LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (*actualizată*)
privind organizarea judiciară
(actualizată până la data de 14 aprilie 2005*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • Parlamentul României adopta prezenta lege.
    Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internationala a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectării Constituţiei şi a legilor tarii.
    Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod impartial şi independent de orice influente extranee.

    Titlul I Dispoziţii generale

    Dispoziţii generale

    Capitolul I Principiile organizării judiciare

    Principiile organizării judiciare

    Articolul 1

    (1) Puterea judecătorească se exercită de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
    (2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
    (3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.


    Articolul 2

    (1) Justiţia este unica, impartiala şi egala pentru toţi.
    (2) Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:
    a) Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie;
    b) curţi de apel;
    c) tribunale;
    d) tribunale specializate;
    e) judecătorii.


    Articolul 3

    Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.


    Articolul 4

    (1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apara ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
    (2) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.


    Articolul 5

    Ministerul Justiţiei asigura buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.


    Capitolul II Accesul la justiţie

    Accesul la justiţie

    Articolul 6

    (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.
    (2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.


    Articolul 7

    (1) Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.
    (2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasa, naţionalitate, origine etnică, limba, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţa politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.


    Articolul 8

    Asistenţa juridică internationala se solicita sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de convenţiile internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.


    Articolul 9

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţa de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de magistraţi împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.


    Capitolul III Dispoziţii generale privind procedura judiciară

    Dispoziţii generale privind procedura judiciară

    Articolul 10

    Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţa impartiala şi independenta, constituită potrivit legii.


    Articolul 11

    Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în şedinţa publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.


    Articolul 12

    (1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
    (2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi.
    (3) În cazul în care una sau mai multe părţi solicita să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.
    (4) În situaţia în care toate părţile solicita sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralitatii şi publicităţii.
    (5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.
    (6) Consemnarea dezbaterilor purtate de părţi în limba maternă se face la dictarea publică a preşedintelui şi numai în limba română. Obiectiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolva de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţa.
    (7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.


    Articolul 13

    Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.


    Articolul 14

    Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi aduse la îndeplinire în condiţiile legii.


    Articolul 15

    Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.


    Titlul II Instanţele judecătoreşti

    Instanţele judecătoreşti

    Capitolul I Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie

    Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie

    Secţiunea 1 Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Articolul 16

    (1) În România funcţionează o singura instanţa suprema, denumita Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala tarii.
    (2) Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competentei sale.
    (3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.
    (4) Cheltuielile necesare funcţionarii se finanţează din bugetul de stat.


    Articolul 17

    (1) Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, un vicepreşedinte, 4 presedinti de secţii şi judecători.
    (2) Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială, Secţia de contencios administrativ şi fiscal -, Completul de 9 judecători şi Secţiile Unite, fiecare având competenţa proprie.


    Articolul 18

    (1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
    (2) Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structura Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.


    Secţiunea a 2-a Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Articolul 19

    Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.


    Articolul 20

    Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judeca:
    a) în prima instanţa, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de prima instanţa a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
    b) recursurile, în condiţiile prevăzute de lege.


    Articolul 21

    (1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:
    a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedura;
    b) conflictele de competenţa, în cazurile prevăzute de lege;
    c) orice alte cereri prevăzute de lege.
    (2) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie soluţionează şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecaţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.


    Articolul 22

    (1) Completul de 9 judecători soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în prima instanţa de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    (2) Completul de 9 judecători judeca şi alte cauze date în competenţa sa prin lege, precum şi ca instanţa disciplinară.


    Articolul 23

    Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
    a) judecarea recursurilor în interesul legii;
    b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
    c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.


    Articolul 24

    Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie considera ca este necesar sa revină asupra propriei jurisprudente, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judeca cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecata a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continua.


    Articolul 25

    (1) La sfârşitul fiecărui an, Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei.
    (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate incuviinta ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifica propuneri de imbunatatire a legislaţiei.


    Secţiunea a 3-a Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Articolul 26

    (1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.
    (2) Preşedintele reprezintă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
    (3) Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi 5 judecători, aleşi pe o perioadă de 5 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participa managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ.


    Articolul 27

    (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
    a) aproba Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
    b) recomanda Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilor în funcţie cărora le expira mandatul de 6 ani;
    c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;
    d) organizează şi supraveghează rezolvarea petitiilor, în condiţiile legii;
    e) exercita acţiunea disciplinară împotriva preşedintelui, vicepreşedintelui, preşedinţilor de secţii, judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi împotriva preşedinţilor curţilor de apel;
    f) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
    g) exercita alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    (2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte.
    (3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.
    (4) Hotărârile colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.


