ANEXE din 1 septembrie 2003
privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*)
EMITENT
  • MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 269 bis din 26 martie 2004



    __________ Notă *) Aprobat prin Ordinul nr. 4786 din 1 septembrie 2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 26 martie 2004

    Anexa 1

    LISTA DISCIPLINELOR
    la care se sustine examenul de bacalaureat 2004
    pentru probele d) ,e) şi f)
             
      SpecializareProba
      D (probă scrisă)E: O probă la alegere din aria curriculară, corespunzătoare specializării (probă scrisă)F: O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior (probă scrisă sau practică)
      FilologieIstoria românilor sau Geografia României -O limbă modernă studiată în liceu (alta decât cea susţinută la proba b), Limba latinăMatematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)
      Ştiinţe socialeIstoria românilor sau Geografia RomânieiIstorie, Geografie, Ştiinţe socio-umaneO limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)
      Matematică- informaticăMatematicăFizică, Chimie, Biologie, InformaticăO limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)
      Ştiinţe ale naturiiMatematicăFizică, Chimie, BiologieO limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)

    NOTĂ:
    1 - Lista disciplinelor socio-umane conţine: Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofic, la care se adaugă, pentru specializarea Ştiinţe sociale, disciplina Sociologie.
    2 - Nu se pot înscrie pentru susţinerea probei f) la disciplina Educaţie fizică şi sport candidaţii, care, în ultimul an de liceu, au fost scutiţi medical cel puţin un semestru la această disciplină.
    3 - În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplină la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susţine la proba f) disciplina Istorie.
        B. FILIERA TEHNOLOGICA
               
      ProfilSpecializareProba
      D (probă scrisă)E: O probă la alegere din aria curriculară, corespunzătoare specializării (probă scrisă)F: O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior (probă scrisă sau practică)
      ServiciiTurism şi alimentaţie publicăMatematicăMarketing, Economia întreprinderiiFizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane, Educaţie antreprenorială (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)
      AdministrativMatematicăContabilitate, Economia întreprinderii
      EconomicMatematică
      PoştăMatematicăExploatare poştală, Economia întreprinderii
      Resurse naturale şi protecţia mediuluiIndustrie alimentarăMatematicăOperaţii unitare şi utilaje în industria alimentară, Ecologie şi protecţia mediuluiFizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane, Educaţie antreprenorială (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)
      Protecţia mediuluiMatematicăAnaliza factorilor de mediu, Ecologie şi protecţia mediului
      Chimie industrialăMatematicăProcese şi utilaje, Ecologie şi protecţia mediului
      Agricol şi agromontanMatematicăAgropedologie, Ecologie şi protecţia mediului
      VeterinarMatematicăAnatomia şi fiziologia animalelor domestice, Ecologie şi protecţia mediului
      SilvicMatematicăSilvicultură, Ecologie şi protecţia mediului
      Prelucrarea lemnuluiMatematicăTehnologia mobilei, Ecologie şi protecţia mediului
      TehnicTelecomunicaţiiMatematicăMăsurări speciale în telecomunicaţii, Solicitări şi măsurări tehniceFizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane, Educaţie antreprenorială (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)
      Electronică şi automatizăriMatematicăMăsurări electrice şi electronice, Solicitări şi măsurări tehnice
      ElectrotehnicăMatematicăMăsurări electrice şi electronice, Solicitări şi măsurări tehnice
      MecanicăMatematicăOrgane de maşini şi mecanisme, Solicitări şi măsurări tehnice
      Lucrări publice- construcţiiMatematicăDesen de construcţii şi instalaţii, Solicitări şi măsurări tehnice
      TextileMatematicăMaterii prime textile, Solicitări şi măsurări tehnice
      PielărieMatematicăMaterii prime pentru industria de pielărie, Solicitări şi măsurări tehnice

    NOTĂ: 1 - Lista disciplinelor socio-umane conţine: Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofic
    2 - Nu se pot înscrie pentru susţinerea probei f) la disciplina Educaţie fizică, candidaţii care, în ultimul an de liceu, au fost scutiţi medical cel puţin un semestru la această disciplină.
    3 - În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplină la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susţine la proba i) disciplina Istorie.
       C. FILIERA VOCAŢIONALĂ
               
      ProfilSpecializareProba
      D (probă scrisă)E: O probă la alegere din aria curriculară, corespunzătoare specializării (probă scrisă sau probă practică)F: O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior (probă scrisă sau practică)
      ArtisticArhitectură, arte ambientale şi designIstoria românilor, Geografia RomânieiIstoria artelor şi arhitecturii (probă scrisă), Studiul formelor şi desen (probă practică)O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)
      Arte plastice şi decorativeIstoria românilor, Geografia RomânieiIstoria artelor şi arhitecturii (probă scrisă), Studiu formelor şi desen (probă practică)
      CoregrafieIstoria românilor, Geografia RomânieiIstoria baletului (probă scrisă), Dans clasic sau Dans modern (probă practică, în funcţie de specialitate)O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)
      MuzicăIstoria românilor, Geografia RomânieiIstoria muzicii (probă scrisă), Instrument sau Canto sau Teorie-solfegiu-dictat (probă practică, în funcţie de specialitate)
      TeatruIstoria românilor, Geografia RomânieiIstoria teatrului (probă scrisă), Arta actorului (probă practică)
      PedagogicBibliotecar- documentaristIstoria românilor, Geografia RomânieiBiblioteconomie, Pedagogie (probă scrisă)O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)
      Instructor- animatorIstoria românilor, Geografia RomânieiPedagogie (probă scrisă)
      Instructor pentru activităţi extraşcolareIstoria românilor, Geografia RomânieiPedagogie (probă scrisă)
      Pedagog şcolarIstoria românilor, Geografia RomânieiPedagogie (probă scrisă)
      Educaţie fizică şi sportLiceu cu program sportivIstoria românilor, Geografia RomânieiPregătire teoretică sportivă (probă scrisă), Măiestrie sportivă (probă practică)O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă)
      MilitarMuzici militareIstoria românilor, Geografia RomânieiIstoria muzicii (probă scrisă), Instrument (probă practică)O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă), Pregătire militară, Educaţie fizică (probă practică)
      Matematică- informaticăMatematicăFizică, Chimie, Biologie, Informatică (probă scrisă)O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă), Pregătire militară, Educaţie fizică (probă practică)
      Ştiinţe-socialeIstoria românilor sau Geografia RomânieiIstorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă)O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Limba latina, Matematică, Fizică, Chimie, Biologie (probă scrisă), Pregătire militară, Educaţie fizică (probă practică)
      TeologicOrtodoxIstoria românilor sau Geografia RomânieiDogmatică ortodoxă, Istoria Bisericii Ortodoxe Române (probă scrisă)O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Limba latină, Limba greacă, Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)
      Patrimoniu culturalIstoria românilor sau Geografia RomânieiDogmatică ortodoxă, Istoria Bisericii Ortodoxe Române (probă scrisă), Studiul formelor şi desen (probă practică)O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Limba latină, Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)
      TeologicCatolicIstoria românilor sau Geografia RomânieiStudiul Vechiului şi Noului Testament, Catehism (probă scrisă)O limbă modernă (alta decât cea susţinută la proba b), Limba latină (doar pentru Catolic, Evanghelic luteran, Unitarian, Reformat), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Ştiinţe socio-umane (probă scrisă), Educaţie fizică (probă practică)
      Evanghelic- LuteranIstoria românilor sau Geografia RomânieiCunoştinţe biblice, Istoria universală a bisericilor (probă scrisă)
      BaptistIstoria românilor sau Geografia RomânieiStudiul bibliei, Doctrine biblice (probă scrisă)
      PenticostalIstoria românilor sau Geografia RomânieiDoctrine biblice, Pneumatologie (probă scrisă)
      AdventistIstoria românilor sau Geografia RomânieiStudiul bibliei, Dogmatică (probă scrisă)
      UnitarianIstoria românilor sau Geografia RomânieiStudii biblice, Studii confesionale (probă scrisă)
      MusulmanIstoria românilor sau Geografia RomânieiLegislaţie islamică (probă scrisă)

    NOTĂ:
    1 - Lista disciplinelor socio-umane conţine: Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofic.
    2 - Nu se pot înscrie pentru susţinerea probei f) la disciplina Educaţie fizică, candidaţii care, în ultimul an de liceu, au fost scutiţi medical cel puţin un semestru la această disciplină.
    3 - În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplină la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susţine la proba f) disciplina Istorie.
    4 - Elevii de la alte profiluri, specializări decât cel teologic, care studiază în cadrul seminariilor şi liceelor teologice, vor susţine examenul de bacalaureat conform probelor menţionate în această anexă pentru profilurile, specializările respective. Pentru aceşti elevi, la proba f, se adaugă la lista menţionată pentru profilurile şi specializările respective şi o disciplină teologică, conform programelor.


    Anexa ANEXA 2

    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
    Prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două probe obligatorii, scrisă şi orală, limba şi literatura română ocupă un loc important în structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.
    Proba scrisă vizează competenţele de comunicare în scris, aplicate în receptarea/ producerea mesajelor şi în redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/ eseuri şi texte funcţionale).
    Proba orală vizează competenţele de comunicare orală, fiind centrată pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    Prin susţinerea examenului de Bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilităţi şi elemente de competenţă, dobândite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a):
    1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare
    a. Competenţe privind producerea mesajelor
    ● Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale în diverse situaţii de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronunţarea corectă; tehnici de comunicare specifice în conversaţie; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale şi nonverbale la situaţia dată) - pentru proba orală.
    ● Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orală, povestire orală, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare şi nonliterare - pentru proba orală.
    ● Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării scrise în redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite în funcţie de situaţia de comunicare; stilurile funcţionale; calităţile generale şi particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice).
    ● Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiză, sinteză, paralelă, eseu structurat şi nestructurat) şi a textelor funcţionale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare - tipuri diverse de scrisori).
    b. Competente privind receptarea mesajelor
    ● Receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valenţelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influenţa elementelor paraverbale asupra înţelegerii mesajului oral).
    ● Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon).
    ● Aplicarea cunoştinţelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere).
    ● Identificarea expresivităţii şi a subiectivităţii în limbajul comun şi în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere.
    2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare
    ● Recunoaşterea trăsăturilor definitorii ale comunicării ficţionale şi nonficţionale (referent, limbaj, scopul comunicării, modalităţi de receptare).
    ● Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (construcţia subiectului, compoziţia, personajele, modalităţi de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instanţele comunicării, perspectiva narativă).
    ● Identificarea particularităţilor de limbaj în textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, mărci lingvistice ale prezenţei naratorului, stilul direct, stilul indirect şi stilul indirect liber).
    ● Recunoaşterea şi realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de proză şi a particularităţilor acestora.
    ● Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural şi de limbaj, specifice textului dramatic (construcţia subiectului, compoziţia, modalităţi de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului/ indicaţiile scenice).
    ● Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă - motiv poetic, laitmotiv; instanţele comunicării în textul poetic).
    ● Identificarea instanţelor comunicării în textul poetic.
    ● Analiza şi realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere.
    ● Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităţilor stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet şi elemente de versificaţie).
    ● Aplicarea conceptelor operaţionale în analiza şi în discutarea textelor narative, dramatice, poetice şi de doctrină literară.
    ● Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic).
    3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar
    a. Receptare
    ● Identificarea structurilor lingvistice în diverse situaţii de comunicare, în vederea sesizării logicii şi coerenţei mesajului.
    b. Producere
    ● Susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-un monolog oral (tehnica argumentării, adecvarea elementelor verbale, nonverbale şi paraverbale) - pentru proba orală.
    ● Elaborarea unei argumentări scrise/ orale pe o temă dată (construcţia discursului argumentativ; structuri, conectori şi tehnici argumentative).
    ● Încadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii într-o anumită categorie (de exemplu: comedie, dramă; basm cult, român modern; poezie romantică, simbolistă), pe baza identificării caracteristicilor acestora.
    ● Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epocă).
    ● Identificarea unor particularităţi şi realizarea de conexiuni între epoci culturale şi ideologii literare, în vederea caracterizării acestora (Dacia literară, Junimea, tradiţionalism, modernism).
    ● Compararea şi evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural.
    ● Compararea unor idei şi atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiaşi teme literare.
    ● Relevarea specificităţii limbajului literar în raport cu limbajul altor arte.
    III. CONŢINUTURI
    A. LITERATURA ROMÂNĂ
    1. Textul. Aspecte generale
    - elemente ale situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcţiile comunicării;
    - textul literar/ nonliterar;
    - text şi context;
    - teme şi motive literare;
    - literatura şi alte arte.
    2. Proza
    a. Proza narativă - accepţii ale termenului; evoluţie şi tipologie (proză romantică, proză realistă; proză fantastică).
    b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradiţional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial).
    c. Structura textului narativ
    - instanţele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor);
    - perspectiva narativă/ viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); naraţiunea la persoana I şi a III-a;
    - construcţia subiectului şi a discursului narativ: acţiune, secvenţa narativă, episod, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, momentele subiectului; povestire în ramă, alternanţă, înlănţuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă;
    - personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalităţi de caracterizare a personajului.
    d. Limbajul prozei narative
    - modalităţi ale narării: povestire; rezumat, scenă;
    - mărci ale prezenţei naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă şi indirectă, stilul indirect liber;
    - registre stilistice (popular şi cult, scris şi oral etc.).
    3. Poezia
    a. Poezia - accepţii ale termenului; evoluţie (poezia paşoptistă; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului şi ale clasicismului; simbolismul; tradiţionalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirică şi epică).
    b. Structura textului poetic
    - comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric);
    - tipuri de lirism: subiectiv şi obiectiv;
    - elemente de compoziţie în textul poetic: titlu, incipit, secvenţe poetice, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă (motiv poetic, laitmotiv);
    - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic şi stilistic.
    c. Limbajul şi expresivitatea textului poetic
    - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.);
    - imaginarul poetic;
    - procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice şi de construcţie (enumeraţia, repetiţia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogaţia retorică, exclamaţia retorică, invocaţia retorică), figuri semantice (epitetul, comparaţia, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliteraţia);
    - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm.
    4. Dramaturgia
    a. Dramaturgia - accepţii ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral.
    b. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale dramaturgiei în teatrul modern.
    c. Structura textului dramatic
    - construcţia subiectului dramatic: conflicte dramatice, intriga, scenă, relaţii temporale şi spaţiale;
    - compoziţia textului dramatic: act, scenă, tablou, replică; indicaţii scenice;
    - personajul dramatic - modalităţi de caracterizare.
    d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic
    - particularităţi ale construcţiei dialogului dramatic; monologul;
    - limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic.
    5. Epoci şi ideologii literare
    Texte de doctrină literară privitoare la:
    - romantism (estetica) - Dacia literară (manifest literar; doctrină estetică);
    - Junimea şi junimismul - Titu Maiorescu;
    - perioada interbelică - ideologii literare, elemente de estetică: modernism - E. Lovinescu; tradiţionalism.
    6. Autori canonici
    Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu
    Notă. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici.
    B. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
    Niveluri de constituire a mesajului
    Notă. Conţinuturile de mai jos vizează:
    - aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;
    - aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în interpretarea textelor literare.
    Nivelul fonetic
    - pronunţarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei
    - hipercorectitudinea
    Nivelul lexico-semantic
    - variante lexicale
    - câmpuri semantice
    - derivate şi compuse, schimbarea categoriei gramaticale
    - relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor)
    - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziţii, frază); unităţi frazeologice
    - sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ
    - pleonasmul, tautologia, atracţia paronimică
    Nivelul morfosintactic
    - forme flexionare ale părţilor de vorbire; valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului
    - elemente de acord gramatical; acordul prin atracţie, acordul logic
    - elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative)
    - anacolutul; hipercorectitudinea
    Nivelul ortografic şi de punctuaţie
    - norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris
    - rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise
    Nivelul stilistic
    - calităţile generale şi particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variaţie stilistică, cursivitate, eufonie, oralitate etc.)
    - stiluri funcţionale (definire, caracteristici, exerciţii aplicative/ redactarea unor texte)
    - stil direct, stil indirect, stil indirect liber
    - registre stilistice ale limbii (popular şi cult, scris şi oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon)
    CONCEPTE OPERAŢIONALE
    - act, acţiune, aliteraţie, antiteză, artă poetică, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparaţie, compoziţie, conflict, construcţia subiectului (expoziţiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ funcţiile comunicării, enumeraţie, episod, epitet, eul liric, exclamaţie retorică, fantastic, ficţiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicaţii scenice, interogaţie retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalităţi de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectivă narativă, poezie (tipuri), povestire, proză, realism, repetiţie, refren, relaţii temporale şi spaţiale, romantism, român (tipuri), secvenţă narativă, secvenţă poetică, scenă, sens denotativ/ sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/ indirect/ indirect liber, stil funcţional, tablou, temă, text literar/ nonliterar, titlu, tradiţionalism, tragic, prozodie (strofa, vers, măsură metrică, rimă, ritm), vorbire directă, vorbire indirectă.
    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA BULGARĂ
    I LITERATURA
    ARII TEMATICE
    ● Adolescentul despre sine: portret fizic, trăsături de caracter; aspiraţii, aptitudini, interese, pasiuni; timp liber.
    ● Adolescentul şi mediul social: îndatoriri, drepturi, conduită; în familie (relaţii şi evenimente), în grupul de prieteni (activităţi); în şcoală (spaţii şi activităţi); în oraş (obiective turistice şi culturale, edificii, transport, servicii (la gară/ aeroport, la spectacol).
    ● Adolescentul şi natura: în lumea vie (floră, faună), fenomene meteorologice (naturale), spaţiul geografic şi cosmic.
    ● Adolescentul şi spaţiul de cultură şi civilizaţie bulgară: Bulgaria (repere istorico-geografice şi cultural-ştiinţifice); personalităţi din domeniul literaturii, artei; specific naţional (religie/ obiceiuri şi tradiţii,sărbători).
    II GRAMATICA
    1 FONETICA:
    ● Alfabetul chirilic, apariţia şi dezvoltarea limbii bulgare. Limbile slave. Limba bulgară, limbă slavă.
    ● Sunet, literă, silabă, cuvânt. Clasificarea sunetelor. Accent. Pronunţie. Ortografie.
    2 LEXICOLOGIA:
    ● Cuvânt, sufixe, prefixe. Sensul cuvintelor: sinonime, antonime, omonime. Vocabularul fundamental şi masa vocabularului - mijloace de îmbogăţire a vocabularului. Derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale.
    3 MORFOLOGIA:
    ● Substantivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcţia sintactică.
    ● Adjectivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcţia sintactică, grade de comparaţii.
    ● Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, funcţiile sintactice, exprimarea datei.
    ● Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotărât, negativ, reflexiv.
    ● Verbul: aspect: perfectiv şi imperfectiv, persoană, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile şi timpurile. Funcţia sintactică.
    ● Adverbul: clasificare, gradele de comparaţie.
    ● Prepoziţia
    ● Conjuncţia
    ● Interjecţia
    ● Particula
    4. SINTAXA
    ● Propoziţia. Feluri.
    ● Subiectul şi predicatul.
    ● Atributul. Apoziţia.
    ● Complementul. Complementul circumstanţial.
    ● Fraza. Coordonare şi subordonare.
    ● Punctuaţia
    Bibliografie:

    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ
    1.
    O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu o jeziku (oda - opci prikaz); S.S. Kranjcevic - Iseljenik (elegija - opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada - knjizevni komentar). Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma - knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opci prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz).
    2.
    Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz).
    3.
    Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz).
    4.
    Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz).
    5.
    Barok (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz).
    6.
    Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic, Satir (opci prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci prikaz).
    7.
    Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Smrt smail - age Cengica (knjizevni komentar).
    8.
    Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad). Zlatarovo zlato (opci prikaz).
    9.
    Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (knjizevni komentar).
    10.
    Moderna (opcenito). A.G. Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz). Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz).
    11.
    Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza (zivot i knjizevni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto (opci prikaz). Tin Ujevic (zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (zivot i knjizevni rad.) Jama (knjizevni komentar). Dobrisa Cesaric (zivot i knjizevni rad). Oblak; Vocka poslije kise (opci prikaz). Ranko Marinkovic (zivot i knjizevni rad). Ruke; U znaku vage (pripovijetka - opci prikaz).
    Literatura: udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom.
    Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata.
    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ
    Richtlinien fur die Abiturprufung 2004Deutsche Sprache und Literatur
    Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen.
    1.
    Anforderungen
    Die Pruflinge sollen Fahigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen konnen:
    2.
    Inhalte:
    a.
    Literatur:
    G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung. Nathan der Weise.
    J.W. Goethe: Faust I, II (Auszuge).
    b.
    Grammatik/Sprachbetrachtung:
    Phonetik, Morphologie, Syntax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde. (verschiedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse).
    3.
    Die schriftliche Prufung
    Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden, nachdem die Themen angeschrieben oder verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekannt gegeben.
    In der schriftlichen Prufung ist die Aufgabenstellung fur die jeweiligen Profile unterschiedlich gestaltet. Absolventen des padagogischen und philologischen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewaltigen. Absolventen des realen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein Gesuch, eine Anzeige, einen Lebenslauf o. a zu verfassen.
    Die Aufgabenarten in Literatur werden gemass dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pruflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Fahigkeiten beweisen sollen.
    Bewertet wird:
    Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.
    4.
    Die mundliche Prufung
    Die mundliche Prufung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prufungsordnung.
    Anforderungen:
    Bewertet wird:
    Die Abiturprufung in der Spezialabteilung des "Colegiul German Goethe" in Bukarest verlauft gemass der genehmigten Prufungsordnung.
    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ
    MAGYAR NYELV ES IRODALOMERETTSEGI KOVETELMENYRENDSZER - 2004
    1.
    A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciakra, az alkalmazott ismeretekre iranyulnak az ervenyes tantervben megjelolt kepessegteruleteken.
    I.
    Kommunikacios kepessegek
    A tudatos nyelvi viselkedes kepessege
    Az anyanyelv valtozatainak szukebb es tagabb kommunikacios korben valo sikeres hasznalata
    Konfliktuskezeles, velemenynyilvanitas, parbeszedre valo kepesseg
    II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei
    Az irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotasnak a megragadasa
    A beszedmodok, a szovegszervezodes, a nezopontok, az ertekszerkezet felismerese es ertelmezese
    A szoveggel valo viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozgositasa, sajat olvasat letrehozasa. Az erteklatas kepessege
    A nyelvi, kulturalis hagyomanyok felismerese az irasban es az olvasasban
    A hatastorteneti tudat ervenyesitese az ertelmezesben
    Kulturalis tajekozottsag: kapcsolatteremtes az olvasott muvek kozott az eletmu, korszak, stilusiranyzat alapjan
    2.
    Reszletezett kimeneti kovetelmenyek
    I.
    Kommunikacios kepessegek
      Kompetenciak, kepessegekTartalmak
      1. A kulonbozo nyelvvaltozatok felismerese es hasznalata a kommunikacios helyzetnek megfeleloen; az alapvaltozat, a koz- es irodalmi nyelv hasznalata szoban es irasbanAlapismeretek a magyar nyelv eredeterol, a magyar nyelv valtozasarol, a nyelvujitasrol.
      Retegzettseg es norma a nyelvhasznalatban. A magyar nyelv fontosabb belso valtozatai. A nyelvvaltozatok eltero kifejezesi formai, tartalmi es magatartasbeli kovetelmenyei.
      Nyelvi regiszterek. Stilusretegek.
      Stilusarnyalatok.
      2. A szoveg, a szovegszeruseg felismerese es alkalmazasa a szovegalkotasbanA szoveg fogalma
      A szoveg szerkezete, felepitese, a szovegegysegek, a szovegosszefugges
      A szoveg jelentese: temahalozat, tetelmondat, kulcsszavak
      A szoveg es a kommunikacios folyamat osszefuggese
      Szovegtipusok: elbeszelo, leiro, ervelo, ertekezo szovegek; hivatalos irasmuvek (pl. palyazat, elismerveny, jegyzokonyv, hivatalos level); publicisztikai szovegek (pl. hir, tudositas)
      3. Erveles szoban es irasban egy bizonyos allaspont mellett megadott temara; ervelo-meggyozo es ertekezo szovegtipusok felismereseRetorikai alapismeretek: az erveles technikaja (deduktiv es induktiv erveles, a cafolat modszerei), a beszed szerkezete, a beszed kidolgozasa, a meggyozes eljarasai, ervelo-meggyozo szovegtipusok (intelem, predikacio, ropirat, szonoklat)
      Ertekezo szovegek: a targyhoz valo viszony, szokincs/terminologia, szovegszervezo eljarasok, idezes, hivatkozas, ertekezo szovegtipusok: ertekezes, tanulmany, essze
      4. A jelentes es stilus kapcsolatanak felismerese es alkalmazasa a mindennapi nyelvhasznalatban; a stilustalansagok/stilustoresek felismerese a mindennapi nyelvhasznalatbanJelentestani ismeretek: hangalak es jelentes viszonya, jelhasznalati szabaly, motivalt es motivalatlan szoalak, jelentesmezo, denotativ es konnotativ jelentes
      Stiluselem, stilushatas, allando es alkalmi stilusertek
      5. Helyesirasi keszsegHelyesirasi alapelvek
      Egybeiras es kuloniras szabalyai
      A tulajdonnevek irasanak a szabalyai
      A kozpontozas szabalyai

    II.
    , III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei
      1. A szoveggel valo viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozgositasa, sajat olvasat letrehozasa. Az erteklatas kepessegeBefogadoi nezopont, esztetikai tapasztalat, esztetikai ertek
      2. A nyelvi/kulturalis hagyomanyok felismerese az irasban es az olvasasban. Tajekozodas az irodalmi korszakokban es stilusokbanKulturalis emlekezet, kanon, kanonizacio Irodalmi korszakok es stilusok
      3. Tajekozodas nehany iroi eletmubenPl. Csokonai, Vorosmarty, Petofi, Arany, Ady, Jozsef Attila, Mikszath, Kosztolanyi
      4. A narracios eljarasok megragadasa a peldazatos, a torteneti targyu es az en-elbeszelesekben; a peldazatos, a torteneti targyu es az en-elbeszelesek torteneti valtozatainak es kulturalis hatteruknek az osszekapcsolasaElbeszeles, tanitas. Peldazat, legenda, tezisregeny.
      Az elbeszeles ideje, az elbeszelt ido, tortenelmi hatter es eloter. Eposz, torteneti targyu muballada, tortenelmi regeny.
      En-elbeszeles. Level, naplo, levelregeny Peldazatos elbeszeles a kozepkori irodalomban (pl. Margit-legenda)
      A barokk eposz (pl. Zrinyi: Szigeti veszedelem)
      19. szazadi muballada (pl. Arany: Szondi ket aprodja)
      19. szazadi tortenelmi regeny (pl. Kemeny: Zord ido)
      Szentimentalista en-regeny (pl. Karman: Fanni hagyomanyai)
      20. szazadi en-elbeszeles
      5. Narracios eljarasok a regenyben es az elbeszelesben/novellaban: elbeszeles es tortenet, elbeszeloi es szereploi szolamok, az elbeszeles idejenek es az elbeszelt idonek a megragadasa es ertelmezeseElbeszeles es tortenet. Metonimikus es metaforikus tortenetalakitas. A folytonossag alakzatai: ok-okozatisag, idobeli folytonossag. A megszakitottsag alakzatai: elhallgatas, kihagyas, nezopontvaltas.
      Elbeszeloi es szereploi szolamok: mindentudo, korlatozott tudasu, szereploi elbeszelo.
      Fuggo beszed, szabad fuggo beszed, monolog.
      Az elbeszeles ideje, az elbeszelt ido: linearis-kronologikus ido, mitikus ido, eloreutalas-visszautalas, kulso ido, belso ido, emlekezes
      A regeny, az elbeszeles/novella torteneti valtozatai. Romantikus regeny es elbeszeles/novella (pl. Jokai, Mikszath).
      Realista regeny es elbeszeles/novella (pl. Moricz, Kosztolanyi). Klasszikus modern regeny es elbeszeles/novella (pl. Kosztolanyi, Krudy, Tamasi)
      6. Az elbeszelo formak jatekanak a felismerese es ertelmezese 20. szazadi muvekbenElbeszeloi modalitas, nyelvjatek, intertextualitas (pl. Krudy, Kosztolanyi, Ottlik, Esterhazy muvei)
      7. A kozossegi en beszedhelyzeteinek, a kozossegi lira es a vilagkep osszefuggeseinek a megragadasaA kozossegi en. A kozossegi lira beszedhelyzetei. Nepdal, romantikus nepies dal (pl. Petofi Sandor) Zsoltar es zsoltarforditasok (pl. Balassi Balint) A himnusz valtozatai (pl. Omagyar Maria-siralom, Kolcsey) A kozossegi oda valtozatai (pl. Berzsenyi, Vorosmarty, Petofi, Jozsef Attila) A politikai kolteszet valtozatai (pl. Kolcsey, Petofi, Ady)
      8. Az imitacioelv mukodesenek a felismerese.Imitacio. Imitacioelv
      Koltoszerep es imitacio osszefuggeseinek a felismereseImitacio humanista, barokk, rokoko, klasszicista muvekben (pl. Janus Pannonius, Balassi Balint, Csokonai, Berzsenyi muvei)
      9. Lira es eredetiseg viszonyanak, a lirai en valtozatainak a megragadasaLirai en, vershelyzet, beszedhelyzet.
      Szemelyesseg, szemelytelenseg, kozvetlenseg, kozvetettseg. Allegorikussag, szimbolikussag, targyiassag.
      Romantikus lirai en: teremto zseni, latnok, hasonmas.
      Lirai en a klasszikus modernsegben: egyenisegkultusz, az en felnovesztese, az en hatterbe huzodasa.
      Lirai en a keso modernsegben: az en megsokszorozodasa, onertelmezes (pl. Vorosmarty, Petofi, Arany, Vajda, Ady, Babits, Kosztolanyi, Toth Arpad, Aprily, Jozsef Attila, Szabo Lorinc, Pilinszky, Kanyadi, Szilagyi Domokos koltemenyei)
      10. Intertextualis viszonyok felismerese es ertelmezese lirai szovegekbenLirai formak/szovegek emlekezete. Idezes, rajatszas, utalas (pl. Weores Sandor, Szilagyi Domokos koltemenyei)
      11. A dramai mu elemeinek a felismerese, a dramavaltozatok kulturalis osszefuggesekbe helyezeseDramai cselekmeny, konfliktus, dramai hos, beszedfajtak. Konfliktusos, kozeppontos, ketszintes drama. Klasszicista, romantikus drama. (Pl. Katona Jozsef: Bank ban, Vorosmarty: Csongor es Tunde)
      12. A dramai koltemeny mufaji sajatossagainak es eszmetorteneti osszefuggeseinek a megragadasa. A dramai funkciok atminosulesenek nyomon kovetese egy 20. szazadi dramabanCselekmeny, konfliktus, szereplo/hos, beszed a dramai koltemenyben. Az eszmek szerepe a dramai koltemenyben (pl. Madach: Az ember tragediaja)
      A cselekmeny, a konfliktus, a szereplo/hos atertelmezodese a 20. szazadi dramaban (pl. Orkeny, Suto A., Szekely Janos dramai)

    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ
    I.
    Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti
    1.
    Narodna knjizevnost (Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine).
    Lirske pesme. Podela (poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive).
    Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica).
    Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija).
    Pripovetke. (U cara Trojana kozje usi, Ero i Turcin).
    2.
    Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava; Zivot i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic; Zivot i prosvetiteljsko delo.
    3.
    Knjizevnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute - knjizevni komentar);
    4.
    Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen Grm - knjizevni komentar); Radoe Domanovic (Danga - knjizevni komentar): Aleksa Santic (Mi znamo sudbu - knjizevni komentar);
    5.
    Novi realizam: Borislav Stankovic (Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka - knjizevni komentar).
    6.
    Moderna poezija: Jovan Ducic (Morska vrba - knjizevni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar).
    7.
    Knjizevnost XX. - og veka: Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni komentar, Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Crnjanski (Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic (Ratar - knjizevni komentar); Branko Copic - (Basta sljezove boje - knjizevni komentar); Dobrica Copic (Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovic (Kamena uspavanka - knjizevni komentar); Vasko Popa (Patka - knjizevni komentar).
    Napomene: Kandidati Filolockog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII. razred: Recnik. Sintaksa. Morfoloska analiza.
    Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti:
    Literatura:
    Srpska i hrvatska knjizevnost, IX. razred - 1990
    Srpska i hrvatska knjizevnost, X. razred - 1990
    Srpska knjizevnost - XI. razred - 1996
    Srpska knjizevnost - XII. razred - 1995
    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ
    Pre realny a humanitny smer lycei s vyucovacim jazykom slovenskym.
    1.
    L'udova slovesna tvorba. Vznik, rozsirovanie a charakteristiky. L'udova epika a lyrika. L'udova piesen, balada, rozpravka, povest'.
    2.
    Stredoveka staroslovienska a latinska literatura. Moravsko-panonske legendy o Cyrilovi a Metodovi (vseobecny prehl'ad). Legenda o Svoradovi a Benediktovi (vseobecny prehl'ad).
    3.
    Hugolin Gavlovic: Valaska skola, mravov stodola (vseobecny prehl'ad).
    4.
    Juraj Fandly: Duverna zmluva medzi mnichom a diablom (vseobecny prehl'ad).
    5.
    Jozef Ignac Bajza: Rene mladenca prihody a skusenosti. Prvy slovensky roman (vseobecny prehl'ad).
    6.
    Jan Kollar: Slavy dcera (literarny rozbor).
    7.
    Jan Holly: Svatopluk (literarny rozbor), Selanky (literarny rozbor).
    8.
    Vyznam osobnosti a diela L'udovita Stura.
    9.
    Samo Chalupka: Mor ho! (literarny rozbor).
    10.
    Janko Kral': Zakliata panna vo Vahu a divny Janko (literarny rozbor).
    11.
    Andrej Sladkovic - tvorca literarnych skvostov v spisovnej slovencine: Marina a Detvan (literarny rozbor).
    12.
    Jan Botto: Smrt' Janosikova (literarny rozbor).
    13.
    Jozef Miloslav Hurban: Od Silvestra do Troch kral'ov (literarny rozbor).
    14.
    Jan Kalinciak: Restavracia (literarny rozbor).
    15.
    Gustav Kazimir Zechenter Laskomersky: Lipovianska masa (literarny rozbor).
    16.
    Jan Chalupka: Kocurkovo (literarny rozbor).
    17.
    Jan Palarik: Inkognito a Zmierenie alebo Dobrodruzstvo pri obzinkoch (literarny rozbor).
    18.
    Pavol Orszagh Hviezdoslav: Prehl'ad diela.
    19.
    Pavol Orszagh Hviezdoslav: Hajnikova zena (literarny rozbor).
    20.
    Pavol Orszagh Hviezdoslav: Ezo Vlkolinsky (literarny rozbor).
    21.
    Svetozar Hurban Vajansky: Tatry a more (vseobecny prehl'ad).
    22.
    Martin Kukucin: Dom v strani. (literarny rozbor).
    23.
    Martin Kukucin: Neprebudeny (literarny rozbor).
    24.
    Bozena Slancikova Timrava: Tapakovci (literarny rozbor).
    25.
    Bozena Slancikova Timrava: Skusenost' (literarny rozbor).
    26.
    Jozef Gregor Tajovsky. Statky- zmatky (literarny rozbor).
    27.
    Jozef Gregor Tajovsky: Maco Mliec (literarny rozbor).
    28.
    Ivan Krasko: Otcova rol'a (literarny rozbor).
    29.
    Janko Jesensky: Vyhnali ma (literarny rozbor).
    30.
    Ladislav Nadasi Jege: Adam Sangala (literarny rozbor).
    31.
    Jozef Ciger Hronsky: Jozef Mak (literarny rozbor).
    32.
    Milo Urban: Zivy bic (literarny rozbor).
    33.
    Frantisek Svantner: Dama (literarny rozbor).
    34.
    Margita Figuli: Tri gastanove kone (literarny rozbor).
    35.
    Jan Kostra: Peniaztek (literarny rozbor).
    36.
    Milan Rufus: Vyjdi z lesa a klcuj les. (literarny rozbor).
    37.
    Frantisek Hecko: Cervene vino (literarny rozbor).
    38.
    Alfonz Bednar: Cudzi (literarny rozbor).
    39.
    Vincent Sikula: prehl'ad diela.
    40.
    Slovenska literatura v Rumunsku: vseobecny prehl'ad.
    Poziadavky:
    -
    pochopit' literarne dielo ako realizaciu autorovho nazoru na svet a jeho filozofiu zivota,
    -
    vystihnut' esteticku stranku diela,
    -
    rozoberat' a interpretovat' literarne dielo,
    -
    vymenovat' a interpretovat' vlastnosti postav,
    -
    urcit' typ sujetu a rozpravaca,
    -
    zostavit' rozpravanie, zostavit' vyt'ah, prihovor, vyklad, zivotopis, list,
    -
    zaradit' dielo druhovo, zanrovo,
    -
    urcit' prostriedky, suvislosti temy a vyrazu.
    Studijna literatura:
    Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v IX. - XII. rocniku.
    SLOVENSKY JAZYK - pre realny smer
    Nauka o slove: Tvorenie slov. Diferenciacia slovnej zasoby. Vyznam slova.
    Stylistika: Styly. Charakteristiky stylov.
    Poziadavky:
    -
    aplikovat' vedomosti z lexikologie,
    -
    spoznat' styly,
    -
    urcit' stylisticke crty textu,
    -
    zostavit' text patriaci do urciteho stylu,
    -
    zaradit' texty do funkcnych stylov
    -
    uviest' priklady v slovach, vetach a textoch na rşzne kategorie slov: slova, vety, kratke texty,
    -
    tvorit' vety a texty s danymi kategoriami slov.
    SLOVENSKY JAZYK - pre humanitny smer
    1.
    Fonetika a fonologia.
    System samohlasok a spoluhlasok v slovencine. Slabika. Rozdel'ovanie slov na slabiky. Ryt- micky zakon. Suvislosti s ortoepiou a ortografiou.
    2.
    Nauka o slove.
    Tvorenie slov. Vyznam slova (vecny a gramaticky, priamy a preneseny). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a rşznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnej zasoby, synonyma, homonyma, antonyma, neologizmy, archaizmy a pod.).
    3.
    Morfologia.
    Ohybne slovne druhy (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa). Kategorie ohybnych slovnych druhov: rod, cislo, pad, vzor, zhoda, stupnovanie, osoba, cislo, cas, spşsob, slovesny vid. Neohybne slovne druhy (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia.
    4.
    Syntax.
    Jednoducha veta. Klasifikacia jednoduchych viet. Vetne cleny: hlavne (podmet, prisudok), vedl'ajsie (privlastok, prislovkove urcenie, predmet, doplnok). Suvetie. Suvetie prirad'ovacie (druhy viet a vzt'ahy medzi nimi). Suvetie podrad'ovacie (druhy viet). Slovosled, vetosled. Interpunkcia.
    5.
    Vseobecne poznatky o slovenskom jazyku. Vznik. Vyvin. Spisovny jazyk. Styly.
    Poziadavky:
    -
    spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov,
    -
    aplikovat' vedomosti v slovach, v kratkych vetach,
    -
    uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,
    -
    morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vychodiskoveho textu,
    -
    tvorenie viet s danymi slovami,
    -
    urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' a oznacit' vzt'ahy medzi vetami,
    -
    urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,
    -
    aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach: tvorit' jednoduche vety a suvetia.
    Studijna literatura:
    Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku.
    Maturitna skuska zo slovenskeho jazyka a literatury je povinna pre absolventov lycei s vyucovacim jazykom slovenskym. Tematika skusky je rozdelena na realny smer a humanitny smer. Spolocna cast' z tematiky pre maturitnu skusku pre tieto smery je slovenska literatura. Pre realny smer je povinna lexikologia a stylistika a pre humanitny smer slovensky jazyk (gramatika).
    Skuska je ustna a pisomna. Listky pre ustnu skusku obsahuju otazky z literatury a su spolocne pre obidva smery. Pisomna praca je rozdelena na styri casti a obsahuje: otazky z literatury, z jazyka (pre humanitny smer), zo stylistiky a z lexikologie (pre realny smer), zostavenie listu, zivotopisu, ziadosti atd'., esej na danu temu.
    Prace sa hodnotia bodmi od desat' do sto a cas na vypracovanie je tri hodiny.
    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ
    (PROFIL TEOLOGIC ŞI PEDAGOGIC)
    I.
    -OKUMA - ANLAMA
    -
    Bir olay yazisini anlamli bir şekilde okuyabilme,
    -
    Hikâye turunun ozeliklerini kavrayabilme,
    -
    Metin icinde cumleyi taniyabilme,
    -
    Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme,
    -
    Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme,
    -
    Paragraf ve paragraftaki duşunceyi kavrayabilme,
    -
    Bir şiiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,
    -
    Bir şiirin şekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme,
    -
    Olay yazilarinda sebep-sonuc ilişkisini kavrayabilmek,
    -
    Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay ve kişiler)
    -
    Sevilen bir şiiri ezberlemeyebilme,
    -
    Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme,
    -
    Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,
    -
    Plân ve plânin yararlarini kavrayabilmek,
    -
    Bir metindeki olaylari karşilaştirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme,
    -
    Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem ...)
    -
    Okunan bir yazidaki sebep-sonuc ilişkilerini kavrayabilme,
    -
    Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme,
    -
    Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme,
    -
    Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme.
    II.
    -ANLATIM
    A)
    SOZLU ANLATIM
    B)
    YAZILI ANLATIM
    -
    Dogru ve duzgun konuşabilmek,
    -
    Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,
    -
    Bir tartişmaya katilabilmek,
    -
    Gorulen veya yaşanan olaylarla ilgili duygu ve duşuncelerini anlatip, yazabilmek,
    -
    Atasozlerini, ozdeyişleri ve deyimleri aciklayabilmek,
    -
    Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek,
    -
    Ozel mektup, iş mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek,
    -
    Paragraflardaki duşunceleri aciklayabilmek,
    -
    Olay veya kişi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili),
    -
    Topluluk karşisinda aciş konuşmasi, kapaniş konuşmasi yapabilmek,
    -
    Yazilarini uygun bir plâna gore geliştirebilmek,
    -
    Okuduklarindan notlar alabilmek,
    -
    Konuşmalarini uygun bir plâna gore geliştirebilmek,
    -
    Kompozisyon ceşitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek,
    -
    Bir fikir yazisi yazabilmek.
    III.
    -DIL BILGISI (GRAMER) KONULARI
    A)
    SES BILGISI
    -
    Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek,
    -
    Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
    -
    Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
    -
    Unsuzlerin benzeşmesi kuralini kavrayabilmek,
    -
    Unlu duşmesi kuralini kavrayabilmek,
    -
    Sureksiz sert unsuzlerin yumuşamasi kuralini kavrayabilmek,
    -
    Turkce'de başta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek,
    -
    Seslerin birleşmesini, hece ve hece ceşitlerini kavrayabilmek.
    B)
    KELIME BILGISI
    -
    Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek
    isimler ve isimlerin yapilari,
    isim tamlamalari,
    isimlerin ceşitleri
    sifatlar ve sifatlarin yapilari,
    sifatlarin ceşitleri
    sifat tamlamalari,
    zamirler ve zamirlerin yapilari,
    zamirlerin ceşitleri,
    zarflar ve zarflarin yapilari,
    zarflarin ceşitleri,
    fiiller ve fiillerin yapilari,
    fiillerde kip, zaman ve kişi,
    yapilarina gore fiiler,
    edatlar
    baglaclar,
    unlemler.
    C)
    CUMLE BILGISI
    -
    Anlamlarina gore cumle ceşitlerini kavrayabilmek
    olumlu cumleler,
    olumsuz cumleler,
    soru cumleleri,
    unlem cumleleri,
    şart cumleleri.
    -
    Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek
    basit cumle,
    bileşik cumle,
    sirali cumle,
    bagli cumle,
    sirali-bagli cumle.
    Cumlenin ogelerini kavrayabilmek.
    ozne
    yuklem
    zarf tumleci
    dolayli tumlec
    belirtili nesne
    belirtisiz nesne
    D)
    ANLAM BILGISI
    -
    Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek
    Kelimelerin gercek anlami,
    Kelimelerin mecaz anlami,
    Kelimelerin terim anlami,
    Kelimelerin deyim anlami,
    Zit anlamli kelimeler,
    Eş anlamli kelimeler.
    E)
    YAPI BILGISI
    EKLER
    Yapim ekleri
    Cekim ekleri (Isim ve fiil cekim ekleri)
    Basit kelime
    Turemiş kelime
    Bileşik kelime
    F)
    EDEBÎ BILGILER
    -
    Yazi turlerini kavrayabilmek.
    Roman ve roman ceşitleri
    Hikâye
    Masal
    Tiyatro ve ceşitleri,
    Destan,
    Şiir ve şiir ceşitleri,
    Gezi yazilari,
    Nutuk
    Makale
    Fikra,
    Sohbet
    -
    Edebiyatinin tanimi ve konusu
    -
    Turk edebiyati'nin devirleri
    -
    Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade-Yazili ifade)
    -
    Şiirle ilgili bilgiler,
    Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenâsub ...)
    -
    Halk edebiyati ve ozellikleri,
    -
    Halk edebiyati nazim şekilleri
    -
    Klâsik Turk edebiyati ve ozellikleri
    G)
    IMLA VE NOKTALAMA
    -
    Buyuk harflerin imlasi
    -
    Ozel isimlerin imlasi,
    -
    Eklerin imlasi,
    -
    Yabanci kelimelerin imlâsi,
    Nokta
    Virgul
    Noktali virgul
    Tirnak işareti
    Iki nokta
    Soru işareti
    Unlem işareti
    NOT:

    1) Mecidiye Kemal Ataturk Ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Millî Egitim Bakanligi tarafindan oluşturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir.

