ORDONANTA Nr. 3 din 27 iulie 1992 *** Republicată
privind taxa pe valoarea adăugată
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 288 din 12 decembrie 1995



    Republicată în temeiul art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22 din 11 august 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 21 august 1995, aprobată şi modificată prin Legea nr. 100 din 16 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 21 noiembrie 1995, cu actualizarea şi numerotarea corespunzătoare a textului.
    Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 17 august 1992, aprobată şi modificată prin Legea nr. 130 din 29 decembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 30 decembrie 1992, şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 1/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 31 august 1993, prin Ordonanţa Guvernului nr. 6/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 25 ianuarie 1994, Ordonanţa Guvernului nr. 33/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 16 august 1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 123 din 9 decembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 14 decembrie 1994, prin Ordonanţa Guvernului nr. 9/1995 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 31 ianuarie 1995, aprobată prin Legea nr. 46 din 30 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 1 iunie 1995, precum şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 22/1995 sus-citata, şi a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 11 ianuarie 1995.

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, care se stabileşte asupra operaţiunilor privind transferul proprietăţii bunurilor, precum şi asupra celor privind prestările de servicii.
    Valoarea adăugată, în sensul prezentei ordonanţe, este echivalenta cu diferenţa dintre vânzările şi cumpărările în cadrul aceluiaşi stadiu al circuitului economic.
    Taxa se aplică asupra tranzacţiilor fiecărui stadiu al circuitului economic şi reprezintă un venit al bugetului de stat.


    Capitolul 2 Sfera de aplicare

    Subcapitolul I
    Operaţiuni impozabile

    Articolul 2

    În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile cu plata, precum şi cele asimilate acestora, potrivit prezentei ordonanţe, efectuate de o maniera independenta de către persoane fizice sau juridice, privind:
    a) livrări de bunuri mobile şi prestări de servicii efectuate în cadrul exercitării activităţii profesionale;
    b) transferul proprietăţii bunurilor imobiliare între agenţii economici, precum şi între aceştia şi instituţii publice sau persoane fizice;
    c) importul de bunuri şi servicii.
    Sunt asimilate cu livrările de bunuri şi prestările de servicii, în sensul prezentei ordonanţe, şi următoarele operaţiuni:
    2.1. vânzarea cu plata în rate sau închirierea unor bunuri pe baza unui contract, cu clauza trecerii proprietăţii asupra bunurilor respective după plata ultimei rate sau la o anumită data;
    2.2. preluarea de către agentul economic a unor bunuri în vederea folosirii, sub orice formă, în scop personal sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit. Acelaşi regim se aplică şi prestărilor de servicii.
    Se exceptează de la prevederile de mai sus bunurile şi serviciile în mod gratuit în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute prin lege.
    Operaţiunile privind schimbul de bunuri au efectul a doua livrări separate. În cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun de către doua sau mai multe persoane, prin intermediul mai multor tranzacţii, fiecare operaţiune se considera o livrare separată, fiind impozitată distinct, chiar dacă bunul respectiv este transferat direct spre beneficiarul final.


    Articolul 3

    Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate de:
    a) asociaţiile fără scop lucrativ, pentru activităţile având caracter social-filantropic;
    b) organizaţiile care desfăşoară activităţi de natura religioasă, politica sau civică;
    c) organizaţiile sindicale, pentru activităţile legate direct de apărarea colectivă a intereselor materiale şi morale ale membrilor lor;
    d) instituţiile publice, pentru activităţile lor administrative, sociale, educative, de apărare, ordine publică, siguranţa statului culturale şi sportive.
    Persoanele juridice de mai sus sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, pentru operaţiunile efectuate în mod sistematic, direct sau prin unităţile subordonate, pentru obţinerea de profit.
    Subcapitolul II
    Teritorialitatea


    Articolul 4

    Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operaţiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României.
    Bunurile provenite din import sunt impozabile în România la intrarea acestora în ţara şi la înregistrarea declaraţiei vamale.
    Prestările de servicii sunt impozabile când sunt utilizate în România, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.
    Subcapitolul III
    Reguli de impozitare