    Articolul 28

    Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:
    a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicităţii;
    b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
    c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.


    Secţiunea a 4-a Completele de judecată

    Completele de judecată

    Articolul 29

    (1) Completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.
    (2) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


    Articolul 30

    Completul de 9 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecător desemnat în acest scop de preşedintele ori vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


    Articolul 31

    (1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezidează Secţiile Unite, Completul de 9 judecători, iar în cadrul secţiilor orice complet, când participa la judecata.
    (2) În lipsa preşedintelui, şedinţele la care acesta trebuie să ia parte sunt prezidate de vicepreşedintele instanţei sau de un preşedinte de secţie.
    (3) Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.


    Articolul 32

    În cazul în care Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie judeca în Secţii Unite, la judecata trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.


    Capitolul II Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile

    Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile

    Secţiunea 1 Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor

    Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor

    Articolul 33

    (1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta lege.
    (2) Curtea de Apel Bucureşti funcţionează şi ca instanţa specializată pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuală, potrivit legii.
    (3) În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.


    Articolul 34

    (1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.
    (2) Tribunalul Bucureşti funcţionează şi ca instanţa specializată pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuală, potrivit legii.
    (3) În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.
    (4) În cadrul tribunalelor funcţionează secţii pentru cauze civile şi secţii pentru cauze penale şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.


    Articolul 35

    (1) Tribunalele specializate sunt:
    a) tribunale pentru minori şi familie;
    b) tribunale de muncă şi asigurări sociale;
    c) tribunale comerciale;
    d) tribunale administrativ-fiscale.
    (2) Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care funcţionează la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.


    Articolul 36

    (1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei.
    (2) Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 37

    În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul tribunalelor specializate şi al judecătoriilor se pot înfiinţa secţii.


    Articolul 38

    (1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) Componenta secţiilor se stabileşte de preşedintele instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.
    (3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, preşedintele instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.


    Articolul 39

    În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecaţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanenta în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.


    Secţiunea a 2-a Competenţa instanţelor judecătoreşti

    Competenţa instanţelor judecătoreşti

    Articolul 40

    Competenţa judecătoriilor, a tribunalelor şi a curţilor de apel este stabilită în Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în legi speciale.


    Articolul 41

    Tribunalele pentru minori şi familie judeca în prima instanţa următoarele categorii de cauze:
    1. în materie civilă, cauzele referitoare la drepturile, obligaţiile şi interesele legitime privind persoana minorilor, decăderea din drepturile părinteşti, cererile privind nulitatea sau desfacerea căsătoriei, cererile pentru încuviinţarea, nulitatea sau desfacerea adopţiei, precum şi cauzele privind raporturile de familie;
    2. în materie penală, infracţiuni săvârşite de minori sau asupra minorilor.


    Articolul 42

    Când în aceeaşi cauza sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibila disjungerea, competenţa aparţine tribunalului pentru minori şi familie.


    Articolul 43

    Tribunalele de muncă şi asigurări sociale soluţionează în prima instanţa conflictele de muncă şi asigurări sociale.


    Articolul 44

    Tribunalele comerciale judeca în prima instanţa procesele şi cererile în materie comercială, inclusiv cele în materie de reorganizare judiciară şi faliment, în afară de cele date prin lege în competenţa judecătoriilor.


    Articolul 45

    (1) Tribunalele administrativ-fiscale judeca în prima instanţa cauzele în materie de contencios administrativ şi fiscal, precum şi cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, dispoziţii din ordonanţe ale Guvernului declarate neconstituţionale, în afară de cele date prin lege în competenţa curţilor de apel.
    (2) Tribunalele administrativ-fiscale judeca în prima instanţa şi litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi, în afară de cele date prin lege în competenţa curţilor de apel.


    Secţiunea a 3-a Conducerea instanţelor judecătoreşti

    Conducerea instanţelor judecătoreşti

    Articolul 46

    (1) Fiecare instanţa judecătorească este condusă de un preşedinte.
    (2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercita, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.
    (3) Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercita şi atribuţii de administrare a instanţei.


    Articolul 47

    Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator tertiar de credite.


    Articolul 48

    (1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.
    (2) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.


    Articolul 49

    (1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigura şi verifica respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.
    (2) Verificările efectuate personal de presedinti sau vicepreşedinţi ori, după caz, prin judecătorii inspectori trebuie să respecte principiile independentei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.


    Articolul 50

    Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează sa îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.


    Articolul 51

    Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.