    2) Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi uygulanmaktadir.
    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ
    - PENTRU PROFIL REAL ŞI PEDAGOGIC -
    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului naţional de bacalaureat, absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la limba engleză într-una din situaţiile următoare:
    ● Limba engleză - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările (proba b);
    ● Limba engleză - probă scrisă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie (proba e);
    ● Limba engleză - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - pentru toate filierele, profilurile şi specializările ne-filologice (proba f).
    II. PRECIZĂRI METODOLOGICE
    Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba engleză este construit pe programele şcolare în vigoare, publicate în colecţia "Curriculum Naţional - Seria liceu - Programe şcolare".
    ● Programa 1A, Limba engleză - prima limbă modernă: licee teoretice (filologie, intensiv şi bilingv) şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică).
    ● Programa 1A, Limba engleză - prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări.
    ● Programa 1B, Limba engleză - prima limbă modernă: licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematică- informatică).
    ● Programa 2, Limba engleză - a doua limbă modernă: toate filierele şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun.
    ● Programa 3, Limba engleză - a treia limbă modernă: pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii engleze în clasa a IX-a.
    Programele şcolare în vigoare sunt centrate pe competenţe. Structura programelor şcolare este următoarea:
    1. Competenţele generale:
    ● Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
    ● Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte
    ● Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
    ● Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare (nu se cere în cazul Programei 3)
    2. Competenţele specifice, corelate cu unităţi de conţinut.
    3. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:
    ● Conştientizarea contribuţiei limbii engleze la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale şi la vehicularea culturii contemporane
    ● Raportarea critică la civilizaţiile britanică şi americană, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei
    ● Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora
    ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba engleză
    ● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare.
    4. Sugestii metodologice: recomandări privind ariile tematice, elementele de construcţie a comunicării şi funcţiile comunicative ale limbii.
    În anul 2004, examenul de bacalaureat la limba engleză va fi organizat în conformitate cu Curriculum-ul naţional, pe baza celor patru programe menţionate anterior. Indiferent de programă, examenul va păstra aceeaşi structură generală în ceea ce priveşte probele (oral, ca probă obligatorie, sau scris, ca probă la alegere), precum şi tipurile de subiecte.
    Pe parcursul probei orale se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a comunică eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic şi funcţional) a elementelor de construcţie a comunicării şi a funcţiilor specifice limbii engleze, achiziţionate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competenţele de interacţiune şi transfer, precum şi capacitatea candidaţilor de a construi un discurs convingător, logic şi coerent, susţinut de opinii proprii, exemple, argumente şi asociaţii cu texte cunoscute, cu realitatea înconjurătoare sau cu propria experienţă de viaţă.
    În cadrul probei scrise, se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a opera cu codul scris al limbii engleze în situaţii de comunicare variate, demonstrată prin competenţe de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime şi prin competenţele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate funcţional şi stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interacţiune la nivelul textului scris produs, precum şi cele de mediere şi transfer.
    În ambele probe vor fi evaluate - pe bază de indicatori specifici, precizaţi în baremul de corectare -valorile şi atitudinile pe care programele şcolare de limba engleză le prevăd a fi formate pe parcursul studiilor liceale.
    Urmărind structura programelor şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat 2004 îşi propune să evalueze:
    - nivelul competenţelor generale ale candidatului;
    - însuşirea conţinuturilor;
    - valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii engleze;
    - competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice.
    Totodată, programa de bacalaureat pentru limba engleză doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi.
    III. COMPETENŢE CARE VOR FI EVALUATE
    III. 1. Competenţe de comunicare orală
    Pentru a evalua competenţele de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:
    ● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă, să răspundă la întrebări şi să rezolve sarcinile de lucru primite;
    ● să recunoască elementele de vocabular şi structurile gramaticale dintr-un text dat;
    ● să identifice ideile principale din textul dat;
    ● să sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un text;
    ● să recunoască argumentele şi să identifice concluziile dintr-un text;
    ● să selecteze informaţiile relevante dintr-un text în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru;
    ● să comenteze o informaţie/o părere/un citat/un proverb;
    ● să realizeze un discurs oral pe o temă dată;
    ● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală;
    ● să prezinte un film/o carte;
    ● să descrie un obiect, o persoană/un personaj, o activitate, locuri cunoscute/imaginare;
    ● să demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăţi de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienţă de viaţă şi să redea conţinutul textului;
    ● să identifice sensul cuvintelor şi al relaţiilor semantice dintre ele;
    ● să schimbe punctul de vedere într-un text;
    ● să parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţa personală;
    ● să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte;
    ● să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane;
    ● să folosească corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale.
    III. 2. Competenţe de comunicare scrisă
    Pentru a evalua competenţele de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii trebuie:
    ● să înţeleagă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă;
    ● să identifice informaţiile semnificative din text;
    ● să schimbe punctul de vedere într-o povestire /într-un text;
    ● să comenteze unele aspecte din text;
    ● să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;
    ● să analizeze şi să interpreteze un aspect/o idee din textul dat;
    ● să descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi;
    ● să descrie/caracterizeze o persoană;
    ● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală.
    ● să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;
    ● să construiască un text pe baza unei teme date;
    ● să redacteze un eseu;
    ● să comenteze un subiect;
    ● să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane;
    ● să traducă un text de dificultate medie;
    ● să schimbe punctul de vedere într-un text;
    ● să parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţa personală;
    ● să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte;
    ● să folosească corect structurile lexicale şi gramaticale studiate.
    IV. CONŢINUTURI CARE VOR FI EVALUATE
    Conţinuturile evaluate corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare, în consecinţă, diferenţierile (pe probe, tipuri de subiecte) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) şi nu cantitativ, (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).
    IV.1. Conţinuturi lexicale şi tematice
    Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba engleză, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general.
    Textele necunoscute şi temele de examen se vor regăsi în texte de diverse tipuri:
    a) Tip de text: literar, non-literar;
    Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
    - să înveţe a aborda un text necunoscut;
    - să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii;
    - să înveţe cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte;
    - să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;
    - să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;
    - să înveţe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale;
    - să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris.
    b) Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul britanic şi american, literatură cultă şi populară, broşuri, internet.
    c) Lungimea: în funcţie de tipul de subiect: 125 - 350 cuvinte
    d) Dificultate: în funcţie de programă/tip de subiect, dar fără să depăşească gradul de dificultate a textelor din manuale;
    e) Universul tematic: domeniile tematice cuprinse în programa şcolară:
    1. Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, modă, stil de viaţă, activităţi în timpul liber;
    2. Domeniul social (societate): tinerii, familia şi comunitatea, tinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranţa, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situaţii (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;
    3. Domeniul educaţie şi profesie: şcoală, ocupaţii, profesii, piaţa muncii;
    4. Domeniul ştiinţă şi cultură: patrimoniul naţional, britanic şi american - personalităţi, opere, obiceiuri, tradiţii, sărbători, evenimente.
    IV.2. Elemente de gramatică - cele cuprinse în Programa de limba engleză:
      SUBSTANTIV-pluralul substantivelor
        -substantive defective de număr
      ADJECTIV-comparaţia intensivă
      VERB-timpurile verbale
        -subjonctivul
        -verbe modale/modalitate
        -infinitivul/participiul/gerunziul
        -construcţii cu infinitivul şi cu participiul
      ADVERB-grade de comparaţie
      CUVINTE DE LEGĂTURĂ-prepoziţii, conjuncţii, locuţiuni
      ARTICOLUL-hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului
        -cazuri speciale de utilizare a articolului
      SINTAXA-ordinea cuvintelor în propoziţie
        -tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, etc.)
        -propoziţii condiţionale
          -condiţionale I, II, III, mixte
        -corespondenţa timpurilor
        -vorbirea directă/indirectă

    IV.3. Funcţii comunicative ale limbii:
    1. iniţierea, întreţinerea şi încheierea unui dialog/conversaţii
    2. exprimarea opiniei
    3. exprimarea acordului/dezacordului faţă de opiniile altora
    4. exprimarea satisfacţiei/insatisfacţiile faţă de un punct de vedere
    5. exprimarea refuzului/argumentarea refuzului
    6. contrazicerea părerilor altora
    7. comentarea părerilor
    8. solicitarea repetării şi reformulării
    9. exprimarea presupunerilor
    10. solicitarea de informaţii şi de sugestii
    11. oferirea şi confirmarea/infirmarea de informaţii
    12. solicitarea confirmării/infirmării unor informaţii
    13. formularea de propuneri şi sugestii
    14. exprimarea de condiţii
    15. formularea de sfaturi
    16. exprimarea preferinţelor, intenţiilor
    17. solicitarea şi acordarea/refuzul permisiunii
    18. formularea de invitaţii
    19. exprimarea de mulţumiri
    20. acceptarea/refuzul unei invitaţii
    21. exprimarea surprizei, curiozităţii, temerilor, îndoielilor
    22. exprimarea simpatiei
    23. formularea de comparaţii
    24. formularea de persuasiuni
    25. exprimarea diverselor grade de certitudine
    V. PRECIZĂRI
    V.1. Timpul de lucru:
    a) Proba orală: timp de prezentare: 15 minute
    b) Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore
    V.2. Structura şi dificultatea subiectelor vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână.
    La alcătuirea itemilor/sarcinilor de lucru se va ţine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor/filierelor, iar diferenţierea se va face din punct de vedere calitativ.
    TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE IN CONCORDANŢĂ CU
    PROGRAMA ŞCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL
    VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!
    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională (proba e sau f).
    Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele şcolare*1), examenul de bacalaureat 2003 menţine aceeaşi structură în ceea ce priveşte:
    - probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);
    - competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte);
    - repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal:
    ● 1-2 ore*2)
    ● 3-4 ore*3)
    ● bilingv*4)
    ● Minorităţi/L3*5)
    Atât pentru proba orală, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, inclusiv Minorităţi/L3, vor fi evaluaţi pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasă.
    Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    -----------
    *1) Prezenta Programă de bacalaureat a fost elaborată pe baza Programei şcolare de Limba franceză pentru clasa alX-a, aprobată prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999 şi a Programei şcolare de Limba franceză, seria liceu, vol. 2, Aria curriculară Limbă şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba franceză pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E.N nr. 5128/21.12.1999 şi modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001; Programa şcolară de Limba franceză pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 şi modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001
    *2) Pentru absolvenţii care au studiat Ib.franceză 1-2 ore pe săptămână (indiferent de nivel, L1 sau L2), inclusiv absolvenţii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale care au început studiul limbii franceze în gimnaziu.
    *3) Pentru absolvenţii care au studiat Ib.franceză 3-4 ore pe săptămână (inclusiv profilul intensiv).
    *4) Numai pentru absolvenţii claselor bilingve.
    *5) Din această categorie fac parte absolvenţii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale care au început studiul limbii franceze în clasa a IX-a/ L3 (anul IV de-studiu).
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    Competenţele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele, în funcţie de probă (oral/scris).
    Competenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe două nivele:
    1. 1-2 ore, 3-4 ore şi clase bilingve;
    2. Minorităţi/L3.
    1. LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore, 3-4 ore şi clase bilingve
    1.1. PROBA ORALĂ
    Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:
    ♦ să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.
    ♦ să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut -extrăgând şi/sau prelucrând informaţii din text - prin:
    ● identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;
    ● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;
    ● traducere;
    ● identificarea informaţiilor semnificative din text (răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6);
    Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viaţă.
    ♦ să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:
    ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;
    ● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
    ● realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent, pe o temă dată:
    - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale;
    - prezentarea unui film/unei cărţi*7);
    - descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare;
    - prezentarea/comentarea unui subiect, unui paragraf, unei afirmaţii, unei idei, ideilor textului*7), integrând exemple relevante şi/sau un punct de vedere personal.
    Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.
    ♦ să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen, utilizând limba franceză potrivit contextului comunicaţional.
    1.2. PROBA SCRISĂ
    Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:
    ♦ să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin:
    ● identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;
    ● recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;
    ● identificarea informaţiilor semnificative din text (exerciţii cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6);
    ______
    *6) eventual, întru-un număr dat de cuvinte (3-4 ore şi bilingv), cf. Programei pentru clasa a XII-a;
    *7) 3-4 ore şi bilingv.
    ♦ să dovedească capacitatea de exprimare în scris, valorificând în mod adecvat competenţele lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă), prin:
    ● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţinta acest lucru;
    ● construirea unui discurs logic şi coerent, pe o temă de interes, având sau nu ca suport o afirmaţie/un text dat:
    - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări/unei experienţe personale;
    - descrierea unor obiecte/locuri (cunoscute/imaginare)/activităţi; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalităţi marcante;
    - construirea unui interviu/unui dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text);
    - redactarea unui C.V./unei cărţi poştale/felicitări/scrisori (personale/administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
    - dezvoltarea unei idei/continuarea unui text;
    - exprimarea/argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situaţie/ideile/conţinutul textului;
    - comentarea unui subiect/unei afirmaţii/unei idei/ideilor textului*8), integrând un punct de vedere personal, argumente şi exemple relevante;
    - redactarea unui eseu structurat/liber*8).
    Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.
    ♦ să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceză a unui text literar (clase bilingve)/neliterar (1-2, 3-4 ore şi Minorităţi);
    2. LIMBA FRANCEZĂ: Minorităţi/L3
    2.1. PROBA ORALĂ
    Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:
    ♦ să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.
    ♦ să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin:
    ● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;
    ● răspuns la întrebări (chestionar);
    ● traducere;
    ● selectarea informaţiei relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text dat/a informaţiei specifice din documente curente simple (v. 2.4., Texte. Tipuri de texte, pag.8)
    Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată.
    ♦ să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:
    ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;
    ● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
    ● prezentarea unor detalii personale;
    ● relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale; povestirea unui film;
    ● descrierea/prezentarea unor persoane/locuri/obiecte/activităţi;
    Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.
    ♦ să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen.
    -----------
    *8) 3-4 ore şi bilingv.
    2.2. PROBA SCRISĂ
    Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:
    ♦ să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin:
    ● recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;
    ● identificarea informaţiilor semnificative din text, prin exerciţii diverse (exerciţii cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar etc.);
    ● selectarea informaţiei relevante (desprinderea ideilor principale)/a informaţiei specifice din documente curente simple, dintr-un text dat.
    ♦ să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:
    ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;
    ● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
    ● solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize);
    ● redactarea unui C.V./unei cărţi poştale/felicitări/scrisori (personale/oficiale);
    ● redactarea unui text scurt despre un eveniment, după un plan dat sau cu ajutorul unor elemente (întrebări, text) de sprijin;
    ● relatarea unui fapt divers/unor întâmplări/unei experienţe personale; povestirea unui film;
    ● descrierea unei persoane/unui personaj/unor locuri/obiecte/activităţi;
    Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.
    ♦ să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceză a unui text simplu.
    III. CONŢINUTURI
    1. LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore*9),3-4 ore şi bilingv
    1.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ
    Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).
    1.2. ACTE DE VORBIRE.
    Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba franceză pentru ciclul liceal:
    - a se prezenta, a prezenta pe cineva
    - a se prezenta într-un interviu de angajare/C.V.
    - a vorbi despre sine
    - a vorbi despre starea fizică
    - a face o expunere pe o temă dată
    - a exprima un raţionament/o judecată*10)
    - a exprima o opinie personală/stări/sentimente
    - a argumenta o opinie personală
    - a relata evenimente
    - a descrie locuri, persoane, obiecte
    - a da, a cere informaţii practice cuiva
    - a exprima gusturi şi preferinţe
    - a sfătui pe cineva*10)/a cere cuiva să facă ceva/a interzice
    - a situa în spaţiu şi timp
    - a exprima cantitatea/calitatea; a compara
    - a propune/a invita, a accepta/a refuza
    - a-şi exprima acordul/dezacordul
    - a face o urare, a felicita
    - a rezuma un text (idei esenţiale)
    - a participa la o conversaţie în situaţie de examen (interacţiune orală)
    ---------
    *9) conţinuturi comune, L1 şi L2, conform Programei şcolare de Limba franceză citată la pag.l;
    *10) 3-4 ore şi bilingv.
    1.3. CONŢINUTURI LINGVISTICE.
    Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal.
      Lexic:relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime*), familii de cuvinte), câmp lexical/semantic*), conotaţie/denotaţie*)
      Articolul:hotărât, nehotărât, partitiv;
      Substantivul:gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb).
      Adjectivul:acordul adj. calificativ; gradele de comparaţie; adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotărâte)
      Numeralul:cardinal şi ordinal;
      Pronumele:personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. şi C.O.I.) în propoziţii asertive şi imperative; pronumele en şi y;
      Verbul:modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*)), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateză activă, reflexivă şi pasivă;
        folosirea formelor perifrastice (aller, venir de, ...); stil direct/ indirect, construcţii impersonale (verbe personale folosite impersonal)*)
      Adverbul:tipuri, grade de comparaţie;
      Prepoziţia:folosirea prepoziţiilor.
      Sintaxa propoziţiei:subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale;
      Sintaxa frazei:concordanţa la indicativ; concordanţa la conjunctiv (limba vorbită); folosirea conjunctivului: în propoziţii relative*), după verbe de voinţă, îndoială, sentimente, verbe de opinie*) la forma interogativă/negativă, după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii impersonale; exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (şi condiţional), consecinţei, concesiei*), condiţiei*), comparaţiei*); propoziţia participială*).
      Tipuri şi forme de fraze:activă, pasivă, negativă, impersonală; imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza*).

    --------
    *)elementele gramaticale notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore şi bilingv.
    1.4. TEXTE şi TEME
    pentru comunicarea orală şi scrisă.
    Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:
    a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba franceză;
    b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar;
    c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150 - 350 de cuvinte)
    d) Dificultate: în funcţie de profil.
    Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceză, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi/L3.
    ♦ TEXTE
    Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere*), eseu*).
    ♦ TEME
    Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:
    ● Viaţa personală şi socială: identitate/CV; tinerii şi comunitatea, tinerii şi idolii lor, relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul...) etc.;
    ● Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poştă, bancă; meteo etc.
    ● Timp liber: week-end/vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc.
    ● Societate; educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri...); mass-media; moda; conflicte între generaţii; muncă/şomaj; violenţă/non-violenţă etc.
    ● Mediul înconjurător: oraş/sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.
    ● Spaţiul francofon: Franţa contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice; francofonia şi ţările francofone;
    ● Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene.
    __________ Notă *) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore şi bilingv.
    2. LIMBA FRANCEZA: Minorităţi/L3*11)
    ___________
    *11) conform Programei de Ib. franceză pentru anul IV (L3); citată la pagina 1.
    2.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ (v.1.1., pag. 4)
    2.2. ACTE DE VORBIRE
    - a se prezenta
    - a angaja, a continua, a termina o conversaţie
    - a cere/a da informaţii (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,...)
    - a exprima o opinie personală
    - a exprima o judecată
    - a relata activităţi la prezent, trecut, viitor
    - a situa un eveniment în timp
    - a descrie locuri a exprima o stare fizică
    - a exprima gusturi şi preferinţe
    - a exprima o dorinţă, un sentiment (satisfacţie, bucurie, teamă...)
    - a exprima calităţi şi cantităţi; a compara calităţi
    - a propune/a invita, a accepta/a refuza
    - a cere cuiva ceva/să facă ceva
    - a exprima acordul/dezacordul
    - a se scuza, a răspunde la scuze
    - a face o urare, a felicita
    - a participa la o conversaţie în situaţie de examen (interacţiune orală)
    2.3. CONŢINUTURI LINGVISTICE
      Articolul:hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziţia de).
      Substantivul:gen, număr; exprimarea cazurilor; nume de ţări (masculin, feminin).
      Adjectivul:adjective calificative uzuale şi de culoare; acordul în gen şi număr; gradele de comparaţie; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotărât (forme frecvente); adjectivul numeral.
      Pronumele:personale (subiect, C.O.D. şi C.O.I.), interogative (qui, que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative neutre (ceci, cela, ca), nehotărâte (forme frecvente); pronumele on; pronumele en şi y;
      Verbul:modul indicativ: prezent (verbe neregulate: lire, crire, devoir, connaître, croire, voir, ...; verbe pronominale); perfect compus cu avoir şi etre: verbe de grupa I, a II-a, verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir, partir, sortir, prendre, mettre, faire, dire ...); imperfect; viitor simplu; viitor apropiat; imperativ; condiţionalul prezent, şi condiţional (I şi II); conjunctivul prezent, folosirea conjunctivului după verbe de voinţă, sentiment, expresii impersonale; expresii impersonale (il fait beau/mauvais, chaud/froid, il pleut, il neige);
      Forme de fraze:afirmativă, negativă, interogativă (cu est-ce que şi prin inversiune);
      Adverbul:adverbe interogative (Comment ...? Pourquoi ...? Combien ...?); adverbe de timp (aujourd'hui, maintenant, hier, demain);
      Conjuncţii:et, mais, parce que, donc

    2.4. TEXTE şi TEME
    pentru comunicarea orală şi scrisă (v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune)
    ♦ TEXTE
    Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viaţa cotidiană, documente curente (carte poştală, scrisoare, broşuri, prospecte, instrucţiuni, formulare,...); texte informative şi articole de presă.
    ♦ TEME
    ● Viaţa personală şi socială: identitate; tinerii şi idolii lor, relaţii între tineri, sentimente; sănătate; modă şi vestimentaţie;
    ● Viaţa cotidiană: pe stradă, magazine, poştă, bancă, mijloace de transport; timp liber (sport, jocuri, muzică, dans, cinema,...), activităţi, călătorii (aeroport, gară, vamă); profesii, meserii; vremea etc. ...
    ● Spaţiul francofon: oraşe şi provincii; tradiţii şi sărbători; francofonia.
    ● Spaţiul cultural românesc: monumente, locuri, personalităţi marcante.
    IV. PRECIZĂRI
    1. Proba orală:
    - timpul de lucru: 15 minute
    - prezentarea: 10 minute.
    Proba scrisă :
    - timpul de lucru: 3 ore.
    2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).
    3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
    - să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;
    - să-şi însuşească structuri gramaticale noi, să şi le consolideze pe cele vechi;
    - să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;
    - să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;
    - sa înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;
    - să înveţe cum să găsească anumite detalii/exemple pentru susţinerea opiniilor personale;
    - să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia franceză.
    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MODERNĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI ÎN CADRUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT
    În cadrul examenului de bacalaureat absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la limba germană ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare:
    ● Limba germană ca limbă modernă - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările (proba b);
    ● Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria curri-culară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie (proba e);
    ● Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - pentru toate fi-lierele, profilurile şi specializările nefilologice (proba f).
    II. OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂ
    Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind stu-diul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca lim-bă modernă este construit pe programele şcolare în vigoare, publicate în colecţia "Curriculum Naţional. Seria liceu. Programe şcolare".
    ● Programa 1A, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice (specializarea Filologie, inclusiv programele intensiv şi bilingv de studiere a limbilor de circulaţie internaţională) şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică).
    ● Programa 1A, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări.
    ● Programa 1B, Limba germană - prima limbă modernă: licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematică-informatică).
    ● Programa 2, Limba germană - a doua limbă modernă: toate filierele şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun.
    ● Programa 3, Limba germană - a treia limbă modernă: pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii germane în clasa a IX-a.
    1. Competenţele generale:
    ● Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare
    ● Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte
    ● Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă
    ● Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare
    2. Competenţele specifice, corelate cu tipuri de conţinuturi.
    3. Ariile tematice, actele de vorbire şi elementele de construcţie a comunicării.
    4. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:
    ● Conştientizarea contribuţiei limbii germane la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale;
    ● Raportarea critică la civilizaţia germană, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei;
    ● Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora;
    ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba germană;
    ● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare;
    Candidaţii la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă moder-nă vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical şi stilistic ale limbii germane, precum şi elemente de cultură şi civilizaţie germană, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise şi să interacţioneze în limba germană, în situaţii date de comunicare.
    Examenul de Bacalaureat la limba germană modernă 2004 îşi propune să evalueze, după modelul Cadrului comun european de referinţă în învăţarea, predarea şi evaluarea cunoştinţelor lingvistice, document al Consiliului Europei:
    - nivelul competenţelor generale ale candidatului;
    - însuşirea conţinuturilor;
    - valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii germane;
    - competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice ;
    Totodată, programa de bacalaureat pentru limba germană modernă doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi.
    III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAŞTERE A LIMBII
    În cadrul probelor orale şi scrise, se evaluează nivelul de cunoaştere a limbii germane ca limbă modernă, modul în care candidatul foloseşte limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competenţelor lingvistice şi a conţinuturilor pe care candidatul şi le-a însuşit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa şcolară.
    III.1. COMPETENŢE EVALUATE
    III. 1.1. Competenţa de comunicare orală
    Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:
    ● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.
    ● să demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăţi de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienţă de viată pentru bilingv şi 3 - 4 ore săptămânal şi să redea conţinutul textului, să răspundă la întrebări pentru 1-2 ore săptămânal şi minorităţi /L3.
    ● identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;
    ● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;
    ● traducere;
    ● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:
    ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;
    ● rezolvarea unor itemi care au drept ţintă acest lucru;
    ● realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent pe o temă dată:
    - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale;
    - prezentarea unui film/unei cărţi;
    - descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare;
    - să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane.
    - să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen, utilizînd limba germană potrivit contextului comunicaţional.
    III. 1.2. Competenţa de comunicare scrisă
    Pentru a evalua competenţa de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor fi capabili:
    ● să înţeleagă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă;
    ● să identifice informaţiile semnificative din text;
    ● să rezume textul;
    ● să comenteze un aspect din text;
    ● să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;
    ● să recunoască şi să utilizeze elemente şi structuri gramaticale studiate;
    ● să analizeze şi să interpreteze un aspect/idee din textul dat;
    ● să folosească corect structurile lexicale studiate;
    ● sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi;
    ● să descrie/caracterizeze o persoană;
    ● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală.
    ● să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;
    ● să construiască un text pe baza unei teme date;
    ● să redacteze un eseu;
    ● să comenteze un subiect;
    ● să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane;
    III. 2. CONŢINUTURI EVALUATE
    Conţinuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare.
    În consecinţă, diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) şi nu cantitativ, (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).
    III.2.1. Conţinuturi lexicale şi tematice
    Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba germană modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general, (vezi Nota nr. 2)
    Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.
    a) Tip de text: autentic: literar, non-literar (vezi Nota nr. 1);
    b) Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul germanofon, literatură cultă şi populară, broşuri, internet.
    c) Lungimea: în funcţie de profil: 125 - 350 cuvinte
    d) Dificultate: în funcţie de profil, dar fără să depăşească gradul de dificultate al textelor din manuale;
    e) Domenii: domenii tematice cuprinse în programa şcolară (Nota nr. 2):
    1. Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, modă, stil de viaţă, activităţi în timpul liber;
    2. Domeniul social (societate): tinerii, familia şi comunitatea, tinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranţa, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situaţii (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;
    3. Domeniul educaţie şi profesie: şcoală, ocupaţii, profesii, piaţa muncii;
    4. Domeniul ştiinţă şi cultură: patrimoniul naţional şi germanofon în cadrul european - personalităţi, opere, obiceiuri, tradiţii, sărbători, evenimente;
    III.2.2. Elemente structurale funcţionale
    III.2.2.1. Acte de vorbire
    Candidaţii vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situaţii de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal.
    III.2.2.2. Forme de comunicare în scris
    Candidaţii vor fi capabili de:
    - a completa un formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicaţii orale/scrise;
    - a redacta un text funcţional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunţ, text publicitar, reclamaţie;
    - a redacta o povestire, descriere, caracterizare;
    - a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate.
    III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
    III.3.1. Vocabular - Lexicul specific temelor propuse (Nota nr. 2);
    III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziţii, conjuncţii
    categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză
    structuri: propoziţii, fraze
    procese şi relaţii: acord, topică, transformare, etc.
    noua ortografie a limbii germane,
    formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe)
    IV. PRECIZĂRI
    IV.1. Timpul de lucru:
    a) Proba orală: timp de lucru: 15 minute
    : timp de prezentare: 10 minute
    b) Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore
    IV.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână.
    La alcătuirea itemilor se va ţine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iar diferenţierea se va face din punct de vedere calitativ.
    TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE ÎN CONCORDANŢĂ
    CU PROGRAMA ŞCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL
    VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!
    Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
    - să înveţe a aborda un text necunoscut;
    - să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii;
    - să înveţe cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte;
    - să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;
    - să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;
    - să înveţe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale;
    - să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris.
    Bacalaureat 2004
    Programa pentru limba germană modernă
    Nota nr. 1
    Textsorten
         
      RezepteTeletext
      BriefeAnleitungen
      DurchsagenLiterarische Texte (Auszuge)
      GraffitiHandzettel
      FuhrungenFahrscheine
      VideotextComputerbildschirmtext
      PlakateZeitungsartikel
      VorschriftenAnschlage
      LiederSpeisekarten
      BerichtGeschaftsbrief
      BedienungsanleitungenMitteilung
      Etiketten und AufschriftenWerbeschriften
      VisitenkartenSchilder
      ArtikelPrasentation
      Zusammenfassungen  
      Resourcen:  
      LehrbucherReader
      LiteraturbucherProspekte
      WţrterbucherZeitungen
      ZeitschriftenPlakate
      AlbenFahrplane
      LandkartenStadtplane

                                Nota nr. 2
                Beschreibungskategorien zum Wortschatz
      BereichOrteInstituti- tutionenPersonenObjekteEreignisseHandlun- gen
      PrivatHaus, Zimmer Garten (eigenes/r, der Familie, von Freunden, von Bekannten) -eigener Platz im Heim, Hotel usw. -auf dem Land am See, Meer -im Gebirge-Familie Freundes- und Bekannten- netzwerke-Verwandte -Freunde -Bekannte- Einrich- tungen und Mobel; -Kleidung -Hausgerate -Spiel -und Werkzeug -Korper pflege -Freizeit-, Reise- und Sportaus-rustung-Familien- feiern -Krankheit -Zwischen- falle -Unfalle -naturliche Phanomene -Feste -BesucheLebensrouti- nen z.B.: anziehen, ausziehen, essen, waschen, basteln, u.s.w. Gartenarbeit -Hobbys Unterhal- tung
      Sozial-offentliche Raume: Strasse, Platz, Park usw. offentliche Verkehrs- mittel -Geschafte -Markte -Kranken- hauser -Arztpraxen -Stadien -Sportplatze -Sporthallen -Restaurant, Kneipe, Hotel-Behorden -Vereine -Gesellschaf- ten -politische Parteien -Kirchen-Mitglieder der Offent- lichkeit -Beamte -Verkaufer -Lehrer -Arzt -Polizisten -Sicher- heitskrafte -Fahrer -Schaffner -Passagiere -Kellner -Kunden -Empfangs- personal -Priester, Pfarrer- Geld, Formulare -Programme -Mahlzeiten -Getranke -Snacks -Personal- ausweis, Passe, Fuhrer- scheine-Zwischen- falle -Unfalle -Versamm- lungen -Geldstrafen -Spiele, Wett-bewerbe-Einkaufen und offentliche Dienste (in Anspruch nehmen) -medizi-nische Dienste (in Anspruch nehmen) - fahren, wandern, reisen -offentliche Unterhaltung und Freizeit-aktivitaten -Sport, Spiele
      Schule Und Beruf-Schulen, Aula, Klassen- raum, Schul- hof, Hoch- schule, Universitat, Seminar- raume, Schul- vertretung -Wohnheime Laboratorien -Mensa -Buros Werkstatten -Bauernhofe -Laden, -Geschafte -Hotels usw.-Schule, Berufsschule, Universitat -Wissen- schafts- und Forschungs- Institute -Firmen -Staats- und multinaţionale Unternehmen -Gewerk- schaften-Lehrende, Lehrkorper -Eltern -Klassen- kameraden, Sudierende -Arbeitgeber, Arbeit- nehmer Kollegen -verschiede- ne Berufsbene- nungen-Schuluniform -Schreib-, Mal- und Bastelmate- rial Schulaus-rustung und -kleidung -audio-visuelle Gerate -Tafel und Kreide -Computer -Buroaus- stattungen -Tiere, Pflanzen-erster und letzter Schultag, Schuler- austausch -Spiele, Pause -Seminare und Ubungen -Disku- ssionen -Beratungs- gesprache Ausverkaufe -MessenRoutinen in: -Schulver- samm-lungen, Lehrerkon-ferenzen, Unterricht, Spielen, Pausen, Laborarbeit, Hausaufga-ben, Team- arbeit Verwaltung, Manage-ment, Produktion- vorgangen, Burovorgan- gen, Transport, Verkaufen -Computer- arbeit -Reinigung
      Bildung-Museen Theatersale -Kinosale Konzertsale Bibliotheken -Ausstel-lungs- raume -Veranstal- tungsraumeWissen- schafts- und Kulturinstitu- tionenBeamten, Schauspieler, Kunstler, Publikum, KritikerKunstge- genstande -Alben Musikinstru- mente Eintrittskarte Prospekte, Plane, Pro- gramme, Mal-, Spiel-und Bastel-material-Veranstal- tungen -Auf- und Vorfuhrun-gen -Festivale -Bespre-chungen -Empfange -Konferen zenRoutinen in -Veranstal- tungen -Auf- und Vorfuh-rungen -Festivale Bespre-chungen -Empfangen -Konferen- zen usw.

    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii tuturor claselor de liceu vor susţine, ca probă obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină la probele opţionale. Examenul de limba italiană va păstra aceeaşi structură în ceea ce priveşte:
    ● probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);
    ● repartizarea în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal: 1-2 ore, 3-4 ore (indiferent de nivel, L1 sau L2), bilingv şi Minorităţi/L3, pentru ambele probe (oral şi scris);
    ● competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte). Atât pentru proba orală, ca probă obligatorie, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, inclusiv Minorităţi, vor fi evaluaţi pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. PROBA ORALĂ
    Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:
    ● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.
    ● să demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin:
    - identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;
    - recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;
    - traducere;
    - rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere.
    Candidaţii pot face trimiteri la/asociaţii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată.
    ● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:
    ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;
    ● răspuns la întrebări;
    - rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
    - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal.
    - emiterea unor judecăţi de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv.
    - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers, pornind de la un text.
    Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.
    ● să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen.
    2. PROBA SCRISĂ
    Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:
    ● să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin:
    - identificarea informaţiilor semnificative din text prin: exerciţii (cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar,etc./rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);
    - comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutul textului respectiv;
    - identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;
    - recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate.
    ● să dovedească capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingător.
    ● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:
    - folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;
    - rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
    - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;
    - redactarea unui C.V. / unei scrisori personale / unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
    - descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante;
    - relatarea unui eveniment şi a unei experienţe personale
    - continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o tema dată;
    - redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere, pe baza unui text / unei teme date, susţinută de exemple sau argumente interesante şi relevante.
    - rezumarea unui text
    - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers.
    ● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba italiană a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore şi minorităţi).
    III. CONŢINUTURI
    1. LIMBA ITALIANĂ: 1-2 ore, 3-4 ore şi bilingv
    1.1. TEMATICA
    Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:
    ● Viaţa personală şi socială: problemele adolescenţei (alegerea unei meserii, şomajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict între generaţii,...); valori şi non-valori umane, drepturile omului; angajarea socială; tinerii şi idolii lor, pasiuni şi sentimente (prietenia, solidaritatea,...), petrecerea timpului liber (lectura, muzică, sport,...)
    ● Viaţa cotidiană:: relaţii şi convenienţe sociale (în familie, în magazin, pe stradă, corespondenţă,...); viaţa cultural-artistică (spectacole, muzică...),mass-media, publicitate; turism, mediul înconjurător (flora, fauna, protecţia mediului); marile probleme şi conflicte ale epocii contemporane la început de mileniu III
    ● Spaţiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic şi cultural italian şi european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalităţi; artă, cultură şi civilizaţie (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiană reprezentativă);
    ● Comunitatea europeană: spirit comunitar, interculturalitate.
    1.2. ACTE DE VORBIRE.
    Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiană pentru ciclul liceal *):
    - a angaja, a continua, a încheia o conversaţie
    - a prezenta / a face o expunere pe o temă dată
    - a realiza descrieri / prezentări de locuri, obiecte, persoane, oraşe
    - a exprima o opinie, o judecată / a argumenta
    - a exprima gusturi şi preferinţe
    - a relata (o discuţie, un eveniment, o suită de evenimente)
    - a rezuma o discuţie
    - a-şi exprima acordul /dezacordul
    - a exprima îndoiala, satisfacţia, regretul
    - a exprima posibilitatea / imposibilitatea
    - a exprima intenţia de a face / a nu face ceva
    - a exprima necesitatea /obligaţia
    - a exprima admiraţia / dezaprobarea
    - a exprima stări emoţionale
    1.3. COMUNICARE IN SCRIS
    - a rezuma un text
    - a caracteriza o persoană, personaj
    - a redacta o scrisoare, un CV
    - a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje)
    - a redacta un eseu
    1.4. CONŢINUTURI LINGVISTICE.
    Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiană pentru ciclul liceal*).
    __________________ Notă *) conţinuturi comune, L1 şi L2, conform Programei şcolare de Limba italiană, seria liceu, vol. 3, Aria curriculară Limbă şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5128 / 21.12.1999 şi modificată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/ 31.05.2001; Programa şcolară de Limba italiană pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001.
         