    Articolul 5

    Operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se împart, din punct de vedere al regulilor de impozitare, după cum urmează:
    a) operaţiuni impozabile obligatoriu, la care se aplică cota stabilită prin prezenta ordonanţă. Pentru aceste operaţiuni, taxa se calculează asupra sumelor obţinute din vinzari de bunuri sau prestări de servicii, la fiecare stadiu al circuitului economic, până la consumatorul final inclusiv.
    Din taxa facturată corespunzător sumelor reprezentind contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate se scade taxa aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării operaţiunilor impozabile;
    b) operaţiuni la care se aplică cota zero. La aceste operaţiuni, furnizorii sau prestatorii de servicii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării operaţiunilor impozabile;
    c) operaţiuni scutite de plată taxei pe valoarea adăugată.
    Aceste operaţiuni sunt reglementate prin lege şi nu se admite extinderea lor prin analogie, iar furnizorii sau prestatorii de servicii nu au dreptul la deducerea taxei aferente intrărilor destinate realizării produselor sau serviciilor scutite de taxa, dacă prin lege nu se prevede altfel.
    Livrările de utilaje şi echipamente, precum şi prestările de servicii, legate nemijlocit de activităţile din domeniul explorării şi exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze, realizate de investitori străini în baza Legii nr. 66/1992, se vor efectua cu scutire de taxa pe valoarea adăugată, iar furnizorii şi prestatorii vor deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri şi servicii destinate activităţilor de mai sus.
    Regimul prevăzut la alineatul precedent se aplică şi livrărilor de utilaje şi echipamente, precum şi prestărilor de servicii aferente obiectivului de investiţii "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni".
    Subcapitolul IV
    Operaţiuni scutite


