DECIZIA nr. 763 din 28 noiembrie 2017referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2), art. 51 și ale art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 1 februarie 2018

    Valer Dorneanu

    - președinte

    Marian Enache

    - judecător

    Petre Lăzăroiu

    - judecător

    Mircea Ștefan Minea

    - judecător

    Daniel Marius Morar

    - judecător

    Mona-Maria Pivniceru

    - judecător

    Livia Doina Stanciu

    - judecător

    Simona-Maya Teodoroiu

    - judecător

    Varga Attila

    - judecător

    Benke Károly

    - magistrat-asistent-șef


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49, art. 51 și ale art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Simona Chițac în Dosarul nr. 19.522/299/2016 al Judecătoriei Sector 1 București și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.203D/2016.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că textele legale criticate cuprind o condiție necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales. Instituirea unui număr minim de semnături pe care trebuie să le cuprindă listele de susținători nu încalcă dreptul de a fi ales, legiuitorul având competența de a stabili condiții pentru înscrierea candidaților în competiția electorală. În susținerea celor anterior expuse este invocată și jurisprudența Curții Constituționale.
    CURTEA,

    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 30 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 19.522/299/2016, Judecătoria Sector 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 49, art. 51 și ale art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Simona Chițac într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei hotărâri a Biroului Electoral de Circumscripție nr. 1, Sector 1, București, prin care a fost respinsă înregistrarea candidaturii autoarei excepției de neconstituționalitate pentru funcția de primar al Sectorului 1 București.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se apreciază că dispozițiile legale criticate, reglementând lista de susținători care trebuie depusă în vederea înregistrării candidaturii, încalcă dreptul de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituție, text care nu stabilește nicio altă condiție prealabilă necesară a fi îndeplinită în vederea alegerii, în afară de cele prevăzute la art. 16 alin. (3), respectiv ale art. 40 alin. (3) din Constituție. Se consideră că o astfel de îngrădire nu este justificată în special în cazul candidaților aflați pe listele unui partid politic, în condițiile în care partidul politic ca entitate juridică a parcurs la data dobândirii personalității juridice etapa legitimării populare, prin strângerea de semnături în condițiile variantei redacționale inițiale a Legii partidelor politice nr. 14/2003. Se mai învederează că nu ar trebui să existe niciun filtru inițial în vederea depunerii candidaturii.6. Judecătoria Sector 1 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că prevederile art. 49 din Legea nr. 115/2015 impun o condiție necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, ce nu constituie o piedică în prezentarea candidaturilor electorale. Prevederile constituționale nu interzic reglementarea condițiilor în care urmează să fie exercitate drepturile electorale, în scopul garantării acestor drepturi și al asigurării caracterului efectiv al exercitării lor. Instituirea minimului de 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rang I, reprezintă o garanție a exercitării dreptului de a fi ales, prin descurajarea eventualelor candidaturi abuzive, de natură să împiedice buna desfășurare și finalizare a procesului electoral.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că instituirea obligativității unui anumit prag de susținători nu încalcă dreptul fundamental de a fi ales, având în vedere anvergura acțiunilor pe care partidul politic este capabil să le desfășoare, în condițiile în care, potrivit prevederilor art. 2 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale. Astfel, este firesc ca legiuitorul să condiționeze participarea la alegeri, pentru fiecare candidat la funcția de primar sau lista de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, de prezentarea unei liste de susținători reprezentând cel puțin 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, ca o garanție a reprezentativității acestora.9. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens invocă și deciziile Curții Constituționale nr. 246 din 4 mai 2016, nr. 286 din 11 mai 2016, nr. 292 din 11 mai 2016 și nr. 355 din 24 mai 2016.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,

