strategiilor de dezvoltare a turismului durabil în Carpaţi la păstrarea şi promovarea moştenirii culturale şi a tradiţiilor comunităţilor locale din Carpaţi, în conformitate cu articolul 11 din Convenţia Carpatică;
    (g) eficacitatea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a turismului durabil în Carpaţi pentru îmbunătăţirea gestiunii impactului asupra mediului din Carpaţi;
    (h) eficacitatea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a turismului durabil în Carpaţi pentru îmbunătăţirea gestiunii impactului social şi cultural din Carpaţi;
    (i) eficacitatea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a turismului durabil în Carpaţi pentru îmbunătăţirea standardelor de calitate în sectorul turistic din Carpaţi;
    (j) eficacitatea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a turismului durabil în Carpaţi pentru generarea de venituri şi ocuparea forţei de muncă în turism, pe termen scurt sau lung, în Carpaţi;
    (k) proporţia veniturilor din turism reţinute de comunităţile locale şi contribuţia totală a turismului pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale şi pentru bunăstarea populaţiilor locale din Carpaţi.


    Articolul 25

    Programe şi proiecte comune
    Fiecare parte va participa, conform nevoilor şi posibilităţilor, la programe şi proiecte comune pentru activităţile prevăzute în articolul 1 alineatele 2 şi 3, adoptate în comun de către părţi.


    Capitolul IV Implementare, monitorizare şi evaluare


    Articolul 26

    Instrucţiuni CBD privind biodiversitatea şi dezvoltarea turismului
    1. Cu scopul de a planifica, dezvolta şi gestiona activităţi turistice din Carpaţi în mod durabil din punct de vedere ecologic, economic şi social, părţile vor promova integrarea Instrucţiunilor CBD privind biodiversitatea şi dezvoltarea turismului în dezvoltarea şi revizuirea strategiilor lor şi a planurilor pentru dezvoltarea turismului în Carpaţi şi a altor strategii sectoriale similare, la nivele adecvate prin consultare cu factorii interesaţi, inclusiv operatorii turistici şi toţi ceilalţi membrii ai sectorului turistic.
    2. Părţile vor lua în considerare constituirea sistemelor de monitorizare şi raportare bazate pe indicatorii menţionaţi în Instrucţiunile CBD privind biodiversitatea şi dezvoltarea turismului şi în Ansamblul de indicatori UNWTO, în vederea evaluării eligibilităţii şi statutului de implementare al acestor Instrucţiuni pentru Carpaţi.
    3. Părţile la Convenţia Carpatică se vor strădui pentru obţinerea sinergiei în implementarea altor acorduri bilaterale sau multilaterale relevante pentru implementarea prezentului protocol în Carpaţi, inter alia Convenţia Aarhus, Convenţia Ramsar, Convenţia speciilor migratoare, Convenţia patrimoniului mondial, Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite pentru combaterea schimbărilor climatice, Convenţia europeană a peisajului şi altele.


    Articolul 27

    Implementarea
    1. Fiecare parte va adopta măsuri legale şi administrative adecvate pentru a asigura implementarea prevederilor prezentului protocol şi va monitoriza eficienţa acestor măsuri.
    2. Fiecare parte va explora posibilităţile de a sprijini, prin măsuri financiare, implementarea prevederilor prezentului protocol.
    3. Conferinţa părţilor va dezvolta şi va adopta Strategia dezvoltării turismului durabil în Carpaţi, care va susţine implementarea prezentului protocol.


    Articolul 28

    Educaţia, informarea şi conştientizarea publică
    1. Părţile vor promova educarea, informarea şi creşterea conştientizării publicului cu privire la obiective, măsuri şi implementarea prezentului protocol.
    2. Părţile vor asigura accesul publicului la informaţiile legate de implementarea prezentului protocol.


