ORDONANTA nr. 113 din 30 august 1999
privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 31 august 1999



    În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al art. 1 lit. P pct. 3 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
    Guvernul României emite următoarea ordonanţa:

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    (1) Prezenta ordonanţă stabileşte cadrul juridic unitar referitor la producerea, ambalarea, depozitarea, transportul şi comercializarea alimentelor, responsabilităţile producătorilor şi comercianţilor de alimente, organizarea controlului oficial al alimentelor şi sancţiunile în vederea protejării calităţii alimentelor.
    (2) Aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe protejeaza consumatorii de practici incorecte la fabricarea, depozitarea şi comercializarea alimentelor şi asigura condiţii pentru informarea lor corecta şi completa, în conformitate cu reglementările legale privind protecţia consumatorilor.


    Articolul 2

    Reglementările prezentei ordonanţe nu se aplică alimentelor produse în gospodării individuale pentru consumul propriu şi nici produselor alimentare care sunt în tranzit sau care sunt depozitate temporar, ca bunuri care tranziteaza ţara, dacă nu reprezintă un pericol pentru sănătatea umană sau pentru mediu.


    Articolul 3

    În sensul prezentei ordonanţe, termenii folosiţi se definesc după cum urmează:
    a) alimente - produse în stare naturala sau prelucrate, destinate consumului uman, inclusiv apa minerala şi guma de mestecat, din care se exclud tutunul, produsele medicinale şi substantele narcotice sau psihotrope;
    b) alimente de origine animala - alimente constând din sau conţinând aproape în exclusivitate produse de origine animala;
    c) alimente de origine vegetala - alimente constând din sau conţinând aproape în exclusivitate produse de origine vegetala;
    d) alimente cu destinaţie nutritionala specială - alimente care au o compoziţie corespunzătoare cu scopurile nutritionale pretinse. Aceste alimente trebuie să îndeplinească cerinţele nutritionale speciale ale anumitor categorii de persoane ale căror procese digestive sau metabolice sunt perturbate ori care se afla în condiţii fiziologice speciale sau ale sugarilor şi copiilor mici sanatosi;
    e) alimente modificate genetic - alimente (seminţe, fructe, tuberculi, bulbi şi altele asemenea) care conţin o combinaţie noua de material genetic obţinut prin tehnici de bioinginerie;
    f) ingrediente - orice substanţa, inclusiv aditivii, folosită în producerea sau prepararea alimentelor şi prezenta în produsul finit ca atare sau într-o formă modificată;
    g) aditivi alimentari - orice substanţe naturale sau artificiale, cu sau fără valoare nutritiva, care în mod normal nu se consuma ca alimente şi nu se utilizează ca materii prime, dar se adauga alimentelor în timpul preparării, procesarii, ambalarii, transportului sau depozitarii, în scopul de a influenţa favorabil proprietăţile fizice, chimice, microbiologice şi senzoriale, precum şi capacitatea de conservare ale acestora;
    h) contaminanti alimentari - orice substanţe care nu se adauga în mod intentionat alimentelor, dar care sunt prezente în aceste alimente ca rezultat al tratamentelor aplicate în timpul creşterii plantelor, creşterii animalelor sau al altor operaţiuni de procesare a alimentelor, ori ca rezultat al contaminarii mediului;
    i) nutrienti - substanţe nutritive, respectiv protide, lipide, glucide, vitamine şi elemente minerale (macro- şi microelemente);
    j) materiale în contact cu alimentele - materiale care vin în contact direct cu alimentele şi sunt cumpărate împreună cu acestea;
    k) etichetare - orice cuvinte, detalii, mărci, desene sau simboluri, aplicate pe un ambalaj, document, nota, eticheta, inel sau guler, care însoţesc sau se referă la un aliment;
    l) alimente preambalate - orice aliment în ambalaj individual, care se vinde sub aceasta forma şi al cărui conţinut nu poate fi modificat fără deschiderea sau schimbarea ambalajului;
    m) comercializarea alimentelor - orice operaţiune de vânzare-cumpărare, import-export, al carei scop este de a oferi alimente unei terţe părţi, cu excepţia celor destinate unor cercetări ştiinţifice şi expertize de laborator;
    n) igiena alimentara - toate măsurile necesare pentru a asigura protecţia, stabilitatea şi salubritatea alimentelor, pornind de la cultivare sau creştere, producţie sau fabricaţie, până la consumul final;
    o) material de ambalare - orice tip de recipiente sau orice material de invelire şi acoperire, care protejeaza alimentul de contaminare şi de modificare a calităţii;
    p) reziduu - orice substanţa, inclusiv derivatii şi metabolitii săi, care în mod natural nu se găseşte în alimente, dar care poate fi regasita ca urmare a incorporarii ei în mod constient sau accidental şi care prin depăşirea limitelor maxime admise poate constitui factor de risc pentru sănătate;
    q) calitatea alimentului - totalitatea proprietăţilor întrunite de aliment, care îl fac compatibil cu reglementările specifice şi cerinţele consumatorilor;
    r) termen de valabilitate - data până la care alimentele îşi menţin proprietăţile specifice, când sunt păstrate în mod corespunzător, şi care reprezintă termenul limita de consum;
    s) specificaţie tehnica - document care descrie metoda de fabricaţie, compozitia, parametrii de calitate, condiţiile de ambalare, etichetare, depozitare şi transport;
    t) adjuvanti - substanţe, altele decât materiile prime, utilizate în procesul de fabricaţie şi care se regăsesc ca atare sau sub forma de derivati în produsul finit;
    u) siguranţa alimentelor - garanţia ca alimentele nu constituie un pericol pentru consumator atunci când sunt preparate şi/sau consumate conform destinaţiei lor;
    v) alimente contrafăcute - alimente a căror calitate, menţionată în declaraţia de conformitate, standardul sau specificaţia tehnica de produs şi pe eticheta, a fost modificată, intentionat sau nu, într-un mod care ar putea constitui un risc pentru sănătatea consumatorilor, le-ar putea leza interesele sau i-ar informa greşit.