    Articolul 52

    (1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere a instanţei. Colegiul de conducere al curţii de apel exercita şi acţiunea disciplinară, în condiţiile legii.
    (2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenta:
    a) la curţile de apel: preşedintele, vicepreşedinţii, judecătorii inspectori şi preşedinţii de secţii, precum şi 1-2 judecători aleşi în adunarea generală a judecătorilor;
    b) la tribunale şi tribunale specializate: preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii, precum şi 1-2 judecători aleşi în adunarea generală a judecătorilor;
    c) la judecătorii: preşedintele şi, după caz, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii, precum şi 1-2 judecători aleşi în adunarea generală a judecătorilor.
    (3) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participa şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
    (4) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitate şi persoane cu funcţii de conducere a instanţelor din circumscripţia acestora.


    Articolul 53

    (1) La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.
    (2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:
    a) adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel;
    b) adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;
    c) adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;
    d) adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.


    Articolul 54

    Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 53 alin. (1), au următoarele atribuţii:
    a) dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;
    b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
    c) dezbat probleme de drept;
    d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
    e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
    f) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.


    Secţiunea a 4-a Completele de judecată

    Completele de judecată

    Articolul 55

    (1) Preşedinţii instanţelor sau, după caz, preşedinţii de secţii stabilesc compunerea completelor de judecată, de regula, la începutul anului judecătoresc, cu avizul colegiului de conducere al instanţei, urmărind asigurarea continuităţii completului.
    (2) Completul de judecată este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei, de judecătorul inspector ori, după caz, de preşedintele de secţie, atunci când aceştia participa la judecata. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de judecătorul desemnat de preşedintele instanţei sau al secţiei, dintre judecătorii care compun acel complet.


    Articolul 56

    (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
    (2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.


    Articolul 57

    (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de prima instanţa a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judeca în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
    ------------
    Alin. (1) al art. 57 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 71 din 7 aprilie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 11 aprilie 2005.
    (2) Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
    ------------
    Alin. (2) al art. 57 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 71 din 7 aprilie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 11 aprilie 2005.
    (3) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, în condiţiile legii.
    (4) Completul de divergenta se constituie prin includerea în completul de judecată a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei ori a judecătorului-inspector sau a preşedintelui de secţie ori a unui alt judecător desemnat de preşedintele instanţei.
    ------------
    Art. 57 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 124 din 24 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.168 din 9 decembrie 2004.


    Articolul 58

    (1) Completul pentru soluţionarea în prima instanţa a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari.
    (2) Asistenţii judiciari participa la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motiveaza.
    (3) În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului de judecată nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, prevederile art. 57 alin. (3) şi (4) fiind aplicabile.


    Titlul III Ministerul Public

    Ministerul Public

    Capitolul I Atribuţiile Ministerului Public

    Atribuţiile Ministerului Public

    Articolul 59

    (1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii.
    (2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.
    (3) Procurorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu legea, respecta şi protejeaza demnitatea umană şi apara drepturile persoanei.
    (4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.


    Articolul 60

    Ministerul Public exercita, prin procurori, următoarele atribuţii:
    a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participa, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
    b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
    c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
    d) exercita acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
    e) participa, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
    f) exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
    g) apara drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale disparutilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;
    h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalitatii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
    i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;
    j) exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege.


    Articolul 61

    (1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
    (2) În soluţiile dispuse, procurorul este autonom.


    Articolul 62

    (1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.
    (2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.
    (3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori inspectori.


    Articolul 63

    (1) Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate sa aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
    (2) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.
    (3) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) atrage răspunderea juridică potrivit legii.


    Articolul 64

    (1) Procurorul participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.
    (2) Procurorul este liber să prezinte în instanţa concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza.
    (3) În procesele penale, la şedinţa de judecată, poate participa procurorul care a efectuat urmărirea penală sau alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.


    Articolul 65

    Procurorul exercita, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le considera netemeinice şi nelegale.


    Articolul 66

    (1) Ministrul justiţiei, când considera necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, din Parchetul Naţional Anticoruptie, din parchetele de pe lângă curţile de apel sau alţi procurori delegaţi.
    (2) Controlul consta în verificarea modului în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor.
    (3) Ministrul justiţiei poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie informări asupra activităţii parchetelor şi sa dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea criminalitatii.


    Capitolul II Organizarea Ministerului Public

    Organizarea Ministerului Public

    Secţiunea 1 Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie

    Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie

    Articolul 67

    (1) Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.
    (2) Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct şi 3 procurori consilieri.
    (3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.


    Articolul 68

    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţara sau din străinătate.


    Articolul 69

    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor.