    Articolul 6

    Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele operaţiuni:
    A. Livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate în ţara de:
    a) unităţile sanitare şi de asistenţa socială: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cămine de batrini şi de pensionari, case de copii şi altele, autorizate sa desfăşoare activităţi sanitare şi de asistenţa socială; unităţile autorizate sa desfăşoare activităţi sanitare şi de asistenţa socială în staţiuni balneoclimaterice; serviciile de cazare, masa şi tratament prestate cumulat de agenţi economici autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în staţiuni balneoclimaterice şi a căror contravaloare este decontată pe bază de bilete de tratament;
    b) unităţile de ştiinţa şi învăţământ, de cultura şi sport, în cadrul învăţământului general, liceal, superior; şcolile profesionale, complementare, de meserii sau postliceale; şcolile de maiştri; centrele de perfecţionare a pregătirii profesionale; învăţământul postuniversitar, precum şi de persoanele fizice care dau lecţii particulare legate de aceste forme de învăţământ; grădiniţele, taberele de copii şi tineret, precum şi unităţile de învăţământ cu scop social.
    Sunt scutite, de asemenea, unităţile de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică pentru programele naţionale de cercetare-dezvoltare, inclusiv cercetarea fundamentală, din domeniul tehnic, de prospecţiuni şi lucrări geologice de cercetare pentru descoperiri de zăcăminte noi, finanţate din fonduri publice;
    c) persoanele fizice care prestează munca la domiciliu, ale căror venituri sunt asimilate salariilor;
    d) liber-profesionisti autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea individual;
    e) gospodăriile agricole individuale şi asociaţiile de tip privat ale acestora;
    f) organizaţiile de nevăzători, asociaţiile persoanelor handicapate şi unităţile economice în care îşi desfăşoară activitatea, potrivit legii, membrii acestora;
    g) cantinele organizate pe lângă unităţile de învăţământ, agenţii economici şi sociali, instituţiile publice, pentru vânzările de preparate culinare proprii către personalul care îşi desfăşoară activitatea în unităţile respective, cu excepţia celor care funcţionează cu regim de alimentaţie publică;
    h) 1. casele de economii, fondurile de plasament, casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit şi alte societăţi de credit, casele de schimb valutar;
    h) 2. societăţile comerciale pe acţiuni de intermediere de valori mobiliare, cum sunt: acţiunile, obligaţiunile, titlurile şi înscrisurile de stat, precum şi alte instrumente financiare derivate;
    h) 3. alte persoane juridice autorizate să efectueze operaţiuni financiare sau cu instrumente financiare;
    h) 4. societăţile de asigurare şi/sau reasigurare, inclusiv cele de intermediere în astfel de activităţi;
    h) 5. regiile autonome: "Loteria Naţionala", "Monitorul Oficial", "Imprimeria Băncii Naţionale a României", "Imprimeria Naţionala";
    i) sunt, de asemenea, scutite:
    i) 1. lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere executate pentru cimitire, monumente comemorative ale combatanţilor, eroilor, victimelor de război şi ale Revoluţiei din decembrie 1989, inclusiv livrarea unor obiecte de uz funerar;
    i) 2. încasările din taxele de intrare la castele, muzee, tîrguri şi expoziţii, grădini zoologice şi botanice, biblioteci;
    i) 3. activităţile de tipărire şi vînzare a timbrelor la valoarea declarata;
    i) 4. vânzările de opere de arta originale, efectuate de autori;
    i) 5. operaţiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole, a impozitului pe veniturile din activitatea de taximetrie, a taxelor pentru acordarea licenţelor în vederea practicării jocurilor de noroc.
    Operaţiunile prevăzute la alineatul de mai sus, neimpozitate potrivit actelor normative care le reglementează, cu excepţiile prevăzute de acestea, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată conform prevederilor prezentei ordonanţe;
    i) 6. editarea, tipărirea şi vânzarea de ziare, cu exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă hirtiei de ziar, cumpărată din ţara şi din import, exclusiv activităţile cu caracter de reclama şi publicitate; editarea, tipărirea şi vânzarea de cărţi şi reviste, exclusiv activităţile cu caracter de reclama şi publicitate; realizarea şi difuzarea programelor de radio şi televiziune, cu excepţia celor cu caracter de reclama şi publicitate; editarea, tipărirea şi difuzarea de cupoane nominative de privatizare; producţia de medalii, insigne şi monede;
    i) 7. arendările de pământ şi închirierile de clădiri şi utilaje de întrebuinţare agricolă;
    i) 8. vânzarea de produse reziduale rezultate din activitatea industriala, de materiale recuperate din casări de bunuri mobile şi imobile, de materiale colectate de la populaţie, destinate utilizării în scop productiv, precum şi prestările de servicii legate de operaţiunile de mai sus, cum sunt cele privind: sortarea, prestarea, balotarea, manipularea, depozitarea, transportul etc.
    Agenţii economici care efectuează operaţiunile menţionate mai sus vor deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor aprovizionate, destinate realizării operaţiunilor respective;
    i) 9. vânzările de terenuri, cu excepţia celor destinate construcţiilor, a terenurilor din intravilan, inclusiv cele aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate construcţiile sau alte amenajări ale localităţilor;
    i) 10. aportul de bunuri şi servicii la capitolul social al societăţilor comerciale;
    i) 11. produsele şi serviciile prevăzute în anexa.
    Agenţii economici care produc şi comercializează pîine, grîu şi orz vor deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor aprovizionate, destinate realizării acestor produse;
    i) 12. activităţile agenţilor economici, precum şi cele care îndeplinesc condiţiile unei activităţi economice desfăşurate de asociaţiile, organizaţiile, instituţiile publice şi alte persoane juridice prevăzute la art. 3 din prezenta ordonanţă, cu o cifra de afaceri declarata organului fiscal competent sau, după caz, realizată, de până la 50 milioane lei anual.
    În situaţia realizării unei cifre de afaceri superioare plafonului de mai sus, agenţii economici şi celelalte persoane juridice prevăzute la alineatul precedent devin plătitoare de taxa pe valoarea adăugată în condiţiile şi la termenele stabilite prin hotărâre a Guvernului.
    După înscrierea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată agenţii economici şi celelalte persoane juridice nu mai beneficiază de scutire chiar dacă ulterior realizează o cifra de afaceri inferioară plafonului de mai sus.
    Agenţii economici plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care în anul 1994 au realizat o cifra de afaceri de până la 50 milioane lei pot fi scoşi din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, pe bază de cerere depusa la organele fiscale teritoriale până cel mai tirziu la 31 martie 1995.
    B. Operaţiuni de import:
    a) bunurile de import care, prin lege sau prin hotărâri ale Guvernului, sunt scutite de taxe vamale;
    b) maşinile, utilajele, echipamentele şi mijloacele de transport din import necesare investiţiilor, constituite ca aport în natura sau achiziţionate din aportul în numerar al investitorilor străini la capitalul social ori la majorarea acestuia;
    c) mărfurile importate şi comercializate în regim de duty-free, precum şi prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentantelor diplomatice şi a personalului acestora;
    d) bunurile introduse în ţara fără plata taxelor vamale, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice;
    e) bunurile şi serviciile din import provenite sau finanţate direct din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaţionale, precum şi de organizaţii nonprofit şi de caritate, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor;
    f) importul de aur al Băncii Naţionale a României;
    g) reparaţiile şi transformările la nave şi aeronave româneşti în străinătate;
    h) aeronavele civile şi produsele prevăzute în nomenclatorul la Tariful vamal de import al României, provenite din ţările semnatare ale Acordului privind comerţul cu aeronave civile;
    i) bunurile din import similare bunurilor din ţara scutite de taxa pe valoarea adăugată conform art. 6 lit. A.i) 6 şi i) 11;
    j) maşinile, utilajele şi echipamentele destinate retehnologizării activităţii Regiei Autonome "Monitorul Oficial", precum şi materiile prime şi materialele specifice acestora, pe bază de cerere aprobată de Ministerul Finanţelor;
    k) mijloacele de transport, mărfurile şi alte bunuri provenite din străinătate, care se introduc direct în zonele libere conform art. 13 din Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere;
    l) bunurile din import destinate editării şi tipăririi cupoanelor nominative de privatizare.
    Subcapitolul V
    Operaţiuni impozabile prin opţiune


    Articolul 7

    Agenţii economici, precum şi unităţile economice din cadrul altor persoane juridice care efectuează operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată pot opta pentru plata acestei taxe, pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. Aprobarea se da de către Ministerul Finanţelor prin organele sale fiscale şi se referă la ansamblul normelor privind taxa pe valoarea adăugată, iar aplicarea se face începând cu luna următoare datei aprobării.
    Subcapitolul VI
    Plătitorii taxei pe valoarea adăugată


