DECIZIE nr. 306 din 28 aprilie 2015
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 27 iulie 2015



        Daniel Marius Morar - preşedinte
        Valer Dorneanu - judecător
        Petre Lăzăroiu - judecător
        Mircea Ştefan Minea - judecător
        Mona-Maria Pivniceru - judecător
        Puskas Valentin Zoltan - judecător
        Simona-Maya Teodoroiu - judecător
        Tudorel Toader - judecător
        Simina Popescu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Enache Mitea în Dosarul nr. 335/36/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.129D/2014 al Curţii Constituţionale.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul excepţiei a transmis note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.299D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, excepţie ridicată de Dumitru Tereacă în Dosarul nr. 2.287/113/2014 al Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    5. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, avocatul Cristina Claudia Zgîmbău, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte partea Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice din Galaţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    6. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
    7. Avocatul autorului excepţiei prezent şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării cauzelor.
    8. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.299D/2014 la Dosarul nr. 1.129D/2014, care a fost primul înregistrat.
    9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei Dumitru Tereacă, care solicită admiterea excepţiei, sens în care susţine, în esenţă, încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4), art. 15 alin. (2) şi art. 16 din Constituţie. Arată că în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 nu se cuantifică sumele reprezentând taxa de poluare care trebuie restituite, iar în contextul creşterii economice confirmate de Institutul Naţional de Statistică, măsura eşalonării acestor sume, pe un termen de 5 ani, apare ca neconstituţională. De asemenea, susţine că este încălcat principiul neretroactivităţii legii, deoarece cererea de restituire a sumei a fost depusă anterior intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă menţionate, care, de altfel, creează discriminări între persoanele care trebuie să suporte eşalonarea sumelor reprezentând taxa pe poluare şi persoanele care au recuperat integral aceste sume sau care au de recuperat bani de la bugetul de stat.
    10. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care precizează că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 îndeplineşte exigenţele art. 115 alin. (4) din Constituţie şi că eşalonarea plăţii unor sume datorate nu contravine normelor constituţionale invocate. Invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    11. Prin Încheierea din 27 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 335/36/2014, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Enache Mitea într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face/pretenţii.
    12. Prin Încheierea din 27 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.287/113/2014, Tribunalul Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Tereacă într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face.
    13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece, în absenţa unei distincţii cu privire la momentul la care sentinţele judecătoreşti au devenit titluri executorii, prevederile de lege criticate produc efecte asupra cererilor depuse anterior intrării în vigoare a art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014.
    14. De asemenea, pe calea reglementării criticate, Guvernul a acţionat abuziv, situându-se "mai presus de lege", noţiune care vizează ansamblul dispoziţiilor legale care instituie prioritatea dreptului european faţă de dreptul naţional. În acelaşi timp, arată că dreptul la un proces echitabil presupune şi executarea echitabilă, chiar prin intermediul executării silite, a măsurilor cuprinse în hotărârile judecătoreşti. În aceste condiţii, caracterul neconstituţional al art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 rezultă din eşalonarea pe o durată de 5 ani a sumelor stabilite de către instanţele judecătoreşti în materia taxei auto, dar şi în suspendarea "de drept" a executării silite a acestor titluri. Se încalcă, totodată, dreptul de proprietate privată cu privire la sumele câştigate în instanţă, iar, pe de altă parte, creanţele asupra statului nu mai beneficiază de niciun fel de garanţie, în condiţiile în care acestea nu pot forma obiectul executării silite. Or, persoanele îndreptăţite la restituirea taxei pe poluare şi a taxei pentru emisii poluante sunt titulare ale unui drept de creanţă împotriva statului, care, în accepţiunea art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, constituie un "bun".
    15. În continuare, autorii susţin că nu sunt respectate exigenţele care condiţionează restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, iar dispoziţiile art. 124 din Legea fundamentală rămân iluzorii, în condiţiile în care Guvernul limitează şi suspendă efectele unor hotărâri judecătoreşti. Autorii mai susţin încălcarea dispoziţiilor art. 126 alin. (6) şi art. 148 din Constituţie, deoarece Guvernul a încălcat obligaţia de a aplica cu prioritate dreptul european. Referitor la regulile privind rambursarea sumelor prelevate cu încălcarea dreptului european, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că aceste reguli trebuie să respecte principiul echivalenţei (pentru cererile de rambursare bazate pe încălcarea dreptului Uniunii Europene, nu pot fi instituite condiţii mai puţin favorabile decât pentru cererile similare bazate pe încălcarea dreptului naţional) şi principiul efectivităţii.