    Articolul 70

    (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie participa la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când considera necesar.
    (2) În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul sau, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).


    Articolul 71

    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.


    Articolul 72

    Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie are în structura secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.


    Articolul 73

    În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.


    Articolul 74

    (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
    (2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul, adjunctul şi consilierii acestuia, procurorii şefi de secţie, procurorul inspector şef şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
    (3) Dispoziţiile art. 52 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 75

    (1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar.
    (2) Dispoziţiile art. 54 se aplică în mod corespunzător.


    Secţiunea a 2-a Parchetul Naţional Anticoruptie

    Parchetul Naţional Anticoruptie

    Articolul 76

    (1) Parchetul Naţional Anticoruptie este specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României, prin procurori specializaţi în combaterea infracţiunilor de corupţie şi funcţionează ca parchet pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (2) Parchetul Naţional Anticoruptie se organizează ca structura autonomă în cadrul Ministerului Public şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (3) Parchetul Naţional Anticoruptie are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.


    Articolul 77

    (1) Parchetul Naţional Anticoruptie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea administrativă a ministrului justiţiei.
    (2) Parchetul Naţional Anticoruptie este independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitandu-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.


    Articolul 78

    (1) Parchetul Naţional Anticoruptie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de doi procurori generali adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilaţi procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (3) Procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este ordonator principal de credite.
    (4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat.


    Articolul 79

    (1) În cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.
    (2) Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticoruptie este constituit din procurorul general, adjunctii şi consilierii acestuia, procurorii şefi de secţie şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
    (3) Dispoziţiile art. 52 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 80

    (1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului Naţional Anticoruptie se convoacă de către procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.
    (2) Dispoziţiile art. 54 se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 81

    În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie emite ordine cu caracter intern.


    Articolul 82

    (1) În cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.
    (2) Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, de regula, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi în raport cu circumscripţiile acestora.


    Articolul 83

    Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Parchetului Naţional Anticoruptie sunt stabilite prin lege specială.


    Secţiunea a 3-a Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii

    Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii

    Articolul 84

    (1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet.
    (2) Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.
    (3) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.


    Articolul 85

    (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structura secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structura şi câte o secţie pentru minori şi familie.
    (2) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii maritime şi fluviale.
    (3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.


    Articolul 86

    În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.


    Articolul 87

    (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali.
    (2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
    (3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi a parchetelor din circumscripţie.
    (4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercita şi atribuţii de administrare a parchetului.


    Articolul 88

    Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.


    Articolul 89

    (1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
    (2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.


    Articolul 90

    (1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.
    (2) Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri.


    Articolul 91

    (1) În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.
    (2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii au în componenta procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevăzute la art. 52 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor.
    (3) Dispoziţiile art. 52 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 92

    Dispoziţiile art. 53 şi 54 se aplică în mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale procurorilor.


    Titlul IV Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii

    Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii

    Articolul 93

    (1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continua a magistraţilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.
    (2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.
    (3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.


    Articolul 94

    (1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universitatii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, 4 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezidează.
    (2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al magistraţilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.
    (3) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.
    (4) La şedinţele consiliului ştiinţific pot participa, fără drept de vot, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale legal constituite ale magistraţilor.


    Articolul 95

    Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.


    Articolul 96

    (1) Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
    (2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator secundar de credite.


    Articolul 97

    (1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
    (2) Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.


    Articolul 98

    (1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie cu o vechime de cel puţin 10 ani în magistratura, care pot fi detasati în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.
    (2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.
    (3) Salarizarea personalului de instruire de alta specialitate decât cea juridică este stabilită prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 99

    Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre şi puncte zonale de formare profesională continua a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.


    Titlul V Asistenţii judiciari

    Asistenţii judiciari

    Articolul 100

    Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplina de exerciţiu;
    b) sunt licentiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;
    c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucura de o buna reputaţie;
    d) cunosc limba română;
    e) sunt apte, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei.


    Articolul 101

    (1) Asistenţii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.
    (2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile magistraţilor se aplică şi asistentilor judiciari.
    (3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţa medicală gratuita şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru magistraţi, se aplică şi asistentilor judiciari.
    (4) Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru magistraţi.
    (5) Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.


    Articolul 102

    Asistenţii judiciari exercita atribuţiile prevăzute la art. 58 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.


    Articolul 103

    (1) Asistentilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru magistraţi.
    (2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei.
    (3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat. Hotărârea curţii de apel este definitivă.
    (4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.
    (5) Sancţiunile aplicate asistentilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.


    Articolul 104

    Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:
    a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei;
    b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistentilor judiciari.