    Articolul 8

    Taxa pe valoarea adăugată se plăteşte de către persoanele fizice sau juridice care efectuează, de o maniera independenta, în mod obişnuit sau ocazional, una sau mai multe operaţiuni impozabile prevăzute de prezenta ordonanţă.
    Pentru bunurile din import, taxa pe valoarea adăugată se plăteşte de către persoanele fizice sau juridice importatoare, direct sau prin intermediari.
    Pentru bunurile din import închiriate, precum şi pentru operaţiunile de publicitate, consulting, studii şi cercetare, cesiuni sau concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mărci de fabrica şi de comerţ sau alte drepturi similare, efectuate de un prestator cu sediul sau cu domiciliul în străinătate şi folosite de beneficiari cu sediul sau cu domiciliul în România, taxa se plăteşte de către beneficiari.
    În situaţia în care persoana care realizează operaţiuni impozabile nu are sediul sau domiciliul stabil în România, este obligată sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, care se angajează sa îndeplinească obligaţiile ce-i revin conform prevederilor prezentei ordonanţe.


    Articolul 9

    Agentul economic care înscrie taxa pe valoarea adăugată pe o factura sau pe un document legal aprobat este obligat sa achite suma respectiva la bugetul de stat, chiar dacă operaţiunea în cauza nu este impozabilă potrivit prezentei ordonanţe.


    Capitolul 3 Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată


    Articolul 10

    Obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată ia naştere la data efectuării livrării de bunuri mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobiliare şi prestării serviciilor.
    În cazul livrării parţiale sau executării parţiale de servicii, obligaţia de plată se determina corespunzător valorii bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.
    Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii cu plata în rate, precum şi pentru cele care dau naştere la decontări sau încasări succesive, faptul generator intervine la expirarea perioadei pentru care se face decontarea sau, după caz, la data prevăzută pentru plata ratelor.


    Articolul 11

    Pentru operaţiunile prevăzute mai jos, obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată ia naştere la:
    a) data înregistrării declaraţiei vamale, în cazul importurilor de bunuri, sau la data recepţiei de către beneficiari, pentru serviciile din import;
    b) data vinzarii bunurilor către beneficiari, în cazul operaţiunilor efectuate prin intermediari sau consignaţie;
    c) data emiterii documentelor în care se consemnează preluarea unor bunuri achiziţionate sau fabricate de agentul economic, în vederea folosirii, sub orice formă, sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit;
    d) data documentelor prin care se confirma prestarea de către agenţii economici a unor servicii, cu titlu gratuit, pentru alte persoane fizice sau juridice;
    e) data colectării monedelor din masina pentru mărfurile vîndute prin maşini automate.


    Articolul 12

    Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este dreptul organului fiscal de a pretinde plătitorului, la o anumită data, plata taxei datorate bugetului de stat. Exigibilitatea ia naştere, de regula, în momentul efectuării livrării bunurilor mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor.
    Prin derogare de la prevederile alineatului precedent, exigibilitatea poate fi anticipata sau ulterioară faptului generator, în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului.
    Pentru livrările de bunuri şi prestări de servicii, care se efectuează continuu, precum şi pentru cele la care se încasează, de regula, avansuri, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului pe bază de factura sau alt document legal, pe bază de cerere aprobată de organele fiscale la care agenţii economici sunt înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.
    Antreprenorii de lucrări imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrărilor, în condiţii aprobate prin hotărâre a Guvernului.


    Capitolul 4 Baza de impozitare


    Articolul 13

    Baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.
    Baza de impozitare este determinata de:
    a) preţurile negociate între vinzator şi cumpărător, precum şi alte cheltuieli datorate de cumpărător pentru livrările de bunuri şi care nu au fost cuprinse în preţ. Aceste preţuri cuprind şi accizele stabilite potrivit normelor legale;
    b) tarifele negociate pentru prestările de servicii;
    c) suma rezultată din aplicarea cotei de comision sau suma convenită între parteneri, pentru operaţiunile de intermediere;
    d) preţurile de piaţa sau, în lipsa acestora, costurile bunurilor executate de agenţii economici pentru folosinţă proprie ori predate sub diferite forme angajaţilor sau altor persoane;
    e) valoarea în vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxa vamală, alte taxe şi accizele datorate pentru bunurile şi serviciile din import;
    f) preţurile de piaţa sau, în lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate pentru folosinţă proprie de un agent economic sau cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice;
    g) preţurile vinzarilor efectuate din depozitele vămii sau stabilite prin licitaţie.


    Articolul 14

    Nu se cuprind în baza de impozitare următoarele:
    a) remizele şi alte reduceri de preţ acordate de către furnizor direct clientului, inclusiv cele date după facturarea bunurilor sau a serviciilor; bunurile acordate de către furnizori clienţilor în vederea stimulării vinzarilor, în condiţiile prevăzute în contractele încheiate;
    b) penalizările pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale;
    c) dobinzile percepute pentru plăţile cu întârziere, pentru vinzari cu plata în rate sau la termene de peste 90 de zile;
    d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia;
    e) ambalajele care circulă între furnizorii de marfa şi clienţi, prin schimb, fără facturare;
    f) sumele încasate de la bugetul de stat de către agenţii economici înregistraţi la organele fiscale ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată şi care sunt destinate finanţării investiţiilor, acoperirii diferenţelor de preţ şi de tarif, finanţării stocurilor de produse cu destinaţie specială.