    16. Totodată, autorii susţin că a fost încălcat art. 115 din Constituţie, deoarece, în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, nu este motivată în niciun fel urgenţa adoptării şi nici situaţia extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată. Trimiterea generică la "dificultăţile întâmpinate până în prezent în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti" şi la "influenţa negativă pe care o are executarea silita a titlurilor executorii, în condiţiile dreptului comun, atât asupra bugetului Administraţiei Fondului pentru Mediu, cât şi asupra bugetului general consolidat" nu poate constitui o motivare, atât timp cât sumele în discuţie au fost achitate efectiv de fiecare persoană care solicită restituirea. Un argument în plus în sensul neconstituţionalităţii art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 îl constituie, în opinia autorilor excepţiei, faptul că atât anterior, cât şi la momentul adoptării, România înregistra creştere economică, nemaipunându-se problema vreunei crize financiare, PIB-ul pentru trimestrul I al anului 2014 fiind în creştere cu 3,8% faţă de trimestrul I al anului 2013.
    17. De asemenea, autorii excepţiei arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, afectând dreptul de proprietate privată, încalcă art. 115 alin. (6) din Constituţie, şi că prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 contravin şi dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, deoarece creează situaţii discriminatorii prin aplicarea în cadrul aceleiaşi categorii de persoane a unui tratament juridic diferit. Astfel, unele dintre aceste persoane au încasat deja sumele de bani reprezentând taxa pe poluare şi taxa pe emisii poluante, restituirea în cazul acestora făcându-se integral (atât taxa plătită, dobânzile, cât şi cheltuielile de judecată), în timp ce alte persoane îşi vor primi banii în mod eşalonat, pe o perioadă de 5 ani.
    18. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, prin care a fost eşalonată plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, pe o perioadă de 5 ani calendaristici, şi prin care a fost suspendată de drept orice procedură de executare silită, contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (3) şi art. 148 alin. (2) şi alin. (4) din Constituţie. Raportat la celelalte dispoziţii din Constituţie invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa judecătorească apreciază că acestea nu au fost încălcate.
    19. Tribunalul Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 sunt neconstituţionale în raport cu art. 115 din Constituţie şi încalcă art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la aceeaşi convenţie.
    20. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    21. Guvernul, în Dosarul nr. 1.129D/2014, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 190 din 2 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
    22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului autorului excepţiei Dumitru Tereacă, notele scrise depuse de autorul excepţiei Enache Mitea, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014, care au următorul cuprins: "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.
    (2) Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuţi la alin. (1) se soluţionează, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administraţia Fondului pentru Mediu.
    (3) Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2).
    (4) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
    (5) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
    (6) Procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi al ministrului finanţelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).
    (7) Plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6)."
    25. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 115 alin. (4) şi (6) privind adoptarea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, art. 124 alin. (1) - (3) privind înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice pe calea contenciosului administrativ, art. 148 alin. (2)-(4) privind prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene şi a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, precum şi rolul Parlamentului, preşedintelui României, Guvernului şi autorităţii judecătoreşti de a garanta aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul de aderare.
    26. Autorii excepţiei mai susţin că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 14 privind interzicerea discriminării, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept, art. 20 privind numărul judecătorilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 21 privind condiţiile exercitării funcţiilor de judecători, dispoziţii cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi pe cele ale art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la aceeaşi convenţie.
    27. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare. În acest sens sunt: Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015, şi Decizia nr. 133 din 10 martie 2015*), nepublicată până la data pronunţării prezentei decizii. Notă