    Capitolul 2 Condiţii generale


    Secţiunea 1 Unităţile producătoare de alimente


    Articolul 4

    Unităţile în care se produc alimente pot fi amplasate numai în acele spaţii care îndeplinesc condiţiile stabilite prin reglementări legale în vigoare.


    Articolul 5

    Alimentele pot fi produse numai în unităţile care îndeplinesc condiţiile de funcţionare, stabilite prin reglementările legale în vigoare.


    Secţiunea a 2-a Condiţii de fabricare


    Articolul 6

    La fabricarea alimentelor se pot utiliza numai acele materii prime, aditivi, auxiliari tehnologici, materiale de ambalare sau orice alte materiale care vin în contact cu alimentele, avizate de către Ministerul Sănătăţii, de comun acord cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, conform reglementărilor legale în vigoare.


    Articolul 7

    Fabricarea, depozitarea şi transportul alimentelor se fac cu respectarea normelor tehnologice, igienico-sanitare şi sanitare veterinare, care să asigure îndeplinirea cerinţelor de sănătate publică, de igiena alimentara şi de calitate a alimentelor.


    Secţiunea a 3-a Condiţii privind personalul


    Articolul 8

    Fabricarea, depozitarea, transportul şi comercializarea alimentelor se fac numai de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de sănătate stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii şi care, pentru operaţiunile pe care le executa, întrunesc calificarea necesară şi deţin cunoştinţe suficiente în domeniul sănătăţii publice, igienei alimentelor sau igienei muncii, atestate conform reglementărilor legale în vigoare.