    Articolul 105

    Magistraţii consultanţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continua activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate.


    Titlul VI Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor

    Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor

    Articolul 106

    (1) Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structura următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
    a) registratura;
    b) grefa;
    c) arhiva;
    d) biroul de informare şi relaţii publice;
    e) biblioteca.
    (2) Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 126 alin. (1) şi art. 127 alin. (1).
    (3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticoruptie au, de asemenea, în structura un compartiment de documentare şi un compartiment de informatica juridică. Compartimentele de informatica juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.


    Articolul 107

    (1) Biroul de informare şi relaţii publice asigura legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masa, în vederea garantarii transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.
    (2) Biroul este condus de un magistrat desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt.


    Articolul 108

    (1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.
    (2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.
    (3) La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Parchetului Naţional Anticoruptie, la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi.
    (4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justiţiei.


    Articolul 109

    (1) Grefierii care participa la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnarile despre desfăşurarea acestora şi sa îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.
    (2) La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi sa poarte ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentara se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigura în mod gratuit.


    Articolul 110

    (1) În vederea informatizarii activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie iau măsuri pentru dotarea tehnica corespunzătoare a acestora.
    (2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau de către conducătorul parchetului.


    Titlul VII Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor

    Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor

    Articolul 111

    (1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigura, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.
    (2) Numărul de jandarmi angajaţi pe bază de contract se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    (3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonata de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.


    Articolul 112

    Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei magistraţilor se stabileşte prin protocol încheiat între Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticoruptie sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.


    Titlul VIII Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelor

    Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelor

    Capitolul I Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ

    Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ

    Articolul 113

    (1) Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticoruptie, curţile de apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă tribunale au în structura câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.
    (2) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcţionează.
    (3) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea asigura activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.


    Articolul 114

    (1) Poate fi numita în funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de către:
    a) Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe;
    b) curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor;
    c) Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi tribunale;
    d) Parchetul Naţional Anticoruptie, pentru managerul economic al acestui parchet.
    (2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare, o vechime în specialitate de minimum 5 ani şi care îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute de lege pentru funcţionarii publici.
    (3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.
    (4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, pe bază de concurs sau proba practica.
    (5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie.


    Articolul 115

    Managerul economic are următoarele atribuţii principale:
    a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în cadrul căruia funcţionează;
    b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul căruia funcţionează;
    c) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege;
    d) răspunde de utilizarea creditelor bugetare şi realizarea veniturilor, de folosirea cu eficienta a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinţate instanţei sau parchetului, de organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;
    e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor şi parchetelor;
    f) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;
    g) organizează ţinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora.


    Articolul 116

    Managerii economici, informaticienii şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 117

    Preşedinţii instanţelor şi conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.


    Capitolul II Bugetele instanţelor şi parchetelor

    Bugetele instanţelor şi parchetelor

    Articolul 118

    (1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat.
    (2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.
    (3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.


    Articolul 119

    (1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.
    (2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (3) Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticoruptie îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.
    (4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
    (5) Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aproba de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.


    Articolul 120

    (1) Fiecare instanţa şi fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.
    (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 121

    (1) Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) Pentru Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 122

    Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aproba cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.


    Titlul IX Dispoziţii tranzitorii şi finale

    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    Articolul 123

    Instanţele şi parchetele militare sunt organizate şi funcţionează potrivit legii.


    Articolul 124

    Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, în condiţiile legii, următoarele structuri:
    a) serviciile de reintegrare socială şi supraveghere;
    b) oficiile registrului comerţului;
    c) alte structuri înfiinţate prin lege specială.


    Articolul 125

    (1) Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.
    (2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticoruptie sediile necesare bunei funcţionari a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.


    Articolul 126

    (1) Prin Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti se stabilesc:
    a) organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor;
    b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată;
    c) atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii de personal;
    d) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi a adunărilor generale ale judecătorilor;
    e) vacanta judecătorească;
    f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate;
    g) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ.
    (2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Ministerul Justiţiei şi se aproba prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Articolul 127

    (1) Prin Regulamentul de ordine interioară a parchetelor se stabilesc:
    a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului Naţional Anticoruptie, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;
    b) atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjunctilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;
    c) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor;
    d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
    e) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
    f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.
    (2) Regulamentul de ordine interioară a parchetelor se aproba, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.


    Articolul 128

    Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea se reglementează prin lege specială, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.


    Articolul 129

    Referirile la Curtea Suprema de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se considera a fi făcute la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.