    Articolul 29

    Întâlnirea părţilor
    1. Conferinţa părţilor la Convenţia Carpatică va servi drept întâlnirea părţilor la prezentul protocol.
    2. Părţile la Convenţia Carpatică ce nu sunt părţi la prezentul protocol pot participa în calitate de observatori la Conferinţa părţilor care va servi drept întâlnirea părţilor la prezentul protocol, dar deciziile potrivit prezentului protocol pot fi luate doar de părţile la acesta.
    3. Atunci când Conferinţa părţilor serveşte drept întâlnirea părţilor la prezentul protocol, orice membru al biroului pentru Conferinţa părţilor care reprezintă o parte din Convenţie, dar la momentul respectiv nu este parte a prezentului protocol, va fi substituit de un membru ales de către şi dintre părţile prezentului protocol.
    4. Regulile de procedură pentru Conferinţa părţilor se vor aplica, mutatis mutandis, la întâlnirea părţilor, cu excepţia celor decise altfel prin consens de către Conferinţa părţilor care serveşte drept întâlnirea părţilor la prezentul protocol.
    5. Prima întâlnire a Conferinţei părţilor care serveşte drept întâlnirea părţilor la prezentul protocol va fi convocată de secretariat împreună cu prima întâlnire a Conferinţei părţilor, programată pentru data ulterioară intrării în vigoare a prezentului protocol. Întâlnirile generale ulterioare la Conferinţa părţilor care serveşte drept întâlnirea părţilor la prezentul protocol vor fi organizate odată cu întâlnirile generale din cadrul Conferinţei părţilor, cu excepţia cazului în care se decide altfel la Conferinţa părţilor ce serveşte ca întâlnire a părţilor la prezentul protocol.
    6. La Conferinţa părţilor care serveşte ca întâlnire a părţilor la prezentul protocol se vor lua, conform mandatului, deciziile necesare pentru promovarea implementării efective. Aceasta va îndeplini funcţiile ce îi sunt desemnate în baza prezentului protocol şi:
    (a) va face recomandări cu privire la orice chestiune necesară pentru implementarea prezentului protocol;
    (b) va stabili organismele subsidiare necesare pentru implementarea prezentului protocol;
    (c) va analiza şi va adopta, după caz, amendamentele la acest protocol, considerate a fi necesare pentru implementarea prezentului protocol; şi
    (d) va exercita orice alte funcţii ce pot fi necesare pentru implementarea prezentului protocol.


    Articolul 30

    Secretariatul
    1. Secretariatul stabilit în baza articolului 15 din Convenţia Carpatică va servi drept secretariat prezentului protocol.
    2. Articolul 15 alineatul 2 din Convenţia Carpatică cu privire la funcţiile secretariatului se va aplica, mutatis mutandis, prezentului protocol.
    .ART. 31
    Organisme subsidiare
    1. Oricare organism subsidiar constituit prin sau conform Convenţiei Carpatice, prin decizia Conferinţei părţilor care serveşte drept întâlnire a părţilor la prezentul protocol, poate deservi Protocolul, situaţie în care în cadrul întâlnirii părţilor se va specifica ce funcţii va exercita acest organism.
    2. Părţile Convenţiei Carpatice care nu reprezintă părţi ale prezentului protocol pot participa în calitate de observatori în cadrul întâlnirilor acestor organisme subsidiare. Atunci când un organism subsidiar al Convenţiei Carpatice serveşte drept organism subsidiar prezentului protocol, deciziile din Protocol vor fi luate doar de către părţile la Protocol.
    3. Atunci când un organism subsidiar al Convenţiei Carpatice îşi exercită funcţiile cu privire la chestiunile referitoare la prezentul protocol, orice membru al biroului acelui organism subsidiar care reprezintă una din părţile Convenţiei Carpatice, dar la momentul respectiv nu este parte a Protocolului, va fi substituită cu un membru ales de către şi dintre părţile prezentului protocol.
    4. Regulile de procedură pentru Conferinţa părţilor la Convenţia Carpatice se vor aplica, mutatis mutandis, participării observatorilor la activităţile organismelor subsidiare la prezentul protocol.