    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl reprezintă prevederile art. 49, art. 51 și ale art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015. Având în vedere criticile de neconstituționalitate formulate, precum și obiectul litigiului, Curtea reține că, în realitate, excepția de neconstituționalitate vizează dispozițiile art. 49 alin. (2), art. 51 și ale art. 52 din Legea nr. 115/2015, dispoziții asupra cărora urmează să se pronunțe prin prezenta decizie și care au următorul conținut:– Art. 49 alin. (2): „(2) Pentru fiecare candidat la funcția de primar și listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I“. – Art. 51: „(1) Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează, numele și prenumele susținătorului, cetățenia, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnătura acestuia, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. În cazul cetățenilor Uniunii Europene, la rubrica «Denumirea, seria și numărul actului de identitate» se înscriu denumirea, seria și numărul documentului eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii susținătorilor.
    (2) Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege.
    (3) Susținătorii pot fi numai cetățeni români sau cetățeni ai Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul ori reședința în circumscripția electorală în cauză. Un susținător poate sprijini mai mulți candidați la funcția de consilier local, consilier județean și primar.
    (4) Adeziunile susținătorilor se dau pe propria răspundere.
    (5) Lista de susținători se depune într-un exemplar original și o copie, la biroul electoral al circumscripției electorale unde se depun propunerile de candidați.
    – Art. 52: „(1) Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condițiilor de fond și de formă ale listelor de candidați, precum și ale listei susținătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condițiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condițiile legale de fond și de formă se resping de către biroul electoral de circumscripție.
    (2) Admiterea sau respingerea candidaturilor se face prin hotărâri ale birourilor electorale de circumscripție.
    (3) Listele de candidați pentru consiliile locale sau județene în care există persoane care nu îndeplinesc condițiile legale pentru a putea candida se admit în parte, doar pentru acei candidați care îndeplinesc condițiile legale. În această situație, pozițiile ocupate de candidații admiși în lista de candidaturi se vor renumerota corespunzător, candidații admiși ocupând locurile eliminate imediat superioare poziției din lista în care se află.
    (4) În situația în care listele de candidați sunt admise numai parțial, partidele politice, alianțele electorale pot retrage lista în vederea completării până la data-limită de depunere.
    (5) Listele care conțin un număr de candidați care îndeplinesc condițiile legale pentru a candida mai mare decât numărul legal, potrivit art. 7 alin. (6), vor fi admise în parte, urmând a fi respinse ultimele propuneri de candidatură de pe listă și să se admită celelalte, în limita numărului legal de candidați.
    (6) Exemplarele originale ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripție. Copiile propunerii de candidatură, certificate de către biroul electoral de circumscripție prin semnătura președintelui acestuia și prin aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care se depune candidatura, respectiv la tribunal.
    (7) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afișează de către biroul electoral de circumscripție la sediul acestuia, la loc vizibil.
    (8) Nu pot candida persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condițiile legale pentru a fi alese. Candidaturile acestor persoane se resping de către biroul electoral de circumscripție“.
    13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 37 - Dreptul de a fi ales.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 290 din 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 1 august 2016, a constatat constituționalitatea acestora în raport cu critici de neconstituționalitate identice.15. Prin această decizie, Curtea a statuat că suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.16. În ceea ce privește alegerile, art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilește că sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Așadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție.17. Condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de norme cuprinse în aceleași legi electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă totodată după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri.18. În același sens sunt și dispozițiile art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la alegeri libere. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statele au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral și a condițiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuție atât de mult încât să afecteze esența acestora și să le golească de conținut [a se vedea, de exemplu, hotărârile din 2 martie 1987 și 22 mai 2012, pronunțate în cauzele Mathieu-Mohin and Clerfayt împotriva Belgiei, paragraful 52, și, respectiv, Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 și 84]. Dispozițiile menționate stabilesc obligația statelor contractante de a derula alegeri „libere“, „la intervale rezonabile“, „prin scrutin secret“, „în condiții care să asigure libera exprimare a voinței poporului“, fără a impune introducerea unui sistem determinat de vot (Hotărârea pronunțată în Cauza Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei, din 2 martie 1987, paragraful 54). Există numeroase moduri de a organiza și de a face să funcționeze sistemele electorale, după cum se constată existența unei multitudini de diferențe între statele contractante în această materie, datorate evoluției lor istorice, diversității culturale și de gândire politică, astfel că fiecare stat va „încorpora“ aceste elemente în propria viziune despre democrație (Hotărârea din 6 octombrie 2005, pronunțată în Cauza Hirst (nr. 2) împotriva Regatului Unit, paragraful 61). Pentru a răspunde scopurilor art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, orice sistem electoral are a fi apreciat în funcție de evoluția politică a unui stat, încât detalii inacceptabile în cadrul unui sistem determinat pot să apară ca justificate în altul, cerința esențială rămânând aceea ca sistemul adoptat să îndeplinească, în esență, condițiile asigurării liberei exprimări a voinței poporului în alegerea corpului legislativ (Hotărârea din 2 martie 1987, pronunțată în Cauza Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei, paragraful 54). Astfel, niciuna dintre condițiile impuse, dacă este cazul, nu trebuie să împiedice libera exprimare a poporului cu privire la alegerea corpului legislativ - cu alte cuvinte, ele trebuie să reflecte sau să nu contracareze preocuparea de a menține integritatea și eficiența unei proceduri electorale ce urmărește să determine voința poporului prin intermediul sufragiului universal (Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunțată în Cauza Yumak și Sadak împotriva Turciei, paragraful 109). Această alegere, dictată de considerente de ordin istoric și politic care le sunt proprii, ține în principiu de domeniul de competență exclusivă a statului (Hotărârea din 9 aprilie 2002, pronunțată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei, paragraful 34).19. Tot astfel, Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), referindu-se la nivelul reglementării în materie electorală, recomandă, la pct. 2 Niveluri normative și stabilitatea dreptului electoral, următoarele: „66. Una din modalitățile de evitare a manipulărilor ar fi definirea în Constituție sau într-un text superior legii ordinare a elementelor celor mai sensibile (sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile sau regulile de constituire a circumscripțiilor). O altă soluție, mai flexibilă, ar fi de a stipula în Constituție ca, în cazul amendării legii electorale, vechiul sistem va rămâne aplicabil pe timpul viitoarelor alegeri - cel puțin dacă acestea au loc în anul următor - și că sistemul nou va fi aplicat începând cu scrutinele ulterioare. 67. Pentru restul, dreptul electoral ar trebui sa aibă, în principiu, un rang legislativ. Normele privind implementarea, și anume cele care reglementează chestiunile de ordin tehnic și de detaliu, pot fi, totuși, prezentate sub formă de regulament“.20. Față de cele arătate, Curtea a reținut că dispozițiile art. 37, alături de cele ale art. 16 alin. (3) și art. 40 din Constituție, stabilesc doar condițiile de principiu, de fond și de formă, pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales, iar Legea nr. 115/2015 le dezvoltă, în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale - consilii locale, consilii județene, primari și președinți ai consiliilor județene. În acest cadru, dispozițiile criticate consacră o condiție de exercitare a dreptului fundamental de a fi ales în respectivele autorități reprezentative, și anume aceea de a prezenta o listă de susținători la depunerea candidaturii, precum și regulile de ordin procedural privitoare la îndeplinirea/ verificarea respectării condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida. Instituirea unei astfel de condiții și a regulilor privitoare la verificarea îndeplinirii sale sunt, de principiu, în acord cu normele constituționale cuprinse în art. 37 referitoare la dreptul de a fi ales. Astfel, condiționarea înregistrării candidaturilor la funcțiile elective de prezentarea unei liste de susținători constituie o măsură necesară și adecvată pentru dovedirea unui anumit grad de reprezentativitate în rândul electoratului, deopotrivă pentru toți competitorii electorali și pentru descurajarea eventualelor candidaturi abuzive.21. Cât privește proporționalitatea acestei măsuri, Curtea a constatat că sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele care fundamentează jurisprudența sa în care a analizat constituționalitatea aceleiași condiții legale impuse candidaților independenți, în care a reținut că o astfel de soluție legislativă impune „o condiție necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, ce nu constituie o piedică în prezentarea candidaturilor electorale“ (cu referire la alegerile locale - Decizia nr. 522 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 15 mai 2008; ad similis, cu referire la alte categorii de alegeri, Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009, Hotărârea nr. 37 din 2 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996, și Hotărârea nr. 71 din 16 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996). Astfel cum Curtea a statuat, trăsătura esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaților este unul obiectiv și rezonabil, aplicabil în condiții de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanți la alegeri: candidații independenți, pe de o parte, și cei propuși pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiției legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcție sau demnitate publică își dovedește potențialul de reprezentativitate și arată, în același timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar și de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exercițiul acestui drept persoanelor eligibile care într-adevăr beneficiază de credibilitatea și susținerea electoratului, astfel încât să existe șanse reale de reprezentare a acestuia în forul legislativ. Deși o propunere de candidat nu poate privi, potrivit Constituției, decât o persoană ce întrunește condițiile constituționale de eligibilitate, alegerile pot avea loc numai cu respectarea procedurii electorale. De aceea, depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, așa încât cerința ca propunerea candidaturii să fie reprezentativă constituie o condiție legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituțional de a fi ales (Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009).22. Dispozițiile criticate se corelează și cu recomandări cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002). Liniile directoare statuează în acest sens, la art. 1.3 - Prezentarea candidaturilor, pct. i și ii, următoarele: „i. Prezentarea candidaților individuali sau a listelor de candidați pot fi condiționate de obținerea unui anumit număr de semnături; ii. Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% din alegătorii circumscripției respective“. Această recomandare este dezvoltată în Raportul explicativ, pct. 8, după cum urmează: „Obligația de a colecta un anumit număr de semnături pentru prezentarea unei candidaturi nu este, în principiu, incompatibilă cu principiul sufragiului universal. În practică, toate partidele politice, cu excepția unor formațiuni politice fantome, par a nu se confrunta cu nicio dificultate în colectarea numărului necesar de semnături, atunci când normele care reglementează colectarea semnăturilor nu sunt utilizate pentru a împiedica unii candidați de a se prezenta. Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depășească pragul de 1% din alegători“. Curtea a observat că textul citat distinge între partide care pot dovedi un potențial de reprezentativitate și partide care nu pot face acest lucru (formațiuni politice fantome), ceea ce conduce la concluzia că, și în viziunea Codului bunelor practici în materie electorală, simpla înregistrare a unui partid politic nu reprezintă singurul criteriu pentru a califica o formă de asociere ca atare. Trebuie ca partidul politic astfel constituit să probeze o activitate circumscrisă rolului partidelor politice într-un stat de drept.23. Neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei antereferite își păstrează valabilitatea și în cauza de față.24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Simona Chițac în Dosarul nr. 19.522/299/2016 al Judecătoriei Sector 1 București și constată că dispozițiile art. 49 alin. (2), art. 51 și ale art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă și general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sector 1 București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2017.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent-șef,
    Benke Károly

    -----