      Lexic:relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte)
      Articolul:hotărât, nehotărât, partitiv;
      Substantivul:gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea.
      Adjectivul:acordul adj. calificativ; gradele de comparaţie (forme sintetice); sensul şi comportamentul unor adjective în funcţie de poziţia faţă de substantiv (buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative şi nehotărâte).
      Numeralul:cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operaţiilor aritmetice.
      Pronumele:personal (de politeţe, N., D., Ac., forme combinate), poziţia proclitică şi enclitică a pronumelui personal faţă de verb, pronumele posesiv,, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât (forme frecvente); locul pronumelor personale (C.O.D. şi C.O.I) în propoziţii afirmative, negative şi imperative; pronumele ne şi ci (vi).
      Verbul:modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut), participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateză activă, reflexivă şi pasivă.
      Adverbul:tipuri, gradele de comparaţie;
      Prepoziţia:prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale, prepoziţiile articulate şi folosirea prepoziţiilor.
      Conjuncţia:conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale, coordonatoare, subordonatoare.
      Sintaxa:concordanţa la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voinţă, îndoială, sentimente, după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii impersonale; concordanţa la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecinţei, scopului, ipotezei (se ipotetico);

    2 LIMBA ITALIANA: MINORITĂŢI
    2.1. TEMATICĂ
    ● Universul personal: identitate; adolescenţa, vârsta aspiraţiilor; relaţiile cu familia, relaţiile dintre tineri, preocupări specifice tinerilor (vestimentaţie, spectacol, sport, muzică, excursii, formarea culturală, Internet...), C.V.; gustul aventurii cunoaşterii.
    ● Viaţa cotidiană: poştă; mijloace de transport; strada: automobilul şi semnele de circulaţie; călătoria, mijloc de cunoaştere, (la mare, la munte, la ţară); corespondenţa personală; fenomene sociale negative (violenţă, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător (flora, fauna, protecţia mediului).
    ● Spaţiul cultural italian: obiective turistice şi culturale (monumente, oraşe); sărbători tradiţionale; bucătăria italiană; muzica şi cinematografia italiană, personalităţi ale spaţiului cultural italian.
    2.2. ACTE DE VORBIRE
    - a se prezenta
    - a angaja, a continua, a termina o conversaţie
    - a cere / a da informaţii (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,...)
    - a exprima o opinie personală
    - stări sufleteşti, evenimente
    - a exprima o stare fizică
    - a exprima gusturi şi preferinţe
    - a exprima o dorinţă, un sentiment (satisfacţie, bucurie, teamă...)
    - a propune / a invita, a accepta / a refuza
    - a cere cuiva ceva / a comanda
    - a exprima acordul / dezacordul
    - a se scuza, a răspunde la scuze
    - a face o urare, a felicita
    - a sfătui, a recomanda
    - a exprima posibilitate, imposibilitatea
    2.3. COMUNICARE ÎN SCRIS
    - a redacta un dialog scurt, un comentariu
    - a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane)
    - a redacta un text pe o temă familiară
    - a redacta scrisori personale
    - a rezuma un text
    2.4. CONŢINUTURI LINGVISTICE
      Articolul:hotărât, nehotărât, partitiv, folosirea articolului
      Substantivul:gen, număr, substantive cu plural neregulat
      Adjectivul:adjective calificative, grade de comparaţie şi comportamentul adjectivelor "bello" şi "quello".
      Pronumele:personal (subiect, C.O.D. şi C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotărât; forme combinate de pronume.
      Numeralul:cardinal, ordinal, exprimarea procentelor şi a secolelor.
      Verbul:modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condiţional (prezent şi trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanţa timpurilor la modul indicativ şi conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasivă.
      Adverbul:de mod, de timp şi de loc; adverbele relative; particulele ne şi ci (vi)
      Prepoziţia:prepoziţii simple şi articulate.
      Conjuncţia:conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare

    --------- Notă **) conţinuturi Minorităţi, conform programei şcolare de Limba italiană, seria liceu, vol. 3, Aria curriculară Limbă şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5128/21.12.1999 şi modificată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001; Programa şcolară de Limba italiană pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001.
    1.4./2.4. TEXTE.
    Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi. Aceste texte vor fi selectate din cărţi, ziare, reviste în limba italiană.
    IV. PRECIZĂRI
    1. Timpul de lucru este:
    a) proba orală: 15 minute;
    b) proba scrisă: 3 ore.
    2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal.
    ____________
    Pentru informaţii teoretice suplimentare, se poate consulta capitolul Consideraţii generale din Programa de Limba Engleză pentru bacalaureatul 2003
    PROGRAMA: LIMBA PORTUGHEZĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională (proba e sau f).
    Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele şcolare, examenul de bacalaureat 2004 menţine aceeaşi structură în ceea ce priveşte:
    - probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);
    - competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte);
    - repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal:
    ● 3-4 ore
    ● bilingv
    Atât pentru proba orală, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute / nestudiate la clasă.
    Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    Competenţele generale şi specifice sunt aceleaşi pentru toate profilurile (3-4 ore şi clase bilingve), în funcţie de probă (oral/scris).
    1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi clase bilingve
    1.1. PROBA ORALĂ
    Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:
    ● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă.
    ● să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin:
    - identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;
    - recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;
    - răspuns la întrebări (chestionar);
    - traducere / retroversiune;
    - rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere / reducere;
    - exprimarea propriilor păreri în legătură cu o afirmaţie / ideile / conţinutul textului dat, comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului respectiv.
    Candidaţii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viaţă.
    ● să demonstreze capacitatea de exprimare prin:
    - folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot, parcursul comunicării orale;
    - rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
    - relatarea unui eveniment / fapt divers / unei întâmplări / unei experienţe personale; prezentarea unui film / unei cărţi; descrierea unui obiect, unei persoane / unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute / imaginare; prezentarea / comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent pe o temă dată, integrând exemple relevante şi un punct de vedere personal.
    Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.
    ● sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen.
    1.2. PROBĂ SCRISĂ
    Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:
    ● să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut / nestudiat la clasă prin:
    - identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;
    - recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;
    - identificarea informaţiilor semnificative din text: exerciţii (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar etc.) / rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);
    - exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutului textului; comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului.
    ● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:
    - valorificarea adecvată a competenţelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă);
    - rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
    - relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unor întâmplări / unei experienţe personale;
    - descrierea unor obiecte / locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante;
    - construirea unui interviu / dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text);
    - redactarea unui C.V. / unei cărţi poştale / felicitări / scrisori (personale / administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
    - construirea unui discurs logic şi coerent, pe baza unei teme, pornind de la o afirmaţie / un text dat: continuarea unui text / unei idei, comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere; redactarea unui eseu structurat / liber.
    ● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în / din limba portugheză a unui text literar (clase bilingve) / neliterar (3-4 ore).
    III. CONŢINUTURI
    1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi bilingv
    1.1 ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ
    Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire a vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).
    1.2 ACTE DE VORBIRE
    Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba portugheză pentru ciclul liceal:
    - a se prezenta, a prezenta pe cineva
    - a se prezenta într-un interviu de angajare / C.V.
    - a vorbi despre sine
    - a vorbi despre starea fizică
    - a face o expunere pe o tema data
    - a exprima un raţionament / o judecată
    - a exprima o opinie personală / stări / sentimente
    - a argumenta o opinie personală
    - a relata evenimente
    - a descrie locuri, persoane, obiecte
    - a da, a cere informaţii practice cuiva
    - a exprima gusturi şi preferinţe
    - a sfătui pe cineva / a cere cuiva să facă ceva / a interzice
    - a situa în spaţiu şi timp
    - a exprima cantitatea / calitatea; a compara
    - a propune / a invita, a accepta / a refuza
    - a-şi exprima acordul / dezacordul
    - a face o urare a felicita
    - a rezuma un text (idei esenţiale)
    - a participa la o conversaţie / interacţiune orală (în situaţie de examen)
    1.3 CONŢINUTURI LINGVISTICE
    Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal.
         
      Lexic:relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), câmp lexical/semantic, conotaţie/denotaţie.
      Articolul:hotărât, nehotărât; contragerea.
      Substantivul:gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb).
      Adjectivul:adjectivul calificativ, acord; gradele de comparaţie; adjectivul posesiv; demonstrativ.
      Numeralul:cardinal şi ordinal.
      Pronumele:personal, forme, pronumele personal cu funcţie de subiect, complement direct, complement indirect; Formas de tratamento; pronumele posesiv, demonstrativ, relativ şi nehotărât.
      Verbul:modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ şi negativ); forme nominale (infinitivul impersonal şi personal, gerunziu simplu şi compus, participiu);
        perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de + inf., ir + inf., ir a + inf., vir a + inf., acabar de, precisar de.
        verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar.
        folosirea verbelor ser şi estar.
        diateza pasivă; conjugarea pronominală, cu pronume personale (o, a, os, as), conjugarea pronominală reflexivă.
      Adverbul:de afirmaţie, negaţie; adverbe de timp, de loc, de mod; locuţiuni adverbiale; gradele de comparaţie; adverbele ca şi la - utilizare emfatică.
      Prepoziţia:folosirea prepoziţiilor: a, de, em, com, por, para, ate, desde; contragerea cu articol sau pronume; locuţiuni prepoziţionale.
      Sintaxa propoziţiei:subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale.
      Sintaxa frazei:concordanţa la indicativ; concordanţa la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voinţă, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii impersonale, în propoziţii relative;
        exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinţei, concesiei, condiţiei, comparaţiei.
      Tipuri şi forme de fraze:activă, pasivă, negativă, impersonală; imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza

    1.4 TEXTE ŞI TEME
    pentru comunicarea orală şi scrisă
    Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:
    a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză;
    b) Tipul de test: test autentic literar / neliterar;
    c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150-350 de cuvinte);
    d) Dificultate: în funcţie de profil.
    Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcţie de profil.
    ♦ TEXTE
    Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu).
    ♦ TEME
    Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:
    ● Viaţa personală şi socială: identitate (C.V.); relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, tinerii şi comunitatea, tinerii şi idolii lor; familia: membrii, ocupaţii; sănătate (droguri / SIDA / tabagismul / alcoolul ...) etc.;
    ● Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc.;
    ● Timp liber: fim-de-semana / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc.;
    ● Societate; educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri ...); mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj; violenţă / non-violenţă etc.;
    ● Mediul înconjurător: oraş / sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.;
    ● Spaţiul lusofon: Portugalia contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice; lusofonia şi ţările lusofone;
    ● Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene.
    IV. PRECIZĂRI
    1. Proba orală:
    - timpul de lucru: 15 minute
    - prezentarea: 10 minute
    Proba scrisă:
    - timp de lucru: 3 ore.
    2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferenţierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micşorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).
    3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
    - să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;
    - să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să şi le consolideze pe cele vechi;
    - să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;
    - să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;
    - să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în contexte diferite;
    - să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;
    - să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia portugheză.
    PROGRAMA: LIMBA RUSĂ
    STATUTUL DISCIPLINEI
    În temeiul Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 268/2003 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, precum şi în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2004, absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare:
    ● Limba rusă ca limbă modernă - probă orală comună pentru toate filierele şi specializările;
    ● Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria auriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie;
    ● Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - pentru toate filierele, profilurile şi specializările, cu excepţia specializării filologie din cadrul filierei teoretice.
    Programa pentru examenul de bacalaureat 2004 la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) este întocmită pe baza noului Curriculum Naţional, aplicat în sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 1999-2000*1), şi avizată de Comisia Naţională de Limba rusă - în data de 30.06.2003.
    _______________
    *1) Absolvenţii claselor a XIII-a, promoţia 2004, precum şi absolvenţii de liceu din promoţiile anterioare (curs de zi, seral şi fără frecvenţă) vor susţine examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă după prezenta programă.
    Parte a Curiculum -ului naţional, Programele şcolare de Limba rusă pentru clasele a IX-a - a XII-a, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 şi 5364/15.12.2000 şi modificate prin Ordin al Ministrului ar. 3915/31.05.2001, stabilesc:
    1. Competenţe generale:
    ● Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
    ● Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
    ● Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
    ● Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
    2. Competenţe specifice - corelate cu tipuri de conţinuturi - pentru fiecare an de studiu
    3. Arii tematice, acte de vorbire şi elemente de construcţie a comunicării.
    4. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:
    ● Conştientizarea contribuţiei limbii ruse la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale
    ● Raportarea critică la civilizaţia rusă, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei
    ● Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora
    ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba rusă
    ● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare
    TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT
    Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat 2004 la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) se va desfăşura după următoarele tipuri de programe:
    ● Programa 1A, Limba rusă - prima limbă modernă (3 ore săptămânal): licee teoretice, specializarea filologie şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică);
    ● Programa 1A, Limba rusă - prima limbă modernă (2 ore săptămânal): licee teoretice, celelalte specializări;
    ● Programa 1B, Limba rusă - prima limbă modernă (2-3 ore săptămânal): licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MApN, specializarea matematică-informatică);
    ● Programa 2, Limba rusă- a doua limba modernă (1-2 ore săptămânal): toate filierele, profilurile şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun;
    ● Programa 3, Limba rusă - a treia limbă modernă (1-2 ore săptămânal): pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a,
    Prezenta programă de bacalaureat selectează acele competenţe specifice care vor fi evaluate prin probele de examen şi care vor arăta în ce măsură cunoştinţele achiziţionate de absolvenţii de liceu sunt valorificate sau aplicate practic în comunicare.
    Atât la proba orală, cât şi la proba scrisă, candidaţii care au studiat limba rusă ca limbă modernă 3 ore săptămânal vor fi solicitaţi să demonstreze capacitatea de înţelegere a unui text necunoscut, să formuleze aprecieri unanim acceptate sau personale, să facă referiri la elemente de cultură şi civilizaţie rusă sau universală.
    Pentru elevii care au studiat limba rusă în regim de 1 - 2 ore săptămânal şi pentru minorităţi, la baza probelor de examinare şi evaluare vor sta texte din manualele şcolare în vigoare.
    PROGRAMA 1A
    COMPETENŢE EVALUATE
    1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.
    ● Identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ de specialitate/ narativ/ descriptiv
    ● Selectarea unor informaţii din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcină de lucru
    ● Desprinderea esenţialului din texte literare/ narative/ descriptive/ discursuri/ interviuri/ articole şi identificarea atitudinii vorbitorului
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
    ● Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, sub forma unor descrieri/ povestiri orale sau scrise
    ● Redactarea unor texte funcţionale (scrisori, chestionare, CV, interviu)
    ● Redactarea unui eseu structurat/ nestructurat pe o temă de interes, cu prezentarea argumentată a propriei opinii
    ● Completarea unor texte lacunare legate, valorificând informaţii achiziţionate pe o temă dată
    3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orala sau scrisă
    ● Comentarea succintă a unor opinii sau afirmaţii exprimate în formă orală sau scrisă şi formularea de argumente pro sau contra
    ● Formularea de răspunsuri la un chestionar/ interviu, cu motivarea opţiunii
    ● Exprimarea de sentimente/atitudini faţă de fapte, evenimente, idei vehiculate într-un text dat
    ● Redactarea unor scrisori de răspuns, pe o temă dată, adresate diverşilor destinatari, vizând diferite scopuri de comunicare (pentru a obţine, a informa, a convinge, a invita)
    4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
    ● Reformularea unor replici (într-un dialog) sau a unor scurte texte
    ● Rezumarea, într-un număr determinat de cuvinte sau rânduri, a unui text autentic (publicistic, literar, de specialitate)
    ● Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
    ● Traducerea în/ din limba rusă, cu ajutorul dicţionarului, a unui text autentic de dimensiune şi dificultate medie
    ● Parafrazarea unui citat prin raportare la propria experienţă
    PROGRAMA 1B
    COMPETENŢE EVALUATE
    1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
    ● Selectarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj formulat în limba standard, pe un subiect cunoscut/ din domeniul vocaţional
    ● Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
    ● Rezumarea conţinutului unui text, într-un număr dat de cuvinte sau rânduri
    ● Motivarea atitudinii adoptate faţă de diferite aspecte prezentate într-un mesaj
    ● Redactarea unor povestiri/ descrieri/ rezumate/ compuneri/ eseuri/ caracterizări pe subiecte de interes general
    3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
    ● Completarea unui chestionar în care se solicită şi exprimarea unui punct de vedere personal faţă de o anumită problemă
    ● Formularea de răspunsuri la întrebări pornind de la un text de informare generală sau din domeniul specialităţii
    ● Redactarea unor texte funcţionale, ca răspuns la o ofertă/ la o scrisoare personală
    4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
    ● Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
    ● Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dicţionarului, a unor texte de lungime şi dificultate medie
    ● Transpunerea unor informaţii din limbajul de specialitate în limbaj comun
    PROGRAMA 2
    COMPETENŢE EVALUATE
    1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
    ● Selectarea detaliilor dintr-un mesaj exprimat în limba standard
    ● Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar pe o temă cunoscută
    ● Selectarea informaţiilor relevante din mai multe texte, pentru a realiza o sarcină de lucru
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
    ● Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, utilizând descrieri, comparaţii
    ● Prezentarea de fapte, argumente şi informaţii pentru a susţine o idee sau o apreciere
    ● Redactarea unor scrisori în care se prezintă fapte, întâmplări, evenimente, experienţe personale
    3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
    ● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu, cu întrebări deschise sau închise
    ● Redactarea unei scrisori de răspuns, cu exprimarea unor gânduri şi sentimente
    ● Comentarea succintă a unui punct de vedere exprimat într-un citat, proverb, aforism
    4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
    ● Reformularea unui paragraf prin reducerea la una-două idei
    ● Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dicţionarului, a unor texte de informare generală, de lungime şi dificultate medie
    PROGRAMA 3
    COMPETENŢE EVALUATE
    1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
    ● Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj exprimat în limba standard
    ● Sesizarea ordinii logice/ cronologice a unor fapte sau evenimente prezentate într-un text pe o temă de interes general
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
    ● Susţinerea unui dialog situaţional prin oferirea şi solicitarea de informaţii pe teme familiare
    ● Formularea de întrebări şi răspunsuri pe o temă dată
    ● Descrierea unor persoane/ locuri; relatarea succintă a unor evenimente din universul familiar
    ● Redactarea unui text scurt pe teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/ rânduri/ enunţuri
    3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orala sau scrisă
    ● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu pe teme de interes
    ● Comentarea pe scurt a unei informaţii, opinii pe o temă familiară
    ● Redactarea unei scurte scrisori personale de răspuns, în care se oferă/ se solicită informaţii din domenii cunoscute
    CONŢINUTURI
    Candidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical şi stilistic al limbii ruse specificate în programele şcolare în vigoare, pentru a demonstra capacitatea de a recepta şi produce mesaje orale/ scrise, precum şi de a interacţiona în situaţii de comunicare enunţate, corespunzător următoarelor arii tematice:
    ARII TEMATICE
    Programa 1A (2-3 ore), Programa 1B, Programa 2
    Adolescentul despre sine: portret fizic şi moral, aptitudini, interese, pasiuni, aspiraţii, planuri de viitor (locuri de muncă şi profesii), CV, studiu şi timp liber.
    Adolescentul în interacţiune socială: relaţii interumane (în familie, în şcoală, în cercul de prieteni, dialogul generaţiilor*), oraşul/ satul natal, universul citadin (transport, servicii, instituţii socio-culturale şi de loisir, tradiţie şi modernitate*), mas s-media*).
    Adolescentul şi natura: spaţiul geografic, timp-natură-anotimpuri, protecţia mediului înconjurător, rezervaţii naturale*).
    Adolescentul şi spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă:
    - Istorie-geografie: locuri istorice, evenimente şi personalităţi istorice (Petru I)*), zone geografice (Baikal, Siberia, Volga*).
    - Mari oraşe (Moscova, Sankt-Petersburg): obiective turistice, muzee, itinerare turistice şi spirituale*).
    - Literatura: scriitori (A.S.Puşkin, M.I.Lermontov*), I.S.Turgheniev*), F.M.Dostoievski, A.P.Cehov*), I.N.Tolstoi, S.A.Esenin, B.I.Pasternak*) curente literare (romantismul şi realismul rus în context european, curente moderniste)*).
    - Arta: muzica (P.I.Ceaikovski), pictura (I.E. Repin, I.I.Levitan).
    - Specific naţional: obiceiuri şi tradiţii, artizanat*)
    -------- Notă *) Temele marcate cu asterisc şi scrise cu italice sunt obligatorii numai pentru specializările cu 3 ore săptămânal.
    Programa 3
    Adolescentul despre sine: naţionalitate, domiciliu, starea sănătăţii, însuşiri fizice şi morale, activităţi curente, timp ocupat şi timp liber (excursii, vizite la muzee, practicarea sportului), pasiuni, opţiuni profesionale.
    Adolescentul şi mediul social: familia, cercul de prieteni, şcoala, oraşul/ satul natal, instituţii şi servicii (la magazin, la gară, la aeroport).
    Adolescentul şi natura: lumea vie, protecţia mediului înconjurător, timp-natură-anotimpuri, rezervaţii naturale (Delta Dunării).
    Adolescentul şi spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă: Rusia (prezentare generală), mari oraşe (Moscova, Sankt-Petersburg), personalităţi şi domeniile lor de activitate (A.S.Puşkin, L.N.Tolstoi, S.A.Esenin, V.M.Şukşin).
    ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare în vigoare, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 şi 5364/15.12.2000 şi modificate prin Ordin al Ministrului nr. 3915/31.05.2001, care au fost publicate în seria "Curriculum Naţional".
    STRUCTURA PROBELOR DE EXAMEN
    A. PROBA ORALĂ (PROBĂ OBLIGATORIE)
    Examinarea candidaţilor la proba orală se va face pe baza unui bilet de examen care va conţine - pentru toate tipurile de programă (1A, 1B, 2,3) - trei subiecte, fiecare dintre acestea evaluând competenţe diferite.
    Subiectul 1: va consta dintr-o autoprezentare şi din susţinerea unui scurt dialog situaţional (cu profesorul examinator) pornind, de la o temă indicată pe bilet.
    Subiectul 2: va consta din lectura expresivă a unui text şi din rezolvarea unor exerciţii pe baza acestuia.
    Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programa 1A (3 ore săptămânal), se va propune lectura unui text necunoscut
    Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programele 1A (2 ore săptămânal), 1B, 2 şi 3 se va propune lectura unui text cunoscut.
    Subiectul 3: va consta din prezentarea monologată a unei teme date, referitor la textul citit.
    B. PROBA SCRISĂ
    Verificarea candidaţilor la proba scrisă va consta din rezolvarea a patru subiecte.
    Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programele 1A, 1B şi 2, subiectele vor fi structurate corespunzător celor patru tipuri de competenţe generale (de receptare, de producere, de interacţiune, de transfer şi mediere).
    Subiectul 1: Rezolvarea unor sarcini de lucru pornind de la un text dat (răspunsuri la întrebări, completarea unui text lacunar, ordonarea logică/ cronologică a unor enunţuri, desprinderea ideilor principale, extragerea unor detalii dintr-un text etc.) urmăreşte evaluarea competenţelor de receptare a mesajului scris.
    Subiectul 2: va consta din redactarea unui eseu structurat/ nestructurat, a unei compuneri, relatarea unei întâmplări sau a unui eveniment etc., susţinerea şi argumentarea opiniei personale referitoare la o temă dată, pornind de la un stimul (citat, proverb, aforism, imagini etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de producere a mesajului scris.
    Subiectul 3: va consta din redactarea unor texte funcţionale (scrisoare de intenţie, scrisoare personală de răspuns, formularea de răspunsuri la un chestionar, CV etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de interacţiune în comunicarea scrisă.
    Subiectul 4: va solicita candidaţilor să rezume un text, să parafrazeze un citat, să reformuleze idei incluzând un punct de vedere propriu, să traducă un text etc. Aceste sarcini de lucru urmăresc evaluarea competentelor de transfer şi mediere a mesajului scris.
    Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după Programa 3, cele patru subiecte vor fi structurate corespunzător competenţelor generale de receptare, de producere şi de interacţiune.
    Cerinţele exercitiilor privind sarcinile de lucru vor fi formulate în limba rusă, clar, concis şi la obiect, fără a se da modele de rezolvare.
    Enunţurile exercitiilor vor fi însoţite şi de stimuli (texte, citate, aforisme, elemente grafice etc.) pe baza cărora urmează să fie redactată lucrarea, indicându-se, după caz, numărul de cuvinte sau de rânduri.
    C. MODUL DE NOTARE
    Punctajul maxim pentru rezolvarea corectă a tuturor subiectelor înscrise în proba de examen este de 100 puncte, distribuite după cum urmează:
      PROBA ORALĂPROBA SCRISĂ
      Subiectul 1=25puncte(25%)Subiectul 1=20puncte(20%)
      Subiectul 2=35puncte(35%)Subiectul 2=30puncte(30%)
      Subiectul 3=30puncte(30%)Subiectul 3=20puncte(20%)
                Subiectul 4=20puncte(20%)
      Din oficiu=10puncte(10%)Din oficiu=10puncte(10%)
      TOTAL=100puncte   TOTAL=100puncte