    Articolul 130

    (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) Tribunalele specializate vor începe sa funcţioneze cel mai târziu la data de 1 ianuarie 2008. Datele la care vor începe sa funcţioneze tribunalele specializate se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei.
    (3) Tribunalele pentru minori şi familie, care se vor înfiinţa până la 1 ianuarie 2008, vor judeca numai cauzele prevăzute la art. 41 şi art. 42 care sunt în competenţa de prima instanţa a tribunalului.
    (4) Până la înfiinţarea tribunalelor specializate în toate judeţele şi în municipiul Bucureşti, în cadrul tribunalelor de drept comun vor funcţiona secţii sau complete specializate.
    (5) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplică începând cu data de 1 iulie 2005.
    -------------
    Alin. (5) al art. 130 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 71 din 7 aprilie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 11 aprilie 2005.
    (6) Funcţia de manager economic se echivaleaza cu funcţia de director executiv.
    -------------
    Alin. (6) al art. 130 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 71 din 7 aprilie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 11 aprilie 2005.


    Articolul 131

    (1) Dispoziţiile art. 56 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplică treptat, acţiunea încheindu-se până în anul 2007.
    (2) Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.


    Articolul 132

    În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi, se vor adopta regulamentele prevăzute de prezenta lege, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi vor intra în vigoare la data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi.


    Articolul 133

    (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abroga:
    a) dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 şi art. 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi (4), art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 1^1 -1^3 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 69^1 -69^5 , art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şi art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992
    pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la directorii economici, se abroga de la data de 1 iulie 2005.
    -----------
    Alin. (2) al art. 133 a fost modificat de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 71 din 7 aprilie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 11 aprilie 2005.

    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2) şi cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    VALER DORNEANU
    PREŞEDINTELE SENATULUI
    NICOLAE VACAROIU
    Bucureşti, 28 iunie 2004.
    Nr. 304.