    Secţiunea a 4-a Condiţii privind compozitia şi calitatea alimentelor


    Articolul 9

    (1) Alimentele trebuie să aibă o compoziţie care să asigure atât calitatea acestora, cat şi sănătatea consumatorilor şi sa îndeplinească condiţiile de igiena prevăzute de normele legale în vigoare.
    (2) Reglementările privind nivelul de admisibilitate a aditivilor alimentari şi a adjuvantilor din compozitia alimentelor, precum şi igiena alimentelor se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii, de comun acord cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.


    Secţiunea a 5-a Condiţii privind utilizarea aditivilor alimentari


    Articolul 10

    La fabricarea sau manipularea alimentelor destinate comercializării sunt interzise:
    a) utilizarea aditivilor care nu au fost autorizaţi, fie singuri sau în combinaţie cu alte substanţe;
    b) utilizarea proceselor tehnologice în vederea obţinerii de aditivi neautorizati în produsele alimentare;
    c) utilizarea aditivilor autorizaţi peste limitele maxime admise.


    Articolul 11

    Se interzice comercializarea alimentelor, dacă acestea au fost fabricate sau manipulate cu încălcarea prevederilor art. 10 ori dacă nu sunt compatibile cu alte reglementări legale în vigoare.


    Articolul 12

    Se interzice comercializarea aditivilor sau a schimbatorilor de ioni, a căror utilizare este interzisă la fabricarea sau manipularea alimentelor.


    Articolul 13

    Fac excepţie de la prevederile art. 10:
    a) aditivii care au fost îndepărtaţi din alimente complet sau se regăsesc în produsul care urmează să fie vândut în cantităţi reziduale, tehnic inevitabile şi tehnologic inactive, incapabile sa primejduiasca sănătatea sau sa modifice proprietăţile organoleptice ale produsului;
    b) apa distilata sau demineralizata, aerul, azotul sau dioxidul de carbon, pentru situaţiile în care acestea nu sunt utilizate ca presurizanti, sau hidrogenul, dacă se foloseşte la hidrogenarea grasimilor sau la fabricarea alcoolilor.


    Articolul 14

    În vederea protejării intereselor consumatorilor şi ţinând seama de cerinţele tehnologice, nutritionale şi dietetice ale alimentelor, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Sănătăţii şi alte organisme interesate, după caz, sunt abilitate sa emita ordine sau instrucţiuni comune privitoare la:
    a) aprobarea utilizării aditivilor în general sau numai pentru anumite alimente ori pentru anumite scopuri;
    b) specificarea aditivilor admişi şi a limitelor maxime pentru aditivi şi produsii lor de reactie continuti în alimente, precum şi a condiţiilor de puritate pentru aditivi şi schimbatorii de ioni;
    c) fabricarea, manipularea şi comercializarea aditivilor şi schimbatorilor de ioni;
    d) interzicerea sau restrictionarea utilizării anumitor aditivi şi schimbatori de ioni la fabricarea alimentelor;
    e) reactualizarea aditivilor admişi, în funcţie de condiţiile de folosire şi de informaţiile ştiinţifice.


    Secţiunea a 6-a Condiţii privind contaminantii, în general, radiatiile sau utilizarea materialelor radioactive


    Articolul 15

    (1) Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei sunt abilitate sa adopte reglementări comune privind prezenta contaminantilor în alimente.
    (2) Reglementările trebuie să se bazeze pe principiul ca alimentul care conţine un contaminant, într-o cantitate neacceptata din punctul de vedere al sănătăţii publice, respectiv la un nivel de toxicitate care depăşeşte limitele maxime admise, sa nu fie fabricat şi distribuit în vederea comercializării.