    ──────────

    *) Decizia nr. 133 din 10 martie 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015.

    ──────────

    28. Astfel, Curtea a reţinut că art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 instituie eşalonarea plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015. Plata acestora se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora. De asemenea, se prevede că pe această perioadă orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
    29. Totodată, sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, plătite în temeiul acestei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Acelaşi regim este aplicabil şi pentru plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă, şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită.
    30. În acest context, în ceea ce priveşte invocarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea, pornind de la premisa de necontestat că situaţia de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională, a analizat cumulat motivele invocate în preambulul ordonanţei de urgenţă pentru justificarea situaţiei extraordinare. Astfel, s-a conchis că există un grad mare de abatere de la obişnuit, şi anume de la condiţiile concrete în care executarea titlurilor executorii se face cu respectarea Codului de procedură civilă, respectiv a Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, după caz, astfel încât a apreciat că există o situaţie extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, adică o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă şi independentă de voinţa Guvernului care pune în pericol un interes public, respectiv stabilitatea economică a statului român. De asemenea, Curtea a considerat că scopul urmărit prin adoptarea actului normativ criticat - atenuarea efectelor unei stări de criză economică generalizată - a implicat, în mod necesar şi neechivoc, o reglementare juridică primară, rapidă, unitară şi energică, ceea ce a reclamat, în mod indubitabil, urgenţă. Totodată, dat fiind caracterul temporar al unei situaţii extraordinare, Curtea a subliniat că Guvernul nu poate uza de reglementarea, în viitor, în mod nelimitat, a unor proceduri derogatorii de la dreptul comun, atunci când statul este debitor, deoarece este sarcina statului să găsească soluţii pentru executarea conformă a hotărârilor judecătoreşti, potrivit dreptului comun. În caz contrar, nu ar mai exista o situaţie extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, ci, mai degrabă, s-ar pune în evidenţă elemente de oportunitate legislativă.
    31. De asemenea, în ceea ce priveşte constituţionalitatea instituirii eşalonării plăţii unor sume prevăzute în titluri executorii, precum şi a suspendării de drept a oricărei proceduri de executare silită, Curtea, examinând jurisprudenţa sa, a reţinut că, în această materie, s-a pronunţat în numeroase cauze. În acest sens, este de menţionat Decizia nr. 188 din 2 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, prin care Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate.
    32. Prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, Curtea a reţinut că procesul civil parcurge două faze: judecata şi executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forţei de constrângere a statului sau al altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că executarea unei hotărâri, indiferent de instanţa care a pronunţat-o, trebuie considerată ca parte integrantă a procesului, în sensul art. 6 din Convenţie, iar în ipoteza în care autorităţile sunt obligate să acţioneze în vederea executării unei hotărâri judecătoreşti şi manifestă abstenţiune, această conduită este apreciată ca angajând răspunderea statului, în condiţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţie, obligaţia statului de a asigura celeritatea procedurilor judiciare fiind una de rezultat (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 29 august 1996, pronunţată în Cauza Di Pede împotriva Italiei, paragrafele 20-24, Hotărârea din 26 septembrie 1996, pronunţată în Cauza Zappia împotriva Italiei, paragrafele 16-20, şi Hotărârea din 19 martie 1997, pronunţată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 40). În acest sens este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 24 ianuarie 2014. Prin Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunţată în Cauza Ruianu împotriva României, paragraful 65, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că dreptul la justiţie, garantat de art. 6 din Convenţie, protejează în egală măsură şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii, care, într-un stat ce respectă preeminenţa dreptului, nu pot rămâne fără efect în defavoarea uneia dintre părţi. Prin urmare, executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp.
    33. În ceea ce priveşte modalitatea de executare, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa că executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată (Decizia nr. 353 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iulie 2011). Astfel, legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eşalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt şi prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-şi executa creanţa.
    34. În acest context, Curtea a reţinut că, prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Curtea a statuat că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii, anume: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Or, dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, stabilind tranşele, reactualizează cu indicele preţului de consum executarea pe cinci ani, îndeplinind astfel cerinţele stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    35. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi ale art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi principiul neretroactivităţii legii, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât, pe de o parte, prin actul normativ criticat legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătoreşti, ci stabileşte anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora, şi, pe de altă parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor.
    36. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie, din perspectiva instituirii unei discriminări în ceea ce priveşte tratamentul juridic diferit aplicat aceleiaşi categorii de persoane, Curtea a reţinut că această diferenţă se justifică în mod obiectiv şi rezonabil, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 urmăreşte un scop legitim - menţinerea echilibrului bugetar şi respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecţiei mediului, şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Ca atare, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare, este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic.
    37. Sub aspectul pretinsei încălcări a dreptului de proprietate privată, Curtea, admiţând, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, a reţinut că Guvernul, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora. Totodată, faptul că dispoziţiile legale criticate, aplicându-se pentru viitor, prevăd actualizarea sumelor datorate cu indicele preţurilor de consum, asigură executarea integrală a titlului, fără a fi încălcat deci dreptul de proprietate.
    38. Referitor la invocarea legislaţiei Uniunii Europene şi jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea precizează că, prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, a statuat că "în cauză, deşi înţelesul normei europene a fost desluşit de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cerinţele rezultate din această hotărâre nu au relevanţă constituţională, ele ţinând mai degrabă de obligaţia legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-şi eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituţia României". Aplicând aceste considerente în examinarea constituţionalităţii prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, Curtea a reţinut că legiuitorul a respectat hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, tocmai prin emiterea actului normativ criticat, act care este în conformitate cu dispoziţiile Constituţiei.
    39. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei la care s-a făcut mai sus referire, Curtea constată că atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă.
    40. În final, în raport cu considerentele enunţate mai sus, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu conţin norme contrare celorlalte dispoziţii din Legea fundamentală invocate.
    41. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Enache Mitea în Dosarul nr. 335/36/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal şi de Dumitru Tereacă în Dosarul nr. 2.287/113/2014 al Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 aprilie 2015.

    PREŞEDINTE,

    DANIEL MARIUS MORAR

    Magistrat-asistent,

    Simina Popescu

    ----