    Anexă

    A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE
    DE RESEDINTA ALE ACESTORA
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Judeţul Judecătoria Localitatea de reşedinţa
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
                    Campeni oraşul Campeni
                    Aiud municipiul Aiud
                    Blaj municipiul Blaj
                    Sebes municipiul Sebes
     Arad Arad municipiul Arad
                    Ineu oraşul Ineu
                    Lipova oraşul Lipova
                    Gurahont comuna Gurahont
                    Chişineu-Criş oraşul Chişineu-Criş
     Arges Pitesti municipiul Pitesti
                    Campulung municipiul Campulung
                    Curtea de Arges municipiul Curtea de Arges
                    Costesti oraşul Costesti
                    Topoloveni oraşul Topoloveni
     Bacau Bacau municipiul Bacau
                    Onesti municipiul Onesti
                    Moinesti municipiul Moinesti
                    Podu Turcului comuna Podu Turcului
                    Buhusi oraşul Buhusi
     Bihor Oradea municipiul Oradea
                    Beius municipiul Beius
                    Marghita municipiul Marghita
                    Alesd oraşul Alesd
                    Salonta municipiul Salonta
     Bistrita- Bistrita municipiul Bistrita
     Nasaud
                    Nasaud oraşul Nasaud
                    Beclean oraşul Beclean
     Botosani Botosani municipiul Botosani
                    Dorohoi municipiul Dorohoi
                    Saveni oraşul Saveni
                    Darabani oraşul Darabani
     Braşov Braşov municipiul Braşov
                    Fagaras municipiul Fagaras
                    Rupea oraşul Rupea
                    Zarnesti oraşul Zarnesti
     Brăila Brăila municipiul Brăila
                    Faurei oraşul Faurei
                    Insuratei oraşul Insuratei
     Buzau Buzau municipiul Buzau
                    Ramnicu Sarat municipiul Ramnicu Sarat
                    Patarlagele comuna Patarlagele
                    Pogoanele oraşul Pogoanele
     Caraş-Severin Resita municipiul Resita
                    Caransebes municipiul Caransebes
                    Oravita oraşul Oravita
                    Moldova Noua oraşul Moldova Noua
                    Bozovici comuna Bozovici
                    Bocsa oraşul Bocsa
     Calarasi Calarasi municipiul Calarasi
                    Oltenita municipiul Oltenita
                    Lehliu-Gara oraşul Lehliu-Gara
     Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca
                    Turda municipiul Turda
                    Dej municipiul Dej
                    Huedin oraşul Huedin
                    Gherla municipiul Gherla
     Constanta Constanta municipiul Constanta
                    Medgidia municipiul Medgidia
                    Hârşova oraşul Hârşova
                    Mangalia municipiul Mangalia
                    Cernavoda oraşul Cernavoda
                    Baneasa comuna Baneasa
     Covasna Sfîntu Gheorghe municipiul Sfîntu Gheorghe
                    Targu Secuiesc municipiul Targu Secuiesc
                    Intorsura Buzaului oraşul Intorsura Buzaului
     Dambovita Targoviste municipiul Targoviste
                    Gaesti oraşul Gaesti
                    Pucioasa oraşul Pucioasa
                    Racari comuna Racari
                    Moreni municipiul Moreni
     Dolj Craiova municipiul Craiova
                    Bailesti municipiul Bailesti
                    Filiasi oraşul Filiasi
                    Segarcea oraşul Segarcea
                    Calafat municipiul Calafat
                    Bechet oraşul Bechet
     Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
                    Tecuci municipiul Tecuci
                    Targu Bujor oraşul Targu Bujor
                    Liesti comuna Liesti
     Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
                    Bolintin-Vale oraşul Bolintin-Vale
                    Comana comuna Comana
     Gorj Targu Jiu municipiul Targu Jiu
                    Targu Carbunesti oraşul Targu Carbunesti
                    Novaci oraşul Novaci
                    Motru municipiul Motru
     Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc
                    Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc
                    Toplita municipiul Toplita
                    Gheorgheni municipiul Gheorgheni
     Hunedoara Deva municipiul Deva
                    Hunedoara municipiul Hunedoara
                    Petrosani municipiul Petrosani
                    Orastie municipiul Orastie
                    Brad municipiul Brad
                    Hateg oraşul Hateg
     Ialomita Slobozia municipiul Slobozia
                    Urziceni municipiul Urziceni
                    Fetesti municipiul Fetesti
     Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
                    Pascani municipiul Pascani
                    Harlau oraşul Harlau
                    Raducaneni comuna Raducaneni
     Ilfov Buftea oraşul Buftea
                    Cornetu comuna Cornetu
     Maramures Baia Mare municipiul Baia Mare
                    Sighetu Marmatiei municipiul Sighetu Marmatiei
                    Viseu de Sus oraşul Viseu de Sus
                    Targu Lapus oraşul Targu Lapus
                    Dragomiresti comuna Dragomiresti
                    Somcuta Mare oraşul Somcuta Mare
     Mehedinti Drobeta-Turnu municipiul Drobeta-Turnu
                    Severin Severin
                    Strehaia oraşul Strehaia
                    Orşova municipiul Orşova
                    Vanju Mare oraşul Vanju Mare
                    Baia de Arama oraşul Baia de Arama
     Mures Targu Mures municipiul Targu Mures
                    Sighisoara municipiul Sighisoara
                    Reghin municipiul Reghin
                    Tarnaveni municipiul Tarnaveni
                    Ludus oraşul Ludus
                    Sangeorgiu de Padure oraşul Sangeorgiu de Padure
     Neamt Piatra-Neamt municipiul Piatra-Neamt
                    Roman municipiul Roman
                    Targu-Neamt oraşul Targu-Neamt
                    Bicaz oraşul Bicaz
     Olt Slatina municipiul Slatina
                    Caracal municipiul Caracal
                    Corabia oraşul Corabia
                    Bals oraşul Bals
                    Scornicesti oraşul Scornicesti
     Prahova Ploiesti municipiul Ploiesti
                    Campina municipiul Campina
                    Valenii de Munte oraşul Valenii de Munte
                    Mizil oraşul Mizil
                    Sinaia oraşul Sinaia
                    Urlati oraşul Urlati
     Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
                    Carei municipiul Carei
                    Negresti-Oas oraşul Negresti-Oas
     Salaj Zalau municipiul Zalau
                    Simleu Silvaniei oraşul Simleu Silvaniei
                    Jibou oraşul Jibou
     Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
                    Medias municipiul Medias
                    Agnita oraşul Agnita
                    Avrig oraşul Avrig
                    Saliste oraşul Saliste
     Suceava Suceava municipiul Suceava
                    Campulung Moldovenesc municipiul Campulung
                                          Moldovenesc
