DECIZIE nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 787 din 25 noiembrie 2008



    Ioan Vida - preşedinte
    Nicolae Cochinescu - judecător
    Acsinte Gaspar - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Ion Predescu - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Augustin Zegrean - judecător
    Simona Ricu - procuror
    Claudia-Margareta
    Krupenschi - magistrat-asistent
    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali", excepţie ridicată de Asociaţia "Adevăr şi Dreptate" în Dosarul nr. 6.463/2/2008 (2.406/2008) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
    La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Asociaţia "Adevăr şi Dreptate", prin preşedintele său, domnul Ene Viorel, asistat de avocat Dumitru Niţurad, cu împuternicire avocaţială depusă la dosarul cauzei. Lipseşte partea Dan Voiculescu, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.108D/2008, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 6.464/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
    La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin preşedintele său şi asistat de acelaşi avocat ca şi în cauza anterior strigată. Lipseşte partea Nicolae Dabija, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    Văzând identitatea de obiect al celor două cauze, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării cauzelor.
    Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a celor două cauze.
    Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.108D/2008 la Dosarul nr. 2.105D/2008, care a fost primul înregistrat.
    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care reiterează, pe scurt, argumentele expuse în motivarea scrisă a excepţiei, solicitând, în final, admiterea acesteia, în temeiul prevederilor art. 115 alin. (1), (2), (5) şi (6) din Constituţie, invocate ca fiind încălcate.
    Reprezentantul Ministerului Public, fiind solicitat să-şi exprime punctul de vedere asupra excepţiei, pune concluzii de respingere a acesteia ca neîntemeiată. Aceasta deoarece dispoziţiile art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008, prin aceea că reglementează asupra termenului de depunere a contestaţiei împotriva deciziei de acceptare a unei candidaturi, nu afectează drepturile electorale în sensul prevăzut de art. 115 alin. (6) din Constituţie. În plus, actul normativ criticat îndeplineşte şi condiţiile cuprinse la art. 115 alin. (5) din Legea fundamentală, referitoare la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă numai după depunerea ei, spre dezbatere în procedura de urgenţă, la Camera competentă şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    Prin încheierile din 26 octombrie 2008, pronunţate în dosarele nr. 6.463/2/2008 (2406/2008), respectiv nr. 6.464/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, respectiv Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali".
    Excepţia a fost ridicată de Asociaţia "Adevăr şi Dreptate" în cauze privind soluţionarea unor recursuri formulate împotriva unor sentinţe civile prin care au fost soluţionate două contestaţii împotriva unor decizii ale biroului electoral de circumscripţie, prin care au fost acceptate două candidaturi la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate având un conţinut identic se susţine că prevederile art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008, prin care "s-au modificat drepturile contestatarilor prevăzute la art. 35 (1) din Legea organică electorală a votului uninominal nr. 35/2008", contravin art. 115 alin. (1), (2), (5) şi (6) din Constituţie, deoarece:
    - potrivit art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul drepturilor electorale, ceea ce se întâmplă însă prin prevederile de lege criticate, acestea modificând termenul în care părţile interesate au dreptul de a depune contestaţie împotriva unei decizii de acceptare a unei candidaturi;
    - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 reglementează în materie electorală, domeniu care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, aparţine legilor organice, astfel că actul normativ criticat încalcă şi prevederile art. 115 alin. (1) din aceasta, de vreme ce "în domeniul legii organice nu se pot emite ordonanţe de urgenţă";
    - ordonanţa de urgenţă criticată a fost emisă în afara unei legi de abilitare, astfel cum impune art. 115 alin. (2) din Constituţie;
    - mai mult, actul normativ atacat nu a fost depus spre dezbatere la Camera Deputaţilor, astfel că, neîndeplinind condiţiile prevăzute de art. 115 alin. (5) din Constituţie, autorul excepţiei apreciază că acest act normativ nu poate fi considerat ca fiind în vigoare.
    Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 2.105D/2008 al Curţii Constituţionale, apreciază că dispoziţiile art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 sunt neconstituţionale, în sensul încălcării art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, "întrucât acestea nu au fost adoptate prin lege organică şi aduc o restrângere a duratei în care poate fi exercitată contestaţia reglementată la art. 32 alin. (1) din Legea nr. 35/2008". De asemenea, instanţa arată că "în domeniul exercitării drepturilor electorale, domeniu care intră în sfera de reglementare a legii organice, Guvernul nu este abilitat să emită ordonanţă de urgenţă", astfel că, în lipsa unei legi speciale de abilitare a Guvernului, rezultă o încălcare şi a art. 115 alin. (1) din Constituţie.
    Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 2.108D/2008 al Curţii Constituţionale, apreciază că, sub aspectul criticii de neconstituţionalitate fundamentate pe art. 73 alin. (3) lit. a) şi art. 115 alin. (1) şi (2) din Constituţie, excepţia este neîntemeiată. Cât priveşte raportarea criticii la prevederile art. 115 alin. (5) din Legea fundamentală, instanţa de judecată menţionează că nu îşi poate exprima punctul de vedere, Guvernul urmând să aducă precizări cu privire la procedura depunerii ordonanţei de urgenţă criticate, spre dezbatere, la Camera competentă.
    În schimb, instanţa de judecată apreciază că dispoziţiile de lege atacate sunt neconstituţionale prin raportare la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, deoarece acestea fac referire la un drept electoral, asupra căruia, potrivit normei fundamentale încălcate, nu se poate reglementa prin ordonanţă de urgenţă. Se susţine, în acest sens, că sfera drepturilor electorale nu se rezumă doar la drepturile electorale privite ca drepturi fundamentale şi recunoscute de art. 36, 37 şi 38 din Constituţie, ci include şi alte drepturi electorale, reglementate prin lege, cum este cel în speţă, dreptul de a contesta decizia biroului electoral de circumscripţie prin care a fost acceptată o candidatură, drept ale cărui condiţii de exercitare au fost modificate prin ordonanţa de urgenţă criticată. Concluzia aceasta se desprinde, în opinia instanţei, din însăşi redactarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, care consacră domeniile sustrase reglementării prin ordonanţă de urgenţă, enumerând distinct, în cadrul acestei categorii, "drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie", de "drepturile electorale".
    Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului apreciază că "dispoziţiile art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008, care modifică termenul de depunere a contestaţiei împotriva acceptării de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi, instituit de Legea nr. 35/2008, aduc o restrângere a duratei în care poate fi exercitată contestaţia reglementată la art. 32 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 şi afectează dreptul fundamental de a fi ales." În consecinţă, dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, fiind contrare prevederilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală. Celelalte dispoziţii constituţionale invocate nu au incidenţă în cauză.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat în încheierile de sesizare şi în motivările autorului, îl reprezintă prevederile "art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali". Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare:
    - Art. I pct. 45: "Titlul I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...]
    45. La articolul 32, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    «Art. 32. - (1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie şi poate fi contestată de către cetăţenii cu drept de vot, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea deciziei de acceptare.
    (2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie şi poate fi contestată de către candidat sau de către competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 48 de ore de la afişarea deciziei de respingere.»"
    În ceea ce priveşte raportul dintre actul de bază - Legea nr. 35/2008 - şi actul modificator - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 -, trebuie reţinut că, potrivit normelor de tehnică legislativă, dispoziţiile de modificare şi completare sunt încorporate, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Ca atare, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în realitate, dispoziţiile art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, astfel cum acest text de lege a fost modificat prin art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008.
    În redactarea iniţială, art. 32 alin. (1) şi (2) avea următorul conţinut:
    "(1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţenii cu drept de vot, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în termen de 72 de ore de la expirarea termenului de depunere a candidaturii.
    (2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat sau de către competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 3 zile de la respingere."
    Autorul excepţiei consideră că textele de lege, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008, încalcă prevederile constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. a), potrivit cărora sistemul electoral se reglementează prin lege organică, şi ale art. 115 alin. (1), (2), (5) şi (6), referitoare la delegarea legislativă.
    Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
    1. O primă critică constă în aceea că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 reglementează în materie electorală, domeniu ce, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, aparţine legilor organice, astfel că actul normativ criticat încalcă şi prevederile art. 115 alin. (1) din aceasta, de vreme ce "în domeniul legii organice nu se pot emite ordonanţe de urgenţă", iar aceasta a fost emisă în afara unei legi de abilitare.