    Articolul 32

    Monitorizarea respectării obligaţiilor
    1. Părţile vor raporta în mod regulat către Conferinţa părţilor măsurile referitoare la prezentul protocol şi rezultatele măsurilor luate. În cadrul Conferinţei părţilor se vor stabili intervalul şi formatul în care trebuie transmise aceste rapoarte.
    2. Observatorii pot prezenta orice informaţie sau raport privind implementarea şi respectarea prevederilor prezentului protocol către Conferinţa părţilor şi/sau Comitetului de implementare al Convenţiei Carpatice (denumit în continuare Comitetul de implementare).
    3. Comitetul de implementare va colecta, evalua şi analiza informaţiile relevante cu privire la implementarea prezentului protocol şi va monitoriza respectarea prevederilor prezentului protocol de către părţi.
    4. Comitetul de implementare va prezenta Conferinţei părţilor recomandări pentru implementare şi măsurile necesare pentru respectarea prezentului protocol.
    5. Conferinţa părţilor va adopta sau recomanda măsurile necesare.


    Articolul 33

    Evaluarea eficacităţii prevederilor
    1. Părţile vor examina şi vor evalua în mod regulat eficacitatea prevederilor prezentului protocol.
    2. Conferinţa părţilor care serveşte drept întâlnirea părţilor la prezentul protocol poate lua în considerare, după caz, adoptarea amendamentelor corespunzătoare la prezentul protocol pentru atingerea obiectivelor.
    3. Părţile vor facilita implicarea autorităţilor regionale şi locale şi a altor factori interesaţi în proces, conform alineatului 1.


    Capitolul V Prevederi finale


    Articolul 34

    Legături între Convenţia Carpatică şi prezentul protocol
    Prezentul protocol reprezintă un protocol la Convenţia Carpatică, conform definiţiei din articolul 2 alineatul 3 al prezentului protocol şi alte articole relevante ale Convenţiei Carpatice.


    Articolul 35

    Intrarea în vigoare, amendarea prezentului protocol, retragerea de la Protocol şi rezolvarea conflictelor
    1. Prevederile articolelor 19, 20, 21 alineatele 2-4 şi articolului 22 din Convenţia Carpatică referitoare la intrarea în vigoare, amendarea şi retragerea din cadrul prezentului protocol şi cu privire la rezolvarea conflictelor se vor aplica, mutatis mutandis, prezentului protocol.
    2. Doar o parte la Convenţia Carpatică poate deveni parte la prezentul protocol.


    Articolul 36

    Rezerve
    Nu pot fi formulate rezerve faţă de prezentul protocol.


    Articolul 37

    Depozitar
    Depozitarul prezentului protocol este Guvernul Ucrainei.


    Articolul 38

    Notificări
    Cu privire la prezentul protocol, depozitarul va notifica fiecare dintre părţile contractante, pentru:
    a) orice semnătură;
    b) depunerea oricărui instrument de ratificare, acceptare sau aprobare;
    c) orice dată de intrare în vigoare;
    d) orice declaraţie a părţilor contractante sau semnatare;
    e) orice reclamaţie notificată de o parte contractantă, inclusiv la data în care va deveni aplicabilă.


    Articolul 39

    Semnare
    Protocolul va fi deschis pentru semnare la depozitar, începând din data de 27 mai 2011 până în data de 27 mai 2012.
    Încheiat la Bratislava la data de 27 mai 2011, într-un singur exemplar, în limba engleză.
    Originalul prezentului protocol va fi depus la depozitar, iar acesta va distribui copii legalizate fiecăreia dintre părţi.
    Pentru conformitate, subsemnaţii, fiind autorizaţi în mod corespunzător, au semnat prezentul protocol.
    În numele Guvernului din Republica Cehă
    În numele Guvernului din Republica Ungară
    În numele Guvernului din Republica Polonă
    În numele Guvernului din România
    În numele Guvernului din Serbia,
    În numele Guvernului din Republica Slovacă
    În numele Guvernului din Ucraina
    ________