    Articolul 16

    (1) La fabricarea şi comercializarea alimentelor sunt interzise:
    a) folosirea în fabricaţie a materiilor prime cu grad de radioactivitate peste limitele maxime admise sau mărirea prin prelucrare a concentratiei substanţelor radioactive naturale, aflate în materia prima;
    b) tratarea alimentelor cu radiatii ultraviolete sau ionizante, fără autorizare sanitară prealabilă;
    c) comercializarea alimentelor tratate cu radiatii, prin încălcarea prevederilor lit. a) şi b);
    d) comercializarea alimentelor iradiate peste limitele admise de legislaţia în vigoare.
    (2) Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi organismul naţional pentru controlul radiatiilor sunt abilitate sa emita reglementări comune pentru:
    a) stabilirea limitelor maxime admise privind nivelul de contaminare radioactiva a alimentelor;
    b) aprobarea efectuării unor tratamente cu radiatii în general sau pentru anumite alimente ori în anumite scopuri, dacă aceasta corespunde intereselor consumatorilor;
    c) specificarea anumitor procese pentru tratarea autorizata cu radiatii, dacă aceasta este necesară în vederea protejării intereselor consumatorilor.


    Articolul 17

    Cantitatea de aditivi continuta în alimente şi autorizata prin ordinele emise conform prevederilor art. 14 şi utilizarea tratamentului cu radiatii, autorizat prin ordinele emise conform prevederilor art. 16 alin. (2) lit. a), trebuie să fie declarate conform prevederilor legale în vigoare.


    Secţiunea a 7-a Condiţii privind reziduurile de pesticide şi alte produse care se regăsesc în alimente


    Articolul 18

    (1) Se interzice comercializarea alimentelor care conţin:
    a) reziduuri ale substanţelor utilizate pentru protecţia plantelor, fertilizatori, asa cum sunt definite în reglementările legale specifice, sau alte produse pentru tratarea plantelor şi solului, produse pentru protejarea depozitarii ori produsele lor de degradare sau de reactie, peste limitele prevăzute în reglementările legale în vigoare;
    b) reziduuri ale substanţelor utilizate pentru protecţia plantelor, asa cum sunt definite de reglementările legale specifice, care nu au fost autorizate şi care sunt interzise a fi folosite pentru alimente sau pentru materiile lor prime;
    c) reziduuri de antibiotice, substanţe medicamentoase, hormoni, substanţe anabolizante, ca rezultat al folosirii acestora în practica zootehnica pentru stimularea creşterii animalelor şi în practica sanitară veterinara pentru tratarea animalelor bolnave;
    d) metale grele sau alte substanţe nocive, care polueaza mediul şi care provin în principal din sfera industriala şi a transportului;
    e) micotoxine care provin din dezvoltarea mucegaiurilor toxigene pe materiile prime sau pe produsele finite.
    (2) Ministerul Sănătăţii este abilitat sa emita ordine comune cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi cu avizul altor organisme abilitate, pentru:
    a) stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri sau alte substanţe în sau pe alimente;
    b) interzicerea comercializării alimentelor al căror conţinut în reziduuri sau în alte substanţe depăşeşte limita maxima admisă;
    c) stabilirea măsurilor pentru dezinfectarea, decontaminarea şi dezinfestarea camerelor sau echipamentelor în care sau cu care au fost fabricate, manipulate sau comercializate alimentele, precum şi specificarea, interzicerea sau restrictionarea utilizării de mijloace, echipamente sau metode, în vederea protejării intereselor consumatorilor.


    Secţiunea a 8-a Condiţii privind prezenta în alimente a substanţelor active farmacologic