                    Radauti municipiul Radauti
                    Falticeni municipiul Falticeni
                    Vatra Dornei municipiul Vatra Dornei
                    Gura Humorului oraşul Gura Humorului
     Teleorman Alexandria municipiul Alexandria
                    Rosiori de Vede municipiul Rosiori de Vede
                    Turnu Magurele municipiul Turnu Magurele
                    Videle oraşul Videle
                    Zimnicea oraşul Zimnicea
     Timiş Timişoara municipiul Timişoara
                    Lugoj municipiul Lugoj
                    Deta oraşul Deta
                    Sannicolau Mare oraşul Sannicolau Mare
                    Faget oraşul Faget
                    Jimbolia oraşul Jimbolia
     Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
                    Babadag oraşul Babadag
                    Macin oraşul Macin
     Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
                    Barlad municipiul Barlad
                    Husi municipiul Husi
                    Murgeni oraşul Murgeni
     Valcea Ramnicu Valcea municipiul Ramnicu Valcea
                    Dragasani municipiul Dragasani
                    Horezu oraşul Horezu
                    Brezoi oraşul Brezoi
                    Balcesti oraşul Balcesti
     Vrancea Focsani municipiul Focsani
                    Panciu oraşul Panciu
                    Adjud municipiul Adjud
     Bucureşti Judecătoria sectorului 1 municipiul Bucureşti
                    Judecătoria sectorului 2 municipiul Bucureşti
                    Judecătoria sectorului 3 municipiul Bucureşti
                    Judecătoria sectorului 4 municipiul Bucureşti
                    Judecătoria sectorului 5 municipiul Bucureşti
                    Judecătoria sectorului 6 municipiul Bucureşti
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
                B. TRIBUNALELE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE
                          ŞI LOCALITĂŢILE DE RESEDINTA
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
      Judeţul Tribunalul Localitatea de reşedinţa
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
     Arad Arad municipiul Arad
     Arges Arges municipiul Pitesti
     Bacau Bacau municipiul Bacau
     Bihor Bihor municipiul Oradea
     Bistrita-Nasaud Bistrita-Nasaud municipiul Bistrita
     Botosani Botosani municipiul Botosani
     Braşov Braşov municipiul Braşov
     Brăila Brăila municipiul Brăila
     Buzau Buzau municipiul Buzau
     Caraş-Severin Caraş-Severin municipiul Resita
     Calarasi Calarasi municipiul Calarasi
     Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
     Constanta Constanta municipiul Constanta
     Covasna Covasna municipiul Sfîntu Gheorghe
     Dambovita Dambovita municipiul Targoviste
     Dolj Dolj municipiul Craiova
     Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
     Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
     Gorj Gorj municipiul Targu Jiu
     Harghita Harghita municipiul Miercurea-Ciuc
     Hunedoara Hunedoara municipiul Deva
     Ialomita Ialomita municipiul Slobozia
     Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
     Ilfov Ilfov oraşul Buftea
     Maramures Maramures municipiul Baia Mare
     Mehedinti Mehedinti municipiul Drobeta-Turnu
                                             Severin
     Mures Mures municipiul Targu Mures
     Neamt Neamt municipiul Piatra-Neamt
     Olt Olt municipiul Slatina
     Prahova Prahova municipiul Ploiesti
     Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
     Salaj Salaj municipiul Zalau
     Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
     Suceava Suceava municipiul Suceava
     Teleorman Teleorman municipiul Alexandria
     Timiş Timiş municipiul Timişoara
     Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
     Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
     Valcea Valcea municipiul Ramnicu Valcea
     Vrancea Vrancea municipiul Focsani
     Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
      C. CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL,
         CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE RESEDINTA
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
                           Tribunalele şi tribunalele
     Curtea de apel specializate cuprinse Localitatea
                              în circumscripţia de reşedinţa
                                curţii de apel
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     1. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia
                                 Sibiu
                                 Hunedoara
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     2. Curtea de Apel Pitesti Arges municipiul Pitesti
                                 Valcea
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     3. Curtea de Apel Bacau Bacau municipiul Bacau
                                 Neamt
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     4. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea
                                 Satu Mare
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     5. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava
                                 Botosani
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     6. Curtea de Apel Braşov Braşov municipiul Braşov
                                 Covasna
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     7. Curtea de Apel Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti
                                 Calarasi
                                 Giurgiu
                                 Ialomita
                                 Ilfov
                                 Teleorman
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     8. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
                                 Bistrita-Nasaud
                                 Maramures
                                 Salaj
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
     9. Curtea de Apel Constanta Constanta municipiul Constanta
                                 Tulcea
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
    10. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova
                                 Gorj
                                 Mehedinti
                                 Olt
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
    11. Curtea de Apel Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
                                 Brăila
                                 Vrancea
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
    12. Curtea de Apel Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
                                 Vaslui
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
    13. Curtea de Apel Mures municipiul Targu Mures
        Targu Mures
                                 Harghita
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
    14. Curtea de Apel Ploiesti Prahova municipiul Ploiesti
                                 Buzau
                                 Dambovita
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────
    15. Curtea de Apel Timişoara Timiş municipiul Timişoara
                                 Arad
                                 Caraş-Severin
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────

    ________________