    Articolul 15

    În cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, preţurile sau alte elemente cuprinse în facturi sau în documente similare, suma impozabilă va fi redusă corespunzător. În acelaşi mod se procedează şi în situaţia în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa.


    Capitolul 5 Cotele de impozitare


    Articolul 16

    Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei stabilite de prezenta ordonanţă asupra bazei de impozitare determinate în condiţiile art. 13.


    Articolul 17

    În România se aplică următoarele cote:
    A. Cota de 18% pentru operaţiunile privind livrările de bunuri, transferurile imobiliare şi prestările de servicii, din ţara şi din import, cu excepţia celor prevăzute la lit . B şi C.
    B. Cota redusă de 9% pentru:
    a) carne de animale şi păsări domestice, inclusiv organe şi măruntaie, vîndute în stare proaspăta, ca produse şi conserve;
    b) peste şi produse din peste, inclusiv semiconserve şi conserve, exclusiv icre;
    c) lapte, lapte praf şi produse lactate;
    d) uleiuri şi grăsimi comestibile;
    e) medicamente de uz uman şi veterinar, substanţe farmaceutice, plante medicinale, aparatura de tehnica medicală şi alte bunuri destinate exclusiv utilizării în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare.
    Aplicarea cotei reduse se va face începând cu data de 1 ianuarie 1995, data de la care se va modifica corespunzător Lista produselor şi serviciilor scutite de plată taxei pe valoarea adăugată, conform anexei.
    Cota redusă de 9% se aplică de agenţii economici producători, importatori şi de cei care comercializează produsele de mai sus, cu excepţia agenţilor economici din reţeaua de alimentaţie publică şi a celor care practica adaosul comercial de alimentaţie publică.
    Începând cu data de 1 septembrie 1995 cota de 9% se aplică şi pentru:
    1. animale vii din speciile: bovine, porcine, ovine şi caprine;
    2. păsări vii din specii domestice;
    3. lucrări agricole şi de îmbunătăţiri funciare;
    4. îngrăşăminte chimice şi minerale, insecticide, fungicide şi erbicide;
    5. legume şi fructe proaspete.*) Notă *) În cazul acestor produse, cota de 9% se aplică începând cu data de 21 noiembrie 1995, conform prevederilor Legii nr. 100/1995.
    C. Cota zero pentru:
    a) exportul de bunuri şi prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de agenţii economici cu sediul în România;
    b) prestările de servicii efectuate de agenţii economici cu sediul în România, contractate cu beneficiari din străinătate;
    c) transportul internaţional de persoane în şi din străinătate, efectuat de agenţii economici autorizaţi cu sediul în România;
    d) bunurile şi serviciile în favoarea directa a misiunilor diplomatice, a oficiilor consulare şi a reprezentantelor internaţionale interguvernamentale acreditate în România, precum şi a personalului acestora, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor pe bază de reciprocitate;
    e) bunurile cumpărate din expoziţiile organizate în România, precum şi din reţeaua comercială, expediate sau transportate în străinătate de către cumpărătorul care nu are domiciliul sau sediul în România, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor;
    f) bunurile şi serviciile destinate realizării unor obiective pe teritoriul României cu finanţare directa asigurata din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaţionale, precum şi de organizaţii nonprofit şi de caritate, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor;
    g) materialele, accesoriile şi alte bunuri care sunt introduse din teritoriul vamal al României în zonele libere cu îndeplinirea formalităţilor de export.


    Capitolul 6 Regimul deducerilor


    Articolul 18

    Plătitorii de taxa pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării de:
    a) operaţiuni supuse taxei pe valoarea adăugată conform art. 17 din prezenta ordonanţă;
    b) bunuri şi servicii scutite de taxa pentru care, prin lege, se prevede în mod expres exercitarea dreptului de deducere;
    c) acţiuni de sponsorizare, reclama şi publicitate, precum şi pentru alte acţiuni prevăzute în legi, cu respectarea plafoanelor şi destinaţiilor prevăzute în acestea.
    Taxa de valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţa între valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei aferente intrărilor, dedusă potrivit prevederilor de mai sus.
    Diferenţa de taxa în plus sau în minus se regularizează, în condiţiile prezentei ordonanţei, pe bază de deconturi ale plătitorilor.


    Articolul 19

    Pentru efectuarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, agenţii economici sunt obligaţi:
    a) să justifice, prin documente legal întocmite, cuantumul taxei;
    b) să justifice ca bunurile în cauza sunt destinate pentru nevoile firmei şi sunt proprietatea acesteia.
    Dreptul de deducere priveşte numai taxa ce este înscrisă într-o factura sau în alt document legal care se referă la bunuri sau servicii destinate pentru realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 18 din prezenta ordonanţă.