    Articolul 19

    (1) Se interzic fabricarea şi comercializarea alimentelor de origine animala, dacă ele conţin reziduuri de substanţe active farmacologic sau produsele lor de metabolism:
    a) a căror utilizare a fost interzisă la aceste animale, prin reglementări legale specifice;
    b) care depăşesc limitele maxime admise de reziduuri de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animala, prevăzute de reglementările specifice legale în vigoare;
    c) care nu au fost autorizate sau înregistrate ca medicamente pentru tratamentul animalelor sau a căror utilizare a fost interzisă prin alte reglementări legale în vigoare ori care nu sunt autorizate pentru utilizare ca aditivi în hrana animalelor.
    (2) În situaţiile în care substantele active farmacologic sunt autorizate şi înregistrate ca medicamente ori sunt autorizate ca aditivi în hrana animalelor, se pot fabrica alimente de origine animala, care pot fi comercializate, dacă sunt respectate perioadele de asteptare, stabilite în reglementările specifice legale în vigoare.
    (3) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Ministerul Sănătăţii sunt abilitate sa emita ordine comune care:
    a) sa stabilească limitele maxime pentru substantele farmacologic active şi produsele lor de reactie, care nu pot fi depăşite în sau pe alimentele comercializate;
    b) sa excludă din tratamentul animalelor, în totalitate sau pentru anumite scopuri, acele substanţe farmacologic active, care ar conduce la depăşirea conţinutului de reziduuri admis în alimentele de origine animala, sau sa stabilească perioade de asteptare pentru aceste substanţe şi sa interzică comercializarea alimentelor care au fost produse cu încălcarea acestor reglementări.


    Secţiunea a 9-a Condiţii privind alimentele cu destinaţie nutritionala specială, a suplimentelor nutritive, a alimentelor fortificate şi a celor modificate genetic


    Articolul 20

    Ministerul Sănătăţii împreună cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei sunt abilitate sa adopte reglementări pentru specificarea condiţiilor de fabricare şi manipulare aplicabile alimentelor destinate unor cerinţe speciale de nutriţie, precum şi a condiţiilor privind comercializarea acestor produse. Reglementările se vor baza pe principiul comercializării numai a alimentelor destinate unor cerinţe speciale de nutriţie, care nu sunt periculoase pentru sănătatea publică şi pentru care se asigura o informare corespunzătoare a consumatorilor privind proprietăţile şi caracteristicile acestora.


    Articolul 21

    Alimentele care îndeplinesc cerinţe speciale de nutriţie, cele supuse tratamentului cu radiatii ionizante, precum şi cele modificate genetic se avizează de către Ministerul Sănătăţii.


    Articolul 22

    (1) Ministerul Sănătăţii este abilitat sa reglementeze utilizarea nutrientilor în alimente şi în suplimentele de hrana.
    (2) Reglementarea trebuie să stabilească reguli privind fortificarea, restaurarea cu nutrienti a alimentelor, precum şi reguli privind fabricarea şi comercializarea suplimentelor de hrana care conţin nutrienti. Aceasta reglementare trebuie să prevadă doza zilnica recomandată de nutrienti şi să asigure consumatorii ca alimentele fortificate, restaurate şi normalizate cu nutrienti şi suplimentele de hrana care conţin nutrienti nu sunt periculoase pentru sănătatea publică.


    Articolul 23

    Ministerul Sănătăţii împreună cu Comisia Naţionala pentru Statistica au obligaţia sa verifice anual datele privind nutritia pe diferite segmente ale populaţiei, precum şi datele privind securitatea alimentara, pe care trebuie să se bazeze recomandările privind "costul zilnic al consumatorului" şi cantitatea minima de produse necesare, şi sa informeze Guvernul asupra concluziilor.


    Capitolul 3 Condiţii privind producţia, igiena şi ambalarea alimentelor


    Secţiunea 1 Responsabilităţile producătorilor de alimente


    Articolul 24

    Producătorii de alimente, persoane fizice sau juridice, vor comercializa numai alimentele care prezintă siguranţa, sunt salubre şi apte pentru consum şi se înscriu în prevederile stabilite de prezenta ordonanţă şi de alte acte normative în vigoare.