    Asupra acestor critici, Curtea ţine să învedereze că, în sistemul constituţional românesc, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, rol ce îi este conferit de art. 61 alin. (1) din Constituţie. Pe de altă parte, ca o excepţie de la monopolul Parlamentului în materie de legiferare, Constituţia a prevăzut în art. 108 alin. (3) şi art. 115 instituţia delegării legislative, care oferă Guvernului posibilitatea de a adopta ordonanţe - simple sau de urgenţă -, acte normative cu putere de lege. Ca forme ale delegării legislative sunt de menţionat:
    a) delegarea legislativă către Guvern prin intermediul unei legi speciale de abilitare, cu respectarea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie, în baza căreia pot fi emise ordonanţe (simple) în domenii care nu fac obiectul legilor organice;
    b) delegarea legislativă constituţională - permisă direct de Constituţie -, în baza căreia Guvernul poate recurge, în situaţii extraordinare, la reglementarea primară a unor relaţii sociale, pe calea ordonanţelor de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Este de observat că ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate de Guvern numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Ordonanţa de urgenţă care cuprinde norme de natura legii organice se aprobă, conform art. 115 alin. (5) teza finală din Constituţie, cu majoritatea prevăzută la art. 76 alin. (1). Din prevederile constituţionale enunţate se constată că ordonanţele de urgenţă pot interveni atât în domeniul legilor ordinare, cât şi în domeniul rezervat legilor organice.
    În doctrină s-a subliniat că, "spre deosebire de ordonanţele guvernamentale emise pe baza unei legi de abilitare în absenţa unei stări excepţionale, ordonanţele de urgenţă se caracterizează prin faptul că sunt adoptate în temeiul unei autorităţi proprii, conferite de Constituţie Guvernului, fără să fie nevoie în acest scop de o autorizare prealabilă concretizată într-o lege specială, dar cu condiţia ca măsurile luate să fie impuse de o situaţie excepţională".
    Faţă de cele menţionate, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă nr. 97/2008, criticată pentru neconstituţionalitate, a fost emisă de Guvern cu respectarea tuturor cerinţelor constituţionale prevăzute la art. 115 alin. (4).
    2. În ce priveşte susţinerea că actul normativ atacat nu a fost depus spre dezbatere la Camera Deputaţilor, neîndeplinind condiţiile prevăzute la art. 115 alin. (5) din Constituţie, şi, în consecinţă, actul nu poate fi considerat ca fiind în vigoare, Curtea consideră că această critică este neîntemeiată.
    Potrivit art. 115 alin. (5) teza întâi din Constituţie, ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
    Din examinarea fişei privind derularea procedurii legislative rezultă că proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 a fost înregistrat la Senat, în temeiul art. 75 alin. (1) din Constituţie, ca primă Cameră sesizată, la 29 august 2008, pentru dezbatere în procedură de urgenţă, iar ordonanţa a fost publicată, la aceeaşi dată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630/2008.
    3. O altă susţinere a autorului excepţiei constă în faptul că prin această ordonanţă de urgenţă se contravine art. 115 alin. (6) din Constituţie, care nu îngăduie să fie adoptate ordonanţe de urgenţă prin care sunt afectate drepturile electorale. Or, prin prevederile legale criticate au fost modificate termenul în care părţile interesate au dreptul de a depune contestaţii împotriva unei decizii de acceptare a unei candidaturi şi momentul de la care acesta începe să curgă.
    Articolul 115 alin. (6) din Constituţie prevede că "Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică". Din interpretarea textului constituţional se poate deduce că interdicţia adoptării de ordonanţe de urgenţă este totală şi necondiţionată atunci când menţionează că "nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale" şi că "nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică". În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă "afectează", dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin.
    Potrivit art. 115 alin. (6) din Constituţie, "Ordonanţele de urgenţă [...] nu pot afecta [...] drepturile electorale [...]".
    Pentru Curtea Constituţională, interpretarea şi aplicarea acestei dispoziţii constituţionale impune, pentru început, clarificarea a două probleme.
    O primă problemă ridicată de interpretarea textului constituţional constă în lămurirea noţiunii "de a afecta", cu referire la drepturile electorale.
    Verbul "a afecta" este susceptibil de interpretări diferite, aşa cum rezultă din unele dicţionare. Din punctul de vedere al Curţii, aceasta urmează să reţină numai sensul juridic al noţiunii, sub diferite nuanţe, cum ar fi: "a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vătăma", "a leza", "a antrena consecinţe negative", cu privire la categoria drepturilor electorale ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.
    O a doua problemă care trebuie clarificată este de a stabili conţinutul noţiunii de "drepturi electorale".
    Drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Deşi drepturile electorale sunt cuprinse în sfera drepturilor şi libertăţilor prevăzute de Constituţie, legiuitorul constituant a inserat distinct, alături de acestea, în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentală, categoria drepturilor electorale, pentru a sublinia că acestea se referă şi la drepturile electorale menţionate de legislaţia infraconstituţională.
    Rezultă, aşadar, că sfera drepturilor electorale este mai largă decât cea rezultată din Constituţie, unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetăţenilor, în timp ce celelalte drepturi electorale sunt prevăzute de lege.
    Drepturile electorale privite din punct de vedere constituţional ca drepturi fundamentale se regăsesc în art. 16 alin. (4), art. 36, 37, 38, art. 62 alin. (1) şi (2) şi art. 81 alin. (1) din Constituţie.
    Alături de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituţie se regăsesc şi alte drepturi electorale reglementate prin lege (dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrisurilor greşite sau a oricăror erori din Registrul electoral; dreptul alegătorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori; dreptul alegătorilor de a face contestaţie cu privire la listele electorale; dreptul alegătorilor de a obţine cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaţilor de a contesta operaţiunile electorale; dreptul candidaţilor de a avea acces la mijloacele de informare în masă). Aceste drepturi sunt drepturi electorale procedurale, ce ţin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetăţenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege).
    În conformitate cu dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Aşa cum s-a arătat, prin ordonanţe de urgenţă se poate reglementa şi în domenii rezervate legilor organice.
    În domeniul drepturilor electorale "afectarea acestora" pe calea ordonanţelor de urgenţă, în sensul art. 115 alin. (6) din Constituţie, trebuie examinată cu anumite nuanţări, în special în ceea ce priveşte acele drepturi care sunt legate de organizarea şi desfăşurarea procesului electoral, ţinând seama şi de anumite realităţi practice.
    Curtea consideră că în cadrul duratei procesului electoral, cuprinzând diverse faze, se impune o corelare a termenelor, în succesiunea lor, la care operaţiunile electorale să se desfăşoare.
    Aşa cum s-a arătat, dreptul de contestare a unei candidaturi este un drept electoral, dar fără a fi un drept electoral fundamental. Faptul că pe calea unei ordonanţe de urgenţă au fost aduse modificări atât asupra termenului de depunere a contestaţiei împotriva deciziilor de acceptare de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi, cât şi asupra momentului de la care acest termen procedural începe să curgă nu poate afecta dreptul de vot al contestatorului şi nici pe cel de a face contestaţie, în sensul în care Curtea a precizat conţinutul noţiunii "a afecta" ("a leza", "a prejudicia", "a aduce atingere").
    Dreptul electoral referitor la dreptul de contestare a candidaturilor nu este, prin urmare, prejudiciat sau lezat sub aspectul existenţei dreptului subiectiv. Ordonanţa de urgenţă criticată cuprinde norme care reglementează doar modalităţile şi condiţiile de exercitare a acestui drept, ceea ce nu contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie.
    Prin limitarea în timp a exercitării dreptului de a contesta o candidatură, legiuitorul a avut în vedere necesitatea de corelare a acestuia cu alte drepturi ce ţin de operaţiunile electorale, supuse, la rândul lor, unor termene.
    De altfel, această concluzie se reflectă şi în jurisprudenţa Curţii, care, de exemplu, prin Decizia sa nr. 150 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 28 aprilie 2005, şi Decizia nr. 146 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005, a reţinut, cu titlu de principiu, că asigurarea celerităţii în procesul electoral constituie un considerent major care justifică instituirea de către legiuitor a unor reguli speciale de procedură în materie electorală, concretizate, de pildă, în termene scurte de exercitare şi soluţionare a căilor de atac.
    Faţă de cele arătate, Curtea apreciază că pe calea ordonanţelor de urgenţă se poate interveni asupra drepturilor electorale procedurale prevăzute în legislaţia infraconstituţională, în măsura în care nu se aduce atingere existenţei dreptului, nu se "afectează" substanţa dreptului ca atare.
    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Asociaţia "Adevăr şi Dreptate" în Dosarul nr. 6.463/2/2008 (2.406/2008) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi în Dosarul nr. 6.464/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie 2008.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
    prof. univ. dr. IOAN VIDA
    Magistrat-asistent,
    Claudia-Margareta Krupenschi
    --------