    Articolul 20

    Agenţii economici care folosesc, pentru nevoile firmei, bunuri şi servicii achiziţionate, au dreptul sa deducă integral taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, numai dacă sunt destinate realizării operaţiunilor prevăzute la art. 18 din prezenta ordonanţă.
    În situaţia în care realizează atât operaţiuni prevăzute la art. 18 din prezenta ordonanţă, cît şi alte operaţiuni scutite de plată taxei pe valoarea adăugată, dreptul de deducere se determina în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor respective la realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 18 din prezenta ordonanţă.


    Articolul 21

    Dreptul de deducere se exercită pe doua cai:
    a) prin reţinerea din suma reprezentind taxa pe valoarea adăugată, pentru livrările de bunuri sau serviciile prestate, a taxei aferente intrărilor;
    b) prin rambursarea de către organul fiscal a sumei reprezentind diferenţa dintre taxa aferentă intrărilor şi taxa facturată de agentul economic pentru livrările de bunuri sau serviciile prestate.


    Articolul 22

    Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii, deducerea prevăzută la art. 21 lit. a) se face lunar.


    Articolul 23

    Rambursarea diferenţei de taxa, prevăzută la art. 21 lit. b), se efectuează la cerere, pe baza documentaţiei stabilite de Ministerul Finanţelor şi a verificărilor efectuate de către organele fiscale teritoriale, la termenele stabilite prin hotărâre a Guvernului, diferenţiate în funcţie de natura operaţiunilor şi de suma minima de rambursat.


    Articolul 24

    Prin hotărâre a Guvernului se pot stabili cazurile şi condiţiile în care, pentru anumite rambursări ale taxei pe valoarea adăugată, Ministerul Finanţelor poate cere garanţii personale sau solidare pentru eventualele sume incorect rambursate.


    Capitolul 7 Obligaţiile plătitorilor


    Articolul 25

    Plătitorii de taxa pe valoarea adăugată au următoarele obligaţii:
    A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale:
    a) să depună sub semnatura persoanelor autorizate, la organul fiscal competent, o declaraţie de înregistrare conform modelului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de 15 zile de la data începerii activităţii sau a modificării condiţiilor de exercitare a acesteia.
    Agenţii economici care devin plătitori de taxa pe valoarea adăugată, ca urmare a depăşirii plafonului de venit prevăzut la art. 6 din prezenta ordonanţă, depun declaraţia de înregistrare până la data de 15 a lunii următoare celei în care au realizat depăşirea;
    b) să solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa, în caz de încetare a activităţii, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situaţia respectiva.
    B. Cu privire la întocmirea documentelor:
    a) sa consemneze livrările de bunuri şi prestările de servicii în facturi sau în documente legal aprobate şi sa completeze toate datele prevăzute de acestea. Pentru livrări sau prestări cu valoarea taxei pe valoarea adăugată mai mare de 2 milioane lei, la documentele de mai sus se anexează şi copia de pe certificatul de înregistrare ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată.
    Taxa pe valoarea adăugată înscrisă pe o factura sau pe un document legal aprobat este datorată bugetului de stat chiar dacă operaţiunea în cauza nu este impozabilă sau dacă emitentul nu este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată;
    b) agenţii economici plătitori de taxa pe valoarea adăugată sunt obligaţi să solicite de la furnizori sau prestatori facturi sau documente legal aprobate pentru toate bunurile şi serviciile achiziţionate şi sa verifice întocmirea corecta a acestora, iar pentru facturile cu o valoare a taxei pe valoarea adăugată mai mare de 2 milioane lei să solicite copia de pe certificatul de înregistrare ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată a furnizorului sau prestatorului;
    c) agenţii economici plătitori de taxa pe valoarea adăugată sunt scutiţi de obligaţia emiterii facturii sau, după caz, a chitanţei fiscale, în cazul următoarelor operaţiuni:
    c) 1. transport cu taximetre, precum şi transport de persoane pe bază de bilete de călătorie şi abonamente;
    c) 2. vinzari de bunuri şi prestări de servicii pentru populaţie pe bază de documente fără nominalizări privind cumpărătorul;
    c) 3. vinzari de bunuri şi prestări de servicii consemnate în documentele specifice aprobate prin hotărâre a Guvernului;
    d) importatorii sunt obligaţi sa întocmească declaraţia vamală de import şi sa determine, potrivit legii, valoarea în vama, taxele vamale, alte taxe şi accizele datorate de aceştia şi, pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat.
    C. Cu privire la evidenta operaţiunilor:
    a) sa ţină în mod regulat evidenţa contabilă potrivit legii, care să le permită sa determine baza de impozitare şi taxa pe valoarea adăugată facturată pentru livrările şi serviciile efectuate, precum şi cea deductibilă aferentă intrărilor.
    Documentele justificative şi modul de reflectare în evidenta a operaţiunilor prevăzute la alineatul precedent se vor stabili de Ministerul Finanţelor;
    b) sa întocmească şi să depună lunar, la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare, decontul de taxa pe valoarea adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor.
    Ministerul Finanţelor poate stabili şi alte termene de depunere a decontului în funcţie de volumul taxei pe valoarea adăugată de plată şi de alte situaţii specifice ale plătitorilor;
    c) sa furnizeze organelor fiscale toate justificările necesare stabilirii operaţiunilor impozabile executate atât la sediul principal, cît şi la sucursale sau agenţii;
    d) sa furnizeze organelor fiscale, la cererea acestora, până la data de 15 august a fiecărui an, informaţiile referitoare la operaţiunile impozabile prevăzute pentru anul următor.
    D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugată:
    a) sa achite taxa datorată, potrivit decontului întocmit lunar, până la data de 25 a lunii următoare, prin virament, cec sau numerar, la organul fiscal competent sau la băncile comerciale, după caz;
    b) sa achite taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor din import la organul vamal, conform regimului în vigoare privind plata taxelor vamale.
    Ministerul Finanţelor poate aproba ca taxa pe valoarea adăugată aferentă importurilor de maşini şi utilaje tehnologice destinate investiţiilor productive, precum şi materiilor prime şi materialelor destinate producţiei, să fie inclusă în decontul lunar şi supusă aceloraşi reglementări ca şi taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor livrate şi serviciilor prestate. Aprobarea se da anual la cererea importatorilor.
    Ministerul Finanţelor va stabili prin norme metodologice condiţiile în care taxa pe valoarea adăugată pentru aceste categorii de bunuri poate fi inclusă în decontul lunar;
    c) în caz de încetare a activităţii, sa achite taxa datorată bugetului de stat, concomitent cu cererea înaintată organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată.


