DECIZIA nr. 549 din 26 septembrie 2019referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 13 februarie 2020

    Valer Dorneanu

    - președinte

    Cristian Deliorga

    - judecător

    Marian Enache

    - judecător

    Daniel Marius Morar

    - judecător

    Mona-Maria Pivniceru

    - judecător

    Gheorghe Stan

    - judecător

    Elena-Simina Tănăsescu

    - judecător

    Varga Attila

    - judecător

    Cristina Teodora Pop

    - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Poenar în Dosarul nr. 7.600/176/2017 al Judecătoriei Alba Iulia, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.830 D/2017.2. La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se arată că procedura reglementată prin textul criticat nu presupune soluționarea raportului juridic penal de conflict, motiv pentru care nu este obligatorie, în cazul acesta, asigurarea de către legiuitor a dublului grad de jurisdicție. Se arată că însăși instituția contestației privind durata procesului penal reprezintă o aplicare a principiului accesului liber la justiție.
    CURTEA,

    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2017 pronunțată în Dosarul nr. 7.600/176/2017, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Poenar într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații privind durata procesului penal, formulată de autorul excepției de neconstituționalitate.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că inexistența unei căi de atac împotriva încheierii prin care este soluționată contestația privind durata procesului penal lipsește inculpatul de posibilitatea de a-și exercita dreptul la soluționarea cauzei într-un mod echitabil, public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită prin lege, care să hotărască asupra încălcărilor drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil sau asupra temeiniciei unei acuzații penale formulate împotriva sa, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Se arată că, în prezenta cauză, a fost formulată o contestație privind durata procesului penal, vizând durata etapei urmăririi penale, și că imposibilitatea atacării încheierii prin care este respinsă o astfel de contestație este de natură a lipsi inculpatul de un remediu procesual și de a încălca principiul legalității ca standard al statului de drept. Se mai susține că lipsirea inculpatului de dreptul la două grade de jurisdicție în situația procesuală invocată contravine art. 2 paragraful 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție. Pentru acest din urmă motiv, se arată că textul criticat constituie o încălcare de către Parlament a prevederilor art. 20 din Constituție.6. Judecătoria Alba Iulia apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, competența instanțelor judecătorești și instituirea regulilor privind desfășurarea proceselor, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, astfel cum rezultă și din prevederile art. 129 coroborat cu art. 126 alin. (2) din Constituție. Se susține, totodată, că procedura de soluționare a contestației privind durata procesului penal nu presupune soluționarea raportului juridic penal de conflict, motiv pentru care nu este obligatorie asigurarea dublului grad de jurisdicție prevăzut la art. 2 paragraful 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Avocatul Poporului opinează că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere transmis și reținut de Curtea Constituțională în Decizia nr. 645 din 13 octombrie 2015.9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,

    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „Încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța soluționează contestația nu este supusă niciunei căi de atac.“12. Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) cu privire la statul de drept și la calitatea legii și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, precum și prevederilor art. 2 paragraful 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală.13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală au mai făcut obiectul unor critici de neconstituționalitate similare, Curtea Constituțională pronunțând, în acest sens, Decizia nr. 645 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.14. Prin Decizia nr. 645 din 13 octombrie 2015, paragraful 14, Curtea a reținut că, deși încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța soluționează contestația nu este supusă niciunei căi de atac, acest fapt nu aduce atingere accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil și nici dreptului la apărare, consacrate de art. 21 și de art. 24 din Constituție. Pentru argumentarea acestei soluții, Curtea a făcut trimitere la Decizia nr. 423 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 20 iulie 2015, paragraful 22, prin care a reținut că procedura reglementată la art. 488^4-488^6 din Codul de procedură penală nu vizează fondul cauzei penale, prin procedura analizată nefiind judecată o acuzație în materie penală, în sensul prevederilor art. 6 din Convenție. Prin încheierea pronunțată, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța de judecată nu dispune cu privire la vinovăția inculpatului sau la pedeapsa aplicată acestuia, ci apreciază asupra duratei rezonabile a activității de urmărire penală sau de judecată, conform dispozițiilor art. 488^1 alin. (1) din Codul de procedură penală. În cazul respingerii contestației, poate fi formulată o nouă contestație, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 488^1 alin. (3) din Codul de procedură penală, cu mențiunea că abuzul de drept constând în formularea cu rea-credință a contestației se sancționează cu amendă judiciară și prin obligarea la plata cheltuielilor judiciare ocazionate. Dacă s-a constatat depășirea duratei rezonabile, o nouă contestație în aceeași cauză se va soluționa cu luarea în considerare, potrivit art. 488^6 alin. (3) din Codul de procedură penală, exclusiv a motivelor ivite ulterior contestației anterioare.15. Prin aceeași decizie, Decizia nr. 645 din 13 octombrie 2015, paragraful 14, Curtea a constatat că stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, iar dispozițiile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală nu încalcă accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. Astfel, atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“, și nicio prevedere a Legii fundamentale nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. În acest sens, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. Totodată, Curtea a reținut că eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii, în condițiile în care scopul reglementării criticate îl reprezintă obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care se exercită controlul judiciar cu privire la durata procesului penal, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a susținerilor părților, subiecților procesuali principali și procurorului.16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina modificarea jurisprudenței anterior invocate, atât soluția, cât și considerentele reținute în decizia mai sus analizată sunt aplicabile și în prezenta cauză.17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Poenar în Dosarul nr. 7.600/176/2017 al Judecătoriei Alba Iulia și constată că prevederile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă și general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Alba Iulia și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Cristina Teodora Pop

    ----