    Articolul 25

    (1) Producătorii de alimente sunt obligaţi să respecte parametrii privind proprietăţile organoleptice, fizice, chimice, microbiologice şi toxicologice ale alimentelor conform standardelor, specificatiilor tehnice şi reglementărilor actelor normative în vigoare.
    (2) Producătorii de alimente sunt obligaţi sa indice parametrii de calitate ai produselor fabricate, destinate comercializării, în standardele sau specificaţiile tehnice ale produselor, pe etichete şi în declaraţiile de conformitate care însoţesc produsele comercializate.
    (3) Producătorii de alimente sunt obligaţi sa organizeze şi să aplice controlul calităţii alimentelor, fabricate sau manipulate, în laboratoare proprii sau în laboratoare autorizate.
    (4) Fabricarea şi comercializarea alimentelor contrafăcute sunt interzise.


    Articolul 26

    Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Ministerul Sănătăţii adopta prin ordin comun reglementări, prin care se stabilesc condiţiile privind igiena alimentelor şi alte cerinţe obligatorii privind fabricarea şi manipularea alimentelor, precum şi procedurile de verificare a conformitatii cu aceste cerinţe.


    Articolul 27

    Reglementările vor stabili prevederi pentru fabricarea şi manipularea alimentelor în mod igienic, iar operatorii din industria alimentara trebuie să identifice şi sa corecteze orice faza critica pentru asigurarea securităţii alimentare. Aceste reglementări vor stabili prevederi pentru identificarea, implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea procedurilor adecvate ale securităţii alimentare, prin dezvoltarea sistemului propriu de analiza a riscurilor punctelor critice de control.


    Articolul 28

    (1) Ministerul Sănătăţii împreună cu Ministerul Industriei şi Comerţului sunt abilitate sa adopte reglementări privind materialele care vin în contact cu alimentele.
    (2) Reglementările trebuie să includă condiţii generale pentru toate materialele care vin în contact cu alimentele şi sa indice măsuri şi proceduri specifice pentru categorii diferite de materiale care vin în contact cu alimentele.
    (3) Reglementările trebuie să stabilească prevederi privind utilizarea în contact direct cu alimentele numai a materialelor necesare pentru ambalarea sau protejarea alimentelor şi care să permită manipularea lor.
    (4) Materialele care vin în contact cu alimentele vor fi avizate de către Ministerul Sănătăţii şi vor fi fabricate conform standardelor sau specificatiilor tehnice, astfel încât în condiţii de utilizare normale şi prevăzute constituientii lor sa nu fie transferati alimentelor în cantităţi care ar putea periclita sănătatea publică sau ar determina o modificare neacceptabila a compoziţiei alimentelor ori ar modifica caracteristicile lor organoleptice.


    Articolul 29

    Ministerul Sănătăţii, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Industriei şi Comerţului şi cu alte organisme competente, după caz, sunt abilitate sa adopte reglementări privind etichetarea alimentelor.


    Articolul 30

    (1) Etichetarea alimentelor trebuie să ofere informaţii astfel încât sa nu induca în eroare cumpărătorul, îndeosebi în ceea ce priveşte:
    a) originea sau provenienţă, numele sub care este comercializat alimentul, ingredientele folosite, cantitatea neta, termenul de valabilitate, numele şi adresa producătorului, ale celui care a ambalat alimentul sau ale comerciantului, condiţiile de depozitare sau de utilizare speciale, indicaţiile de utilizare în cazul în care ar fi imposibila folosirea produsului în lipsa acestora;
    b) atribuirea unor efecte sau proprietăţi pe care alimentele nu le poseda;
    c) sugerarea ca alimentele poseda caracteristici speciale, când, de fapt, toate alimentele similare deţin aceste caracteristici;
    d) atribuirea proprietăţii de prevenire, tratare sau vindecare a unor boli umane sau referirea la aceste proprietăţi, dacă alimentele nu sunt autorizate prin reglementări legale în vigoare.
    (2) Aceste interziceri sau restrictii se aplică şi la prezentarea în scop de reclama a alimentelor.


    Articolul 31

    Înscrisurile de pe eticheta alimentelor trebuie să fie vizibile, lizibile şi scrise cel puţin în limba română.