    Nota finală se va calcula prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat în urma rezolvării subiectelor.
    Criteriile care se iau în calcul la stabilirea punctajului pentru fiecare subiect vor fi indicate în bareme şi se vor transmite comisiilor împreună cu subiectele.
    D. TIMP DE LUCRU
    Pentru proba orală se rezervă 15 minute.
    Proba scrisă se elaborează pe durata a 3 (trei) ore.
    Pentru a asigura reuşita candidaţilor la examenul de bacalaureat, subiectele vor fi echilibrate, cu grad mediu de dificultate, care să permită rezolvarea lor în limita timpului afectat.
    PRECIZĂRI
    Pentru a cunoaşte în detaliu cerinţele noului Curriculum Naţional se vor consulta următoarele titluri:
    ● Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasa a IX-a. Aria curriculară Limbă şi comunicare, volumul 1, Ministerul Educaţiei Naţionale. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, Editura Cicero, 1999, pp. 113-136
    ● Curriculum Naţional. Seria liceu. Programe şcolare pentru clasele X-XII. Aria curriculară Limbă şi comunicare, vol 3, Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, Tipogrup press, 2001, pp.81-108.
    MANUALE RECOMANDATE PENTRU L1, L2 şi L3 (minorităţi)
    ● Clasa a IX-a: autori Lelia Muşat şî Dana Cojocaru, ediţia 1995 şi următoarele.
    ● Clasa a X-a: autor Diana Tetean, ediţia 1997 şi următoarele.
    ● Clasa a XI-a: autori Onufrie Vinţeler şi Odarca Ardelean, ediţia 1997 şi următoarele.
    ● Clasa a XII-a: autori Lelia Muşat şi Antoaneta Olteanu, ediţia 1998 şi următoarele.
    Menţiune:
    Pentru liceele în care nu s-au folosit în cei patru ani de studiu manualele indicate mai sus la nivelul L1 -avansaţi - se recomandă ca elevii să se pregătească după următoarele manuale:
    ● Clasa a IX-a: autori Aneta Safta, Ecaterina Fodor, ediţia 1995 şi următoarele.
    ● Clasa a X-a: autori Liubov Dudnicov, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele.
    ● Clasa a XI-a: autori Ludmila Farcaş, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele.
    ● Clasa a XII-a: autori Ludmila Farcaş, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele.
    Pentru minorităţi, L3 (anii III - IV de studiu)
    ● Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 şi următoarele.
    ● Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Măria Dumitrescu, EDP, 2001.
    ● Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VII-a, L2, autori: Viktor Kosteţki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.
    ● Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 şi următoarele.
    ● Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Măria Dumitrescu, EDP, 2001.
    ● Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VIII-a, L2, autori: Viktor Kosteţki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.
    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA SPANIOLĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii tuturor claselor de liceu vor susţine ca probă obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină şi la una din probele opţionale.
    II. COMPETENŢE DE EVALUARE
    1. PROBA ORALĂ
    Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:
    ● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă .
    ● să demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin:
    - identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;
    - recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;
    - traducere;
    - rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere / reducere.
    Candidaţii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată.
    ● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin :
    - folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;
    - răspuns la întrebări;
    - rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
    - relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unei întâmplări / unei experienţe personale, descriere, prezentarea / comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal.
    - emiterea unor judecăţi de valoare, comentarea unui paragraf/ unei idei / ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutul textului respectiv.
    - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers, pornind de la un text.
    Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.
    ● să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen.
    2. PROBA SCRISĂ
    Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:
    ● să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut / nestudiat la clasă prin:
    - identificarea informaţiilor semnificative din text prin: exerciţii (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar,etc.) / rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);
    - comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului; exprimarea / propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutul textului respectiv;
    - identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;
    - recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate.
    ● să dovedească capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingător.
    ● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:
    - folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;
    - rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
    - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;
    - redactarea unui C.V. / unei scrisori personale / unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
    - descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante;
    - relatarea unui eveniment şi a unei experienţe personale
    - continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o temă dată;
    - redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere , pe baza unui text / unei teme date, susţinută de exemple sau argumente interesante şi relevante.
    - rezumarea unui text
    - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers.
    ● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba spaniolă a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore şi minorităţi).
    NOTĂ: Atât la oral, cât şi la scris, se vor elabora următoarele tipuri de bilete:
    ● 1-2 ore ● 3-4 ore ● bilingv ● Minorităţi/L3
    Biletele vor conţine texte necunoscute. Selecţia acestora, în ce priveşte gradul de dificultate, se va face în funcţie de numărul de ore alocate pe săptămână. Din punctul de vedere al tematicii, conţinutul textelor se va axa pe:
    1. Universul personal şi social/profesional
    2. Universul cotidian
    3. Oameni şi locuri
    4. Timpul liber
    5. Pasiuni
    6. Societatea şi civilizaţia contemporană
    7. Mijloace de comunicare în societatea modernă
    8. Mediul înconjurător
    9. Obiceiuri şi tradiţii (hispanice şi româneşti)
    10. Elemente de cultură şi civilizaţie hispanică
    11. Comunitatea europeana
    III. CONŢINUTURI
    ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ
    Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).
    TEXTE şi TEME
    pentru comunicarea orală şi scrisă.
    Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:
    a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba spaniolă;
    b) Tipul de text: text autentic literar / neliterar;
    c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150 - 350 de cuvinte)
    d) Dificultate: în funcţie de profil.
    Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniolă, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi/ L3.
    BILINGV
    GRAMATICA
    1. Articolul
    - hotărât şi nehotărât
    - modificări eufonice
    - omiterea articolului
    - valorile neutrului Io
    2. Substantivul
    - genul şi numărul substantivelor
    - substantive defective de număr
    - cazuri speciale de schimbare a sensului în funcţie de gen
    - funcţiile dativului
    3. Adjectivul
    - grade de comparaţie (inclusiv forme neregulate)
    - apocopare şi modificări de sens în funcţie de situarea faţă de substantiv
    - adjectivul posesiv
    - adjectivul demonstrativ
    - adjective nehotărâte
    4. Pronumele
    - pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate)
    - pronumele posesiv
    - pronumele reflexiv
    - pronumele relativ
    - pronumele interogativ
    - interogaţia directă/indirectă
    - pronumele nehotărîte
    - valorile lui se
    5. Verbul
    - formele şi folosirea timpurilor şi modurilor
    - clase de verbe neregulate
    - timpurile naraţiunii şi ale descrierii
    - folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativă
    - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă
    - perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative)
    - diateza pasivă ser-estar
    - substantivizarea infinitivului
    - exprimarea probabilităţii
    6. Adverbul
    - de timp, de loc, de mod
    - interogativ/relativ
    - negativ
    - adverbul de probabilitate
    7. Prepoziţia
    - prepoziţii simple şi compuse
    - contrast de-desde, por-para, a-en
    8. Conjuncţia
    - conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale
    9. Sintaxa
    - subordonata temporală, condiţională, finală, relativă, cauzală, consecutivă, concesivă
    - concordanţa timpurilor
    - stil direct / indirect
    10. Lexicologia
    - familia de cuvinte
    - derivare şi compunere
    - sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic
    - accentul - rol de distingere între paronime
    ACTE DE VORBIRE
    - a caracteriza persoane / personaje
    - a exprima opinia
    - a exprima o judecată / dorinţă
    - a comunică prin telefon
    - a relata o intrigă
    - a relata un eveniment posibil
    - a justifica / a argumenta
    - a descrie un peisaj
    - a exprima un sentiment
    - a interzice
    - a trage concluzii
    - a da / a cere informaţii practice
    - a convinge
    - a exprima o ipoteză
    COMUNICARE SCRISĂ
    - a comunică prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns
    - a redacta o caracterizare a unei persoane / personaj
    - a descrie un peisaj
    - a rezuma o intrigă
    - a redacta un eseu
    - a redacta o naraţiune, respectând anumite cerinţe
    - a redacta o scrisoare oficială / CV
    1-2 ore, 3-4 ore
    GRAMATICA
    1. Articolul
    - hotărât şi nehotărât
    - modificări eufonice
    - valorile articolului neutru Io
    2. Substantivul
    - substantive defective de număr
    - formarea prin derivare şi compunere
    - genul şi numărul substantivelor
    3. Adjectivul
    - apocopare
    - modificarea de sens în funcţie de poziţia faţă de substantiv
    - grade de comparaţie (forme regulate / neregulate)
    - adjectivul posesiv
    - adjective nehotărâte şi distributive
    4. Pronumele
    - personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ)
    - reflexiv
    - posesiv
    - nehotărât şi negativ
    - interogativ
    - relativ
    - valorile lui se
    5. Verbul
    - formele şi folosirea timpurilor şi modurilor
    - folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativă
    - folosirea verbelor ser / estar cu valoare copulativă
    - perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative)
    - diateza pasivă cu ser - estar
    6. Adverbul
    - de timp, de loc, de mod
    - negativ
    - relativ
    - interogativ
    7. Prepoziţia
    - sensuri de bază ale prepoziţiilor a, con, de, en, por, para...
    - opoziţiile a/en, por/para
    - corelaţiile de/a, desde/hasta
    - prepoziţii grupate
    8. Sintaxa
    - coordonarea
    - subordonarea temporală, cauzală, condiţională, concesivă, consecutivă, relativă
    - şi condiţional
    - stil direct/indirect - corespondenţa timpurilor
    9. Lexicologie
    - familia de cuvinte
    - sinonime
    - antonime
    - omonime
    - câmpuri semantice
    ACTE DE VORBIRE
    - a relata activităţi la trecut, prezent şi viitor
    - a exprima o dorinţă / un sentiment / o judecată
    - a comunică prin telefon
    - a exprima opinia
    - a formula o invitaţie
    - a accepta /a refuza
    - a descrie persoane / locuri
    - a caracteriza persoane / personaje
    - a exprima visuri / speranţe
    - a cere / a da informaţii practice
    - a convinge
    - a exprima o ipoteză
    COMUNICAREA SCRISĂ
    - a comunică prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns / a redacta o scrisoare oficială /CV
    - a redacta o invitaţie / a răspunde în scris la o invitaţie
    - a caracteriza persoane / personaje
    - a rezuma un text
    - a redacta un text narativ
    - a redacta un eseu
    Minorităţi / L3
    GRAMATICA
    1. Articolul
    - hotărât şi nehotărât
    2. Substantivul
    - gen şi număr (cazuri particulare)
    3. Numeralul
    - cardinal şi ordinal
    4. Adjectivul
    - gradele de comparaţie
    5. Pronumele
    - personal (forme accentuate şi neaccentuate)
    - demonstrativ
    - posesiv
    - relativ
    - interogativ
    6. Verbul
    - forma şi folosirea timpurilor şi a modurilor
    - perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative şi terminative)
    - folosirea verbelor ser şi estar
    - exprimarea probabilităţii
    7. Adverbul
    - de timp, de loc, de mod
    8. Prepoziţia
    - principalele prepoziţii: a, de, con, sobre...
    9. Conjuncţia
    - conjuncţii coordonatoare
    - conjuncţii subordonatoare
    10. Sintaxa
    - coordonarea
    - subordonarea temporală, cauzală, condiţională, concesivă, consecutivă şi relativă
    - şi condiţional
    - stil direct / indirect
    11. Semantică
    - familia de cuvinte
    - sinonime
    - antonime
    - câmpuri semantice
    ACTE DE VORBIRE
    - a se prezenta / a prezenta pe cineva
    - a cere / a oferi informaţii
    - a relata o întâmplare
    - a exprima o părere personală
    - a exprima preferinţe / dorinţe / sentimente
    - a comunică prin telefon
    - a recomanda
    - a exprima o îndoială
    - a exprima obligaţia
    - a descrie un personaj
    - a exprima visuri / speranţe
    - a exprima cantitatea
    COMUNICARE SCRISĂ
    - a redacta scrisori personale
    - a redacta un text pe o temă familiară
    - a caracteriza persoane / personaje
    - a rezuma un text
    - a redacta o povestire
    - a redacta mesaje formale (CV, scrisori)
    - a completa formulare tipizate
    IV. PRECIZĂRI
    1. Proba orală:
    - timpul de lucru: 15 minute
    - prezentarea: 10 minute.
    Proba scrisă:
    - timpul de lucru: 3 ore.
    2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ ( micşorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micşorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).
    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GREACĂ VECHE
    1. Obiective/Competente de evaluare
    Elevii care susţin proba scrisă la limba şi literatura greacă trebuie:
    - Să demonstreze competenţe de traducere din şi în limba greacă cu ajutorul dicţionarului;
    - Să interiorizeze modelele şi regulile care structurează sub sistemele limbii greceşti (lexical, morfologic şi sintactic);
    - Să identifice cuvintele moştenite şi împrumutate din limba greacă în limba română, fie direct, fie prin împrumut prin intermediul limbii latine;
    - Să transforme enunţul conform regulilor gramaticale;
    - Să utilizeze elementele lexico-gramaticale în contexte noi;
    - Să utilizeze curent şi pertinent informaţii literare, istorice, ştiinţe din cultura greacă;
    - Să stăpâneasca tehnici specifice muncii intelectuale: tehnica traducerii, a analizei gramaticale, stilistice şi a interpretării.
    2. Conţinuturi:
    A. Fonetica, morfologia, sintaxa propoziţiei şi a frazei, studiate în clasele IX-XIII, integral
    B. Traducerea şi comentariul (ideatic şi stilistic) a textelor studiate, conform programelor în vigoare, aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale nr. 5086 din 15.12.1999 şi modificate prin Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915 din 31.05.2001, după cum urmează:
    1. Aisopos.
    2. Lukianos.
    3. Xenophon.
    4. Homeros ("Iliada" şi "Odiseea").
    5. Hesiodos ("Munci şi zile")
    6. Herodotos.
    7. Demosthenes.
    8. Platon.
    9. Aristoteles.
    10. Apollonios.
    11. Thukydides.
    12. Aischylos.
    13. Sofocles.
    14. Euripides
    15. "Noul Testament" şi "Sfinţii părinţi"
    PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA LATINĂ
    1. STATUTUL DISCIPLINEI
    În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii claselor de liceu vor susţine examenul de limba latină, cu următoarea structură:
    - proba scrisă, ca probă la alegere;
    - competenţele de evaluat, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe care descongestionează conţinuturile lingvistice în favoarea studiului literaturii latine.
    Categoriile de teste se repartizează în funcţie de numărul de ore săptămânal, din trunchiul comun:
    a) 2 ore/săptămână - pentru liceele teoretice, la clasele a XI-a şi a XII-a;
    b) 1 oră/săptămână - pentru liceele/seminariile teologice ortodoxe, la clasele a XI-a şi a XII-a;
    c) 1 ora/(2 ore)/săptămână, la clasa a IX-a şi 1 oră/săptămână, la clasa a X-a - pentru liceele militare,
    specializarea ştiinţe sociale şi liceele teologice.
    Candidaţii, care studiază limba latină în clasele IX - XII vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute - nestudiate la clasă -, din opera Bellum Gallicum, a autorului latin Caius Iulius Caesar, pentru a se verifica achiziţiile lingvistice, abilităţile de traducere a unui text din limba latină în limba română (maximum o frază formată din 5 propoziţii).
    În partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu şi vor rezolva un test grilă. În felul acesta, candidaţii vor valorifica, corect şi pertinent, informaţiile istorice şi literare din operele reprezentative ale celor mai importanţi scriitori latini.
    2. COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI
    2.1 Pentru a se evalua nivelul de receptare şi analiză a unei varietăţi de fenomene lingvistice prezente în opera Bellum Gallicum, elevilor din primele două categorii a) şi b) li se vor solicita:
    - să descopere, prin raportare la context şi cu ajutorul dicţionarului, semnificaţia unităţilor lexicale din sfera istoriei;
    - să analizeze părţile de vorbire;
    - să identifice valoarea sintactică a părţilor de propoziţie, a relaţiilor sintactice de tip complex la nivelul frazei.
    2.2 Elevii vor aborda textul literar, în primul rând, din punct de vedere ideatic, (avându-se în vedere fragmentele, în original, studiate la clasă şi operele în traducere, conform bibliografiei) şi vor demonstra că sunt capabili:
    - să sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei cuprinse între secolul I a. Chr. şi secolul I p. Christum şi să identifice rolul personalităţilor politice şi militare (Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus);
    - să identifice modelele antice ale unor genuri şi specii;
    - să recunoască mărcile estetice ale unor genuri şi specii:
    - discursul/oratio (Cicero);
    - minitratatul moral (Cicero);
    - analele şi istoria naţională (Titus Livius, Tacitus);
    - epopeea (Vergilius);
    - satira (Horatius);
    - elegia (Catullus, Horatius, Ovidius);
    - *oda (Horatius);
    - poemul mitologic (Ovidius);
    - romanul (Petronius).
    - să identifice elementele definitorii pentru arta discursului şi a portretului (Cicero,T. Livius, Tacitus);
    - să delimiteze realitatea de ficţiune în romanul latin (Petronius);
    - să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius,*) *poeţii creştini);
    - să identifice influenţele de doctrină literară asupra evoluţiei literaturii universale (Horatius-Boileau);
    - să identifice trăsăturile specifice unui univers poetic singular în lirica latină (Catullus);
    - să recunoască teme şi motive poetice din poezia clasică latină (Vergilius, Horatius, Ovidius);
    - să identifice şi să compare unele elemente de mentalitate şi de morală practică, specifice Romei antice, în poezia satirică latină (Horatius);
    - * *să identifice elementele de continuitate şi de specific ale prozei şi poeziei creştine ca etapă distinctă în istoria literaturii latine (Sfântul Augustin, Prudentius Clemens).
    __________
    * pentru 2 ore /săptămână
    ** pentru liceele/seminariile teologice
    2.3 CONŢINUTURI
    A. Morfosintaxă
    Substantivul
    - gen, număr, caz
    - declinările I-V
    Adjectivul
    - clasificare
    - gradele de comparaţie
    Pronumele
    - pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, *nehotărât
    Numeralul
    - cardinal, ordinal
    Verbul
    - verbe regulate, diateza activă şi pasivă;
    - verbe neregulate: esse şi *compuşii; ire şi *compuşii; ferre şi *compuşii; fieri, velle.
    ____________
    * pentru 2 ore/săptămână
    Noţiuni de sintaxă a propoziţiei şi a frazei
    Valorile fundamentale ale cazurilor.
    Propoziţii principale/secundare, regente/subordonate
    Subordonatele relative, participiale relative şi absolute, completive, circumstanţiale.
    Consecutio temporum
    Gerunzialele şi gerundivalele
    Stil direct şi indirect.
    B. Reprezentanţi ai prozei şi poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. şi operele acestora:
    1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciţia);
    2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII;
    3. Catullus- Poezii (Carmina)**);
    4. Publius Vergilius Maro- Eneida (Aeneis);
    5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad Pisones)**);
    6. Publius Ovidius Naso Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**);
    7. Titus Petronius Niger - Satyricon;
    8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**).
    ___________ Notă **) Textele din cele trei manuale aprobate
    Testul grilă evaluează cunoştinţe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele autorilor studiaţi şi contextul socio-politic.
    Textele în original, însoţite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în acest mod candidaţii vor identifica teme, motive din literatura greco-latină şi trăsăturile specifice stilurilor diferiţilor scriitori şi poeţi latini.
    2.4 BIBLIOGRAFIE
    CICERO, M.T.-Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, Bucureşti, 1973;
    LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, Bucureşti, 1976, traducere de Paul Popescu Găleşanu;
    CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1969;
    VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, Bucureşti, 1980, traducere de G. Coşbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, Bucureşti, 1964, traducere E. Lovinescu;
    HORATIUS, Q.F - Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, Bucureşti, 1980 (ediţie bilingvă);
    OVIDIUS, P. N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele şi Ponticele, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966; Scrisori din exil (Tristele şi Ponticele), ediţia a II-a, Editura Univers, 1972;
    PETRONIUS, T. N.- Satyricon în volumul Seneca-Petronius,Editura pentru Literatură,1967, traducere de E. Cizek(şi alte ediţii);
    TACITUS, P.C.- Anale, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, traducere Gh. Guţu.
    2.5 Pentru evaluarea candidaţilor care studiază limba latină 1 oră(2 ore)/săptămână, în clasa a IX-a, respectiv 1 oră/săptămână, la clasa a X-a, categoria c) vor fi vizate următoarele competenţe specifice:
    - descoperirea, prin raportare la context şi cu ajutorul dicţionarului, latin-român, a semnificaţiei unităţilor lexicale din sfera istoriei;
    - recunoaşterea pe texte în proză a elementelor de morfologie achiziţionate anterior şi completate cu: adjectivul-comparaţia neregulată, pronumele demonstrativ, numeralul cardinal - miile, verbul: verbe regulate, diateza pasivă, moduri şi timpuri din tema supinului.
    - recunoaşterea şi exersarea pe texte în proză a valorilor fundamentele ale cazurilor;
    - recunoaşterea în context a raporturilor de coordonare la nivelul frazei: propoziţii principale / secundare, subordonatele relative, subordonatele participiale relative şi absolute, subordonatele infinitivale (Ac. + Inf., Nom. + Inf.)
    Elevii vor demonstra competenţele de traducere în limba română a unui text din opera Bellum Gallicum (C. iulius Caesar) de maximum 3-4 propoziţii.
    În vederea utilizării unor elemente de analiză şi interpretare, elevii vor redacta un eseu, având ca suport un text bilingv din opera lui Caesar (Bellum Gallicum) sau din opera lui Sallustius (De coniuratione Catilinae, De bello lugurthino), în care vor demonstra că sunt capabili:
    - să identifice elemente specifice instituţiei militare antice a războiului, a organizării militare române (Caesar Sallustius);
    - să identifice sursele antice ale textelor de frontieră care îmbină conţinuturi diverse: reportaj de război, document istoric, informaţie geografică şi etnografică (Caesar);
    - să sesizeze aspecte socio-politice caracteristice epocilor de tranziţie(Caesar, Sallustius);
    - să identifice rolul marilor personalităţi politice şi militare (Caesar, Sallustius).
    Pentru rezolvarea testului grilă, elevii vor răspunde unor întrebări referitoare la opera lui C.I Caesar, "Războiul galic", respectiv operele lui Sallustius, "Despre conjuraţia lui Catilina" şi "Războiul cu Iugurtha".
    3. PRECIZĂRI
    3.1 Timp de lucru - 3 ore; se permite utilizarea dicţionarului latin-român.
    3.2 Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal.
    3.3 Prezenta programă pentru bacalaureat a fost elaborată pe baza O.M.E.C. 3540 din 02.04.1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a - XII-a au fost aprobate prin O.M.E.C, nr. 5086 din 15.12.1999 şi modificate prin ordinul nr. 3915 din 31.05.2001.
    3.4 Manuale - Limba latină, clasa a IX-a, autori:
    Daniela Văduva, Editura A11 Educaţional, Bucureşti, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.
    E.Giurgiu, M.Morogan, M.Nasta. Editura Didactică şi Pedagogică, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.
    Ştefana Pîrvu, Monica Dună, Editura Humanitas Educaţional, 1999, 2000, 20001, 2002; 2003.
    Cornelia Frişan, Editura Sigma, Bucureşti, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.
    Manuale - Limba latină, clasa a X-a, autori:
    Lidia Tudorache, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000, 2001, 2002, 2003.
    Şt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2000, 2001, 2002, 2003.
    C. Jumară, E. Muşetescu, Editura Institutul European, Iaşi, 2000, 2001, 2002, 2003.
    Manuale - Limba latină, clasa a XI-a, autori:
    Şt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2001, 2002, 2003.
    Lidia Tudorache, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001, 2002, 2003.
    Cristiana Isopescu, Editura A11 Educaţional, Bucureşti, 2001, 2002, 2003.
    Manuale - Limba latină, clasa a XlI-a, autori:
    Lidia Tudorache, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002, 2003.
    Cristiana Isopescu, Editura A11 Educaţional, Bucureşti, 2002, 2003.
    Şt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2002, 2003.
    Programa: MATEMATICA
    Ml- specializarea matematică-informatică
    I. Statutul disciplinei
    Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d şi disciplină la alegere din profilul opus - proba f.
    II. Competenţe de evaluat
    1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare
    2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice
    3. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate
    4. Exprimarea şi redactarea corectă şi coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme
    5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei
    6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilor în plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.
    III. Conţinuturi
    Clasa a IX-a
    Algebră.
    Geometrie şi trigonometrie.
    Clasa a X-a
    Algebră: Progresii. Funcţii. Polinoame. Elemente de combinatorică. Medii; dispersia. Operaţii cu evenimente.
    Probabilitatea unui eveniment.
    Elemente de geometrie în plan şi în spaţiu: Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul, operaţii cu numere complexe. Interpretarea geometrică a adunării, a scăderii numerelor complexe şi a înmulţirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub formă trigonometrică; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unităţii; interpretarea geometrică a înmulţirii numerelor complexe sub formă trigonometrică; aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie. Produsul scalar a doi vectori în plan şi în spaţiu-condiţii de perpendicularitate. Determinarea distanţelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.
    Clasa a Xl-a
    Elemente de algebră liniară şi geometrie analitică. (Nu se cer elemente de programare liniară).
    Elemente de analiză matematică: (Nu se cer marginile unei mulţimi şi diferenţială).
    Clasa a XII-a
    Elemente de algebră. (Nu se cer relaţii de echivalenţa, partiţii şi subinele).
    Elemente de analiză matematică.
    Notă.
    Conţinuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculumul nucleu şi curriculumul nucleu aprofundat al profilului. ( Se cer şi capitolele marcate cu steluţă în programa şcolară).
    Toate subiectele vor fi elaborate în concordantă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    Ml- specializările: ştiinţe ale naturii, electronică şi automatizări,
    electrotehnic, telecomunicaţii, mecanic, lucrări publice-construcţii,
    textile, pielărie
    III. Statutul disciplinei
    Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d şi disciplină la alegere din profilul opus - proba f.
    IV. Competenţe de evaluat
    7. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare
    8. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice
    9. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate
    10. Exprimarea şi redactarea corectă şi coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme
    11. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei
    12. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilor
    În plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.
    V. Conţinuturi
    Clasa a IX-a
    Algebră.
    Geometrie şi trigonometrie.
    Clasa a X-a
    Algebră: Progresii. Funcţii. Polinoame. Elemente de combinatorică. Medii; dispersia. Operaţii cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment.
    Elemente de geometrie în plan şi în spaţiu: Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul, operaţii cu numere complexe. Interpretarea geometrică a adunării, a scăderii numerelor complexe şi a înmulţirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub formă trigonometrică; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unităţii. Produsul scalar a doi vectori în plan şi în spaţiu-condiţii de perpendicularitate. Determinarea distanţelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.
    Clasa a Xl-a
    Elemente de algebră liniară şi geometrie analitică. (Nu se cer elemente de programare liniară).
    Elemente de analiză matematică: (Nu se cer marginile unei mulţimi şi diferenţială).
    Clasa a XlI-a
    Elemente de algebră: (Nu se cer relaţii de echivalenţă, partiţii).
    Elemente de analiză matematică.
    Notă.
    Conţinuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculumul nucleu al profilului (Nu se cer capitolele marcate cu steluţă în programa şcolară).
    Toate subiectele vor fi elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    M2 - specializările: ştiinţe sociale, chimie industrială,
    protecţia mediului, silvic şi prelucrarea lemnului, agricol,
    veterinar, agromontan, industrie alimentară, turism şi alimentaţie
    publică, economic, administrativ, poştă, arhitectură, arte ambientale
    şi design, ştiinţe sociale
    VI. Statutul disciplinei.
    Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d şi disciplină la alegere din profilul opus - proba f.
    VII. Competenţe de evaluat
    13. Identificarea corectă a unor date matematice şi interpretarea în funcţie de contextul în care au fost definite.
    14. Descoperirea (alegerea) algoritmilor optimi care permit prelucrarea datelor matematice.
    15. Utilizarea algoritmilor şi a raţionamentelor pentru rezolvarea unor probleme teoretice şi practice.
    16. Exprimarea cu ajutorul datelor matematice a unor situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora
    17. Interpretarea rezultatelor unor acţiuni concrete exprimabile matematic
    În plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.
    III. Conţinuturi
    Clasa a IX-a
    Algebră.
    Geometrie.
    Clasa a X-a
    Calcul numeric şi elemente de matematici financiare.
    Progresii.
    Funcţii.
    Metode de numărare.
    Elemente de probabilităţi şi statistică.
    Clasa a Xl-a
    Elemente de calcul matriceal şi sisteme liniare.
    Elemente de analiză matematică.
    Clasa a XlI-a
    Elemente de algebră.
    Elemente de analiză matematică.
    Notă.
    Conţinuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculumul nucleu al profilului. (Nu se cer capitolele marcate cu steluţă în programa şcolară).
    Toate subiectele vor fi elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    M3 - toate specializările
    VIII. Statutul disciplinei.
    Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d şi disciplină la alegere din profilul opus - proba f.
    IX. Competenţe de evaluat
    18. Identificarea relaţiilor între noţiunile matematice studiate
    19. Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse în enunţuri matematice
    20. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete
    21. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete
    22. Analiza de unei situaţii-problemă în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea soluţiilor
    În plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.
    III. Conţinuturi
    Clasa a IX-a
    Algebră.
    Elemente de geometrie.
    Clasa a X-a
    Calcul numeric aplicat.
    Elemente de combinatorică .
    Funcţii, ecuaţii şi inecuaţii.
    Notă.
    Conţinuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculumul nucleu şi curriculumul nucleu aprofundat al profilului (Se cer şi capitolele marcate cu steluţă în programa şcolară).
    Toate subiectele vor fi elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    PROGRAMA: FIZICA
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    FIZICA are, în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă ca probă "e" sau" f " în funcţie de filiera din profilul liceului absolvit.
    Programa de examen conţine patru variante (F(1), F(2), F(3), F(4)) în funcţie de profiluri şi specializări.
    În intenţia de a veni în întâmpinarea candidaţilor care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învăţământul superior, elevii vor putea opta, în variantele F(1) şi F(2), pentru două dintre modulele din aria tematică ( I MECANICĂ, II ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ MOLECULARĂ, III ELECTRICITATE ŞI MAGNETISM şi
    IV OPTICĂ). Astfel vor exista candidaţi care vor trata în cadrul probei de examen numai itemii referitori la I MECANICĂ şi III ELECTRICITATE, ori numai III ELECTRICITATE ŞI MAGNETISM ŞI IV OPTICĂ etc.
    Conţinutul programei de examen a fost stabilit ţinându-se seama de programa de fizică aprobată cu nr. 3371 din 2.03.1999, nr. 5086 din 15.12.1999, nr. 4923 din 18.10.2000 modificate prin Ordinul nr. 3915 din 31.05.2001. Au fost respectate câteva principii:
    1. Volumul programei de examen, redus faţă de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii, care permit în cadrul examenului o evaluare a atingerii competenţelor de mai jos;
    2. Cunoştinţele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor de aritmetică, algebră şi geometrie elementară, operaţii cu puteri raţionale, operaţii fundamentale cu funcţii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcţii cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite şi a geometriei analitice (dreapta şi curbele plane);
    3. Numerotarea capitolelor şi a temelor nu coincide cu cele din curriculum, dar formularea conţinutului respectă întocmai programa şcolară a fiecărei clase;
    4. Lista de termeni conţine explicit cunoştinţele care ar putea interveni în itemii subiectului de examen.
    PROGRAMA FI pentru:
    - filiera teoretică, specializarea: mate - info, ştiinţe ale naturii (proba "e")
    - filiera tehnologică, profil tehnic, toate specialităţile (proba "f');
    - filiera vocaţională, profil militar (MAPN, MI), specializarea: mate - info (proba "e")
    II COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:
    1.1 definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni conţinută în acest material;
    1.2 formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
    1.3 exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;
    1.4 descrierea semnificaţiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relaţii.
    2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:
    2.l selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;
    2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;
    2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;
    2.4 utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;
    2.5 interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obţinute în rezolvarea unor probleme.
    3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:
    3.l identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiană;
    3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;
    3.3 selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;
    3.4 anticiparea evoluţiei fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;
    3.5 descrierea şi explicarea unor fenomene din viaţa cotidiană folosind cunoştinţe integrate din diferite domenii ale fizicii.
    4. Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:
    4.l decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele;
    4.2 selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.
    III ARII TEMATICE
    A. MECANICA
    CONŢINUTURI
    l.Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forte:
    1.1 Principiile I, II şi III
    1.2 Forţa de frecare
    1.3 Forţa de tensiune
    l.4 Forţa elastică. Modelul corpului elastic
    2.Cinematica punctului material:
    2.1 Mişcarea rectilinie uniformă a punctului material
    2.2 Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material
    3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:
    3.1 Lucrul mecanic (mărime de proces). Putere mecanică
    3.2 Energia mecanică (mărime de stare)
    3.3 Teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material
    3.4 Energia potenţială gravitaţională
    3.5 Energia potenţială elastică
    3.6 Conservarea energiei mecanice
    3.7 Lucrul mecanic efectuat de forţele conservative
    3.8 Teorema variaţiei impulsului mecanic şi legea conservării impulsului
    LISTA DE TERMENI
    l. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:
    - principiul inerţiei;
    - sisteme de referinţă inerţiale;
    - principiul fundamental al dinamicii;
    - unitatea de măsură a forţei;
    - principiul acţiunii şi reacţiunii;
    - forţele de contact dintre corpuri;
    - legile frecării la alunecare;
    - coeficientului de frecare la alunecare;
    - forţa de tensiune;
    - forţa elastică.
    2. Cinematica punctului material:
    - legea de mişcare;
    - viteza, vectorul viteză;
    - acceleraţia, vectorul acceleraţie;
    - legea mişcării rectilinii uniforme;
    - legea mişcării rectilinii uniform variate;
    3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:
    - lucrul mecanic - mărime de proces;
    - unitatea de măsură a lucrului mecanic;
    - interpretarea geometrică a lucrului mecanic;
    - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitaţional uniform;
    - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică;
    - lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare;
    - puterea dezvoltată de o forţă constantă;
    - unitatea de măsură a puterii;
    - energia mecanică - mărime de stare;
    - energia cinetică a unui punct material;
    - teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material;
    - forţa conservativă;
    - energia potenţială;
    - relaţia de definiţie a energiei potenţiale;
    - variaţia energiei potenţiale gravitaţionale a sistemului format din corpul de masă m şi Pământ;
    - variaţia energiei potenţiale de tip elastic a sistemului corp - resort elastic;
    - legea conservării energiei mecanice;
    - impulsul punctului material;
    - teorema de variaţie a impulsului unui punct material;
    - legea conservării impulsului punctului material;
    - teoremei de variaţie a impulsului total al unui sistem format din două puncte materiale;
    - ciocniri perfect elastice;
    - ciocniri plastice;
    - legea conservării impulsului total.
    B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ MOLECULARĂ
    CONŢINUTURI
    1. Echilibrul termic. Temperatura
    2. Modelul gazului ideal.Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal
    3. Transformări simple ale gazului ideal
    4. Căldura şi lucrul mecanic în termodinamică
    5. Coeficienţii calorici
    6. Energia internă. Primul principiu al termodinamicii
    7. Aplicaţii ale primului principiu al termodinamicii
    8. Al doilea principiu al termodinamicii
    9. Motoare termice. Randamentul motoarelor termice
    LISTA DE TERMENI
    - unitatea de masă atomică;
    - masa moleculară;
    - cantitatea de substanţă;
    - masa molară;
    - volumul molar;
    - numărul lui Avogadro;
    - echilibrul termic;
    - corespondenţa între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius şi valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin;
    - formula fundamentală a tc.m. (numai formula şi semnificaţia fiecăreia dintre mărimile care intervin);
    - energia cinetică medie a moleculelor unui gaz ideal;
    - viteza termică a moleculelor unui gaz ideal;
    - ecuaţia termică de stare a unui gaz ideal;
    - ecuaţia calorică de stare a gazului ideal;
    - procesele izoterm, izobar şi izocor ale gazului ideal şi legile acestora;
    - reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate;
    - relaţiile de definiţie ale capacităţii calorice, căldurii specifice, căldurii molare;
    - primul principiu al termodinamicii;
    - aplicaţii ale principiul I la transformările simple ale gazului ideal şi la transformarea adiabatică;
    - randamentul unui motor termic;
    - determinarea randamentului unor motoare termice funcţionând după cicluri simple.
    C. ELECTRICITATE ŞI MAGNETISM
    CONŢINUTURI
    1. Electrocinetică
    1.1 Curentul electric
    1.2 Legea lui Ohm
    l.3 Legile lui Kirchhoff pentru reţele electrice
    1.4 Gruparea rezistoarelor şi a generatoarelor electrice
    1.5 Energia şi puterea electrică. Transferul optim de putere
    2. Electromagnetism
    2.1 Câmpul magnetic
    2.2 Inducţia câmpului magnetic
    2.3 Forţa electromagnetică
    2.4 Forţa electrodinamică (interacţiunea magnetică a curenţilor electrici staţionari)
    2.5 Fluxul magnetic
    2.6 Inducţia electromagnetică. Legea lui Faraday
    LISTA DE TERMENI
    1. Electrocinetică:
    - curentul electric;
    - intensitatea curentului electric;
    - unitatea de măsură a intensităţii curentului electric;
    - rezistenţa electrică a unui conductor liniar;
    - unitatea de măsură a rezistenţei electrice;
    - dependenţa rezistivităţii electrice de temperatură;
    - legea lui Ohm;
    - elementele unei reţele electrice; legile lui Kirchhoff;
    - expresia matematică a legilor lui Kirchhoff precizând convenţiile de semn pentru mărimile implicate;
    - rezistenţa echivalentă la gruparea în serie / paralel a n rezistoare;
    - gruparea generatoarelor de energie electrică;
    - efectele curentului electric;
    - legea lui Joule;
    - puterea electrică;
    2. Electromagnetism:
    - câmpul magnetic;
    - forţa electromagnetică;
    - inducţia câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spira, solenoid);
    - sensul liniilor câmpului magnetic produs de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid);
    - unitatea de măsură a inducţiei câmpului magnetic;
    - forţa electrodinamică;
    - fluxul magnetic;
    - unitatea de măsură a fluxului magnetic;
    - inducţia electromagnetică;
    - legea inducţiei electromagnetice;
    - regula lui Lenz;
    - t.e.m. indusă într-un conductor liniar deplasat uniform într-un câmp magnetic.
    D. OPTICA
    CONŢINUTURI
    1. Elemente de optica geometrică şi ondulatorie
    1.1 Reflexia şi refracţia luminii
    1.2 Oglinzi sferice şi plane
    1.3 Lentilele şi asociaţii de lentile
    2. Elemente de optica ondulatorie
    2.1 Interferenţa luminii.
    2.2 Difracţia luminii.
    2.3 Reţele de difracţie
    LISTA DE TERMENI
    1. Elemente de optica geometrică şi ondulatorie:
    - lungimea de undă;
    - reflexia luminii;
    - refracţia luminii;
    - legile reflexiei;
    - legile refracţiei;
    - reflexia totală;
    - indicele de refracţie;
    - unghiul limită;
    - punctele conjugate;
    - fasciculele paraxiale;
    - dioptrul sferic/plan;
    - imaginile reale/virtuale;
    - sisteme de dioptri;
    - oglinda sferică (concavă, convexă);
    - elementele caracteristice ale oglinzilor sferice;
    - formulele oglinzilor sferice;
    - oglinda plana;
    - formulele oglinzilor plane;
    - lentila optică;
    - elementele caracteristice ale unei lentile subţiri (axe, centru optic, focare);
    - convergenţa unei lentile subţiri;
    - formulele lentilelor subţiri;
    - imaginile obiectelor reale/virtuale în oglinzi şi lentile subţiri.
    2. Elemente de optică ondulatorie:
    - principiul Huygens - Fresnel;
    - fenomenul de interferenţă şi interferenţa vizibilă;
    - coerenţa;
    - dispozitivul Young;
    - condiţiile de maxim şi minim de interferenţă în dispozitivul Young;
    - interfranja;
    - fenomenul de difracţie;
    - reţeaua de difracţie;
    - constanta reţelei de difracţie;
    - condiţia de maxim de difracţie;
    PROGRAMA F2 pentru:
    - filiera tehnologică, profil resurse naturale şi protecţia mediului, toate specializările (proba "f");
    - filiera vocaţională, profil artistic, specializarea arhitectură (proba "f");
    - filiera vocaţională, profil militat (M.L)j specializarea ştiinţe sociale (proba "f");
    - filiera vocaţională, profil teologic, specializările penticostal,baptist,unitarian şi reformat (proba "f");
    II COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:
    1.l definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni de mai jos;
    1.2 formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
    1.3 exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;
    2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:
    2.1 selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;
    2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;
    2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;
    2.4 utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;
    3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:
    3.1 identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiană ;
    3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;
    4. Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:
    4.l decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele;
    4.2 selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.
    III ARII TEMATICE
    A. MECANICĂ
    CONŢINUTURI
    1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe
    1.1 Principiile I, II şi III
    1.2 Tipuri de forţe
    2. Cinematica punctului material
    2.1 Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material
    3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică
    3.1 Lucrul mecanic
    3.2 Energia cinetică, potenţială şi totală
    3.3 Legea conservării energiei
    LISTA DE TERMENI
    1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe
    - principiul inerţiei;
    - principiul fundamental al dinamicii;
    - unitatea de măsură a forţei;
    - principiul acţiunii şi reacţiunii;
    - forţele de contact dintre corpuri;
    - legile frecării la alunecare;
    - coeficientului de frecare la alunecare;
    - forţa de tensiune;
    - forţa elastică.
    2. Cinematica punctului material:
    - legea de mişcare;
    - viteza, vectorul viteză;
    - acceleraţia, vectorul acceleraţie;
    - legea mişcării rectilinii uniform variate;
    3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:
    - lucrul mecanic - mărime de proces;
    - unitatea de măsură a lucrului mecanic;
    - interpretarea geometrică a lucrului mecanic;
    - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitaţional uniform;
    - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică;
    - lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare;
    - energia mecanică - mărime de stare;
    - energia cinetică a unui punct material;
    - teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material;
    - forţa conservativă;
    - energia potenţială;
    - relaţia de definiţie a energiei potenţiale;
    - legea conservării energiei mecanice.
    B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ MOLECULARĂ
    CONŢINUTURI
    1. Echilibrul termic. Temperatura
    2. Transformări simple ale gazului ideal
    3. Transferul căldurii. Coeficienţi calorici
    4. Calorimetrie
    LISTA DE TERMENI
    - unitatea de masă atomică;
    - masa moleculară;
    - cantitatea de substanţă;
    - masa molară;
    - volumul molar;
    - numărul lui Avogadro;
    - echilibrul termic;
    - corespondenţa între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius şi valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin;
    - procesele izoterm, izobar şi izocor ale gazului ideal şi legile acestora;
    - reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate;
    - coeficienţi calorici
    C. ELECTROCINETICĂ
    CONŢINUTURI
    1. Curentul electric
    2. Legea lui Ohm
    3. Legile lui Kirchhoff pentru reţele electrice
    4. Conectarea rezistoarelor
    5. Energia şi puterea electrică
    LISTA DE TERMENI
    - curentul electric;
    - intensitatea curentului electric;
    - unitatea de măsura a intensităţii curentului electric;
    - efectele curentului electric;
    - rezistenţa electrică a unui conductor liniar;
    - unitatea de măsură a rezistenţei electrice;
    - dependenţa rezistivităţii electrice de temperatură;
    - legea lui Ohm;
    - elementele unei reţele electrice;
    - legile lui Kirchhoff;
    - expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizând convenţiile de semn pentru mărimile implicate;
    - rezistenţa echivalentă la gruparea în serie/paralel a n rezistoare;
    - legea lui Joule;
    - puterea electrică.
    PROGRAMA F3 pentru:
    - filiera teoretică, specializările filologie şi ştiinţe sociale (proba "f");
    - filiera tehnologică, profil servicii, toate specializările (proba "f");
    - filiera vocaţională, profil sportiv (proba "f");
    - filiera vocaţională, profil artistic, toate specializările -excepţie specializările arhitectură şi coregrafie (proba "f");
    - filiera vocaţională, profil teologic, toate specialităţile - excepţie specializările baptist, penticostal, unitarian şi reformat (proba "f");
    - filiera vocaţională profil militar (M.Ap.N.), specializarea muzici militare (proba "f")
    II COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:
    1.1 definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni de mai jos;
    1.2 formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
    1.3 exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;
    2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:
    2.1 selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;
    2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;
    2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;
    2.4 utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;
    3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:
    3.1 identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiană ;
    3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;
    III ARII TEMATICE
    A. MECANICĂ
    CONŢINUTURI
    1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:
    1.1 Principiile I, II şi III
    l.2 Tipuri de forţe
    2. Cinematica punctului material:
    2.1 Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material
    3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:
    3.1 Lucrul mecanic
    3.2 Energia cinetică, potenţială şi totală
    3.3 Legea conservării energiei
    LISTA DE TERMENI
    1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:
    - principiul inerţiei;
    - principiul fundamental al dinamicii;
    - unitatea de măsură a forţei;
    - principiul acţiunii şi reacţiunii;
    - forţele de contact dintre corpuri;
    - legile frecării la alunecare;
    - coeficientului de frecare la alunecare;
    - forţa de tensiune;
    - forţa elastică.
    2. Cinematica punctului material:
    - legea de mişcare;
    - viteza, vectorul viteză;
    - acceleraţia, vectorul acceleraţie;
    - legea mişcării rectilinii uniform variate.
    3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:
    - lucrul mecanic - mărime de proces;
    - unitatea de măsură a lucrului mecanic;
    - interpretarea geometrică a lucrului mecanic;
    - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitaţional uniform;
    - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică;
    - lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare;
    - energia mecanică - mărime de stare;
    - energia cinetică a unui punct material;
    - teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material;
    - forţa conservativă;
    - energia potenţială;
    - legea conservării energiei mecanice.
    B. ELECTROCINETICĂ
    CONŢINUTURI
    1. Curentul electric
    2. Legea lui Ohm
    3. Legile lui Kirchhoff pentru reţele electrice
    4. Conectarea rezistoarelor
    LISTA DE TERMENI
    - curentul electric;
    - intensitatea curentului electric;
    - unitatea de măsură a intensităţii curentului electric;
    - efectele curentului electric;
    - rezistenţa electrică a unui conductor liniar;
    - unitatea de măsură a rezistenţei electrice;
    - dependenţa rezistivităţii electrice de temperatură;
    - legea lui Ohm;
    - elementele unei reţele electrice;
    - legile lui Kirchhoff;
    - expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizând convenţiile de semn pentru mărimile implicate;
    - rezistenţa echivalentă la gruparea în serie/paralel a n rezistoare;
    PROGRAMA F4 pentru:
    - filiera vocaţională, profil pedagogic,
    - filiera vocaţională, profil artistic, specializarea coregrafie (proba "f").
    II COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:
    1.1. definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni de mai jos;
    1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
    1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;
    2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:
    2.1 selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;
    2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;
    2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;
    2.4 utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;
    3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:
    3.1 identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiană ;
    3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;
    III ARII TEMATICE
    A. MECANICĂ
    CONŢINUTURI
    1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:
    1.l Principiile I, II şi III
    l.2 Tipuri de forţe
    2. Cinematica punctului material:
    2.1 Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material
    3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:
    3.1 Lucrul mecanic
    3.2 Energia cinetică, potenţială şi totală
    3.3 Legea conservării energiei
    LISTA DE TERMENI
    1.Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:
    - principiul inerţiei;
    - principiul fundamental al dinamicii;
    - unitatea de măsură a forţei;
    - principiul acţiunii şi reacţiunii;
    - forţele de contact dintre corpuri;
    - legile frecării la alunecare;
    - coeficientului de frecare la alunecare;
    - forţa de tensiune; forţa elastică.
    2.Cinematica punctului material:
    - legea de mişcare;
    - viteza, vectorul viteză;
    - acceleraţia, vectorul acceleraţie;
    - legea mişcării rectilinii uniform variate.
    3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:
    - lucrul mecanic - mărime de proces;
    - unitatea de măsură a lucrului mecanic;
    - interpretarea geometrică a lucrului mecanic;
    - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitaţional uniform;
    - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică;
    - lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare;
    - energia mecanică - mărime de stare; energia cinetică a unui punct material;
    - teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material;
    - forţa conservativă; energia potenţială;
    - legea conservării energiei mecanice.
    B. ELECTROMAGNETISM
    CONŢINUTURI
    1. Inducţia câmpului magnetic
    2. Forţa electromagnetică
    3. Inducţia electromagnetică.
    4. Legea lui Faraday
    LISTA DE TERMENI
    - câmpul magnetic;
    - forţa electromagnetică;
    - inducţia câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid);
    - unitatea de măsură a inducţiei magnetice;
    - inducţia electromagnetică;
    - legea inducţiei electromagnetice;
    - regula lui Lenz.
    PROGRAMA: BIOLOGIE
    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
    În cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării (pentru liceele din filiera teoretică, profilul real) sau probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretică, profilul umanist, liceele din filiera tehnologică şi liceele din filiera vocaţională).
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    Varianta I
    ● Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la complex
    ● Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice
    ● Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
    ● Caracterizarea unor structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene , procese biologice etc;
    ● Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelaţiilor dintre ele; explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
    ● Explicarea unor adaptări structurale şi funcţionale ale organismelor la variaţiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale
    ● Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii
    ● Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismelor.
    ● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc;
    ● Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
    - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc;
    - elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
    - rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date, etc;
    - alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor;
    - proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc;
    - explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
    - explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.
    ● Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.
    Varianta II
    ● Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la complex
    ● Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice
    ● Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora
    ● Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor , ţesuturilor la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat;
    ● Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale sistemelor de organe la om, a principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
    ● Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
    ● Identificarea şi interpretarea influenţei factorilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman
    ● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc;
    ● Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
    - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc;
    - elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
    - rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date, etc;
    - alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor;
    - proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc;
    - explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
    - explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.
    ● Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.
    Varianta III
    ● Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice
    ● Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora
    ● Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale ţesuturilor şi sistemelor de organe la om; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
    ● Caracterizarea unor fenomene , procese biologice etc;
    ● Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentru menţinerea integralităţii organismului uman;
    ● Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
    ● Explicarea unor adaptări funcţionale ale organismului uman la variaţiile mediului (stimuli interni, stimuli externi)
    ● Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman.
    ● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc;
    ● Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
    - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc;
    - elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
    - rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date, etc;
    - alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor;
    - proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc;
    - explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
    - explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.
    ● Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.
    III. CONŢINUTURI
    Pentru proba la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării ( pentru liceele din filiera teoretică, profilul real ) sau dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretică, profilul umanist şi liceele din filierele tehnologică şi vocaţională), proba de biologie se poate susţine în una dintre cele trei variante:
    1. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a şi a X-a.
    - pentru:
    - filiera teoretică, toate profilurile şi specializările;
    - filiera tehnologică, toate profilurile şi specializările;
    - filiera vocaţională, toate profilurile şi specializările, cu excepţia profilului artistic, specializările muzică şi teatru, a profilului teologic, specializarea musulman şi a profilului militar (MapN), specializarea muzici militare.
    Această variantă poate fi aleasă şi de elevii care au studiat biologia pe tot parcursul liceului (filierele, profilurile şi specializările corespunzătoare sunt trecute la varianta III).
    2. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a şi a X-a.
    - pentru:
    - filiera vocaţională, profilul artistic, specializările muzică şi teatru, profilul teologic, specializarea musulman şi a profilul militar (MapN), specializarea muzici militare.
    3. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ ŞI GENETICĂ - teme din manualele claselor a Xl-a şi a XlI-a.
    - pentru:
    - filiera teoretică: profilul real, specializările matematică-informatică şi ştiinţele naturii;
    - filiera tehnologică: profilul tehnic, specializările textile, pielărie;
    - profilul resurse naturale şi protecţia mediului, toate specializările, cu excepţia chimiei industriale;
    - profilul servicii, specializările turism şi alimentaţie publică;