    Capitolul 8 Dispoziţii finale


    Articolul 26

    Formularele pentru facturi, borderourile zilnice de vînzare, încasare şi alte documente necesare aplicării prevederilor prezentei ordonanţe se stabilesc de Ministerul Finanţelor şi sunt obligatorii pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată.


    Articolul 27

    Agenţii economici care realizează operaţiuni impozabile au obligaţia asigurării condiţiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informaţiilor şi conducerea evidentelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată, iar cei care au obiect de activitate comerţul cu amănuntul, activităţi hoteliere, prestări de servicii către populaţie şi alte activităţi de asemenea natura au şi obligaţia instalării aparatelor de marcat care să corespundă cerinţelor pentru aplicarea taxei pe valoarea adăugată.


    Articolul 28

    Corectarea taxei facturate în mod eronat de către un agent economic se va efectua prin emiterea unei noi facturi, în roşu, pentru sumele ce urmează a fi scăzute, şi în negru, pentru cele de adăugat.


    Articolul 29

    Termenul de prescripţie a drepturilor bugetului de stat sau ale plătitorilor, rezultate din prezenta ordonanţă, este de 5 ani de la data prevăzută pentru exercitarea acestora.


    Articolul 30

    Impozitul pe circulaţia mărfurilor cuprins în valoarea materiilor prime şi a materialelor aflate în stoc sau încorporate în producţia neterminată sau în produsele finite existente în unităţi la data aplicării prezentei ordonanţe nu este deductibilă din taxa pe valoarea adăugată datorată după intrarea în vigoare a acesteia.
    Se exceptează de la prevederile alineatului precedent produsele exportate, pentru care se va restitui impozitul pe circulaţia mărfurilor, potrivit autorizării şi metodologiei în vigoare până la data aplicării prezentei ordonanţe.


    Articolul 31

    Pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii facturate după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, se aplică taxa pe valoarea adăugată, indiferent de data încheierii contractelor, a executării produselor sau a prestării serviciilor.


    Articolul 32

    Organele fiscale au dreptul să efectueze verificări şi investigaţii la plătitorii taxei pe valoarea adăugată privind respectarea acestei ordonanţe, inclusiv asupra înregistrărilor contabile. În acest scop, au dreptul sa ceara plătitorilor să prezinte evidentele şi documentele aferente sau orice alte elemente ce pot avea legătură cu verificarea.
    În situaţia în care, în urma verificării efectuate, rezultă erori sau abateri de la normele legale, organele fiscale au obligaţia de a stabili cuantumul taxei pe valoarea adăugată deductibilă şi facturată şi de a proceda la urmărirea diferenţei de plată sau la restituirea sumelor încasate în plus, după caz.
    În cazul în care facturile, evidentele contabile sau datele necesare pentru calcularea bazei de impozitare lipsesc sau sunt incomplete, în ce priveşte cantităţile, preţurile şi tarifele practicate pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii ori taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, organele fiscale vor proceda la reimpozitare prin estimare.