    - filiera vocaţională: profilul sportiv;
    - profilul militar (MApN), specializarea matematică-informatică;
    - profilul militar (MI), specializările matematică-informatică şi ştiinţe sociale (în cazul în care nu s-a respectat planul-cadru de învăţământ, ci programa şcolară);
    - profilul teologic, specializările: adventist, penticostal, baptist, reformat, evanghelică luterană, patrimoniu cultural;
    - profilul pedagogic, specializările bibliotecar-documentarist, instructor pentru activităţi extraşcolare, instructor-animator, pedagog şcolar.
    I. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a şi a X-a
    1. Varietatea vieţii
    ● Clasificare, exemple de reprezentanţi pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante şi animale.
    2. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii
    ● Celula - structura şi rolul componentelor celulei vegetale şi animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.).
    - diviziunea celulară: mitoza şi meioza - faze, etape, importanţă.
    2.1 Funcţiile fundamentale ale organismelor vii
    2.1.1 Funcţiile de nutriţie
    ● Nutriţia în lumea vie:
    - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiţie, ecuaţie chimică, importanţă, influenţa factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO2, O2, apă, săruri minerale) asupra intensităţii fotosintezei;
    - heterotrofa: saprofită, parazită - caracteristici, exemple;
    - la animale: particularităţi ale sistemului digestiv şi ale digestiei la vertebrate.
    ● Respiraţia în lumea vie: aerobă, anaerobă; fermentaţia; particularităţi ale sistemului respirator şi ale respiraţiei la vertebrate, în funcţie de mediul de viaţă (respiraţia branhială, pulmonară, cutanee).
    ● Particularităţi ale sistemului circulator şi ale circulaţiei sângelui la vertebrate (circulaţie închisă, simplă, dublă, incompletă, completă).
    - Sângele: caracteristici morfofuncţionale.
    ● Particularităţi ale sistemului excretor şi ale excreţiei la vertebrate.
    2.1.2 Funcţiile de relaţie
    ● Mişcarea şi sensibilitatea la plante
    ● Sensibilitatea la animale:
    - Sistemul nervos somatic la mamifere: măduva spinării, encefal - anatomie şi fiziologie;
    - Receptorii şi sensibilităţile: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă la vertebrate.
    ● Locomoţia la vertebrate, în diferite medii de viaţă.
    2.1.3 Reproducerea în lumea vie
    - Asexuată: prin organe vegetative.
    - Sexuată: particularităţi ale sistemului reproducător şi reproducerii la vertebrate.
    3. Ereditatea şi variabilitatea lumii vii
    - Noţiuni generale de ereditate şi variabilitate
    - Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare
    II. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a şi a X-a
    1. Varietatea vieţii
    ● Clasificare, exemple de reprezentanţi pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante şi animale.
    2. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii
    2.1 Celula - structura şi rolul componentelor celulei vegetale şi animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). divizîunea celulară: mitoza şi meioza - faze, etape, importanţă.
    2.2 Tipuri reprezentative de ţesuturi vegetale şi animale
    ● Ţesuturi vegetale
    - Ţesuturi: embrionare, definitive (de apărare, fundamentale, conducătoare, mecanice, secretoare)- caracteristici, rol.
    ● Ţesuturi animale
    - Ţesuturi epiteliale, conjunctive, muscular neted şi striat, nervos - caracteristici, rol.
    2.3 Sisteme de organe
    ● Particularităţi structurale şi funcţionale ale organismului uman:
    - Sistemul digestiv şi digestia
    - Sistemul respirator şi respiraţia
    - Adaptări morfo - fiziologice ale sistemului respirator la om, în funcţie de mediul şi modul de viaţă
    - Sistemul circulator, circulaţia sângelui şi adaptări ale acesteia la necesităţile organismului
    - Sistemul excretor şi excreţia
    - Sistemul nervos somatic: măduva spinării şi encefalul.
    - Receptorii şi sensibilităţile: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă.
    - Sistemul locomotor şi locomoţia
    - Sistemul reproducător şi reproducerea; sexualitate şi maturitate.
    3. Ereditatea şi variabilitatea lumii vii
    - Noţiuni generale de ereditate şi variabilitate
    - Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare
    III. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ ŞI GENETICĂ - teme din manualele claselor a Xl-a şi a XlI-a
    1. Ţesuturile
    - definiţie;
    - tipuri de ţesuturi:
    - epitelial: clasificare, exemple, structură, rol;
    - conjunctiv (moale, semidur, dur): exemple, structură, rol;
    - muscular (striat, de tip cardiac, neted): structură, rol;
    - nervos: neuronul - tipuri de neuroni;
    - componentele neuronului: alcătuire, rol;
    - componentele sinapsei şi transmiterea sinaptică;
    - celulele gliale: funcţii.
    2. Funcţiile fundamentale ale organismului uman
    2.1 Funcţiile de relaţie
    2.1.1 Sensibilitatea
    ● Sistemul nervos:
    - Măduva spinării: configuraţie externă şi internă (structură);
    - funcţii: reflexă, de conducere;
    - nervii spinali.
    - Trunchiul cerebral: configuraţie externă şi structură;
    - funcţii: reflexă, de conducere.
    - Nervii cranieni: denumire, tipuri, origine, distribuţie (organele inervate).
    - Cerebelul: configuraţie externă, structură şi funcţii.
    - Diencefalul: componente, structură, funcţii.
    - Emisferele cerebrale - scoarţa cerebrală: neocortexul (senzitiv, motor, de asociaţie).
    ● Analizatorii: segmentele unui analizator şi rolul lor;
    - analizatorii - vizual, auditiv - structură şi fiziologie.
    ● Sistemul endocrin: hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin - localizare, structură, hormonii secretaţi şi acţiunile lor, boli provocate de hipo- şi hipersecreţia glandulară (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, nanism tiroidian, mixedem, boala Basedow - Graves, diabet zaharat etc.) şi caracterizarea lor.
    2.1.2 Mişcarea
    ● Sistemul osos: alcătuirea scheletului capului, trunchiului şi membrelor.
    ● Sistemul muscular: principalele grupe de muşchi scheletici; proprietăţile muşchilor; mecanismul contracţiei musculare şi manifestările mecanice ale contracţiei.
    2.2 Funcţiile de nutriţie:
    ● Digestia şi absorbţia: - topografia, morfologia, structura organelor sistemului
    digestiv;
    - fiziologia sistemului digestiv (sucurile digestive şi
    acţiunea lor;
    - contracţiile musculaturii tubului digestiv şi importanţa lor
    în digestie şi absorbţie; absorbţia intestinală).
    ● Sângele: - componentele sângelui;
    - funcţiile sângelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul.
    ● Circulaţia: inima - morfologia, structura, vascularizaţia şi inervaţia inimii; proprietăţile muşchiului cardiac; ciclul cardiac.
    ● Respiraţia: topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator; vascularizaţia plămânilor;
    - fiziologia sistemului respirator, volumele şi capacităţile pulmonare.
    ● Excreţia: topografia, morfologia, structura organelor sistemului excretor;
    - fiziologia sistemului excretor.
    2.3 Funcţia de reproducere: topografia, morfologia, structura organelor sistemului reproducător;
    - fiziologia sistemului reproducător.
    - boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, herpes genital, SIDA.
    3. Genetica moleculară
    ● Acizii nucleici - structură (fără formule chimice), funcţii.
    ● Sinteza proteinelor
    ● Mutaţiile şi factorii cu potenţial mutagen
    ● Boli genetice umane
    IV. PRECIZĂRI:
    Biologia este susţinută ca probă scrisă.
    Timpul alocat probei este de 3 ore.
    Punctajul maxim este de 100 puncte din care 10 puncte se acordă din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10. Nota minimă pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.
    Abordarea fiecărei teme din programa de examen se realizează conform curriculum-ului naţional, fără a reflecta viziunea unui manual anume.
    Conţinuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competenţelor prezentate la punctul II.
    Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaborată pe baza O.M.E.C. nr. 3670/17.04.2001 (cu privire la aplicarea Planurilor - cadru de învăţământ pentru liceu, în anul şcolar 2001-2002), a Programei şcolare de biologie pentru clasa a IX-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3371 din 02.03.1999, a Programei şcolare de biologie pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 5086 din 15.12.1999, a Programelor şcolare de biologie pentru clasele a Xl-a şi a XlI-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3915 din 31.05.2001.
    PROGRAMA : CHIMIE
    STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
    Chimia are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul şcolar 2003-2004,statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă ca probă e sau f, în funcţie de filiera din profilul liceului absolvit.
    Elevii care susţin bacalaureatul la chimie pot opta pentru chimia generală şi anorganică sau pentru chimia organică, ca probă scrisă pe durata de 3 ore.
    Conţinutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMELOR DE CHIMIE aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale:programele şcolare de Chimie pentru clasa IX-a cu nr. 3371 din 02.03.1999, programele şcolare de Chimie pentru clasa X-a cu nr. 5086 din l5.12.1999 şi modificate prin Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării cu nr. 3915 din 31.05.2001.
    Programele şcolare de Chimie pentru clasele a Xl-a, XlI-a au fost aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale cu nr. 4805 din 18.10.2000 şi modificate prin Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării cu nr. 3915 din 3L05.2001.
    CHIMIE ORGANICĂ I
    Filiera teoretică, specializările: Matematică- informatică, Ştiinţe ale naturii.
    Filiera tehnologică, profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, specializările: Chimie industrială, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentară.
    COMPETENŢE DE EVALUAT
    1 Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.
    1.1 Caracterizarea structurii compuşilor organici studiaţi.
    1.2 Clasificarea compuşilor organici după diferite criterii.
    1.3 Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.
    1.4 Anticiparea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.
    1.5 Folosirea corectă a nomenclaturii compuşilor organici.
    2 Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.
    2.1 Reprezentarea unor date rezultate din experienţe sub formă de tabele şi interpretarea rezultatelor.
    2.2 Formularea unor concluzii în urma investigării comportării substanţelor organice.
    2.3 Stabilirea unor corelaţii între proprietăţile unor substanţe organice şi utilizările acestora.
    3. UtiLizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problemă, probleme şi interpretarea rezultatelor.
    3.1 Interpretarea proprietăţilor, relaţiilor, modelelor în scopul rezolvării situaţiilor problemă.
    3.2 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.
    4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacţii chimice.
    4.1 Explicarea schimburilor energetice care însoţesc o reacţie chimică.
    5. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul ştiinţelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.
    5.1 Corelarea proprietăţilor compuşilor organici studiaţi cu rolul fiziologic al acestora.
    CONŢINUTURI
    1. Structura şi compoziţia substanţelor organice. Elemente organogene. Legături chimice în compuşii organici; catene de atomi de carbon. Formule brute, moleculare, structurale ale claselor de compuşi organici studiaţi. Nomenclatura compuşilor organici studiaţi. Izomeria de catenă, de poziţie, geometrică; de funcţiune, pentru compuşii organici studiaţi.
    2. Alcani. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii de ardere, cracare; izomerizare, dehidrogenare, halogenare. Combustibili. Putere calorică. Utilizări.
    3. Alchene. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii de adiţie (hidrogen, halogen, hidracizi, apă), polimerizare, oxidare blândă şi energică, ardere. Utilizări.
    4. Alchine. Metode de obţinere a acetilenei. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii de adiţie (hidrogen, halogeni, apă, acizi, dimerizare), reacţii de substituţie, reacţii de ardere. Utilizări. Polimerizarea monomerilor vinilici.
    5. Arene: Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii de substituţie la nucleu (nitrare,halogenare,alchilare);orientarea substituenţilor în nucleul benzenic; reacţii de adiţie la nucleu (hidrogen şi halogeni); reacţii la catena laterală: halogenare şi oxidare. Utilizări.
    6. Derivaţi halogenaţi. Proprietăţi chimice: reacţii de hidroliză, cu cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare.
    7. Alcooli. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii cu metale alcaline, reacţii de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blândă şi energică, reacţia de ardere, fermentaţia acetică. Utilizări.
    8. Fenoli. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: evidenţierea caracterului acid.
    9. Amine. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: evidenţierea caracterului bazic, reacţii de alchilare,acilare. Utilizări.
    10. Compuşi carboxilici. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii comune cu acizii anorganici, reacţia de esterificare - proces la echilibru. Utilizări.
    11. Grăsimi. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţia de saponificare. Săpunuri şi detergenţi. Utilizări.
    12. Aminoacizi. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: caracter amfoter, reacţii de condensare şi policondensare - formarea de peptide; importanţa fiziologică.
    13. Monozaharide - glucoza şi fructoza. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: oxidarea monozaharidelor, fermentaţia alcoolică.
    Dizaharide - zaharoza. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţia de hidroliză, carbonizarea zahărului. Importanţa fiziologică.
    14. Compuşi macromoleculari naturali. Proteine. Amidon. Celuloză. Stare naturală, proprietăţi fizico-chimice.Identificarea proteinelor şi amidonului. Importanţa.
    Rezolvarea de exerciţii şi probleme cu calcul stoechiometric.
    CHIMIE ORGANICĂ II
    Filiera teoretică, specializările: Filologie, Ştiinţe sociale.
    Filiera tehnologică, specializările: Electronică şi automatizări, Electrotehnic, Telecomunicaţii, Mecanică, Lucrări publice-construcţii, Textile, Pielărie.
    Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, specializările: Protecţia mediului, Silvic şi prelucrarea lemnului; profilul Servicii, specializările: Turism şi alimentaţie publică, Poştă, Economic, Administrativ.
    Filiera vocaţională profilul militar, M.Ap.N., specializarea Matematică- informatică, Muzici militare.
    Profilul Militar MI, specializările: Matematică-informatică, Ştiinţe sociale,
    Profilul Sportiv.
    Profilul Arte vizuale, specializările: Arte plastice şi decorative, Arhitectură, Arte ambientale şi design, Muzică,Teatru.
    Profilul Teologic, speciaLizările: Penticostal, Reformat, Unitarian, Ortodox, Catolic,
    Adventist, Baptist, Evanghelica luterană S.P.-C.A., Musulman, Patrimoniu cultural.
    COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.
    1.1 Caracterizarea structurii compuşilor organici studiaţi.
    1.2 Clasificarea compuşilor organici după diferite criterii.
    1.3 Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.
    1.4 Folosirea corectă a nomenclaturii compuşilor organici.
    2. Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.
    2.1 Reprezentarea unor date rezultate din experienţe sub formă de tabele şi interpretarea rezultatelor.
    3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problemă , probleme şi interpretarea rezultatelor.
    3.1 Interpretarea proprietăţilor, relaţiilor, modelelor în scopul rezolvării situaţiilor problemă.
    3.2 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.
    4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacţii chimice.
    4.1 Explicarea schimburilor energetice care însoţesc o reacţie chimică.
    5. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul ştiinţelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.
    CONŢINUTURI
    1. Structura şi compoziţia substanţelor organice. Elemente organogene. Formule brute,moleculare,structurale ale compuşilor organici studiaţi; catene de atomi de carbon. Nomenclatura compuşilor organici studiaţi. Izomeria de catenă şi de poziţie, pentru compuşii organici studiaţi.
    2. Alcani. Metan. Proprietăţî fizice. Proprietăti chimice:piroliza metanului, reacţii de halogenare, ardere.Utilizări.
    3. Alchene. Etena. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii de hidrogenare,hidratare, halogenare, polimerizare. Utilizări.
    4. Alchine. Acetilena. Metode de obţinere a acetilenei. Proprietăţi fizice. Proprietăti chimice: reacţii de adiţie (hidrogen, halogeni, apă, acizi), reacţia de ardere. Utilizări.
    Polimerizarea monomerilor vinilici. Materiale plastice - polietena şi policlorura de vinii. Importanţa produşilor de polimerizare.
    5. Arene. Benzen. Proprietăţi chimice: reacţii de clorurare. Utilizări.
    6. Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietăţi fizice. Proprietăti chimice- etanol: reacţii de oxidare, reacţia de ardere, fermentaţia acetică. Utilizări.
    7. Compuşi carboxilici. Acidul acetic, acizi graşi. Proprietăţi fizice. Proprietăti chimice: reacţii comune cu acizii anorganici; reacţia de esterificare. Utilizări.
    8. Grăsimi. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice - reacţia de saponificare. Săpunuri şi detergenţi. Utilizări.
    9. Aminoacizi-glicina, alanina.Proteine. Recunoaşterea şi denaturarea proteinelor; importanţa fiziologică.
    10. Zaharide. Glucoza, fermentaţia alcoolică. Zaharoza - comportarea zahărului la încălzire. Amidonul. Celuloza. Utilizări.
    Rezolvarea de exerciţii şi probleme cu calcul stoechiometric
    CHIMIE ANORGANICĂ I
    Filiera teoretică, specializările: Matematică- informatică, Ştiinţe ale naturii.
    Filiera tehnologică
    Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, specializările: Chimie industrială, Protecţia mediului, Silvic şi prelucrarea lemnului, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentară.
    Profilul Tehnic, specializările: Electronică şi automatizări, Electrotehnic, Telecomunicaţii, Mecanică, Textile, Pielărie.
    Profilul Servicii, specializările: Turism şi alimentaţie publică, Poştă, Economic, Administrativ.
    COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.
    1.1 Efectuarea unor clasificări ale elementelor, compuşilor şi sistemelor chimice după diferite criterii
    1.2 Anticiparea comportamentului unor substanţe şi al unor sisteme chimice.
    1.3 Stabilirea de corelaţii între proprietăţile substanţelor anorganice şi utilizările lor.
    1.4 Folosirea corectă a nomenclaturii compuşilor anorganici.
    2. Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.
    2.1 Corelarea datelor rezultate din experimentele efectuate, prezentarea rezultatelor sub formă de tabele, grafice şi interpretarea rezultatelor.
    3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problemă, probleme şi interpretarea rezultatelor.
    3.1 Interpretarea fenomenelor, proprietăţilor, mărimilor, relaţiilor, modelelor în scopul rezolvării unor situaţii-problemă.
    3.2 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.
    4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacţii chimice.
    5. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul ştiinţelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.
    CONŢINUTURI
    l. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura învelişului electronic pentru elemente de tip: s, p, d. Straturi, substraturi, orbitali.
    2. Sistemul periodic. Proprietăţi periodice: valenţa, numărul de oxidare, caracterul metalic şi nemetalic. Corelaţii între structura învelişului electronic-poziţia în sistemul periodic şi caracterul metalic şi nemetalic.
    3. Interacţii între atomi, ioni, molecule.
    Legături chimice: legături ionice, covalente (polare, nepolare, simple, multiple), covalent- coordinative. Interacţii intermoleculare. Reţele cristaline: ionice, atomice, moleculare.
    4. Relaţii între structură-proprietăţi-utilizări la: diamant, grafit(alotropie), sodiu(reacţii cu: O(2), halogeni, H(2)O), clorura de sodiu (reacţii cu AgNO(3)), hidroxid de sodiu (reacţii cu: acizi, oxizi acizi-CO(2), metale-Zn, Al, nemetale-Cl(2), săruri: NH(4)C1, CuSO(4), AlCl(3)), clor(reacţii cu: H(2), H(2)O, Na, Mg, Fe),acid clorhidric (reacţii cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, săruri-Na(2)CO(3), Ca(3)(PO(4))(2), AgNO3) apa (reacţii cu metale-Na, Mg, Ca, Fe, reacţii cu nemetale-Cl(2), cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici), acid sulfuric(reacţii cu metale-Zn, Cu, nemetale-S, C, oxizi metalici-CuO, ZnO, baze-NaOH, Ca(OH)(2), săruri- BaCl(2), Na(2)CO(3), Ca(3)(PO(4))(2), CaCO(3)). Alotropic.
    5. Soluţii apoase. Sol abilitate. Factori care influenţează solubilitatea. Concentraţia procentuală şi molară. Cristalohidraţi.
    6. Starea gazoasă. Parametri de stare; relaţii de dependenţă între parametrii de stare; ecuaţia de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro. Numărul lui Avogadro. Mol. Volum molar. Densitate relativă, densitate absolută.
    7. Legile chimiei (legea proporţiilor definite de masă, legea volumelor constante şi legea proporţiilor multiple).
    8. Clasificarea reacţiilor chimice: reacţii exoterme-endoterme; reacţii lente, reacţii rapide; reacţii reversibile şi ireversibile; exemple.
    9. Reacţii chimice cu transfer de electroni.Procese de oxidare-reducere.
    Stabilirea coeficienţilor în reacţii redox. Caracter oxidant şi reducător.Seria activităţii metalelor. Caracterul reducător al metalelor (Na, Mg, Al, Cu, Fe); caracterul oxidant şi reducător al nemetalelor (halogeni, H,C) în reacţiile lor cu substanţe simple şi substanţe compuse.Caracterul oxidant şi reducător al unor compuşi ai metalelor şi nemetalelor (acid sulfuric, acid azotic, permanganat de potasiu, dicromat de potasiu). Pile electrice- pila Daniel, pile uscate, acumulatorul cu plumb.
    lO. Reacţii chimice cu transfer de protoni. Acizi, baze. Ionizarea apei, KH2O; pH-ul soluţiilor apoase. Ionizarea în soluţii apoase a acizilor şi bazelor. Reacţia de neutralizare.
    Rezolvarea de exerciţii şi probleme cu calcul stoechiometric şi cu utilizarea noţiunilor de: mol, volum molar, numărul lui Avogadro, ecuaţia de stare a gazelor perfecte; exerciţii de egalare a ecuaţiilor redox, exerciţii de calcul al concentraţiei procentuale şi molare; calcularea pH-ul soluţiilor de acizi tari şi baze tari.
    CHIMIE ANORGANICĂ II
    Filiera teoretică, specializările: Filologie, Ştiinţe sociale.
    Filiera tehnologică
    Profilul Tehnic, specializarea Lucrări publice -construcţii.
    Filiera vocationalâ
    Profilul Militar, M.Ap.N., specializarea Matematică-informatică, Muzici militare.
    Profilul Militar MI specializările: Matematică- informatică, Ştiinţe sociale.
    Profilul Pedagogic, specializările: Bibliotecar- documentarist, Instructor-animator, Instructor pentru activităţile extraşcolare, Pedagog şcolar.
    Profilul Sportiv.
    Profilul Arte vizuale, specializările: Arte plastice şi decorative, Arhitectură, Arte ambientale şi design. Muzică. Teatru. Coregrafie.
    Profilul Teologic, specializările: Ortodox, Catolic, Adventist, Baptist, Penticostal, Unitarian, Reformat, Evanghelica luterană S.P.-C.A., Musulman, Patrimoniu cultural.
    COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.
    2. Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.
    3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problemă, probleme şi interpretarea rezultatelor.
    4. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul ştiinţelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.
    CONŢINUTURI
    1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura învelişului electronic.
    2. Sistemul periodic. Corelaţii între structura învelişului electronic-poziţia în sistemul periodic şi caracterul metalic şi nemetalic.
    3. Interacţii între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (simple, multiple, polare, nepolare). Interacţii intermoleculare. Reţele cristaline: ionice, atomice şi moleculare.
    4. Relaţii între structură-proprietăţi-utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu(reacţii cu: O(2), Cl(2), H(2)O), clorura de sodiu(reacţia cu AgNO(3)),
    hidroxid de sodiu(reacţii cu: acizi, Zn, Al, săruri: A1C1(3), CuSO(4)), clor(reacţii cu: H(2), H(2)O, Na, Mg, Fe), acid clorhidric (reacţii cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, săruri-Na(2)CO(3), AgNO(3)) apa (reacţii cu metale- Na, Mg, Fe, reacţii cu nemetale- Cl(2), cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici).
    5. Soluţii apoase. Solubilitate. Concentraţia procentuală şi molară.
    Rezolvarea de exerciţii şi probleme cu calcul stoechiometric şi cu utilizarea noţiunilor de: mol, volum molar, numărul lui Avogadro; exerciţii de calcul al concentraţiei procentuale şi molare.
    PROGRAMA: DISCIPLINE SOCIO-UMANE
    În cadrul examenului de Bacalaureat, elevii pot susţine proba E (din aria curriculară corespunzătoare specializării) sau proba F (din celelalte arii curriculare), la una dintre disciplinele socio-umane studiate pe parcursul anilor de liceu, incluse în trunchiul comun.
    Fiecare dintre disciplinele socio-umane studiate pe parcursul anilor de liceu dispune de o programă proprie pentru examenul de Bacalaureat 2004.
    Proba de examen la oricare dintre disciplinele socio-umane alese (în funcţie de filieră, profil, specializare) este o probă scrisă cu durata de 3 ore. Toate subiectele vor fi elaborate conform programei pentru examenul de bacalaureat şi nu vizează conţinutul unui manual anume.
    PROGRAMA: DISCIPLINA LOGICĂ ŞI ARGUMENTARE
    BACALAUREAT 2004
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Logică şi argumentare are statut de disciplină opţională.
    La proba susţinută din aria curricularâ corespunzătoare specializării, disciplina Logică şi argumentare poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi de către elevii de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.
    La proba susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Logică şi argumentare poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră şi specializare, cu excepţia celor de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi a celor de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.
    II. OBIECTIVE DE EVALUAT
    - Să construiască argumentări, definiţii şi clasificări pe baza utilizării regulilor specifice.
    - Să determine corectitudinea logică a definiţiilor şi clasificărilor.
    - Să opereze corect cu termeni specifici şi formule logice.
    - Să construiască exemple în limbaj natural şi în limbaj formal pe baza unor scheme de inferenţă date.
    - Să identifice/să pună în evidenţă, într-un text dat, tipurile de propoziţii şi raporturile între propoziţii, raţionamentele, tipul de argumentare şi structura argumentativă, *erorile de argumentare în comunicarea prin limbajul natural.
    - Să analizeze argumente (validitatea, *erorile de argumentare).
    - *Să construiască exemple concrete pentru tipuri de argumentare (inductive, deductive); pentru structura unui argument.
    III. CONŢINUTURI
    ● Argumentarea
    1. Ce este argumentarea?
    2. Structura argumentării
    ● Analiza logică a argumentelor
    1. Termenii: - definire;
    - caracterizare generală;
    - raporturi între termeni.
    2. Propoziţii: - tipuri de propoziţii (categorice, compuse);
    - raporturi între propoziţii categorice.
    3. Raţionamente: - definire;
    - caracterizare generală.
    4. Inferenţe imediate cu propoziţii categorice (conversiunea şi obversiunea).
    5. Definirea şi clasificarea: - caracterizare generală;
    - corectitudinea în definire şi clasificare;
    - *tipuri de definiţii;
    - *forme de clasificare.
    ● Tipuri de argumentare
    1. Inductivă (inducţia completă, inducţia ştiinţifică, metode de cercetare inductivă)
    2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri şi moduri silogistice, legile generale ale
    silogismului, metode de verificare a validităţii)
    - Demonstraţia
    ● Evaluarea argumentelor
    1. Validitatea argumentelor
    2. *Erori de argumentare
    ● Argumentare şi contraargumentare
    1. Argumente şi contraargumente în conversaţie, dezbatere, discurs public, eseu
    NOTĂ:
    ● Obiectivele de evaluat şi conţinuturile fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat disciplina Logică şi argumentare l oră pe săptămână, cât şi a elevilor care au studiat 2 ore pe săptămână.
    ● Obiectivele de evaluat şi conţinuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi a elevilor de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale, care au studiat disciplina Logică şi argumentare 2 ore pe săptămână.
    PROGRAMA: DISCIPLINA PSIHOLOGIE
    BACALAUREAT 2004
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Psihologie are statut de disciplină opţională.
    La proba susţinută din aria curriculară corespunzătoare specializării, disciplina Psihologie poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale.
    La proba susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Psihologie poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră şi specializare, cu excepţia elevilor de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    - Caracterizarea proceselor psihice, a componentelor structurii de personalitate, a tipurilor de relaţii interpersonale, a etapelor dezvoltării personalităţii, a comportamentelor pro şi antisociale, *diferenţelor individuale în dezvoltarea personalităţii.
    - Analizarea corelaţiilor între: - procesele psihice; - procesele psihice şi componentele structurii de personalitate; - structura personalităţii şi conduita psihosocială; - procesele psihice şi diferitele etape ale dezvoltării personalităţii.
    - Analizarea, pe baza unui text dat, a unor tipuri de relaţii interpersonale, a unor *comportamente sociale (textele pot fi: articole din mass-media; fragmente literare; fragmente din fişe de observaţie etc.)
    - *Caracterizarea conduitei psihosociale şi proiectarea unui comportament adecvat/inadecvat în raport cu o anumită situaţie.
    III. CONŢINUTURI
    ● Structura şi dezvoltarea personalităţii
    1. Etape ale dezvoltării personalităţii (copilăria, adolescenţa, maturitatea, bătrâneţea)
    2. Procesele psihice şi rolul lor în evoluţia personalităţii:
    - procese cognitive superioare (Gândirea; Limbajul; Memoria; Imaginaţia);
    - procese reglatorii (Motivaţia; Afectivitatea; Voinţa; Atenţia);
    - sistemul de personalitate (Personalitatea; Temperamentul; Aptitudinile; Caracterul).
    3. *Diferenţe individuale în construirea şi manifestarea personalităţii
    ● Conduita psihosocială
    1. Relaţiile interpersonale şi rolul lor în formarea şi dezvoltarea personalităţii
    2. Comportamente pro şi antisociale
    3. * Atitudinile sociale şi evoluţia lor
    NOTĂ:
    ● Competenţele de evaluat şi conţinuturile fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat disciplina Psihologie l oră pe săptămână, cât şi a elevilor care au studiat 2 ore pe săptămână.
    ● Competenţele de evaluat şi conţinuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializările Ştiinţe sociale şi Filologie, care au studiat disciplina Psihologie 2 ore pe săptămână.
    PROGRAMA: DISCIPLINA ECONOMIE
    BACALAUREAT 2004
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Economie are statut de disciplină opţională.
    La proba susţinută din aria curriculară corespunzătoare specializării, disciplina Economie poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi de către elevii de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.
    La proba susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Economie poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră şi specializare, cu excepţia elevilor de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi a celor de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    - Caracterizarea unor comportamente, fenomene şi procese economice.
    - Analizarea unor comportamente economice ale consumatorului şi ale producătorului din perspectiva raportului efort-efect (cheltuieli-rezultate).
    - Utilizarea unor instrumente specifice ştiinţei economice pentru determinarea mărimii şi dinamicii fenomenelor şi proceselor economice.
    - Analizarea unor situaţii şi probleme economice formulate în limbaj natural, numeric sau grafic.
    Rezolvarea de probleme cu conţinut economic.
    - * Analizarea corelaţiilor dintre diferite comportamente, fenomene şi procese economice.
    - *Evaluarea, în termeni cantitativi şi calitativi, a unei decizii economice.
    - *Proiectarea unui comportament economic raţional în raport cu condiţiile unei situaţii date.
    III. CONŢINUTURI
    ● Consumatorul
    1. Nevoi, trebuinţe (caracterizare; clasificare)
    2. Cererea (caracterizare; legea cererii; elasticitatea)
    3. Resurse (caracterizare; clasificare)
    4. Comportamentul consumatorului
    ● Producătorul/întreprinzătorul
    1. Factorii de producţie: Munca; Natura; Capitalul; Neofactori de producţie
    2. Costuri, Productivitate, Profit, Indicatorii activităţii economice, *Eficienţă economică
    3. Oferta (caracterizare; legea ofertei; elasticitatea)
    4. Comportamentul producătorului/întreprinzătorului
    ● Piaţa - întâlnire a agenţilor economici
    1. Relaţia cerere-ofertă-preţ
    2. Mecanismul concurenţial
    3. Forme ale pieţei (Piaţa bunurilor de consum şi serviciilor; Piaţa monetară; Piaţa financiară; Piaţa muncii; Piaţa mondială; *Piaţa valutară)
    4. Dezechilibre economice (inflaţie, şomaj)
    5. *Fluctuaţii economice
    NOTĂ:
    ● Competenţele de evaluat şi conţinuturile fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat disciplina Economie l oră pe săptămână, cât şi a elevilor care au studiat 2 ore pe săptămână.
    ● Competentele de evaluat şi conţinuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializările Ştiinţe sociale şi Filologie, a elevilor de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale, care au studiat economia 2 ore pe săptămână, şi în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de Ia filiera tehnologică, profil Servicii, specializarea Economic, care au studiat disciplina Economie câte l oră pe săptămână, dar în doi ani de studiu.
    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FILOSOFIE
    BACALAUREAT 2004
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Filosofic are statut de disciplină opţională.
    La proba susţinută din aria curriculară corespunzătoare specializării, disciplina Filosofie poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi de către elevii de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.
    La proba susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Filosofic poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră şi specializare, cu excepţia elevilor de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi a celor de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    - Identificarea, într-un text dat, a problemei filosofice abordate şi a conceptelor utilizate în formularea ei.
    - Compararea unor puncte de vedere/poziţii filosofice referitoare la o anumită problemă filosofică.
    - Analizarea structurii argumentative a unui punct de vedere filosofic.
    - Analizarea comparativă a premiselor, respectiv, a consecinţelor presupuse de o anumită poziţie/punct de vedere filosofic.
    - Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problemă filosofică.
    - *Elaborarea unui eseu filosofic pornind de la elemente date (întrebări filosofice, texte, concepte).
    - **Construirea unei argumentaţii filosofice în sprijinul unei soluţii practice posibile la o situaţie-problemă.
    III. CONŢINUTURI
    ● Omul
    1. Problematica naturii umane
    2. Sensul vieţii
    3. *Omul - fiinţă culturală
    ● Morala
    1. Bine şi rău; teorii morale
    2. Probleme de etică aplicată
    ● Politica
    1. Libertate şi responsabilitate
    2. Egalitate şi dreptate
    3. Putere şi legitimitate
    4. Teorii politice moderne şi contemporane
    5. Drepturile omului
    ● Cunoaşterea
    1. Adevăr şi eroare
    2. Forme de cunoaştere şi tipuri de adevăr
    3. ** Sursele cunoaşterii
    4. *Limbaj şi cunoaştere
    ● **Existenţa
    1. Existenţă şi devenire
    2. Spaţiu şi timp
    ● Filosofia
    1. *Genuri şi stiluri în filosofic
    2. Filosofic şi viaţă
    NOTĂ:
    ● Competentele de evaluat şi conţinuturile fără ** sau * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât al elevilor care au studiat disciplina Filosofic l oră pe săptămână, cât şi a elevilor care au studiat 2 sau 3 ore pe săptămână.
    ● Competentele de evaluat şi conţinuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de Ia filiera teoretică, specializările Filologie şi Ştiinţe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 2, respectiv 3 ore pe săptămână, a elevilor de la filiera vocaţională, profil teologic, liceu teologic unitarian şi reformat, care au studiat disciplina Filosofic 2 ore pe săptămână, şi a elevilor de Ia filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 3 ore pe săptămână.
    ● Competenţele de evaluat şi conţinuturile marcate cu ** sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de Ia filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 3 ore pe săptămână şi a elevilor de Ia filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 3 ore pe săptămână.
    ● Pentru itemii de evaluare se vor alege texte aparţinând autorilor menţionaţi în programa şcolară pentru disciplina Filosofic.
    PROGRAMA:DISCIPLINA SOCIOLOGIE
    BACALAUREAT 2004
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Sociologie are statut de disciplină opţională.
    Disciplina Sociologie poate fi aleasă numai la proba susţinută din aria curriculară corespunzătoare specializării, şi numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi de către elevii de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    - Identificarea, într-un text dat, a unor factori, fenomene şi procese sociale.
    - Caracterizarea unor factori, fenomene şi procese sociale.
    - Utilizarea unor instrumente specifice sociologiei pentru analiza vieţii sociale.
    - Analizarea corelaţiilor dintre: - factorii şi condiţiile vieţii sociale; - structura, stratificarea şi dinamica vieţii sociale; - status şi rol social; - individ şi grup.
    - Interpretarea unui comportament social.
    - Proiectarea unui comportament prosocial impus de relaţia status-rol.
    NOTĂ:
    Pentru unităţile de conţinut Societatea şi viaţa socială şi Individul - subiect şi obiect al acţiunii sociale, menţionate mai jos, elevul va face dovada unor competente specifice privind utilizarea metodologiei cercetării sociologice. Se vor avea în vedere următoarele metode şi tehnici: observaţia, monografia, ancheta pe bază de chestionar, interviul, sondajul de opinie.
    III. CONŢINUTURI
    ● Societatea şi viaţa socială
    1. Viaţa socială: - Factorii şi condiţiile vieţii sociale
    - Structura şi stratificarea socială
    - Dinamica vieţii sociale
    2. Relaţiile sociale
    3. Instituţii şi organizaţii sociale
    ● Individul - subiect şi obiect al acţiunii sociale
    1. Status şi rol
    2. Grupurile sociale (familia, grupul de prieteni, grupuri minoritare ş.a.)
    3. Integrare şi adaptare socio-profesională
    4. Fenomene anomice
    ● Metodologia cercetării sociologice
    1. Etapele investigaţiei sociologice
    2. Metode, tehnici, procedee, instrumente de investigare
    PROGRAMA: EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ
    BACALAUREAT 2004
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Educaţie antreprenorială are statut de disciplină opţională.
    Disciplina Educaţie antreprenorială poate fi aleasă numai la proba susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, şi numai de către elevii de la filiera tehnologică (toate specializările).
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    - Precizarea elementelor caracteristice antreprenorului, activităţii antreprenoriale, comportamentului antreprenorial şi reuşitei în afaceri.
    - Caracterizarea unor tipuri de comportament în afaceri.
    - Analizarea corelaţiilor dintre: - aptitudinile întreprinzătorului şi reuşita în afaceri; - aptitudinile întreprinzătorului, oportunităţile pieţei şi realizarea unei afaceri; - tipuri de comportament antreprenorial şi reuşita în afaceri; - cadrul legislativ şi reuşita în afaceri.
    - Elaborarea/adaptarea şi evaluarea unui plan de afaceri.
    - Evaluarea rezultatelor unei afaceri.
    III. CONŢINUTURI
    ● Antreprenorul
    1. Caracteristici şi aptitudini ale întreprinzătorului
    2. Rolul antreprenorului
    3. Relaţii antreprenoriale
    ● Acţiunea antreprenorială (afacerea)
    1. Stabilirea obiectului de activitate
    2. Modalităţi şi criterii de identificare şi selecţionare a oportunităţilor pieţei
    3. Planul de afaceri: structură şi fundamentare
    4. Realizarea, dezvoltarea şi diversificarea afacerii
    ● Comportamentul în afaceri
    1. Tipuri de comportament în afaceri
    2. Răspunderea în afaceri
    ● Reuşita în afaceri
    1. General şi particular în realizarea unei afaceri reuşite
    PROGRAMA: GEOGRAFIE
    I. Statutul disciplinei:
    Geografia generală sau Geografia României au, în examenul naţional de bacalaureat, pentru anul şcolar 2003/2004, statutul de disciplină opţională, la alegere cu alte discipline.
    Proba de examen este scrisă şi se desfăşoară pe o durată de 3 ore.
    ● Proba "d" vizează Geografia României.
    ● Proba "e" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu conţinuturi selectate din clasele a IX-a, aX-aşi aXI-a).
    ● Proba "f" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală.
    II. Competenţe de evaluat:
    GEOGRAFIE GENERALĂ - PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE
    1. Perceperea coerentă a elementelor, proceselor şi fenomenelor care definesc mediul geografic;
    1.1 Analiza şi explicarea diversităţii elementelor, proceselor şi fenomenelor ce formează mediul geografic;
    1.2 Analiza mediului înconjurător ca sistem;
    1.3 Explicarea principalelor probleme de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător şi a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane.
    2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;
    2.1 Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător şi a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe hărţi;
    2.2 Stabilirea unor relaţii de interdependenţă între elemente reprezentate grafic sau cartografic;
    2.3 Transformarea informaţiei oferite de suporturi grafice sau cartografice într-un text.
    3. Cunoaşterea şi utilizarea corectă a terminologiei specifice;
    3.1 Definirea termenilor geografici de bază;
    3.2 Elaborarea unui text corect şi coerent utilizând termeni specifici;
    3.3 Elaborarea unui text după un algoritm dat.
    4. Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor din mediul geografic;
    4.l Explicarea faptelor geografice generale;
    4.2 Compararea situaţiilor geografice din regiuni date;
    4.3 Demonstrarea unor succesiuni şi relaţii cauzale.
    5. Aplicarea, în situaţii noi, a competentelor (achiziţiilor) dobândite anterior;
    5.1 Transferul informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text; rezolvare de probleme.
    5.2 Caracterizarea geografică a unui teritoriu.
    III. Conţinuturi:
    CLASA a IX-a
    Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU
    ● Scoarţa terestră ca suport al reliefului: structură şi alcătuire petrografică;
    ● Unităţile majore ale reliefului terestru
    ● Agenţi, procese şi rezultate
    ● Tipuri, forme şi unităţi de relief - tipuri de relief: litoral, glaciar, deşertic (eolian).
    Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ
    ● Alcătuirea şi structura atmosferei - alcătuirea (compoziţia) atmosferei, straturile atmosferei;
    ● Masele de aer - circulaţie (dinamică), caracteristici
    ● Climatele Globului - tipurile de climă, caracterizarea geografică a tipurilor de climă.
    Capitolul 5: APELE
    ● Apele continentale şi oceanice - fluvii, râuri, lacuri; dinamica apelor oceanice.
    CLASA a X-a
    Capitolul I: GEOGRAFIE POLITICĂ
    1.1 Statele şi grupările regionale de state
    1.2 Harta politică a lumii
    Capitolul II. GEOGRAFIA POPULAŢIEI ŞI A AŞEZĂRILOR
    ● Dinamica populaţiei
    ● Bilanţul natural al populaţiei
    ● Mobilitatea teritorială a populaţiei
    ● Răspândirea geografică a populaţiei - factori care influenţează răspândirea populaţiei, densitatea populaţiei, răspândirea populaţiei în latitudine şi altitudine.
    ● Forme de aglomerare umană: - Definirea noţiunilor: aglomerare umană, sat, oraş.
    - Categorii şi tipuri de aglomerări umane;
    ● Urbanizarea şi explozia urbană: - Definirea noţiunilor: urbanizare, explozie urbană.
    - Factorii principali ai urbanizării.
    - Ritmul de creştere a populaţiei urbane şi explozia urbană.
    CLASA a XI-a
    Capitolul I: GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
    ● Tipuri de medii geografice pe Terra;
    Caracterizarea mediilor calde, temperate, reci şi montane; caracteristicile principale ale fiecărui tip de mediu: poziţia geografică, factorii care determină fiecare tip de mediu, elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale reţelei hidrografice, vegetaţiei, faunei, solurilor, aspecte ale degradării şi conservării fiecărui tip de mediu, exemple regionale semnificative.
    Capitolul II: PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE
    ● Resursele neregenerabile - rezerve şi perspective
    Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    CLASA a XlI-a GEOGRAFIA ROMÂNIEI - PROBLEME FUNDAMENTALE
    I. Statutul disciplinei:
    Geografia generală sau Geografia României au, în examenul naţional de bacalaureat, pentru anul şcolar 2003/2004, statutul de disciplină opţională, la alegere cu alte discipline.
    Proba de examen este scrisă şi se desfăşoară pe o durată de 3 ore.
    ● Proba "d" vizează Geografia României.
    ● Proba "e" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu conţinuturi selectate din clasele a IX-a, aX-aşi aXI-a).
    ● Proba "f vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală.
    II. Competenţe de evaluat:
    1. Perceperea coerentă a elementelor, proceselor şi fenomenelor de bază ce definesc mediul geografic al României;
    1.1 Identificarea elementelor de referinţă ce definesc poziţia geografică şi geopolitică a României;
    1.2 Evidenţierea diferenţierilor teritoriale ale caracteristicilor geografice fundamentale ale ţării;
    1.3 Precizarea elementelor definitorii ale regiunilor geografice ale României;
    1.4 Analiza problemelor fundamentale ale geografiei României.
    2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;
    2.1 Identificarea elementelor de geografie a României reprezentate pe hărţi;
    2.2 Identificarea poziţiei unor elemente geografice fundamentale ale României;
    2.3 Transformarea informaţiei de pe reprezentări grafice sau cartografice într-un text şi invers.
    3. Cunoaşterea şi utilizarea corectă a terminologiei specifice referitoare la problemele fundamentale ale geografiei României;
    3.1 Definirea termenilor;
    3.2 Elaborarea unui text coerent şi corect utilizând termeni specifici;
    3.3 Elaborarea unui text după un algoritm dat.
    4. Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor fundamentale din mediul geografic al României;
    4.1 Explicarea faptelor sau a realităţilor geografice;
    4.2 Compararea unor situaţii geografice date;
    4.3 Demonstrarea, prin argumente, a unor succesiuni şi cauze.
    5. Aplicarea, în situaţii noi, a competenţelor (achiziţiilor) dobândite anterior;
    5.1 Transformarea informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative într-o reprezentare grafică, dintr-o reprezentare grafică/cartografică în text etc;
    5.2 Analiza geografică a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu;
    5.3 Identificarea de soluţii pentru probleme aplicative pe baza datelor statistice sau a reprezentărilor grafice/cartografice.
    III. Conţinuturi: CLASA a XlI-a
    1. Poziţia geografică şi geopolitică a României (Poziţia pe Glob şi în Europa); România - ţară carpatică, dunăreană, pontică şi central europeană;
    2. Relieful ca substrat al mediului natural şi al activităţilor umane:
    ● Relieful ca suport al elementelor naturale (climă, hidrografic., vegetaţie, soluri);
    ● Relieful ca suport al activităţilor umane (populaţie, aşezări omeneşti, activităţi economice).
    3. Particularităţi climatice, hidrologice şi biopedogeografice;
    4. Resursele naturale de bază şi perspectivele lor:
    ● Principalele categorii de resurse naturale, repartiţia lor geografică şi modul lor de utilizare;
    ● Perspectivele asigurării resurselor naturale de bază.
    5. Evoluţii şi structuri geodemografîce:
    ● Evoluţia numerică a populaţiei României;
    ● Repartiţia geografică şi structura populaţiei României.
    6. Habitatul uman:
    ● Tipuri de habitat;
    ● Habitatul rural şi urban.
    7. Specificul geografic al agriculturii, industriei, şi transporturilor:
    ● Specificul geografic al agriculturii - fondul funciar, ramurile producţiei agricole şi repartiţia lor geografică;
    ● Specificul geografic al industriei - ramurile industriei, materiile prime principale, specificul producţiei industriale şi repartiţia lor geografică;
    ● Specificul geografic al transporturilor - rolul transporturilor în economie, tipurile de transporturi (rutiere, feroviare, navale şi aeriene).
    8. Regiunile geografice ale României:
    ● Caracteristicile geografice specifice ale unităţilor regionale ale României.
    9. Dezvoltarea regională şi durabilă:
    ● Regiunile de dezvoltare ale României;
    ● Elementele de bază ale dezvoltării durabile.
    10. Raportul dintre problemele geografice fundamentale ale României şi ale lumii contemporane;
    11. România şi Europa.
    Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    PROGRAMA: RELIGIE
    PENTRU SEMINARII ŞI LICEE TEOLOGICE
    - PE CULTE -
    STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, RELIGIA are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, filiera vocaţională, profil teologic, pentru elevii seminariilor şi liceelor teologice; în funcţie de cultul de care aparţin, elevii susţin examen, probă scrisă, la o disciplina de specialitate teologică; RELIGIA are statut de disciplină opţională pentru proba F, în cadrul seminariilor şi liceelor teologice, pentru clasele de la alte profiluri şi specializări decât cel teologic; în funcţie de cult, filieră, profil şi specializarea liceelor absolvite, elevii susţin examen, probă scrisă, la o disciplină teologică.
    Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    Disciplinele teologice de Bacalaureat, în funcţie de cult, pentru proba E şi pentru proba F, sunt: *1)
    1. Biserica Ortodoxă Română:
    a. Dogmatică Ortodoxă
    b. Istoria Bisericii Ortodoxe Române
    c. Studiul formelor şi Desenul*2)
    2. Biserica Româno - Catolică (de limbă română):
    a. Studiul Biblic (Studiul Vechiului şi Noului Testament)
    b. Catehism
    3. Biserica Româno - Catolică (de limbă maghiară):
    a. Catehism (Dogmatică)
    b. Studiul Biblic (Studiul Vechiului şi Noului Testament)
    4. Biserica Română Unită cu Roma (Greco - Catolică):
    a. Studiul Biblic (Studiul Vechiului şi Noului Testament)
    b. Catehism (Teologie dogmatică şi morală)
    5. Biserica Reformată:
    a. Studii Biblice (Studiul Vechiului şi Noului Testament)
    b. Istoria Bisericii Reformate
    6. Biserica Unitariană:
    a. Studii Biblice
    b. Studii Confesionale (Dogmatică - Etică)
    7. Biserica Baptistă:
    a. Studiul Bibliei (Studiul Vechiului şi Noului Testament)
    b. Doctrine Biblice
    8. Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea:
    a. Studiul Bibliei
    1. Unitatea I
    2. Unitatea II
    b. Dogmatică
    9. Biserica Penticostală:
    a. Pneumatologie
    b. Doctrine Biblice
    10. Cultul Musulman:
    a. Legislaţie Islamică
    -------
    *1) elevii pot alege una din cele doua sau trei discipline propuse pentru fiecare probă.
    *2) disciplina Studiul formelor şi Desenul, la alegere, pentru elevii de la specializarea teologie-patrimoniul cultural
    COMPETENŢE GENERALE DE EVALUARE
    1. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice religiei;
    2. Interpretarea unor evenimente prezentate în Biblie sau Sfânta Scriptură, analizând consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă şi problema existenţială a omului;
    3. Descrierea şi explicarea unor unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportarea la mesajul biblic, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii;
    4. Descrierea raporturilor existente între religia creştină şi celelalte religii;
    5. Argumentarea învăţăturilor de credinţă în diferite contexte de comunicare;
    6. Integrarea în ansamblul cunoştinţelor religioase a cunoştinţelor dobândite la alte discipline de învăţământ;
    7. Utilizarea corectă şi adecvata a textului şi limbajului religios în contexte variate;
    8. *1) Explicarea legislaţiei islamice.
    -------
    *1) Competenţă valabilă numai pentru Cultul Musulman.
    BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ
    SEMINARII ŞI LICEE TEOLOGICE ORTODOXE
    DOGMATICA ORTODOXĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, DOGMATICA ORTODOXĂ are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din DOGMATICA ORTODOXĂ la proba F, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE.
    Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    II.COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Interpretarea corecta a învăţăturilor de baza, generale, formulate succint în Simbolul niceo-constantinopolitan;
    2. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice dogmaticii ortodox;
    3. Argumentarea învăţăturilor de credinţă în diferite contexte de comunicare;
    4. Utilizarea adecvata a limbajului religios, a terminologiei cu care operează Teologia dogmatica;
    5. Stimularea interesului pentru cunoaşterea adevărului divin revelat, cuprins în Sfânta Scriptură şi în Sfânta Tradiţie;
    6. Aplicarea în viaţa zilnică a acestor valori divine.
    III. CONŢINUTURI
    1. Revelaţia dumnezeiască (Revelaţia naturală şi supranaturală);
    2. Căile de transmitere a Revelaţiei supranaturale: Sfânta Scriptură (inspiraţia, lectura şi tâlcuirea), Sfânta Tradiţie (Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, aspectul statornic şi dinamic al Sfintei Tradiţii, monumente sau documente ale Sfintei Tradiţii, criteriile Sfintei Tradiţii). Raportul dintre Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie şi Sfânta Biserică (deosebiri confesionale);
    3. Cunoaşterea lui Dumnezeu (cunoaşterea naturală, supranaturală, catafatică şi apofatică; cunoaşterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieţii);
    4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinţa şi lucrările lui Dumnezeu; originea divino-umană a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale şi morale);
    5. Dogma Sfintei Treimi (descoperiră Sfintei Treimi în Sfânta Scriptură ; formularea dogmei Sfintei Treimi şi precizarea terminologiei trinitare; Persoanele Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi - perihoreză şi apropriere; învăţătura despre filioque şi combaterea acesteia);
    6. Crearea lumii nevăzute (introducere; originea îngerilor; natura şi funcţia îngerilor; numărul şi ierarhia îngerilor; starea morală a îngerilor; îngerii cei răi sau diavolii; cinstirea îngerilor);
    7. Crearea lumii văzute (referatul biblic; creaţionism şi evoluţionism);
    8. Crearea omului - antropologia creştină (originea omului; natura omului; omul ca protopărinte; sufletul omenesc - funcţiile şi spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului);
    9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale;
    10. Căderea omului în păcat (originea şi fiinţa păcatului strămoşesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoşesc; urmările păcatului strămoşesc şi deosebiri confesionale);
    11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele şi realitatea providenţei dumnezeieşti; obiecţii şi combaterea lor);
    12. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatică şi urmările ei dogmatice; chenoza);
    13. Opera de mântuire a lui iisus Hristos (raportul dintre Persoana şi opera Mântuitorului, întreita slujire a Mântuitorului; Răscumpărarea şi aspectele ei -deosebiri confesionale; adeverirea morţii şi învierii Domnului);
    14. Dumnezeu Sfinţitorul (Persoana şi lucrarea Duhului Sfânt; relaţia dintre Hristos şi Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însuşiri; harul, harismele şi darurile Sfântului Duh; raportul dintre har şi libertatea omului - interconfesional);
    15. Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condiţiile însuşirii mântuirii subiective; mântuirea subiectivă privită interconfesional);
    16. Cinstirea sfinţilor, cinstirea sfintelor moaşte, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale;
    17. Sfânta Biserică (întemeierea; fiinţa, însuşirile şi membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică);
    18. Sfintele Taine (fiinţa, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine şi ierurgiile în viaţa Bisericii şi a credincioşilor);
    19. Eshatologia creştină (învăţătura creştină despre moarte şi judecata particulară; starea sufletelor după moarte: rai şi iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morţilor şi judecata obştească - judecata universală; milenismul sau milenarismul; sfârşitul lumii - cer nou şi pământ nou; viaţa de veci).
    BIBLIOGRAFIE:
    Pr. Prof. dr. L Zăgrean - Teologie Dogmatică - manual pentru Seminariile Teologice, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti - 1991 (reeditat, Cluj - Napoca, 1997, 2000).
    ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXĂ.
    Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE la proba F, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXĂ.
    Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Explicarea noţiunilor istorice în contexte de comunicare diferite;
    2. Identificarea caracteristicilor globale şi de detaliu ale unui document şi receptarea adecvata a sensului mesajului transmis;
    3. Descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Române, ca factor de formare, îmbogăţire şi păstrare a limbii, culturii şi identităţii naţionale;
    4. Utilizarea variată a metodelor şi tehnicilor specifice ştiinţelor istorice în analiza schimbărilor sociale trecute şi prezente;
    5. Redactarea unei lucrări, folosind termeni şi noţiuni istorice cunoscute.
    III. CONŢINUTURI
    1. Începuturile vieţii creştine pe teritoriul ţării noastre. Mărturii lingvistice;
    2. Mărturi arheologice despre răspândirea creştinismului pe teritoriul ţării noastre;
    3. Viaţa creştină în Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor;
    4. Viaţa bisericească a românilor în sec. VII - XIV;
    5. Începuturile Mitropoliei Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului;
    6. Mitropolia Moldovei în sec. XIV - XV;
    7. Viaţa bisericească în Transilvania în sec. XIV - XV;
    8. Viaţa monahală la români în sec. XIV - XV: Sfântul Nicodim de la Tismana. Mănăstiri mai importante;
    9. Viaţa bisericească în cele trei ţări româneşti în sec. al XVI-lea;
    10. Tiparul în Ţara Românească şi Moldova în sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi;
    11. Mitropolia Ungrovlahiei în prima jumătate a sec. al XVII-lea: Mitropoliţii Teofil şi Ştefan;
    12. Mitropolia Ungrovlahiei în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. Mitropoliţii Varlaam şi Teodosie. Biblia de la Bucureşti;
    13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei;
    14. Mitropolitul Petru Movilă şi Sinodul din Iaşi;
    15. Mitropoliţii Ilie iorest şi Simion Ştefan ai Transilvaniei;
    16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei;
    17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei;
    18. Mitropolitul Antim Ivireanul;
    19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania în anii 1698 - 1701;
    20. Lupta clerului şi a credincioşilor pentru apărarea Ortodoxiei în Transilvania în sec. al XVIII-lea;
    21. Biserica din Ţara Românească în timpul regimului fanariot. Mitropoliţi şi Episcopi de Râmnic -îndrumători ai culturii;
    22. Biserica din Moldova în timpul regimului fanariot. Mitropoliţi mai însemnaţi;
    23. Viaţa monahală în ţările române în sec. al XVIII-lea. Stareţul Paisie şi ucenicii lui;
    24. Mitropolitul Veniamin Costachi;
    25. Mitropolitul Andrei Şaguna;
    26. Biserica din România între anii 1859 - 1918. Reformele bisericeşti ale lui Alexandru loan Cuza. Recunoaşterea autocefaliei;
    27. Biserica Ortodoxă Română în perioada 1918 - 1944. Patriarhii Miron Cristea şi Nicodim Munteanu;
    28. Biserica Ortodoxă Română după 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxă Română după 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arăpaşu.
    BIBLIOGRAFIE :
    Pr. Prof. dr. Mircea Păcurariu - Istoria Bisericii Ortodoxe Române - Manual pentru Seminariile Teologice, ed. IV, Galaţi, 1997; ed. V, Bucureşti, 2000 (se pot folosi, la nevoie, şi ediţiile anterioare).
    BISERICA ROMÂNO-CATOLICĂ
    A. LICEELE TEOLOGICE ROMÂNO-CATOLICE (limba de predare româna)
    STUDIUL BIBLIC
    (STUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENT)
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIC are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din STUDIUL BIBLIC la proba F.
    Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Recunoaşterea şi definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document unic în istoria omenirii;
    2. Înţelegerea şi explicarea semnificaţiei principalelor concepte şi principii ale istoriei mântuirii;
    3. Interpretarea unor evenimente biblice, vetero- testamentare şi neo- testamentare, şi analizarea consecinţelor acestora pentru viaţa spirituală a omului din toate timpurile;
    4. Analizarea şi explicarea evenimentelor vetero-testamentare în lumina Noului Testament, ca imagini mesianice;
    5. Utilizarea corectă şi adecvată a textului şi a terminologiei biblice în contexte variate.
    III. CONŢINUTURI
    1. Prezentarea generală a Bibliei (Ce este Sfânta Scriptură, Autorul, inspiraţia şi sensurile Sfintei Scripturi).
    2. Canonul şi împărţirea Sfintei Scripturi.
    3. Marile epoci ale istoriei biblice (prezentare generală).
    VECHIUL TESTAMENT:
    4. Cartea Genezei:
    a) prezentare generală;
    b) personalitatea patriarhilor Abraham, Isac, lacob.
    5. Cartea Exodului:
    a) prezentare generală;
    b) Legământul de pe Sinai: conţinut, semnificaţie, consecinţe.
    6. Cartea Deuteronomului: prezentare generală.
    7. Cărţile profetice:
    a) prezentare generală;
    b) profeţii mesianice.
    8. Cărţile sapienţiale: prezentare generală.
    NOUL TESTAMENT:
    9. Canonul Noului Testament.
    10. Evanghelia după Matei: prezentare generală, particularităţi.
    11. Evanghelia după Marcu: prezentare generală, particularităţi.
    12. Evanghelia după Luca: prezentare generală, particularităţi.
    13. Evanghelia după loan: prezentare generală, particularităţi.
    14. Scrisorile Sfântului Pavel:
    a) prezentare generală;
    b) teme centrale.
    15. Scrisorile catolice:
    a) prezentare generală;
    b) teme abordate.
    16. Scrisoarea către evrei:
    a) prezentare generală;
    b) teme abordate.
    Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    CATEHISM
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, CATEHISM are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din CATEHISM la proba F.
    Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Cunoaşterea şi utilizarea principalelor adevăruri teologice mărturisite de Biserică exprimate în simbolul credinţei;
    2. Cunoaşterea şi explicarea importanţei Sacramentelor, ca fundament al vieţii de credinţă;
    3. Explicarea caracteristicilor şi a modului de celebrare a fiecărui Sacrament;
    4. Însuşirea şi punerea în practică a diferitelor modalităţi de comuniune cu Dumnezeu şi cu aproapele.
    III. CONŢINUTURI
    1. Revelaţia - definire şi transmitere
    2. Sfânta Scriptură, izvorul principal al Revelaţiei
    3. Credinţa şi caracteristicile ei
    4. Dumnezeu - creator a toate
    5. Isus Cristos, Fiul unic
    6. Naşterea din Măria Fecioara
    7. Moartea ş învierea răscumpărătoare
    8. Duhul Sfânt în Biblie
    9. Biserica - Una, Sfântă, Catolică şi Apostolică
    10. Cele şapte sacramente - generalităţi
    11. Sacramentul Euharistiei
    12. Decalogul -generalităţi
    13. Importanţa rugăciunii: Tatăl nostru
    Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    B. LICEELE TEOLOGICE ROMÂNO-CATOLICE (limba de predare maghiară)
    CATEHISM (DOGMATICA)
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, CATEHISM (DOGMATICA) are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din DOGMATICA la proba F,
    Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Definirea unui concept teologic;
    2. Identificarea problemelor teologice abordate într-o temă dată;
    3. Elaborarea argumentelor teologice pentru susţinerea unui punct de vedere religios;
    4. Analizarea şi interpretarea punctelor de vedere şi concepţiilor teologice;
    5. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.
    III. CONŢINUTURI
    1. AUTOREVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ:
    1.1 Omul - căutătorul fericirii în Dumnezeu
    1.2 -Rugăciunea
    1.3 Esenţa naturii lui Dumnezeu
    1.4 Viaţa internă a lui Dumnezeu
    1.5 Dumnezeu: Sf.-treime
    2. DUMNEZEU TATĂ-CREATOR:
    2.1 Crearea Lumii
    2.2 Crearea îngerilor
    2.3 Crearea omului
    2.4 Păcatul omului şi pedeapsa
    2.5 Crearea materiei
    2.6 Poporul ales
    3. DUMNEZEU FIU-MÂNTUITOR
    3.1 Speranţa mântuirii în Vechiul Testament
    3.2 Plinirea aşteptărilor Vechiului Testament în Isus Cristos
    3.3 Isus - Omul-dumnezeu
    3.4 Sf. Fecioară - Născătoare de Dumnezeu
    3.5 Originea, întemeierea şi misiunea Bisericii
    3.6 Organizarea Bisericii
    3.7 Caracteristicile Bisericii
    4. SACRAMENTELE
    4.1 Harul divin
    4.2 Sacramentele în general
    4.3 Botezul
    4.4 Mirul
    4.5 Euharistia
    4.6 Sacramentul pocăinţei
    4.7 Maslul
    4.8 Preoţia
    4.9 Căsătoria
    BIBLIOGRAFIE:
    ● DOGMATIC A ROM ANO-CATOLICĂ, Alba-Iulia 1994 (Ib.magh.);
    ● CATECHISMUL BISERICII ROMÂNO-CATOLICE, Libreria Editrice Vaticana 1993;
    ● DIE NIEUWE KATECHISMUS, Hilversum - Antwerpen 1966;
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIC are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din STUDIUL BIBLIC la proba F.
    Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Identificarea punctului de vedere susţinut într-un text biblic;
    2. Argumentarea biblică a unui punct de vedere teologic;
    3. Elaborarea argumentelor teologice pentru susţinerea unui punct de vedere religios;
    4. Caracterizarea unui personaj biblic pe baza unei structuri de idei dată;
    5. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.
    III. CONŢINUTURI
    1. EPOCA PATRIARHALĂ
    l.l Abraham
    1.2 Isac
    1.3 Iacob
    l.4 Istoria lui losif
    2. EXODUL
    2.1 Moise şi iosua
    3. EPOCA JUDECĂTORILOR
    3.1 Ghedeon
    3.2 Samson
    4. EPOCA REGILOR
    4.1 Samuel şi Saul
    4.2 David
    4.3 Solomon
    5. EPOCA CAPTIVITĂŢII BABILONIENE ŞI ELIBERAREA
    5.1 Ieremia
    5.2 Daniel
    5.3 Tobia
    5.4 Iona
    6. SF. IOAN BOTEZĂTORUL
    7. SF. PETRU
    8. SF. PAUL
    9. SF. IOAN APOSTOL ŞI EVANGHELIST
    10. FAPTELE APOSTOLILOR
    10.1 Rusaliile
    10.2 Biserica strămoşeasca
    10.3 Viaţa primilor creştini
    lO.4 Sinodul din Ierusalim
    11. SITUAŢIA BISERICII ROMÂNO-CATOLICE ÎN IMPERIUL ROMAN
    12. SF. IOAN GURĂ DE AUR - SF. IRONIM - SF. AUGUSTIN
    13. BISERICILE ORIENTALE
    14. REFORMAŢIA LUTHERIANĂ
    15. REÎNNOIREA CATOLICĂ
    BIBLIOGRAFIE:
    ● ISTORIA MÂNTUIRII (Ib.magh.), Alba-Iulia 1994.
    ● Bernolâk Eva: BISERICA CLĂDITĂ PE PIATRĂ (Ib.magh.), Bp. 1990.
    ● Szabo F. - Puskely M.: DE LA AVRAM LA ISUS, Roma 1976. Marton Jozsef: ● ISTORIA BISERICII I-IL, Cluj 2001.
    ● August Franzen: KLEINE KIRCHENGESCHICHTE, Freiburg 1975.
    ● DIE NIEUWE KATECHISMUS, Hilversum - Antwerpen 1966;
    ● BIBLIA ILUSTRATĂ, Bp. 1983.
    BISERICA ROMANĂ UNITĂ CU ROMA
    (GRECO-CATOLICĂ)
    LICEELE GRECO-CATOLICE
    STUDIUL BIBLIC
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina STUDIUL BIBLIC, se susţine la proba E, ca disciplină de specialitate, pentru profilul teologic sau la proba F, pentru clasele cu alt profil decât teologic.
    În cadrul examenului de religie greco-catolică se susţine, la alegere, una din disciplinele Studiul Biblic (Studiul Vechiului şi Noului Testament) sau Catehism (Teologie dogmatică şi morală).
    Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Identificarea mesajului biblic într-un context dat;
    2. Caracterizarea unui personaj biblic;
    3. Descrierea şi interpretarea unor evenimente biblice în contextul Revelaţiei;
    4. Utilizarea adecvată a limbajului teologic;
    5. Interpretarea personală a textului sacru;
    6. Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic şi spiritual.
    III. CONŢINUTURI:
    1. Vechiul Testament:
    1. Creaţia
    2. Potopul
    3. Perioada Patriarhilor:
    3.1 Chemarea lui Avraam
    3.2 Jertfa lui Isaac
    3.3 Lupta lui iacov cu îngerul
    4. Moise şi ieşirea din Egipt
    5. Drumul în deşert şi legea de pe Sinai
    6. Regele David
    7. Regatul de nord şi profeţii săi:
    7.1 Profetul Ilie
    7.2 Profetul Osea
    8. Regatul de Sud şi profeţii săi:
    8.1 Chemarea profetului Isaia
    8.2 Profeţia lui Isaia despre Emanuel
    8.3 Noul Legământ (Ier 31)
    9. Rugăciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50(51); Ps 21(22)
    2. Noul Testament
    1. Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj
    2. Buna Vestire
    3. Naşterea lui Isus
    4. închinarea magilor
    5. Botezul lui Isus
    6. Fericirile
    7. Parabola semănătorului
    8. Parabola samariteanului
    9. Nunta din Cana
    10. Minunea orbului din naştere
    11. Agonia lui Isus în Ghetsimani
    12. Cina cea de Taină
    13. Învierea lui Isus
    14. Rusaliile
    15. Chemarea Sf. Paul
    Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    CATEHISM
    (TEOLOGIE DOGMATICĂ ŞI MORALĂ)
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina CATEHISM, se susţine la proba E, ca disciplină de specialitate, pentru profilul teologic sau la proba F, pentru clasele cu alt profil decât teologic.
    În cadrul examenului de religie greco-catolică se susţine, la alegere, una din disciplinele Studiul Biblic (Studiul Vechiului şi Noului Testament) sau Catehism (Teologie dogmatică şi morală).
    Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Descrierea adevărurilor de credinţă;
    2. Identificarea mesajului biblic într-un context dat;
    3. Utilizarea adecvată a limbajului teologic;
    4. Descrierea sacramentelor;
    5. Explicarea poruncilor şi a normelor de morală creştină.
    III. CONŢINUTURI
    1. Teologie dogmatică:
    1. Revelaţia lui Dumnezeu. Transmiterea revelaţiei.
    2. Crearea lumii văzute şi nevăzute.
    3. Misterul întrupării, copilăriei şi vieţii publice a lui Isus.
    4. Misterul Pascal: patima, moartea şi învierea Domnului.
    5. Spiritul Sfânt Sfinţitorul.
    6. însuşirile Bisericii.
    7. Sacramentele de iniţiere.
    8. Sacramentele de vindecare.
    9. Sacramentele de slujire.
    10. Viaţa veşnică: raiul, purgatoriul, iadul.
    2. Teologie morală:
    1. Conştiinţa morală.
    2. Păcatul.
    3. Legea morală
    4. Porunca întâi.
    5. Porunca a doua şi a treia.
    6. Porunca a patra.
    7. Porunca a cincea.
    8. Porunca a şasea şi a noua.
    9. Porunca a şaptea şi a zecea.
    10. Porunca a opta.
    BISERICA REFORMATĂ
    LICEELE TEOLOGICE REFORMATE
    STUDII BIBLICE
    (STUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENT)
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDII BIBLICE (Religie Reformată) are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, şi poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din STUDII BIBLICE la proba F.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic;
    2. Utilizarea adecvată a termenilor limbajul biblic;
    3. Susţinerea cu argumente biblice a unui concept religios dat;
    4. Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat;
    5. Redactarea unei compoziţii, pe baza unui plan de idei, în care să se evidenţieze caracteristicile şi interferenţele fundamentale ale conţinutului textului biblic dat, şi să motiveze în compoziţie accepţiunile sale, conform cerinţelor formulate.
    III. CONŢINUTURI
    A. STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT
    1. Primele istorisiri Geneza 1-11.
    Cele două relatări ale Facerii (Geneza l-2,4a şi Geneza 2,4b-24.); Căderea în păcat; Alungarea din Paradis; Escaladarea păcatului; Cain şi Abel, Lamec (Geneza capitolele 3^k); Istoria lui Noe (Geneza capitolele 6-9.); Turnul din Babei (Geneza 11,1-9.)
    2. Istoria patriarhilor Geneza 15-50.
    Avram şi Isaac; iacov şi Esau; Istoria lui losif
    3. Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu Exod 1-14.
    Captivitatea. Chinuire (Exod L); Moise (Exod 3-11.); Slobozirea. Pasca şi ieşirea (Exod 12-13.); Migrarea în deşert, urmărire şi scăpare (Exod 13-14.)
    4. Greutăţile vieţii noi Exod 15-20. 32-34
    Migrare în deşert: (Exod 15,22-27.16,17.); Legea: La Sinai (Exod 19.) Decalogul (Exod 20,1-17.); Viţelul de aur: Idolul şi mijlocirea lui Moise, mânia lui Dumnezeu, faţa lui Moise (Exod 32-34.)
    5. Ocuparea pământului făgăduielii Cartea Iui iosua 1-6, 24
    6. Instalare în tara nouă
    Prezentarea generală a judecătorilor, Debora şi Barac (Judecători 4.) Ghideon (Judecători 6-7.) Samson (Judecători 13-16.)
    7. Cine să fie regele? 1,2 Samuil, l Regi
    Samuil: (ISamuil 1-6.); Saul: Puterea regelui, Samuil şi Saul, păcatul lui Saul (ISamuil 8-10. 13. 15.); Spiritism (ISamuil 28.)
    David d .2 Şam.): Dumnezeu îl alege pe David (16.); David şi Goliat (17.); Ionatan şi David (18. 20.); Fuga lui David (21-22. 24.); Moartea lui Saul şi al lui Ionatan (31.); Păcatul şi ispăşirea lui David (11-12.); Revolta lui Absalom (15-18.)
    Solomon (l.Regi): Solomon devine rege (l-4.);Templul lui Solomon. l.Regi 5-8
    8. Captivitate şi întoarcere acasă l Regi 17-21; 2 Regi 1-8
    Ilie: (IRegi 17-19.); Via lui Nabot (1Regi 21.)
    Elisei: Ridicarea Iui Ilie în cer; Elisei (2Regi 2.); Minunile Iui Elisei (2Regi 3-8.)
    9. Profeţii scriitori Isaia 6-7, 9-11, Ieremia 1; 23,1-8; 29, 1-15; Ezechiel 1-3; 37,1-14, Daniel l, 3, 5-6
    Isaia: Chemarea lui (6.); Immanuel (7 J1-16.); împărăţia Mesiei (9. 11.)
    Ieremia: Chemarea lui (L); Seminţie adevărată pentru David (23,1-8.);
    Ezechiel: Chemare şi misiune (1-3.);
    Daniel: Educaţia tinerilor evrei (L); Cuptorul arzând (3.); Ospăţul lui Baltazar (5-6.)
    10. Cartea Iui Iov 1-2.19,25-27. 42.
    Iov în suferinţe şi în biruinţă
    B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT
    1. Noul Testament
    Formarea şi distribuirea Canonului Biblic. Caracteristici
    2. Naşterea şi copilăria lui iisus
    Naşterea lui loan Botezătorul, vestirea naşterii lui iisus (Luca L); îngerul la losif (Matei 1,18-23.);
    Recensământul, păstorii, oastea îngerilor, tăiatul împrejur al copilului, Simeon şi Ana (Luca 2,21^-0.);
    Magii, Irod, fuga în Egipt, uciderea pruncilor, întoarcerea acasă (Matei 2.); iisus în vârsta de 12 ani (Luca 2,41-52.)
    3. Pregătirea iui iisus
    Predica lui loan Botezătorul la Iordan. Trimişii care se interesează de persoana sa. Botezarea lui iisus.
    Ispitirea lui iisus (Luca 3,1-20. 21-23. 4,1-15. Matei 3,1-12. 13-17. 4,1-11. Marcu 1,1-8. 9-12. loan 1,34.)
    4. iisus îşi începe activitatea; chemarea ucenicilor
    iisus începe să predice, primirea sa în Nazaret (Matei 4,12-17. Marcu 1,14-15. Luca 4,13-30.); îşi cheamă primii ucenici (Matei 4,18-25. Marcu 1,16-20. loan 1,35-52.); Chemarea lui Matei (Luca 5,1-11.)
    5. Întâlniri cu iisus
    Nicodim; Samariteanca (loan 3-4.)
    6. Mesia cuvântului şi al faptei I. Cuvântarea de pe munte_Matei (5-7.) Luca (6,20-49.)
    Macarismele. Antiteze. Milostenie. Post. Rugăciune. Tatăl nostru. Comori în cer. Îngrijorare.
    Măsură egală, învăţători falşi. Casa clădită pe stâncă. Încheiere.
    7. Mesia cuvântului şi al faptei II. Minuni:
    iisus umblă pe mare (Marcu 6,45-52.); Fiica lui lair (Marcu 5,21-43. Luca 8,40-56. Matei 9,18-26.); Ospătarea celor cinci mii (Marcu 6,30^44. Luca 9,11-17. Matei 14,13-21. loan 6,1-15.); Nunta din Cana (loan 2,1-25.); Căpitanul din Capernaum (loan 4,43-54. Luca 7,1-10. Matei 8,5-13.);
    8. Mesia învăţător: tainele împărăţiei lui Dumnezeu
    Parabolele lui iisus despre împărăţia lui Dumnezeu Parabolele (Matei 13,10-17. 34-35. Marcu 4,10-13.);
    Semănătorul (Matei 13,1-9. Marcu 4,1-9. Luca 8,4-18.); Neghina şi grâul (Matei 13,24-30. 36-43.)
    Parabolele lui iisus despre păcătosul pocăit şi despre iertare: Oaia rătăcită, drahma pierdută, fiul risipitor (Luca 15.)
    Parabolele lui iisus despre rugăciune, îngrijorare, credinţă: Rugăciunea (Luca 11,1-13.)
    Judecătorul răutăcios, fariseul şi vameşul (Luca 18,1-14.)
    Problema vieţii veşnice: Samariteanul milostiv (Luca 10,29-37.); Măria şi Marta (Luca 10,38-42.); Tânărul bogat (Marcu 10,17-31); Calea largă şi cea strâmtă (Lua 13,22-30.); Bogatul şi Lazăr cel sărac (Luca 16,19-31.)
    9. Problema: "cine este iisus?"
    Oamenii vor să vadă semne: Profet în propria ţară (Matei 13,53-58.); Regina Sudului (Matei 12,38-42.)
    Titluri distinctive: Fiul Omului; Fiul lui Dumnezeu; Fiul lui David; Hristos
    10. iisus în Ierusalim
    Intrarea (Luca 19,28-40. Matei 21,1-11. Marcu 11,1-11. loan 13,2-10.)
    Purificarea Templului (Matei 21,12-17. Marcu 11,15-19. Luca 19,45-48.)
    În faţa inamicilor (Matei 22-23; Marcu 12; Luca 20-21;
    11. Suferinţele
    Joia mare şi Vinerea mare (Matei 26-28; Luca 21-23; Marcu 14-15; loan 17-19)
    12. Învierea (Marcu 16,1-8. Matei 28,1-10. 11-15. Luca 24,1-11. loan 20,1-10.)
    Maria Magdalena (loan 20,11-15.); Toma (loan 20,24-29.); Marea Tiberiadei (loan 21,1-14.)
    Emaus (Luca 24,13-35.); în faţa ucenicilor (loan 20,19-23. Matei 28,16-20. Luca 24,36-49.)
    13. Naşterea comunităţii creştine
    Rămas bun de la iisus. înălţarea (Luca 24,50-53. Fapte 1,1-14.); Pogorârea Sfântului Duh şi formarea Bisericii (Fapte 2.)
    Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    ISTORIA BISERICII REFORMATE
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, ISTORIA BISERICII REFORMATE are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, şi poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din ISTORIA BISERICII REFORMATE la proba F.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Definirea de termeni, noţiuni, concepte folosite în istoria Bisericii;
    2. Utilizarea adecvată, şi explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii în contexte complexe;
    3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o instituţie în complexitatea lui, dintr-o epoca dată;
    4. Interpretarea consecinţele istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei instituţii, pe baza unei structuri de idei date;
    5. Redactarea unei compoziţii-sinteză, pe baza unui plan de idei, în care să se evidenţieze caracteristicile şi interferenţele fundamentale în epocă a evenimentului, sau personajului istoric dat;
    6. Utilizarea cunoştinţelor asimilate în evaluarea evenimentelor şi documentelor istorice, ţinând cont totodată de realitatea în care se găseşte astăzi confesiunea şi comunitatea din care face parte, definind şi posibilităţile de dezvoltare ale acestora în viitor;
    7. Asumarea responsabilităţi pentru relaţiile sale cu semenii, cu comunitatea şi societatea, ţinând cont de determinarea lui istorică.
    III. CONŢINUTURI
    1. Viaţa primilor creştini. Viaţa şi slujirea apostolului Pavel
    2. Creştinătatea din sfârşitul secolului I. până la Constantin cel Mare
    Creştinismul ca religie de stat; Erezii şi secte; Origene; Monahismul; Misiunea; Sinoadele ecumenice
    3. Biserica celor două imperii române
    Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice
    4. Epoca cruciadelor
    Regatul latin din Ierusalim; Richard Inimă de Leu; Schimbarea tendinţei cruciadelor
    5. Albigenţii
    Motivele naşterii sectelor secolelor XI-XIIL; Valdezii, albigenţii;
    6. Jan Hus şi John Wyclif
    Husiţii; Evenimente premergătoare papalităţii din Avignon;
    7. Papalitatea din Avignon
    Papalitatea dublă şi triplă
    8. Influenţa renaşterii şi a umanismului asupra Bisericii
    Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renaşterii şi a umanismului;
    Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus
    9. Viaţa şi activitatea lui Martin Luther
    Reformă; Indulgenţele; Viaţa lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze
    "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu să mă ajute!" ;
    10. Viaţa şi activitatea Iui Huldrych Zwingli
    Slujirea la Măria Einsiedeln; "Şcoala de profeţi"; Hotărârile adunării imperiale din Speyer şi împrejurările morţii lui Zwingli
    11. Viaţa şi activitatea lui Jean Calvin
    Cuvântarea "Filozofia creştină" la deschiderea anului universitar în Paris şi consecinţele INSTITUTIO RELIGIONIS CHRISTIANAE; însemnătatea în activitatea reformatorului a primei perioade geneveză, celei petrecute la StraBburg şi celei de a doua din Geneva;
    12. Creştinătatea maghiară din năvălirea tătarilor până la tragedia din Mohacs
    Prezentările învăţăturilor Reformei în Ungaria; Primii reformatori maghiari: Devai Biro Matyas, Ozorai Imre, Szegedi Kis Istvan;
    13. Epoca Izabellei şi a lui loan Sigismund
    Reforma luterană şi elveţiană; Despărţirea Bisericilor Reformei;
    14. Contrareforma în Europa
    Contrareforma; Inchiziţia; întemeierea şi funcţionarea ordinului iezuiţilor; Sinodul din Trento, Index librorum prohibitorum
    15. Biserica Reformată în secolul al XVII-lea
    Bocskai Istvan, Bethlen Gâbor; Rakoczy Gyorgy L;
    16. Bisericile Angliei
    Anglicanii, puritanii, presbiterienii, baptiştii; Restauraţia; Reformaţii scoţieni;
    17. Protestantismul nord-american
    Emigrări. Pilgrim Fathers; Coloniştii şi Biserica; Libertatea americană a religiei: Pennsylvania;
    18. "Marea decădere a Transilvaniei" şi ultimele zile ale Principatului Transilvan
    Rakoczy Gyorgy II.; Lupte interne în Biserica Reformată; Apafi Mihaly, ultimul principe transilvan;
    Independenţa principatului; Concepţii teologice noi: cartesianismul, cocceianismul
    19. Luptele pentru libertate ale kuruţilor
    Perioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor în Transilvania; Transilvania îşi pierde independenţa; Izbucnirea luptei pentru libertate
    20. Epoca lui Leopold I., Carol III. şi a Mariei Tereza
    Diploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareformă în Ungaria cu asistenţă imperiala;
    Războaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestanţilor
    21.Iosif II.
    Absolutismul iluminist; Regele "cu pălărie"; Ordinul Toleranţei (Ungaria şi Transilvania)
    Efectul şi punerea în practică a Ordinului Toleranţei; Alte ordine; Căderea şi moartea lui losif II.
    22. Curente teologice în creştinism
    Iluminismul; Mişcări de deşteptare sufletească în Europa (la scoţieni, germani, olandezi)
    23. Bisericile noastre protestante în secolele XIX-XX.
    Curente teologice: liberalismul, raţionalismul, romantica; Formarea mişcărilor ecumenice: 1948 - Consiliul Ecumenic al Bisericilor;
    BISERICA UNITARIANĂ
    LICEELE TEOLOGICE UNITARIENE
    STUDII BIBLICE
    I.STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDII BIBLICE are statut de disciplină obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, proba E, la alegere cu disciplina STUDII CONFESIONALE (DOGMATICA - ETICA).
    Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Identificarea punctului de vedere susţinut într-un text teologic;
    2. Elaborarea argumentelor pentru susţinerea unui punct de vedere personal;
    3. Interpretarea simbolurilor şi motivelor religioase dintr-un text dat;
    4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugăciuni, povestiri, comparaţii) pe baza unei structuri de idei dată;
    5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.
    III.CONŢINUTURI
    1. Relaţia divinitate - om (Schimbarea relaţiei divinitate - om în Vechiul Testament, Relaţia tată-copil);
    2. Elementele mitologice şi istorice în vechiul Testament (geneza, istoria şi formarea evreilor în comunitate religioasă; rolul conducătorilor în istoria evreilor - Moise, regii, judecătorii, profeţii; practica şi rolul religiei în viaţa cotidiană a evreilor);
    3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden, alungarea din Eden, potop, curcubeu, turbul Babei, scara lui iacov);
    4. Caracteristicile specifice ale religiei evreieşti faţă de religia popoarelor înconjurătoare (Dumnezeu, rolul credinţei în comportamentul moral-religios al evreilor);
    5. Căile de cunoaştere ale lui Dumnezeu (rugăciunea, formele şi sensul rugăciunii autentice, meditaţia, credinţa, caracterul personal al credinţei);
    6. Viaţa şi personalitatea lui Isus;
    7. Parabolele lui Isus (teme: cinstea şi adevărul, adevărul omenesc şi adevărul dumnezeiesc, iubirea faţă de semeni şi de Dumnezeu, împărăţia cerurilor şi vocaţia omului, Fericirile);
    8. Învăţătura lui Isus despre Dumnezeu, despre om şi porunca iubirii;
    9. Locul şi valoarea Bibliei în religia unitariană; orientare în Biblie, traducerile.
    Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    STUDII CONFESIONALE (DOGMATICA - ETICA)
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDII CONFESIONALE (DOGMATICA - ETICA) are statut de disciplină obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE.
    Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Definirea unui concept, a unei noţiuni;
    2. Identificarea problemelor religioase (comportament religios, probleme de etică şi dogmatică) abordate într-un text;
    3. Explicarea unor procese şi evenimente din istoria bisericii;
    4. Elaborarea argumentelor pentru susţinerea unui punct de vedere personal;
    5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.
    III. CONŢINUTURI
    1. Religia; Omul - fiinţă religioasă;
    2. Păcatul, alegerea dintre bine şi rău, iertarea păcatului;
    3. Libertate şi responsabilitate; conştiinţa, voinţa liberă;
    4. Unitatea lui lui Dumnezeu, paternitatea lui Dumnezeu, activitatea lui Dumnezeu;
    5. Responsabilităţile omului fată de sine, de semenii şi de lumea creată;
    6. Libertatea şi responsabilitatea omului religios (Dieta de la Turda, probleme de etică aplicată);
    7. Ceremoniile - practica religioasă, sărbătorile bisericeşti;
    8. Rolul dogmaticii în procesul de formare a persoanei ca individ şi ca fiinţă sociala ;
    9. Comportamentul moral-religios (virtuţiile, valori).
    Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    BISERICA BAPTISTĂ
    LICEELE BAPTISTE
    STUDIUL BIBLIEI
    (STUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENT)
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, situându-se la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE, în cadrul filierei vocaţionale, profilul teologic al liceelor teologice baptiste şi disciplină opţională pentru proba F, de la alte profiluri decât cel teologic.
    Proba de examen STUDIUL BIBLIEI este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice disciplinei;
    2. Identificarea şi interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic şi situarea acestuia în context;
    3. Explicarea scopului şi a implicaţiilor din relatarea unor concepte, evenimente sau întâmplări biblice;
    4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri şi idei date;
    5. Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului teologic.
    III. CONŢINUTURI
    STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT
    1. Genesa: Cartea începuturilor (Schultz, p. 23-30, 45-59)
    1.1 Creaţia (zilele creaţiei, crearea omului)
    1.2 Căderea (ispitirea şi neascultarea, urmările neascultării, prima profeţie mesianică)
    1.3 Potopul (cauze, descriere, legământul Cu noe)
    1.4 Babei (descriere, urmări)
    1.5 Avraam (chemare, legământ, credinţa ca neprihănire, jertfirea lui Isaac)
    1.6 iacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel, Peniel, schimbarea numelui; profeţia mesianică: Gen. 49:10)
    1.7 losif (visul, vinderea ca rob, întemniţarea, înălţarea, losif ca salvator, caracterul lui)
    2. Exodul. Legământul lui Dumnezeu cu poporul Său (Schultz, p. 63, 70-88)
    2.1 Eliberarea din Egipt (robia aspră, pregătirea lui Moise, scopul urgiilor, împietrirea lui Faraon, moartea întâilor născuţi, Pastele)
    2.2 Legământul Mozaic (scopul, conţinutul, Decalogul, diferite legi)
    2.3 Cortul întâlnirii (elemente componente)
    3. iosua: Cucerirea ţării Canaan (Schultz, p. 123-135)
    3.1 Intrarea în Canaan (iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, căderea ierihonului, Ai)
    3.2 Cucerirea ţării (campania de sud şi nord)
    4. Judecători. Ghedeon şi Samson (Schultz, p. 135-150)
    4.1 Caracteristicile perioadei judecătorilor (păcat, pedeapsă, pocăinţă, pace, Jud. 21:25)
    4.2 Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului)
    4.3 Samson (istoria, caracterizarea personajului)
    5. Samuel, ultimul judecător al lui Israel (Schultz, p. 156-161)
    5.1 Naşterea şi chemarea
    5.2 Samuel ca judecător (judecarea şi învăţarea poporului)
    5.3 Instituirea monarhiei (ungerea lui Saul şi a lui David)
    6. Saul, primul rege al Israelului (Schultz, p. 161-165)
    6.1 Credincioşia lui Saul (ungerea, biruinţa asupra duşmanilor)
    6.2 Căderea lui Saul (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David)
    7. David, întemeietorul Statului naţional evreu (Schultz, p. 167-184)
    7.1 Împărat peste Iuda şi Israel
    7.2 Păcatul lui David şi consecinţele lui
    7.3 Legământul davidic (2 Samuel 7:11-16)
    STUDIUL NOULUI TESTAMENT
    1. Contextul cultural-religios al Noului Testament (Tenney, p. 59-105)
    1.1 Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tată, omul - creaţia lui Dumnezeu,
    păcatul, aşteptarea mesianică) 1.2. Templul şi sinagoga
    2. Evangheliile - privire generală (Tenney, p. 127-175)
    2.1 Autorul, data şi locul scrierii
    2.2 Destinaţia şi scopul evangheliei
    3. Viaţa şi lucrarea Domnului Isus Cristos (Tenney, p. 179-187)
    3.1 Naşterea şi copilăria
    3.2 Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrări)
    3.3 Moartea, învierea, înălţarea
    4. Învăţătura Domnului Isus şi minunile Sale (Tenney, p. 197-203)
    4.1 Metodele de învăţare ale lui Isus
    4.2 Scopul şi conţinutul învăţăturii
    4.3 Minunile lui Isus (împlinirea profeţiilor mesianice, exemple)
    5. Divinitatea şi umanitatea Domnului Isus în Evanghelia după loan (Tenney, p. 174-175)
    5.1 Prologul Evangheliei după loan
    5.2 Afirmaţiile "Eu sunt..."
    5.3 Minunile
    5.4 Elementele esenţiale ale naturii umane
    6. Prima călătorie misionară: iudaizatorii (Tenney, p. 229-237, 240, 245-246)
    6.1 Biserica din Antiohia Siriei (motivaţiile misiunii)
    6.2 Traseul şi piedicile întâlnite
    6.3 Conciliul din Ierusalim (probleme şi soluţia)
    7. Epistola către Români (Tenney, p. 274-279)
    7.1 Autor, destinatari, scop
    7.2 Revelaţia lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relaţia creştinului cu statul, îngăduinţa creştină
    BIBLIOGRAFIE:
    1. Schultz, J. Samuel, Călătorie prin Vechiul Testament, Harper and Row Publishers,
    Inc. , 1980;
    2. Talpoş, Vasile Dr., Studiu introductiv în Legea, Istoria şi Poezia Vechiului
    Testament, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1999;
    3. Tenney, C. Merrill, Studiu al Noului Testament, Eerdmans Publishing Co., 1986
    DOCTRINE BIBLICE
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, situându-se la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI, în cadrul filierei vocaţionale, profilul teologic al liceelor teologice baptiste şi disciplină opţională pentru proba F, de la alte profiluri decât cel teologic.
    Proba de examen DOCTRINE BIBLICE este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice disciplinei;
    2. Identificarea şi interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic şi situarea acestuia în context;
    3. Interpretarea din punct de vedere doctrinar, a unor afirmaţii date şi explicarea acestora în contextul Scripturii;
    4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri şi idei date;
    5. Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului teologic.
    III. CONŢINUTURI
    1. Autoritatea şi inspiraţia Scripturii. Importanţa Bibliei în viaţa creştinului (Thiessen, p. 72-79)
    1.1 Termeni înrudiţi
    1.2 Teorii inadecvate
    1.3 Doctrina biblică a inspiraţiei
    1.4 Dovezile inspiraţiei
    2. Natura şi atributele lui Dumnezeu (Thiessen, p. 85-102)
    2.1 Esenţa naturii şi atributelor
    2.2 Atribute nonmorale
    2.3 Atribute morale
    3. Revelaţia lui Dumnezeu. Revelaţia generală şi specială (Thiessen, p. 9-20)
    3.1 Revelaţia generală
    3.2 Revelaţia specială
    4. Persoana lui Isus Cristos. Divinitate şi umanitate (Ryrie cap. 42, pct. I-III)
    4.1 Dumnezeirea lui Cristos
    4.2 Umanitatea lui Cristos
    5. Lucrarea lui Cristos. Moartea învierea şi ispăşirea (Thiessen, p. 263-285)
    5.1 Importanţa morţii lui Cristos
    5.2 Interpretări greşite
    5.3 Adevărata semnificaţie a morţii
    5.4 Sfera de cuprindere a morţii lui Cristos
    5.5 Învierea lui Cristos
    6. Persoana Duhului Sfânt (Ryrie, cap. 59)
    6.1 Personalitatea Duhului Sfânt
    6.2 Dumnezeirea Duhului Sfânt
    7. Lucrarea Duhului Sfânt (Ryrie, cap. 65-66)
    7.1 Darurile Duhului Sfânt
    7.2 Umplerea cu Duhul Sfânt
    8. Originea omului. Căderea şi păcatul originar (Ryrie, cap. 31 pct. I-II, 33)
    8.1 Caracteristicile creării
    8.2 Modelul pentru crearea omului
    8.3 Căderea omului
    9. Păcatul. Natura păcatului. Consecinţe (Ryrie, cap. 34-35)
    9.1 Conceptul biblic despre păcat
    9.2 Consecinţele păcatului
    9.3 Iertarea păcatului
    10. Mântuirea. Planul de mântuire în Vechiul şi Noul Testament (Ryrie, cap. 48-49)
    10.1 Consideraţii introductive
    10.2 Mântuirea în Vechiul Testament
    10.3 Mântuirea în Noul Testament
    11. Actele de cult ale Bisericii: Botezul şi Cina Domnului (Ryrie, cap. 74)
    11.1 Introducere
    11.2 Botezul
    11.3 Cina Domnului
    12. Funcţiile Bisericii: închinare, părtăşie, evanghelizare (Ryrie, cap. 75)
    12.1 Semnificaţia închinării
    12.2 Conţinutul închinării
    12.3 Ziua de închinare
    BIBLIOGRAFIE:
    1. Erickson, J. Miliard, Teologie creştină, voi. I-III, Ed. Cartea Creştină, Oradea, 1998;
    2. Ryrie, C. Charles, Teologie elementară, BEE International, Dallas, Texas, 1993;
    3. Truţa, Ionel, Doctrinele biblice, Ed. Candela, Arad, 1996;
    4. Thiessen, Henry Clarence, Prelegeri de teologie sistematică, Societatea Misionară Română, 1986
    BISERICA ADVENTISTĂ DE ZIUA A ŞAPTEA
    LICEELE ADVENTISTE DE ZIUA A ŞAPTEA
    STUDIUL BIBLIEI
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    Pentru examenul de bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaţionale, profilul teologic, şi disciplină opţională pentru proba F, în cadrul claselor ce au alte profiluri decât cel teologic.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Definirea termenilor şi a noţiunilor ce conturează structura creştinismului;
    2. Interpretarea simbolurilor dintr-un text studiat;
    3. Argumentarea aspectelor esenţiale ce aparţin creştinismului;
    4. Utilizarea corectă şi adecvată a textului şi a terminologiei biblice în contexte variate.
    III. CONŢINUTURI
    UNITATEA I
    1. Căile de acces către studiul Apocalipsei.
    2. Cele şapte biserici (componentele fiecărei scrisori - făgăduinţă, salut, laudă, repoş, sfat şi răsplata promisă; interpretarea frazelor simbolice; perioade istorice).
    3. Sigilii şi trâmbiţe (interpretare şi aplicare la experienţa personală).
    4. Rămăşiţa şi criza finală (identificarea bisericii rămăşiţei; nemulţumirea lui Lucifer; Mihail şi îngerii Lui; biruinţa Mielului; pregătirea pentru criza finală).
    5. Fiara care semăna cu un leopard şi Fiara cu coarne ca ale unui miel.
    6. Cele trei soli îngereşti(semnificaţiile şi caracteristicile specifice fiecărei solii; adevăratul şi falsul sigiliu; consecinţe ale primirii şi refuzului soliei).
    7. Ultimele plăgi şi babilonul modern.
    8. Nunta Mielului şi mileniul(necazul cel mare; descrierea cetăţii sfinte; bucuria celor mântuiţi şi cântarea Mielului).
    9. Noul Pământ(un cer nou şi un pământ nou; caracteristicile celor mântuiţi; răsplătirea celor mântuiţi).
    UNITATEA II
    10. Natura păcătoasă şi pocăinţa(păcătosul şi Hristos; adevărata pocăinţă; predarea voinţei lui Hristos; relaţia dintre pocăinţă şi bucurie; iudeii şi mântuirea; neamurile şi mântuirea).
    11. Mărturisirea şi iertarea păcatului(conştienţa păcatului; credinţa şi faptele; credinţa şi sentimentele).
    12. Definirea, experimentarea şi efectele sfinţeniei.
    13. Harul şi Legea (Planul de Mântuire; îndreptăţirea prin credinţă).
    14. Câştigarea bătăliei cu noi înşine(răstignirea eu-lui).
    15. Personalitatea şi lucrarea Duhului Sfânt (semnificaţia umplerii cu Duhul Sfânt).
    16. Schimbarea şi rezultatele ei practice: responsabilitate civică, responsabilitate financiară, tolerantă şi discernământ, apreciere şi laudă.
    LISTA DE TERMENI / NOŢIUNI
    TERMENI
    Binecuvântat, Biruitor, Biserică, Căldicel, Condamnare, Conducere, Controversă, Credinţă, Criza finală, Curăţire, Descoperire, Dragostea dintâi, Evanghelia veşnică, Fărădelege, Iertare, împăcare, înger, Laodiceean, Mângâietor, Martor credincios, Mărturie, Milă, Mileniu, Naştere din nou, Neprihănire, Noul Pământ, Păcat, Pocăinţă, Profeţie, Redeşteptare, Revelaţia, Sfinţire, Sigiliul, Transformare, Voinţă.
    NOŢIUNI
    Alifie pentru ochi, Ape mari, Aur curăţit prin foc, Babilonul cel mare, Biruitorii fiarei, Biserica Laodiceea, Botez, Cai - prezentaţi în cartea Apocalips, Căderea Babilonului, Călăuzirea Duhului, Cărticică, Cel îmbătrânit de zile, Cele patru vânturi, Cer nou, Chipul veacului, Condamnat la moarte, Darul fără plată, Darul lui Dumnezeu, Darul neprihănirii lui Hristos, Duhul proorociei, Evanghelie veşnică, Evanghelie, Faptele legii, Femeia curată, Fiara care se ridică din adânc, Fiara cu zece coarne, Fiara, Fire duhovnicească, Fire pământească, Haine albe, Har, Hristos sfârşitul Legii, Icoana fiarei, Izabela, împlinirea Legii, îndreptăţit prin credinţă, îngăduinţă creştină, învăţătura lui Balaam, Legământul harului, Lege duhovnicească, Lege firească, Legea, Lucrarea Duhului, Mântuire prin fapte, Mântuirea neamurilor, Martorul credincios, Mielul cu două coarne, Mielul lui Dumnezeu, Naştere din nou, Nădejde, Neprihănire prin credinţă, Nunta Mielului, Păcatul, Peceţi, Piatră de poticnire, Plan de mântuire, Plata păcatului, Potrivit Duhului, Răbdarea sfinţilor, Răstignirea eu-lui, Secerişul pământului, Semn - sigiliu, Sigilare, Sinagoga Satanei, Slujbă duhovnicească, Solie întreită, Sub har, Sub lege, Şapte potire, Trâmbiţe, Trupul lui Hristos, Vinul mâniei lui Dumnezeu.
    Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    DOGMATICA
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de bacalaureat 2004, DOGMATICA are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaţionale, profilul teologic, şi disciplină opţională pentru proba F, în cadrul claselor care au alte profiluri decât cel teologic.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Definirea termenilor esenţiali şi a noţiunilor specifice folosite în Biblie şi în dogmatica adventistă;
    2. Identificarea bazelor biblice a doctrinelor majore ce rezumă declaraţia de credinţă a Bisericii Adventiste;
    3. Argumentarea învăţăturilor de credinţă în diferite contexte de comunicare;
    4. Utilizarea corectă şi adecvată a textului şi a terminologiei biblice în contexte variate.
    III. CONŢINUTURI
    1. DOCTRINA DESPRE DUMNEZEU
    1.1 Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu.
    1.2 Dumnezeirea - Sfânta Treime.
    1.3 Dumnezeu Tatăl, Creatorul, Susţinătorul şi Stăpânul întregii creaţiuni.
    1.4 Dumnezeu Fiul cel veşnic, Creator, Mântuitor întrupat şi Judecător.
    1.5 Dumnezeu Duhul Sfânt, Părtaş creaţiunii, întrupării şi răscumpărării.
    2. DOCTRINA DESPRE OM
    2.1 Creaţiunea - opera desăvârşită a lui Dumnezeu.
    2.2 Omul - chip al lui Dumnezeu; consecinţele păcatului.
    3. DOCTRINA DESPRE MÂNTUIRE
    3.1 Marea luptă dintre Hristos şi Satana.
    3.2 Viaţa, moartea şi învierea Domnului Hristos.
    3.3 Mântuirea prin credinţa în Isus lucrată de Duhul Sfânt.
    4. DOCTRINA CU PRIVIRE LA BISERICĂ
    4.1 Biserica - Comunitatea credincioşilor, Mireasa lui Isus Hristos.
    4.2 Rămăşiţa şi misiunea ei.
    4.3 Unitatea trupului lui Hristos.
    4.4 Botezul -mărturie şi simbolul unirii cu Hristos.
    4.5 Cina Domnului - părtăşie cu trupul şi sângele lui Hristos.
    4.6 Darurile şi slujbele spirituale.
    4.7 Darul profeţiei.
    5. DOCTRINA DESPRE VIAŢA CREŞTINĂ
    5.1 Legea veşnică a lui Dumnezeu.
    5.2 Sabatul - monument al creaţiunii şi semn al legământului.
    5.3 Administrarea creştină a bunurilor vieţii.
    5.4 Comportamentul creştin.
    5.5 Căsătoria şi familia creştină.
    6. DOCTRINA DESPRE EVENIMENTELE FINALE
    6.1 Lucrarea Domnului Hristos în Sanctuarul Ceresc.
    6.2 A doua venire a Domnului Isus Hristos.
    6.3 Moartea şi învierea celor mântuiţi şi a celor nelegiuiţi.
    6.4 Mileniul şi sfârşitul păcatului.
    6.5 Noul pământ - căminul celor mântuiţi.
    LISTA DE TERMENI / NOŢIUNI
    TERMENI
    A doua venire, Atribute divine, Autor, Biblie, Biserică, Călăuzire, Chivot, Creaţiune, Evanghelie, Fărădelege, Fiul omului, îndreptăţire, întrupare, înviere, Jertfa, Laodiceea, Lege Ceremonială, Legea Morală, Liberul arbitru, Logos, Mângâietor, Mântuitor, Mileniul, Naştere din nou, Natura umană, Natură divină, Personalitate, Planul Mântuirii, Pocăinţă, Rămăşiţă, Revărsare, Revelaţie, Sabat, Sanctuar, Sfinţenie, Sola Scriptura, Solie îngerească, Tetelestai, Trinitate Divină, Viaţă veşnică, Ziua Ispăşirii.
    NOŢIUNI
    Atotprezenţă, Atotputernicie, Atotştiinţă, Biserica invizibilă, Chinuri veşnice, Curăţirea Sanctuarului, Daruri duhovniceşti, Desăvârşit, Dragostea lui Dumnezeu, Dreptatea lui Hristos, Duhul Sfânt -înlocuitorul, Duhul Sfânt - Mângâietor, Dumnezeire, Evanghelie, Făgăduinţa învierii, Fărădelege, Haine albe, Iertare, Inspiraţie, împăcarea, îndreptăţirea împărtăşită, înlocuitor, întrupare, învierea morţilor, învierea parţială, Judecata de cercetare, Laodiceea, Mântuirea prin har, Mărturisire, Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Mielul, Milenium, Naştere din nou, Natura, Natură divină, Neschimbător, Păcatul împotriva Duhului Sfânt, Plata păcatului, Ploaia târzie, Ploaia timpurie, Pocăinţă, Predare, Preexistentă, Preoţie universală, Profeţie, Proorocie, Rămăşiţă, Revărsarea Duhului Sfânt, Revelaţie, Revenirea vizibilă, Sabat -obicei, Sabatul ca desfătare, Sabatul ca semn, Sabatul pe noul pământ, Sanctuar, Scaunul de domnie, Scaunul harului, Semn, Sfânta Scriptură, Sfânta Sfintelor, Sfârşitul Legii, Sfinţenia lui Dumnezeu, Sfinţire, Sola Scriptura, Spiritul Profetic, Suficienţa Scripturilor, Taina evlaviei, Transformarea caracterului, Trinitate, Tronul harului, Viaţă veşnică, Zi binecuvântată.
    Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    BISERICA PENTICOSTALĂ
    PNEUMATOLOGIE
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    Pentru examenul de bacalaureat 2004, PNEUMATOLOGIA are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaţionale, profilul teologic, şi disciplină opţională pentru proba F, în cadrul claselor ce au alte profiluri decât cel teologic .
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Definirea şi explicarea conceptelor şi noţiunilor de bază specifice pneumatologiei;
    2. Analiza şi interpretarea doctrinelor şi simbolurilor teologice;
    3. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ;
    4. Elaborarea unui eseu structurat;
    5. Aplicarea învăţăturii de credinţă în rezolvarea problemelor din viaţa individului şi a comunităţii;
    6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.
    III. CONŢINUTURI
    1. Doctrina despre Duhul Sfânt şi locul ei în teologie.
    2. Duhul Sfânt este o Persoană.
    3. Dumnezeirea Duhului Sfânt.
    4. Simbolurile Duhului Sfânt.
    5. Denumirile Duhului Sfânt.
    6. Pogorârea Duhului Sfânt la Rusalii.
    7. Cele patru lucrări de bază ale Duhului Sfânt.
    8. Roadă Duhului Sfânt.
    9. Plinătatea Duhului Sfânt.
    10. Cele nouă daruri ale Duhului.
    11. Călăuzirea Duhului Sfânt.
    12. Rolul şi locul Duhului Sfânt în predicarea Evangheliei.
    Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    Pentru examenul de bacalaureat 2004, DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaţionale, profilul teologic, şi disciplină opţională pentru proba F, în cadrul claselor ce au alte profiluri decât cel teologic.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Definirea conceptelor şi noţiunilor biblice de bază;
    2. Interpretarea unui text biblic;
    3. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ;
    4. Elaborarea unui eseu structurat;
    5. Aplicarea învăţăturii de credinţă în rezolvarea problemelor din viaţa individului şi a comunităţii;
    6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.
    III. CONŢINUTURI
    1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate.
    2. Autoritatea şi inspiraţia Scripturii. Importanţa Bibliei în viaţa creştinului.
    3. Natura şi atributele lui Dumnezeu.
    4. Învăţătura despre Trinitate.
    5. Revelaţia lui dumnezeu. Revelaţia generală şi revelaţia specială.
    6. Lucrările lui Dumnezeu . Creaţia.
    7. Persoana lui Isus Christos. Divinitate şi umanitate.
    8. Lucrarea lui Isus Christos. Moartea şi învierea Sa
    9. Ispăşirea realizată de Isus Christos.
    10. Originea omului. Căderea şi păcatul originar.
    11. Păcatul. Natura păcatului şi consecinţele lui.
    12. Planul de mântuire a omenirii.
    13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul şi cina Domnului.
    14. Slujbele din Biserică.
    15. Funcţiile Bisericii: închinare, părtăşie, evanghelizare
    Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    CULTUL MUSULMAN
    LEGISLAŢIE ISLAMICĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, LEGISLAŢIE ISLAMICA are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, şi poate fi aleasă la proba E. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    II. COMPETENTE GENERALE (în limba română):
    1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislaţiei Islamice .(Scopul şi obiectul de studiu);
    2. Interpretarea cu argumente din Coran şi Sunna a noţiunii ritualului, a felurilor şi a modurilor de practicare a acestora;
    3. Definirea noţiunii de "persoana responsabila" şi a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislaţiei Islamice;
    4. Însuşirea legilor Islamului şi metodologia de aplicare a acestora în viaţa sociala.
    II. COMPETENTE GENERALE (în limba turcă):
    1. Fikih ilminin terminolojisini ,konusunu ve amacini dogru tanimak ve kullanmak.
    2. Kur'an'i Kerim ve Hadisler'den deliller getirerek ibadetin tanimini,yapilisini ve cesitlerini ogrenmek.
    3. Mukellefin tanimini ve gorevlerini ogrenmek.
    4. Fikih ilminin konularini ve hukumlerini toplumsal hayatta uygulayabilmek.
    III. CONŢINUTURI
    10.SINIF
    KONU l FIKIH ILMÎ
    A. Fikihm tanimi,konusu ve amaci
    KONU 2. ÎBADET
    A. Îbadetin tammi ve θeşitleri
    B. Ibadetin yapilişi amaθlari
    KONU 3. MUKELLEF VE GOREVLERÎ
    A. Mukellefin gorevleri
    KONU 4. TEMÎZLÎK
    A. Hades ve necasetin mahiyeti
    B. Abdest
    C. Gusul(BoyAbdest)
    KONU 5. NAMAZ
    A. Namaz vakitleri
    B. Namazin farzlan
    C. Namazm Vacib ve sunnetleri
    KONU 6. NAMAZLARIN KILINIŞI
    A. Beş vakit namaz ve kihnişi
    B. Vitir namazi ve kilimşi
    C. Cenaze namazi ve kilimşi
    θ. Cuma namazi ve kihnişi
    D. Bayram namazi ve kilinişi
    E. Teravih namazi
    KONU 7 NAMAZLARLA ÎLGÎLI DIGER MESELELER
    A. Sehhqilavet ve şukilr secdeleri
    ll.SINIF
    KONU 8 ORUC
    A. Orucuntanimi, onemi, hikmeti ve faydalari
    B. Orucun farz olmasi ve θeşitleri
    C. Orucun şartlan ve hukmu
    θ. Oruc bozan ve bozmayan şeyler
    KONU 9 ZEKAT
    A. Zekatm tanimi, onern, hikmeti ve faydalari
    B. Zeketm tabi olan ve olmayan mallar
    C. Zekat verilecek kimseler ve oncelik sirasi
    KONU 10 SADAKA
    A. Sadaka ve θeşitleri
    B. Fitir sadakasi
    KONU 11 HACC
    A. Hacc ve faydalari
    B. Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadeti
    C. Hacc θeşitleri
    θ. Haccm ruktinleri
    D. Haccm şartlan
    E. Umre F.Hacc ve umreyle ilgili diger meseleler
    KONU 12 KURBAN VE A V
    A. Kurbanm mahiyeti ve onemi
    B. Kurbanm vacib olamsi ve Kurban edilecek hayvanlar
    C. Nezir ve Ahika kurbani
    θ. Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar.
    Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
    PROGRAMA: ISTORIA ROMÂNILOR
    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
    În cadrul examenului de bacalaureat 2004, Istoria românilor are statut de disciplină opţională. Istoria românilor poate fi aleasă la proba D, la proba E sau la proba F, în funcţie de filiera şi profilul liceului absolvit.
    Proba de examen la Istoria românilor este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. înţelegerea unor noţiuni/ concepte istorice:
    ● utilizarea, în contexte noi, a noţiunilor/ a conceptelor istorice menţionate în curriculum;
    ● corelarea unor noţiuni/ concepte cu fapte istorice;
    2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea şi analizarea faptelor istorice;
    3. plasarea faptelor istorice în timp şi în spaţiu:
    ● recunoaşterea apartenenţei unui eveniment/ proces la o epocă istorică şi la un spaţiu istoric;
    4. operarea cu informaţii provenite din surse istorice scrise, la prima vedere:
    ● recunoaşterea, compararea şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice;
    ● compararea unor opinii diferite despre acelaşi fapt istoric;
    5. analizarea schimbărilor în societate:
    ● stabilirea şi prezentarea unor asemănări/ deosebiri între fapte istorice;
    ● recunoaşterea şi prezentarea unor schimbări intervenite în societate şi a diversităţii surselor schimbării;
    ● analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societăţii;
    ● stabilirea şi prezentarea relaţiei de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice.
    III. TEME
    1. De la geneza etnică la geneza statală
    1.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - etnogeneză
    - tradiţie istorică
    1.2 Conţinuturi:
    - Civilizaţia şi istoria daco-geţilor
    - Trăsăturile civilizaţiei române în Dacia
    - Etnogeneză românească: semnificaţia sintezei
    - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Ţara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea
    2. Civilizaţia românească în context european, secolele al XV-Iea - al XVII-lea
    2.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independenţă, principat
    - influenţe bizantine, influenţe occidentale
    - "feudalism românesc", "politică de cruciadă"
    2.2 Conţinuturi:
    - Biserica şi Domnia
    - Politica externă a voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul
    *Studiu de caz: Călători străini despre civilizaţia medievală românească
    3. Premisele constituirii României moderne
    3.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - tradiţia romanităţii
    - politică hegemonică, statut internaţional, secol fanariot
    - formarea naţiunii române, europenizare, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, proiect liberal
    - anul 1821 în Ţara Românească
    3.2 Conţinuturi:
    - Relaţiile statelor româneşti cu Marile Puteri. Criza orientală
    - Conştiinţa naţională şi emancipare politică
    *Studiu de caz: Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti la 1848
    4. Crearea instituţiilor moderne
    4.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - legislaţie modernă, Constituţie, monarhie constituţională, colegiu electoral, corp profesoral, diasporă
    - alternanţă la guvernare, responsabilitate ministerială, opoziţie parlamentară
    - opera reformatoare a lui Al.I. Cuza
    - progresul societăţii româneşti după cucerirea independenţei de stat
    4.2 Conţinuturi:
    - Constituirea şi consolidarea statului român modern, 1859-1881; principalele instituţii (monarhie, parlament, guvern)
    - Statul - agent al modernizării, până Ia primul război mondial
    - Românii din afara graniţelor
    *Studiu de caz (la alegere): Statutul izraeliţilor, înainte şi după Congresul de la Berlin; Spiru Haret şi modernizarea învăţământului românesc
    5. Unitate şi diversitate în România Mare
    5.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - Marea Unire, România Mare, stat naţional unitar
    - unificare administrativă, egalitate politică, reformele legislative
    - *partid etnic
    5.2 Conţinuturi:
    - România în timpul primului război mondial. Constituirea României Mari Unificarea politică şi administrativă
    *Studiu de caz (la alegere): Drepturi şi libertăţi democratice în Constituţia din 1923; Partidele etnice reprezentate în Parlamentul României Mari
    6. Stat, societate şi cultură
    6.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - clasă politică, proces electoral, legionarism, comunism, monarhie autoritară
    6.2 Conţinuturi:
    - Noua clasă politică şi democratizarea societăţii româneşti. Regimul politic între 1918-1938
    - Sfârşitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940
    7. Economia şi societatea în perioada comunistă
    7.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - naţionalizare, colectivizare, centralism economic, plan cincinal, sovrom
    - chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste"
    - confiscarea proprietăţii private, "proprietate a întregului popor"
    7.2 Conţinuturi:
    - Contradicţiile industrializării
    - Colectivizarea şi impactul asupra satului
    8. Dominaţia ideologică şi represiunea politică
    8.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - activist, cenzură, proletcultism, dizident, deportare, muncă forţată, rezistenţă armată, Securitatea
    - "revoluţionar de profesie", "duşman al poporului", "revoluţie culturală", "omul nou", "societate socialistă multilateral dezvoltată"
    - desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice
    8.2 Conţinuturi:
    - Regimul politic, monopolul ideologic şi "producţia culturală"
    - Securitatea şi represiunea politică
    - Forme de rezistenţă anticomunistă
    9. Statul şi societatea civilă, după 1989
    9.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - căderea regimului comunist
    - pluralism politic
    - stat de drept, parlament
    9.2 Conţinuturi:
    - Instituţiile statului de drept
    Notă:
    ● Abordarea fiecărei teme, din programa de examen, se realizează conform curriculum-ului naţional (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; conţinuturi; studiu de caz).
    ● Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele, problemele de atins din lista de mai sus va fi abordat din perspectiva competenţelor prezentate la punctul II.
    ● Termenii istorici-cheie, conceptele, problemele de atins, respectiv, conţinuturile prevăzute cu asterisc (*) şi scrise cu litere italice se adresează NUMAI elevilor de la clasele cu 3 ore săptămânal, filiera teoretică - specializarea ştiinţe sociale, filiera vocaţională - profilul militar-uman.
    ● Este recomandat oricare dintre manualele de clasa a XH-a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educaţiei Naţionale şi aflate în vigoare în anul şcolar 2003-2004.
    ● Toate subiectele vor fi elaborate conform programei de examen şi nu vizează conţinutul unui manual anume.
    PROGRAMA: ISTORIA UNIVERSALA
    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
    În cadrul examenului de bacalaureat 2004, Istoria universală are statut de disciplină opţională. Istoria universală poate fi aleasă la proba E sau la proba F, în funcţie de filiera şi profilul liceului absolvit.
    Proba de examen la Istoria universală este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
    II. Competenţe de evaluat
    1. înţelegerea unor noţiuni/ concepte istorice:
    ● utilizarea, în contexte noi, a noţiunilor/ a conceptelor istorice menţionate în curriculum;
    ● corelarea unor noţiuni/ concepte cu fapte istorice;
    2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea şi analizarea faptelor istorice;
    3. plasarea faptelor istorice în timp şi în spaţiu:
    ● recunoaşterea apartenenţei unui eveniment/ proces la o epocă istorică şi la un spaţiu istoric;
    4. operarea cu informaţii provenite din surse istorice scrise, la prima vedere:
    ● recunoaşterea, compararea şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice;
    ● compararea unor opinii diferite despre acelaşi fapt istoric;
    5. analizarea schimbărilor în societate:
    ● stabilirea şi prezentarea unor asemănări/ deosebiri între fapte istorice;
    ● recunoaşterea şi prezentarea unor schimbări intervenite în societate şi a diversităţii surselor schimbării;
    ● analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societăţii;
    ● stabilirea şi prezentarea relaţiei de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice.
    III. TEME
    Clasa a IX-a:
    1. Modele de organizare politică în Grecia Antică
    1.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - polis, cetăţean, instituţii, vot
    - spirit civic, democraţie directă
    - omul în viziunea vechilor greci
    - colonizarea greacă, elenismul
    1.2 Conţinuturi:
    - Atena şi Sparta: viaţa publică şi privată
    - Ştiinţa şi arta
    2. Roma imperială
    2.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - romanizare, sincretism, interpretatio Română
    - stat universal, *orbis Romanus, frontierele imperiului
    2.2 Conţinuturi:
    - Evoluţia ideii imperiale
    - *Pax Română
    3. Moştenirea imperială în Europa creştină
    3.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - papalitate, *ideologie imperială, *imperiu unic, putere seculară, învestitură, erezie
    - cruciadele
    3.2 Conţinuturi:
    - *De la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin
    - *Ideea de Imperiu în Occident
    - Creştinismul: crize şi contacte
    *Studiu de caz: Ideea de cruciadă
    Clasa a X-a :
    4. Naşterea democraţiei nord-americane:
    4.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - *boicot, *Declaraţia de independenţă
    - Congres, Constituţia americană
    4.2 Conţinuturi:
    - *Războiul de independenţă
    - Separaţia puterilor în stat: control şi echilibru
    5. Franţa în epoca revoluţiei
    5.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - revoluţie politică, revoluţie socială, democraţie reprezentativă, salvare publică, iacobinism
    5.2 Conţinuturi:
    - De la revoluţia moderată la domnia terorii
    6. Europa napoleoniană
    6.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - Concordat, Cod Civil, Blocada Continentală
    - mişcare naţională
    6.2 Conţinuturi:
    - De la Consulat la Imperiu
    - Imperiul napoleonian
    - Influenţele revoluţiei franceze şi ale epocii napoleoniene asupra Europei moderne
    Clasa a Xl-a:
    7. Noile ideologii. Liberalism, naţionalism, socialism
    7.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - Risorgimento, carbonari, Zollverein
    7.2 Conţinuturi:
    - Ideologii naţionale şi acţiune politică (unificarea Italiei şi a Germaniei)
    8. Europa şi lumea la cumpăna veacurilor
    8.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - pact colonial, societate colonială, *emigraţie, *naturalizare, *asimilare, *dominion
    - "Realpolitik"
    8.2 Conţinuturi:
    - Imperiile coloniale
    - *Cursa înarmării şi primele conferinţe pentru dezarmare
    *Studiu de caz: Politica externă a României la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea
    9. Primul război mondial
    9.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - mobilizare, război mondial, război industrial, război naval
    9.2 Conţinuturi:
    - Un nou tip de război; mobilizarea populaţiei
    - *Marile bătălii
    10. Noua ordine internaţională
    10.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - pacifism, demilitarizare, *regim de mandat, *reparaţii de război
    - *intervenţionism, *revizionism, *conciliatorism, *moratoriu
    - *zonă liberă
    10.2 Conţinuturi:
    - Noile frontiere şi noile state. Formarea statului naţional unitar român
    - Societatea Naţiunilor şi politica securităţii colective
    11. Al doilea război mondial
    11.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - Blitzkrieg, genocid
    - rezistenţă, insurecţie
    - "războiul ciudat", războiul în Pacific
    11.2 Conţinuturi:
    - Războiul total
    - Holocaustul
    - Victoria Naţiunilor Unite. Contribuţia României
    12. Relaţiile internaţionale postbelice
    12.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - *"Cortina de fier"
    - politică de securitate, blocurile militare, politică de descurajare nucleară
    12.2 Conţinuturi:
    - O.N.U. şi organismele sale
    - "Războiul rece"
    13. Construcţia europeană
    13.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - democraţia occidentală, integrare politico-economică, Uniunea Europeană, Consiliul Europei, Parlamentul Europei, ^legislaţie europeană, *moneda europeană, "cetăţenia europeană"
    13.2 Conţinuturi:
    - Necesitatea şi principiile unităţii europene
    Notă:
    Abordarea temelor din programa de examen a claselor a IX-a, a X-a şi a Xl-a, se realizează conform curriculum-ului naţional (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; conţinuturi; studiu de caz).
    Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele şi problemele de atins din lista de mai sus va fi abordat din perspectiva competenţelor prezentate la punctul II.
    Termenii istorici-cheie, conceptele şi problemele de atins, respectiv, conţinuturile prevăzute cu asterisc (*) şi scrise cu litere italice se adresează NUMAI elevilor de la clasele cu 2 ore săptămânal (clasa a IX-a şi a X-a) respectiv celor cu 3 ore săptămânal (clasa a Xl-a).
    Sunt recomandate oricare dintre manualele de clasa a IX-a, a X-a, respectiv a Xl-a aprobate prin Ordinele Ministrului Educaţiei Naţionale şi aflate în vigoare în anul şcolar 2003-2004.
    Toate subiectele vor fi elaborate conform programei de examen şi nu vizează conţinutul unui manual anume.
    BACALAUREAT 2004
    PROGRAMA DE BIBLIOTECONOMIE
    FILIERA VOCAŢIONALĂ
    PROFIL PEDAGOGIC
    SPECIALIZAREA BIBLIOTECAR-DOCUMENTAR1ST
    COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Valorificarea cunoştinţelor necesare activităţii în biblioteca şcolară
    2. Formarea deprinderilor de catalogare şi de clasificare a publicaţiilor
    3. Manifestarea unor comportamente adecvate în relaţia cu publicul cititor
    4. Organizarea unei biblioteci moderne, care să corespundă standardelor europene
     ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
     │1. Valorificarea cunoştinţelor necesare activităţii în biblioteca şcolară │
     ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤
     │ Competente specifice │ Conţinuturile învăţării │
     ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
     │1.1 Familiarizarea elevului cu noţiu- │-Elemente generale de biblioteconomie│
     │nile generale de biblioteconomie │ şi de bibliologie │
     │ │-Traseul publicaţiilor de la intrarea│
     │ │ în bibliotecă până la ieşire │
     ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
     │1.2 Realizarea activităţii practice în│-Utilizarea eficientă a spaţiilor şi │
     │bibliotecă │ a mobilierului de bibliotecă │
     │ │-Structura funcţională a bibliotecii │
     ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
     │1.3. Realizarea unei bibliografii │-Bibliografii specifice │
     │specifice │ │
     ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤
     │2. Formarea deprinderilor de catalogare şi de clasificare a publicaţiilor │
     ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤
     │2.1 Însuşirea modalităţilor de cata- │-Colecţii: constituire, dezvoltare, │
     │logare şi de clasificare a documente- │evidenţă, conservare │
     │lor │-Catalogarea şi clasificarea docu- │
     │ │mentelor │
     ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
     │2.2 Cunoaşterea, respectarea şi apli- │-Conservarea publicaţiilor │
     │carea normelor de conservare a colec- │ │
     │ţiilor │ │
     ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤
     │3. Manifestarea unor comportamente adecvate în relaţia cu publicul cititor │
     ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤
     │3.1 Identificarea comportamentului │-Biblioteca - factor de educaţie în │
     │adecvat în relaţia cu cititorul │şcoală │
     ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
     │3.2 Perfecţionarea profesională a │-Relaţiile profesionale ale biblio- │
     │bibliotecarului │tecarului │
     ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
     │3.3 Relaţionarea bibliotecii şcolare │-Colaborarea bibliotecii şcolare cu │
     │cu celelalte instituţii implicate │celelalte tipuri de biblioteci │
     │în sfera educaţiei │ │
     ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤
     │4. Organizarea unei biblioteci moderne, care să corespundă standardelor │
     │ europene │
     ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤
     │4.1 Elaborarea unei legislaţii care │-Legislaţia după care funcţionează │
     │să permită modernizarea şi informati- │biblioteca şcolară │
     │zarea bibliotecii │ │
     ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
     │4.2 Realizarea informatizării biblio- │-Informatizarea bibliotecii │
     │tecii │ │
     ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
     │4.3 Actualizarea fondului de carte │-Dezvoltarea colecţiilor bibliotecii │
     │ │şcolare │
     ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
     │4.4 Crearea unor relaţii de colaborare│-Colaborarea bibliotecii cu institu- │
     │cu instituţii similare │ţii similare din străinătate │
     └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