    Articolul 33

    Diferenţele în minus constatate la verificarea taxei pe valoarea adăugată se plătesc în termen de 7 zile de la data încheierii actului de control împreună cu majorările de întârziere aferente, iar cele în plus se restituie în acelaşi termen sau se compensează cu plăţile ulterioare, la cererea agentului economic plătitor.


    Articolul 34

    Pentru neplata integrală sau a unei diferenţe din taxa pe valoarea adăugată în termenul stabilit, cota majorării de întârziere aplicată este cea prevăzută în legislaţia referitoare la calculul şi plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor şi taxelor.
    Calculul majorărilor de întârziere se face din ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului legal de plată şi până în ziua plăţii inclusiv.
    În cazuri justificate, Ministerul Finanţelor poate aproba eşalonarea, amînarea, reducerea sau scutirea de plată a majorărilor de întârziere.


    Articolul 35

    Actele emise de organele de specialitate ale Ministerului Finanţelor pentru constatarea obligaţiilor de plată privind taxa pe valoarea adăugată constituie titluri executorii.
    Băncile vor pune în aplicare aceste titluri fără acceptul plătitorilor.


    Articolul 36

    Nerespectarea prevederilor art. 25 din prezenta ordonanţă referitoare la obligaţiile plătitorilor de taxa pe valoarea adăugată se sancţionează conform Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.


    Articolul 37

    Contestaţiile privind stabilirea taxei pe valoarea adăugată, a majorărilor de întârziere şi a amenzilor se depun în termen de 30 de zile de la data înştiinţării agentului economic şi se rezolva de către direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului Bucureşti, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrare. Împotriva deciziei date se poate face plîngere în termen de 40 de zile la Ministerul Finanţelor, care este obligat să se pronunţe printr-o decizie motivată, în termen de 60 de zile de la înregistrare.
    Decizia Ministerului Finanţelor poate fi contestată la curtea de apel în a carei raza teritorială agentul economic îşi are sediul.
    Împotriva curţii de apel se poate face recurs la Curtea Suprema de Justiţie, în termen de 15 zile de la comunicare.


    Articolul 38

    Contestaţiile cu privire la stabilirea taxei pe valoarea adăugată sunt supuse unei taxe de timbru de 2% din suma contestată. Taxa de timbru nu poate fi mai mica de 10.000 lei.
    Plingerile se timbrează cu jumătate din taxa plătită la contestaţii.
    În vederea calculării taxei de timbru agenţii economici sunt obligaţi sa specifice în scris cuantumul sumei contestate. În situaţia admiterii integrale sau parţiale a contestaţiei sau plingerii, taxa de timbru se restituie proporţional cu reducerea sumei contestate.


    Articolul 39

    Ministerul Finanţelor şi celelalte ministere vor asigura luarea măsurilor necesare privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată.


    Articolul 40

    Normele de aplicare a dispoziţiilor din prezenta ordonanţă se aproba prin hotărârea a Guvernului.


    Articolul 41

    Prevederile prezentei ordonanţe se aplică începând cu data de 1 iulie 1993*).
    Pe data aplicării prezentei ordonanţe se abroga Hotărârea Guvernului nr. 7 din 10 ianuarie 1991 privind unele măsuri financiar pentru stimularea suplimentară a exportului, precum şi prevederile privind impozitul pe circulaţia mărfurilor din Hotărârea Guvernului nr. 779 din 15 noiembrie 1991 privind impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accizele. Notă *) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.


    Anexa 1
    LISTA
    produselor şi serviciilor scutite de plată taxei pe valoarea adăugată
    1. Pîine, grîu şi orz.
    2. Combustibil pentru consum casnic: lemne de foc, cărbuni, combustibil tip M, tip P şi lichid uşor pentru calorifer, gaz petrolier lichefiat şi gaze naturale.
    3. Energie electrica pentru consum casnic.
    4. Energie termica pentru consum casnic.
    5. Prestările de servicii de salubritate, deratizare, dezinsecţie, apa şi canalizare.
    6. Proteze şi produse ortopedice.
    7. Transportul în comun urban de călători, inclusiv cel care parcurge şi o distanta în afară urbanului, dacă se practica tarife stabilite în condiţiile transportului urban de călători, precum şi transportul fluvial al localnicilor în Delta şi pe relaţiile Orşova-Moldova Noua, Brăila-Hîrşova, Galaţi-Grindu.
    NOTĂ:
    Agenţii economici care produc şi comercializează pîine, grîu şi orz vor deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor aprovizionate, destinate realizării acestor produse.
    Produsele şi serviciile prevăzute la pct. 2-5 sunt scutite de plată taxei pe valoarea adăugată la agenţii economici din reţeaua de desfacere, de distribuire şi de prestare către populaţie, la aşezămintele de creştere şi ocrotire a copiilor, la căminele de batrini şi de pensionari, iar aceştia îşi vor exercita, pentru aceste livrări şi prestări de servicii, dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri şi prestărilor de servicii destinate operaţiunilor menţionate mai sus.
    ---------------