    PROGRAMA: PEDAGOGIE
    FILIERA VOCAŢIONALĂ
    PROFILUL PEDAGOGIC
    SPECIALIZĂRILE:
    ● bibliotecar-documentarist
    ● instructor-animator
    ● instructor de educaţie extraşcolară
    ● pedagog şcolar
    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
    În temeiul Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat, aprobată prin Ordin al Ministrului educaţiei şi cercetării nr. ........./2002, absolvenţii ultimei clase de liceu, învăţământ de zi, filiera vocaţională, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la disciplinele pedagogice (Pedagogie generală, Didactică, Teoria educaţiei, Pedagogie socială), în cadrul probei la alegere (proba e) din aria curriculară specifică profilului pedagogic şi specializărilor bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor de educaţie extraşcolară şi pedagog şcolar.
    Prezenta programă selectează competenţele generale şi specifice la a căror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin conţinuturile lor specifice, şi care vor fi evaluate.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
     ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
     │1. Utilizarea adecvată a unor concepte ştiinţelor educaţiei în diferite │
     │ contexte de comunicare │
     ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤
     │ Competente specifice │ Conţinuturile învăţării │
     ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
     │1.1 Analiza conceptelor şi a relaţii- │-Funcţiile şi formele educaţiei │
     │lor dintre conceptele specifice ştiin-│-Finalităţile educaţiei (tipuri de │
     │ţelor educaţiei, în scopul interpre- │finalităţi - ideal, scop, obiective) │
     │tării mesajelor cu conţinut educativ │-Introducere în teoria curriculum- │
     │ │ului (concepte, tipuri de curriculum)│
     ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
     │1.2 Elaborarea unor mesaje cu conţinut│-Medii educaţionale - şcoala, familia│
     │educativ în scopul facilitării comuni-│Biserica, mijloacele de informare în │
     │cării cu parteneri educaţionali -elevi│masă, organizaţiile nonguvernamentale│
     │cadre didactice, părinţi, etc. │ │
     ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤
     │2. Aplicarea conceptelor specifice ştiinţelor în organizarea unor activi- │
     │ tăţi educative │
     ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤
     │2.1 Corelarea elementelor de conţinut │-Organizarea activităţilor educative │
     │ale proiectării activităţilor educati-│-Proiectarea activităţilor educative │
     │ve cu cerinţele acesteia │(cerinţe, conţinut, etape, metode şi │
     ├──────────────────────────────────────┤mijloace) │
     │2.2 Elaborarea intr-o succesiune logi-│-Operaţionalizarea obiectivelor edu- │
     │că a etapelor proiectării activităţi- │-Funcţii şi forme ale evaluării │
     │lor educative │şcolare │
     ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤
     │3. Analiza fenomenului educaţional şi a interdependenţei dintre factorii │
     │ implicaţi în procesul educaţional │
     ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤
     │3.1 Descrierea specificului fenomenu- │-Funcţiile şi formele educaţiei │
     │lui educaţional, în scopul interpre- │-Sistemul de învăţământ │
     │tării relaţiilor dintre factorii im- │ │
     │plicaţi în procesul educaţional │ │
     ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤
     │4. Valorificarea specificului diferitelor forme de educaţie în acţiunile │
     │ educative şi de orientare şcolară │
     ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤
     │4.1 Identificarea caracteristicilor │-Educaţia intelectuală - obiective, │
     │diferitelor tipuri de educaţie, în │raportul formativ-informativ │
     │scopul integrării lor într-un demers │-Educaţia morală - obiective, metode │
     │didactic centrat pe nevoile de dez- │specifice, raportul conştiinţă - │
     │voltare ale elevilor │conduită morală │
     ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
     │4.2 Formularea unor direcţii de orien-│-Educaţie estetică - obiective │
     │tare şcolară cu ajutorul aspectelor │-Educaţie religioasă - obiective │
     │specifice diferitelor tipuri de │-Educaţie fizică - obiective │
     │educaţie │-Consilierea şcolară şi profesională │
     │ │ - obiective, factorii orientării │
     │ │-Socializarea - (mecanisme, funcţii, │
     │ │etape) │
     ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
     │4.3 Argumentarea necesităţii educaţiei│-Educaţia permanentă - o necesitate │
     │permanente în societatea actuală │în lumea contemporană (specific, │
     │ │conţinut, obiective, metode, forme │
     │ │de organizare) │
     └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

    III. TEME
    ● PEDAGOGIE GENERALĂ
    1. Funcţiile şi formele educaţiei
    2. Finalităţile educaţiei (tipuri de finalităţi - ideal, scop, obiective)
    3. Sistemul de învăţământ
    ● DIDACTICĂ
    1. Organizarea activităţilor educative
    2. Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale
    3. Introducerea în teoria curriculum-ului (concepte, tipuri de curriculum, conţinuturile învăţării)
    4. Proiectarea activităţilor educative (cerinţe, conţinut, etape , metode şi mijloace)
    5. Funcţii şi forme ale evaluării şcolare
    ● TEORIA EDUCAŢIEI
    1. Educaţia intelectuală - obiective, raportul formativ-informativ
    2. Educaţia morală - obiective, metode specifice, raportul conştiinţă - conduită morală
    3. Educaţia estetică - obiective
    4. Educaţia religioasă - obiective
    5. Educaţia fizică - obiective
    6. Consilierea şcolară şi profesională - obiective, factorii orientării
    ● PEDAGOGIE SOCIALĂ
    1. Educaţia permanentă - o necesitate în lumea contemporană (specific, conţinut, obiective, metode, forme de organizare)
    2. Socializarea - (mecanisme, funcţii, etape)
    3. Medii educaţionale - şcoala, familia, Biserica, mijloacele de informare în masă
    PROGRAMA: PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT
    PROBA F - PREGĂTIRE MILITARĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN:
    În cadrul Examenului de Bacalaureat- disciplina "Pregătire Militară" are statut de disciplină opţională pentru elevii din colegii militare subordonate M.Ap.N, putând fi aleasă în cadrul probei "F".
    Exprimarea opţiunii elevilor pentru susţinerea probei practice la disciplina "Pregătire Militară" se face pe fişe individuale, în termenul prevăzut de "Regulamentul de organizare şi desfăşurare a Examenului de Bacalaureat" care se depun, în mod obligatoriu la secretariatul colegiului militar.
    Evaluarea elevilor se realizează prin susţinerea unei probe practice care vizează competenţele şi abilităţile de executare a mişcărilor, acţiunilor şi operaţiunilor prevăzute în regulamentele militare generale.
    La proba practică "Pregătirea Militară" se pot înscrie toţi elevii din colegiile militare care îşi asumă întreaga responsabilitate privind compatibilitatea nivelului de pregătire militară generală cu nivelul exigenţelor impuse de Examenul de Bacalaureat.
    II. COMPETENŢE DE EVALUARE:
    Pentru susţinerea Examenului de Bacalaureat la disciplina "Pregătire Militară", elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilităţi şi elemente de competenţă dobândite la nivel liceal:
    - valorificarea capacităţii motrice necesare executării corecte a mişcărilor specifice instrucţiei de front individuale, aruncării cu precizie a grenadelor de mână şi luptei corp la corp cu armamentul portativ (machetă).
    - aplicarea corectă şi cu siguranţă a regulilor şi operaţiunilor de tragere cu arma de calibru redus 5,6mm, în condiţiile specifice executării şedinţei a doua de tragere cu această categorie de armament.
    - verificarea deprinderilor privind aplicarea procedeelor expeditive de măsurări în teren, orientarea în teren şi indicarea obiectivelor, întrebuinţarea hărţilor topografice pentru rezolvarea unor probleme specifice activităţii militare.
    III. CONŢINUTURI:
    ● Instrucţia de front (I.F.)
    Instrucţia de front fără arma:
    - poziţiile fără armă;
    - alinierea;
    - descoperirea şi acoperirea;
    - deplasarea militarilor;
    - întoarcerile de pe loc;
    - oprirea;
    - salutul militar, prezentarea onorului de pe loc şi din mişcare;
    - ieşirea militarului din formaţie, prezentarea în faţa comandantului şi intrarea în formaţie;
    - prezentarea militarului în faţa comandantului, în încăperi.
    Poziţii pentru luptă; aruncarea grenadelor; lupta corp la corp.
    ● Topografie militară (T.M.)
    - procedee expeditive de măsurare în teren:
    - determinarea expeditivă a distantelor în teren;
    - determinarea expeditivă a înălţimilor şi detaliilor de teren;
    - determinarea expeditivă a unghiului de pantă, caracteristicilor cursurilor de apă şi păduri
    - orientarea în teren şi măsurarea obiectivelor fără hartă:
    - determinarea punctelor cardinale după aştrii şi prin alte procedee;
    - descrierea busolei şi reguli de întrebuinţare;
    - determinarea punctelor cardinale cu busola;
    - determinarea azimutului unei direcţii;
    - deplasarea după azimut.
    - probleme ce se rezolvă în teren, cu ajutorul hărţii:
    - orientarea în teren cu hartă;
    - procedee de orientare a hărţii şi stabilire a locului de staţie;
    - deplasarea în teren după hartă.
    ● Instrucţia tragerii (I.T.)
    - cunoaşterea şi întrebuinţarea armei de tir cu calibru redus 5,6 mm:
    - destinaţie, caracteristici tehnico-tactice, părţi componente, funcţionare, mânuire,
    întreţinere şi păstrarea armei;
    - demontare, montare, rolul părţilor componente în funcţionarea armei; incidente de
    tragere şi remedierea lor; controlul şi pregătirea pentru tragere; cunoaşterea
    muniţiei.
    - reguli şi operaţiuni de tragere cu arma de tir cu calibru redus (5,6 mm.);
    - reguli şi măsuri de siguranţă pe timpul executării şedinţelor de tragere;
    - executarea şedinţei a doua de tragere cu arma de tir cu calibru redus (5,6 mm.);
    IV. PRECIZĂRI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA PROBEI
    În cadrul probei, fiecare candidat va rezolva minimum două probleme la "Instrucţia de Front" şi "Topografie Militară" şi va executa obligatoriu şedinţa a două de tragere cu arma de tir cu calibru redus 5,6 mm.
    Evaluarea candidaţilor se execută de către o subcomisie formată din 2-3 ofiţeri cu experienţă în domeniu, propuşi de Statul Major al Forţelor Terestre.
    Candidaţii vor fi repartizaţi în grupe, iar ordinea de susţinere a probelor nu este obligatorie, ea fiind stabilită de membrii subcomisiei pentru disciplina " Pregătire Militară" şi aprobată de preşedintele comisiei examenului de Bacalaureat din colegiul militar.
    Toate probele se organizează şi desfăşoară în spaţii delimitate pin marcaje vizuale, unde au acces numai examinatorii, candidaţii şi delegaţii MECT.
    Punctele obţinute în urma executării şedinţei a doua de tragere cu arma de tir cu calibru redus (5,6 mm.) se transformă în note astfel: 28-30p = 10; 25-27p = 9; 22-24p = 8; 20-21p = 7; 17-19p = 6; 15-16p = 5; sub 15p = 4.
    Media finală (MF) se calculează aplicându-se formula:
            IF + TM +2IT
    MF = -------------
                    4
    PROGRAMA: ISTORIA MUZICII
    ISTORIA BALETULUI
    ISTORIA TEATRULUI
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de bacalaureat 2004, istoria muzicii, teatrului şi baletului constituie probă la alegere din aria curriculară specifică profilului şi specializării din cadrul filierei vocaţionale şi constituie probă scrisă.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    Istoria muzicii, teatrului şi baletului se înscrie în rândul disciplinelor de strictă specialitate, ce se adresează elevilor de la liceele de artă.
    Competenţele de evaluat:
    - utilizarea noţiunilor istorice specifice menţionate în curriculum;
    - corelarea unor noţiuni cu fapte istorice;
    - interpretarea unor evenimente istorice marcante şi prezentarea personalităţilor epocii respective care au condus la dezvoltarea artelor;
    - recunoaşterea, şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice; compararea unor opinii diferite privind încadrarea stilistică a creatorilor reprezentativi; descrierea şi explicarea unor fapte şi fenomene istorice prin raportarea la curentul epocii respective;
    - utilizarea corectă şi adecvată a limbajului specific; operarea cu analogii stilistice şi creative între arte, în perspectivă interdisciplinară;
    III. CONŢINUTURI
    1.Programa pentru istoria muzicii
    A. Istoria muzicii universale
    Conţinuturi:
    1. Antichitatea greco-romană: semnificaţie privind evoluţia ideilor estetice în cadrul spiritualităţii europene.
    2. Cultura muzicală medievală bizantină; importanţa acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluţia gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariţiei polifoniei (Ars antiqua). Muzica laică a Evului Mediu creaţia muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri.
    3. Renaşterea muzicală (caracteristici şi cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", şcoala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanţi, importanţă). Apariţia operei. Camerata florentină şi Monteverdi.
    4. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc.). J.S.Bach - creaţia instrumentală, importanţa temperanţei sonore, creaţia vocal-instrumentală de operă barocă. (Purcelle, Hăendel).
    5. Premise ale apariţiei clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Şcoala de la Mannheim). Forma de "sonată" (semnificaţie) evoluţia simfoniei şi a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonică şi de operă (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasică, premise romantice (L.van Beethoven).
    6. Romantismul: încadrarea în epocă, trăsături generale, forme şi genuri predilecte, evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor, importanţa pianului, virtuozitatea instrumentală. Şcolile muzicale naţionale; compozitori reprezentativi (cu precădere Fr.Schubert, H. Berlioz, R.Schumann, F.Chopin, Fr.Liszt, J.Brahms, P.I. Ceaikovski, G.Verdi, R.Wagner).
    7. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec.XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi ( în special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg şi noua şcoală vieneză). Avangarda muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concretă şi electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi L. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ş.a.).
    B.Istoria muzicii româneşti
    1. G.Enescu - creator şi interpret; naţional şi universal în opera compozitorului
    2. Creatori români în perioada interbelică (M.Jora, P.Constantinescu ş.a.)
    3. Direcţii şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec.XX (A.Stroe, Şt. Niculescu, I.Olah, A.Vieru, W.Berger ş.a.)
    4. Genuri muzicale predilecte ( coral, cameral, simfonic, operă) în muzica secolului XX şi compozitori reprezentativi.
    Notă:
    Pentru anul şcolar 2003-2004, structura de subiecte pentru disciplina Istoria muzicii şi Istoria teatrului va conţine obligatoriu şi minimum un item reprezentând fragmente muzicale/literare de referinţă din lucrările compozitorilor/dramaturgilor indicaţi în programa de bacalaureat, pentru a fi recunoscute în sistem grilă.
    2. Programa pentru istoria baletului
    Conţinuturi:
    1. Dansul în Grecia Antică;
    - dansul alături de muzică şi poezie
    - felurile dansului antic grecesc
    2. Naşterea şi fundamentarea baletului
    - Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XlV-lea, Academia de dans; Lully, Moliιre - comedia balet.
    3. J.G.Noverre -reformator şi teoretician al baletului "Scrisori despre dans şi balete".
    4. Baletul în epoca romantică
    - climatul romantic; F.Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F.Elsser, C.Grisi şi "Gissele".
    Rolul celor trei dansatoare în evoluţia baletului.
    - J.Perrot, J.Mazilier, A. S.Saint-Leon, C.Blasis. Caracterele baletului în perioada romantică până la sfârşitul sec.XIX în Franţa, Italia, Danemarca.
    - A.Bournonville. Baletul în Rusia, înfiinţarea şcolilor imperiale şi regale de dans. Coregrafi.
    - P.I.Ceaikovski şi noua orientare în muzica de balet: "Frumoasa din pădurea adormită", "Lacul lebedelor", "Spărgătorul de nuci".
    - Marius Petipa, personalitate artistică şi creatoare.
    5. Precursorii modernismului şi contribuţia lor la dezvoltarea baletului Loie Fuller, Isadora Duncan, E.Dalcroze
    6. S.Diaghilev şi "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreţi, baletele.
    7. Perioada experimentală în baletul contemporan.
    - suprarealismul în balet. I.Stravinski, Serge Lifar şi neoclasicismul.
    8. Expresionismul german.
    - premisele apariţiei curentului artistic
    - reprezentanţii expresionismului şi discipolii acestora
    9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.
    - tehnică, expresie în baletul american, olandez., Coregrafi şi interpreţi.
    10. Baletul în România:
    - evoluţie, coregrafi, compozitori, interpreţi
    - Floria Capsali-fondator de şcoală naţională
    - balete româneşti
    PROBA PRACTICĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul examenului de bacalaureat 2004, proba practică pentru muzică, coregrafie şi teatru,constituie probă la alegere din aria curriculară specifică profilului şi specializării din cadrul filierei vocaţionale.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    - redarea corectă a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice şi interpretative ale repertoriului;
    - elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului specific
    - realizarea calităţii artistice în interpretarea repertoriului specific profilului studiat;
    - valorificarea potenţialului personal şi creativ în actul interpretativ;
    - comunicarea artistică în perspectiva relaţiei interpret-public
    3. Programa pentru proba practică
    MUZICĂ
    I. Secţia instrumentală
    - A) un studiu -cel puţin la nivelul clasei a XII a;
    - B) două lucrări la alegere, diferite ca stil, caracter, formă - cel puţin din programa clasei a XII-a;
    - C) citire la prima vedere - minimum 12 măsuri, la nivelul clasei a XII-a. Proba C) se va desfăşura astfel:
    În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi de acelaşi nivel, în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.
    Pentru evaluarea probei practice ( proba de recital, respectiv A şi B), se va ţine cont de următoarele criterii:
    - fidelitatea respectării textului
    - realizare tehnică
    - realizare stilistică
    - expresivitate, creativitate (nota personală)
    Aprecierea se va face conform baremului probei
    Pentru evaluarea probei C), se va ţine cont de următoarele criterii:
    - fidelitatea respectării textului (cel puţin la nivel mediu)
    - realizare tehnică (cel puţin la nivel mediu)
    - realizare stilistică
    Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute.
    Aprecierea se va face conform baremului probei.
    Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.
    II. Secţia teoretică
    A) Auz muzical
    - l interval simplu consonant şi disonant
    - l interval compus (până la cvintadecima inclusiv)
    - 1 trison în poziţie strânsă
    - l trison în poziţie largă
    Pentru evaluarea probei A), recunoaşterea corectă a intervalelor se poate realiza din trei încercări. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform baremului probei.
    B) Solfegiu la prima vedere, de 12 măsuri de 4 sau 3 timpi, în cheile sol şi fa, în tonalităţi cu maximum 3 alteraţii constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii şi modulaţii pasagere la tonalităţi apropiate - o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonimă.
    Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic.
    Pentru evaluarea probei B), se va ţine cont de următoarele criterii:
    - intonarea corectă
    - execuţia corectă din punct de vedere ritmic
    - analiză corectă din punct de vedere teoretic
    Aprecierea se va face conform baremului probei
    C) Dicteu:
    1) dictat melodic de 12 măsuri, de complexitate şi conţinut similare celor de la proba de solfegiu;
    2) dictat armonic la 4 voci de 8 măsuri, în tonalităţi majore, cu maximum 2 alteraţii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de pătrimi, doimi şi note întregi.
    Pentru evaluarea probei C), se va ţine cont de următoarele criterii:
    - notarea corectă a înălţimilor
    - notarea corectă a duratelor
    Aprecierea se va face conform baremului probei
    Pentru candidaţii Secţiei Teoretice, timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează:
    - proba A) 5 minute
    - proba B) 15 minute
    - proba C) 2 ore
    Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.
    III. Secţia canto
    A) trei lucrări cuprinzând o arie antică, un lied şi o piesă românească în tonalitatea şi limba originală;
    B) solfegiu la prima vedere în cheile sol şi fa într-o tonalitate cu l sau 2 alteraţii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conţinând intervale simple, într-una din măsurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
    C) Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic.
    Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A), se va ţine cont de următoarele criterii:
    - fidelitatea respectării textului
    - realizare tehnică
    - realizare stilistică
    - expresivite , creativitate (nota personală)
    Aprecierea se va face conform baremului probei
    Proba B) se va desfăşura astfel:
    În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelaşi nivel, în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.
    Pentru secţia canto clasic, comisia va fi alcătuită dintr-un profesor de specialitate canto şi un profesor de teoria muzicii.
    Pentru evaluarea probei B) şi C), se va tine cont de următoarele criterii:
    -intonarea corectă
    -execuţia corectă din punct de vedere ritmic
    -analiză corectă din punct de vedere teoretic
    Aprecierea se va face conform baremului probei.
    Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.
    IV. Secţia canto popular
    A) trei lucrări cuprinzând o doina/baladă şi 2 melodii populare în ritmuri diferite din zona de provenienţă a candidatului.
    B) solfegiu la prima vedere în cheile sol şi fa într-o tonalitate cu l sau 2 alteraţii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conţinând intervale simple, într-una din măsurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
    C) Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic.
    Pentru evaluarea probei practice ( proba de recital, respectiv A), se va ţine cont de următoarele criterii:
    - fidelitatea respectării textului
    - realizare tehnică
    - realizare stilistică
    - expresivitate, creativitate (nota personală)
    Aprecierea se va face conform baremului probei.
    Proba B) se va desfăşura astfel:
    În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelaşi nivel în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.
    Pentru evaluarea probei B) şi C), se va ţine cont de următoarele criterii:
    - intonarea corectă
    - execuţia corectă din punct de vedere ritmic
    - analiză corectă din punct de vedere teoretic
    Aprecierea se va face conform baremului probei.
    Pentru candidaţii secţiei Canto ( clasic şi popular), timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează:
    - proba A) 20 de minute
    - proba B) şi C) 15 minute
    Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.
    4. Programa pentru proba practică
    COREGRAFIE
    Pentru candidaţii grupei a)
    A) Repertoriu - fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, Mat- Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen şi va analiza teoretic forma, conţinutul şi integrarea acesteia în spectacolul din care face parte.
    Pentru candidaţii grupei b)
    A) Repertoriu - variaţii clasice. Din repertoriul de trei variaţii clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen şi va analiza teoretic forma, conţinutul şi integrarea acesteia în spectacolul din care face parte.
    Variaţiile impuse sunt:
    Fete: P. I. Ceaicovski: "Frumoasa din pădurea adormită" - actul I
    L. Minkus: "Don Quijote" - actul III
    A. Adam: "Gissele" - actul I (varianta Gisselei)
    Băieţi: L. Minkus: "Don Quijote"- actul III
    R. Drigo: "Corsarul " - actul II
    P. I. Ceaicovski " Lacul lebedelor" - actul III
    Pentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atât pentru candidaţii grupei a) cât şi pentru candidaţii grupei b), se va ţine cont de următoarele criterii:
    - tehnic - gradul de dificultate al execuţiei
    - artistic - fidelitate stilistică, expresivitate, muzicalitate
    - analiză corectă din punct de vedere teoretic
    Pentru candidaţii secţiei Coregrafie (grupa a şi b), timpul maxim alocat fiecărui candidat este de 20 de minute.
    Aprecierea se va face conform baremului probei.
    Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la proba A.
    Notele acordate la probele A,B,C pentru muzică, respectiv A, pentru coregrafie, precum şi nota finală a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricaţie corespunzătoare specialităţii. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înainte de începerea probei practice.
    Notă: Probele practice pentru muzică, coregrafie şi teatru nu se susţin cu public.
    La probele practice nu se admit contestaţii, cu excepţia probei scrise la dicteu melodic şi armonic.
    Inspectoratele şcolare vor asigura condiţii adecvate desfăşurării probelor practice.
    1. PROGRAMA: ISTORIA TEATRULUI
    Licee de muzica, coregrafie şi arta teatrala
    A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL
    Conţinuturi:
    1. Antichitatea greaca:
    - tragedia, la alegere o opera: - Eschil - "Orestia"
    - "Prometeu inlantuit"
    - Sofocle -"Oedip Rege"
    - "Antigona"
    - Euripide - "Medeea"
    - comedia - Aristofan - "Broaştele"
    2.Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" şi "Soldatul fanfaron" - la alegere
    3.Teatrul medieval - Misterele
    4. Comedia dell'Arte
    Renaşterea
    5.Lope de Vega - "Fântâna turmelor" şi "Câinele grădinarului" - la alegere
    6.William Shakespeare - drama istorică - "Richard al III-lea" Hamlet
    -comedia fantastică "Visul unei nopţi de vară"
    7. Clasicismul francez - Corneille -"Cuiul"
    - Racine - "Fedra"
    - Moliere - "Avarul" şi "Don Juan" - la alegere
    8. Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux - o piesa
    - Beaumarchai - o piesa
    9. C. Goldoni - "Hangiţa" şi "Sluga la doi stăpâni" - la alegere
    10. Teatrul romantic - V.Hugo - "Hernani"
    11. Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XIX-lea - N. Gogol -"Revizorul"
    12. Teatrul realist - A. P. Cehov "Pescăruşul"
    - B.Show - "Pygmalion"
    - H.Ibsen - "Nora"
    13. Strindberg - "Dansul Morţii" şi "Domnişoara Mia" , la alegere
    14. Teatrul contemporan
    a) teatrul poetic - J.Giradoux - "Electra"
    b) teatrul absurdului - Eugen lonescu -"Cântăreaţa cheală"
    c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se întrupeaza Electra"
    B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC
    Conţinuturi:
    l. Începuturile dramaturgiei romaneşti - secolul al XIX-lea
    - Vasile Alecsandri - "Chirita în provinţie"
    2. B.P.Hasdeu - "Razvan şi Vidra"
    3. Al.Davila- "Vlaicu-Voda"
    4. I.L.Caragiale - "O scrisoare pierduta"
    5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare"
    6. T.Musatescu - "Titanic vals"
    7. C.Petrescu - "Jocul ielelor" şi "Act venetian", la alegere
    8. L.Blaga - "Meşterul Manole"
    9. M.Sebastian - "Steaua fără nume"
    10. M.Sorescu - "Răceala"
    ll. T.Mazilu- "Prostii sub clar de luna"
    Bibliografie
    Istoria teatrului universal - Ovidiu Drâmba
    Istoria culturii şi civilizaţiei - Ovidiu Drâmba
    Istoria teatrului universal - Ion Zamfîrescu, voi. I-III, Ed. Pentru Literatura Universala
    Istoria teatrului universal - Vido Pandolfi, voi. I-IV, Ed. Meridiane
    Termeni-cheie ai analizei teatrului - Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999
    Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999
    Istoria teatrului românesc - Mihai Vasiliu
    Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, voi. I, EDP
    Istoria teatrului în România, voi. I-III, Ed. Academiei, 1965, Bucureşti
    Teatrul românesc - loan Masoff, Ed, Pentru Literatură
    Istoria literaturii dramatice româneşti şi a artei spectacolului - Virgil Brădăţeanu, EDP, 1979, Bucureşti
    *** Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate
    2. Programa : ARTA ACTORULUI
    A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura albă, lectura logică, nuanţare în funcţie de diferite stări psihice indicate de comisie).
    B. Improvizaţie liberă cu 1-3 obiecte şi o stare sufletească. Obiectele vor fi alese prin din numărul de obiecte fixate de comisie.
    C. Recital din texte cuprinse în repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar).
    Proba A. şi B. se va desfăşura astfel:
    În ziua probei, comisia elaborează, fixează şi pregăteşte textele la prima vedere, numărul de obiecte precum şi starea sufletească care le vor însoţi. Subiectele vor fi de acelaşi nivel.în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.
    Proba C se va desfăşura astfel:
    Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, după care va analiza teoretic textul prezentat ( gen literar, integrarea acestuia în spectacol-după caz, personaje).
    Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A,B,C, se va ţine cont de următoarele criterii:
    - prezenţa scenică (încadrarea în perspectivă într-un anumit gen de erou, unitatea psiho-fizică în acţiune)
    - expresivitatea vorbirii (dicţie, respiraţie, calitatea vocii, capacitatea de nuanţare logică şi afectivă)
    - aptitudini scenice ( capacitatea de improvizare a acţiunilor scenice, imaginaţie repertoriu, notă personală).
    Pentru fiecare candidat,timpul maxim acordat este de 20 de minute.
    Aprecierea se va face conform baremului probei.
    Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
    Notele acordate la probele A, B, şi C, precum şi nota finală a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricaţie corespunzătoare specialităţii. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înaintea începerii probei practice.
    Notă: Probele practice pentru muzică, teatru şi coregrafie nu se susţin cu public.
    La probele practice nu se admit contestaţii, cu excepţia probei scrise la dicteu melodic şi armonic.
    Inspectoratele şcolare vor asigura condiţii adecvate desfăşurării probelor practice.
    PROGRAMA: STUDIUL FORMELOR ŞI DESENUL
    A. ARTE PLASTICE ŞI DECORATIVE
    1. Organizarea unei suprafeţe folosind contraste valorice.
    Contraste cantitative şi calitative. Echilibrarea petelor. Aplicaţii (studiul figurii umane, mulaj gips).
    2. Valoraţia, mijloc de expresie a volumului. Relaţia plan-valoare; despre pasaj. Importanţa pasajului în scurgerea volumului. Trepte în înălţime spre alb şi profunzime spre negru. Se vor urmări probleme de paginaţie, raportul dintre obiectul studiat şi suprafaţa înconjurătoare. Portret compoziţional cu mâini.
    3. Raportul dintre obiectul studiat şi ambient. Rezolvarea compunerii spaţiului plastic. Portret compoziţional cu mâini.
    4. Construcţia pe baza observaţiei formelor morfologice ale corpului omenesc. Construcţia va avea în vedere arhitectura detaliului anatomic. Cap de expresie
    5. Articulări de forme anatomice. Articulare. Cap-gât-torace. Cap de expresie
    6. Expresia figurii umane. Nuanţării expresive a liniei şi valorilor. Cap de expresie
    7. Construcţia figurii umane folosind linia modulată şi expresia volumului. Se vor urmări cu insistentă experimentarea potentelor expresive ale liniei.
    8. Linia şi pata, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, figură întreagă, îmbrăcată, aşezat într-o ambianţă compusă de profesor.
    9. Linia şi valoarea, mijloace plastice în studiul construcţiei corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice, realizarea articulării acestor forme şi sugerarea expresivă a formelor prin linie şi pată.
    10. Linia de construcţie, linia expresivă şi valoarea, mijloace de realizare a studiului corpului uman.
    B. CLASE DE ARHITECTURĂ ARTE AMBIENTALE ŞI DESIGN
    1. Valoarea, mijloc de sugerare a volumului
    Pe pretextul unei naturi statice complexe se va realiza o lucrare în care elevii vor sugera volumele obiectelor din natură, urmărind, totodată, caracterul de echilibru static al lucrării.
    2. Construcţia şi valoraţia mijloace de studiu. Aplicaţie având ca pretext mulaje de gips. Se va evidenţia ritmul proporţiilor care stabilesc caracterul formelor studiate şi expresivitatea liniei şi valorilor.
    3. Compunerea simetrică fată de o axă. Aplicaţie la un grup limitat de forme geometrice(5-7) regulate. Acorduri şi contraste valorice.
    4. Crearea unei compoziţii cu o semnificaţie dată. Studiu după natură, aplicat la un grup de obiecte diferite ca structură, textură, utilitate şi formă.
    5. Construcţia umbrei proprii şi a umbrei purtate. Studiu aplicat unui ansamblu de forme geometrice dat. Se va solicita valorarea indicându-se două surse de lumină şi precizându-se direcţia lor.
    6. Compunerea unui spaţiu bidimensional dat utilizând contrastele de formă şi valorice. Secţionarea unui obiect solid dat şi utilizarea formei rezultate ca modul decorativ.
    7. Alcătuirea unui obiect compozit din elemente disparate. Se vor utiliza 5 din următoarele corpuri geometrice: tetraedru, cub, prismă, piramidă, con, cilindru şi sferă.
    8. Compoziţie cu volume. Poliedre regulate şi secţiuni ale acestora,
    C. SEMINARII TEOLOGICE - CLASE DE PATRIMONIU
    1. Construcţia figurii umane prin linie şi valoare aplicată la portret în canon bizantin.
    2. Linia şi pata, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, realizat în viziune bizantină, îmbrăcată, aşezat într-o ambianţă compusă.
    3. Studiul structurilor. Aplicarea cunoştinţelor căpătate la studiul elementelor plastice, nuanţarea valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor folosite în vestimentaţia bizantină.
    4. Linia şi valoarea, mijloace plastice în studiul construcţiei corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice. Realizarea articulării detaliilor şi sugerarea expresivă a volumelor prin pată valorică. Tratare în viziune bizantină
    5. Construcţia şi valoarea (după cap model viu). Se va insista asupra nuanţării treptelor valorice, impusă de canonul bizantin.
    6. Linia de construcţie, linia expresivă şi valoarea, mijloace de realizare plastică a figurii umane. Portret compoziţional cu mâini.
    ISTORIA ARTEI ŞI ARHITECTURII
    1. Civilizaţia Greciei Antice. Condiţii geo-istorice şi culturale ale evoluţiei artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalităţi şi opere reprezentative
    2. Civilizaţia Romei Antice. Condiţii geo-istorice şi culturale ale evoluţiei artistice; premise şi influenţe din arta etruscă; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură şi mozaic; arta romană provincială.
    3. Renaşterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalităţi şi opere reprezentative); sculptură (genuri, personalităţi şi opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a şcolii florentine şi veneţiene, personalităţi aparţinând diverselor şcoli artistice şi opere literare reprezentative
    4. Renaşterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Cinquencento - Caracteristici ale Renaşterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectură (personalităţi şi opere reprezentative); sculptură (personalităţi şi opere reprezentative); pictură (personalităţi şi opere reprezentative) prefigurarea tendinţelor artistice ulterioare.
    5. Renaşterea în Ţările de Jos. Condiţii geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalităţi şi opere reprezentative.
    6. Arta bizantina. Caracteristici generale( arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularităţile artistice în spaţiului cultural românesc.
    7. Secolul al XVII-lea în arta europeană
    a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptura, pictură, arte decorative). Barocul în spaţiul cultural românesc.
    8. Secolul al XVIII-Iea în arta europeană. Clasicism şi Romantism (arhitectura, sculptura, pictura).
    9. Secolul al XIX-lea în arta europeană Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanţi şi opere.
    10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artişti şi opere reprezentative. Direcţii artistice deschise de pictura postimpresionista(cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raţionalism, constructivism, arta abstracta.)
    11. Arta europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictura de avangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta.
    12. Arta românească în secolele XIX şi XX Personalităţi marcante care au contribuit la evoluţia artei româneşti, influenţe artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiaţă, Camil Ressu, Francisc Sirato, losif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brâncuşi, Ion Jalea, Romul Ladea, Cornel Medrea, Gheorghe Anghel.
    PROGRAMA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
    ÎNVĂŢĂMÂNT SPORTIV
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul Examenului de Bacalaureat 2004, disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport are statut de disciplină obligatorie pentru toţi elevii din învăţământul sportiv.
    Proba Pregătire Teoretică Sportivă, susţinută din "Teoria şi metodica pregătirii sportive de performanţă" este o probă scrisă.
    Elevii din învăţământul sportiv vor opta pentru una dintre cele două probe: proba teoretică(scrisă) sau proba practică.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    ● Nivelul pregătirii teoretice şi metodice de specialitate al elevilor.
    III. CONŢINUTURI
    - Conform Ghidului metodologic de aplicare a programei şcolare "Pregătire teoretică sportivă"
    CLASA a IX-a
    ● Sportul - fenomen social
    ● Jocurile Olimpice
    ● Conceptele(categoriile) fundamentale ale domeniului
    ● Conţinutul antrenamentului sportiv
    ● Factorii favorizanţi ai capacităţii de performanţă
    ● Mijloace de control şi autocontrol a evoluţiei individului
    ● Noţiuni de igienă sportivă
    ● Regimul alimentar
    ● Protecţia individuală
    CLASA a X-a
    ● Termeni de specialitate
    ● Deprinderi şi priceperi motrice
    ● Sistemul mijloacelor antrenamentului sportiv
    ● Exerciţiul fizic - principalul mijloc al antrenamentului sportiv
    ● Călirea organismului
    ● Oboseala
    ● Refacerea după efort
    ● Factorii care prejudiciază starea de sănătate şi capacitatea de performanţă
    CLASA a XI-a
    ● Motricitatea generală
    ● Efortul în antrenamentul sportiv. Mărimea, orientarea şi caracterul efortului.
    ● Metode şi procedee de antrenament pentru dezvoltarea calităţilor motrice bazate pe relaţia efort-odihnă
    ● Aparatură, metode, procedee de investigaţie medico-sportivă
    ● Lecţia de antrenament sportiv
    ● Pregătirea biologică pentru concurs
    ● Pregătirea psihologică pentru concurs
    CLASA a XII-a
    ● Selecţia sportivă
    ● Forma sportivă
    ● Structura antrenamentului sportiv
    ● Adaptarea şi antrenamentul sportiv
    ● Forme speciale de organizare a pregătirii sportive
    ● Evaluarea antrenamentului sportiv
    ● Refacerea după concurs
    Forma probei de evaluare este de lucrare scrisă, timpul acordat fiind de 3 ore.
    PROGRAMA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
    ÎNVĂŢĂMÂNT SPORTIV
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul Examenului de Bacalaureat 2004, disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport are statut de disciplină obligatorie pentru elevii din învăţământul sportiv.
    Proba de măiestrie sportivă este probă practică.
    Elevii din învăţământul sportiv vor opta pentru una dintre cele două probe: proba practică sau proba teoretică(scrisă).
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    ● Nivelul de măiestrie sportivă dobândit de elevi la disciplina / proba sportivă studiată.
    III. CONŢINUTURI
    Nivelul global de performanţă:
    ● Pregătirea fizică generală;
    ● Pregătirea fizică specifică disciplinei / probei sportive;
    ● Pregătirea tehnico-tactică specifică disciplinei / probei sportive;
    ● Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea prevederilor regulamentului specific disciplinei / probei sportive;
    IV. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN
    La toate disciplinele / probele sportive, elevii sunt evaluaţi pe baza unui test de măiestrie sportivă care poate cuprinde una sau mai multe probe evaluatorii.
    Notă: Disciplinele sportive, probele sportive, probele evaluatorii şi baremele la măiestrie sportivă sunt cuprinse în broşura "Evaluarea Probei de Măiestrie Sportivă la Examenul de Bacalaureat", elaborată de D.G.Î.P.-S.N.E.E.
    PROGRAMA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    În cadrul Examenului de Bacalaureat 2004, disciplina de învăţământ cuprinsă în aria curriculară Educaţie Fizică şi Sport are statut de disciplină opţională pentru elevii din liceele de alte profiluri decât cele cu program sportiv.
    La proba practică Educaţie Fizica şi Sport se pot înscrie toţi elevii din liceele aparţinând tuturor filierelor, profilurilor şi specializărilor, indiferent de numărul orelor de specialitate alocate prin planurile-cadru de învăţământ.
    Elevii care optează pentru această probă îşi asumă întreaga responsabilitate privind compatibilitatea nivelului propriu de pregătire sportivă cu nivelul exigenţelor impuse de Examenul de Bacalaureat.
    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    ● Nivelul capacităţii motrice generale şi specifice practicării a 3 discipline/probe sportive.
    III. CONŢINUTURI
    Fiecare candidat va fi evaluat la următoarele 5 probe obligatorii:
    1. Alergare de viteză pe distanta de 50m, cu start de jos
    2. Flotări
    3. Săritură în lungime de pe loc
    4. Gimnastică acrobatică - exerciţiu liber la sol, cu elemente impuse
    5. Joc sportiv Ia alegere - structură tehnică
    IV. STRUCTURA EXAMENULUI
    A. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI
    ● Exprimarea opţiunii elevilor pentru susţinerea probei practice la disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport în cadrul Examenului de Bacalaureat se face pe fişe individuale, în termenul prevăzut de Regulament, care se depun, în mod obligatoriu, la secretariatul unităţii de învăţământ de care aparţin.
    ● Corespunzător bazei materiale a unităţii de învăţământ, numărului e