    Articolul 32

    Ministerul Sănătăţii poate adopta reglementări specifice privind etichetarea, prezentarea sau reclama produselor cu destinaţie nutritionala specială şi a altor categorii de alimente, dacă sunt necesare pentru protecţia consumatorilor sau pentru o informare corecta a acestora.


    Capitolul 4 Comercializarea alimentelor


    Secţiunea 1 Condiţii pentru oferirea alimentelor spre vânzare


    Articolul 33

    (1) Alimentele pot fi comercializate numai în spaţii special amenajate şi destinate acestui scop, în condiţii de igiena adecvate şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
    (2) Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Sănătăţii împreună cu alte organisme interesate, abilitate, sunt abilitate sa adopte reglementări specifice comune privind comercializarea alimentelor pe pieţele organizate sau în afară acestora.


    Articolul 34

    (1) Alimentele oferite spre comercializare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) să fie fabricate, conform prevederilor legale, în scopul protecţiei sănătăţii publice, protecţiei igienei alimentului şi protecţiei calităţii produsului;
    b) să se încadreze în nivelurile maxime admise de contaminare fizica, chimica, microbiologica, toxicologica sau radiologica, stabilite prin reglementări speciale;
    c) să se încadreze în parametrii de calitate conform reglementărilor specifice sau cerinţelor menţionate în declaraţia de conformitate, în standardul sau specificaţia tehnica de produs şi sa corespundă cu înscrisurile de pe eticheta;
    d) să fie ambalate, etichetate şi marcate conform reglementărilor specifice, iar inscriptionarea etichetelor să fie vizibila, lizibila şi corecta;
    e) eticheta trebuie să indice cantitatea de aditivi autorizata, continuta în alimente, şi, după caz, utilizarea tratamentului cu radiatii autorizat;
    f) să fie avizate sanitar şi sanitar veterinar, după caz, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
    (2) Alimentele din import vor fi însoţite de documente complete din partea exportatorului, întocmite conform reglementărilor legale în vigoare.


    Secţiunea a 2-a Restrictii privind comercializarea alimentelor


    Articolul 35

    (1) Se interzice comercializarea alimentelor care:
    a) nu sunt însoţite de documente care le atesta originea, provenienţă şi calitatea;
    b) sunt manipulate şi comercializate în condiţii necorespunzătoare de igiena, care pun în pericol sănătatea consumatorilor;
    c) afectează sănătatea consumatorilor prin vânzarea unor produse sau substanţe drept alimente.
    (2) Se interzice comercializarea unor produse care nu sunt alimente, dar care ar putea fi confundate cu alimentele, datorită formei, mirosului, culorii, aparentei, prezentării, etichetarii, volumului sau mărimii.


    Articolul 36

    (1) În scopul evitării daunelor asupra sănătăţii, cauzate de alimente, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, împreună cu alte organisme interesate, după caz, sunt abilitate sa emita ordine comune pentru:
    a) interzicerea sau restrictionarea utilizării anumitor produse, substanţe, obiecte sau procese tehnologice;
    b) specificarea utilizării anumitor procese de fabricare sau manipulare a alimentelor;
    c) impunerea unor cerinţe la fabricarea, manipularea sau comercializarea anumitor alimente;
    d) indicarea utilizării avertismentelor, a altor prezentări cu efect de avertizare şi precautii de siguranţă, pentru anumite substanţe;
    e) interzicerea sau restrictionarea fabricării sau manipulării anumitor substanţe dăunătoare fiziologic în fabricile de procesare a alimentelor, precum şi introducerea lor în astfel de fabrici.
    (2) Alimentele care au fost fabricate sau manipulate cu încălcarea prevederilor alin. (1) lit. a) şi b) sunt interzise la vânzare.


    Secţiunea a 3-a Interdicţii în vederea protejării consumatorilor împotriva practicilor incorecte


    Articolul 37

    (1) În vederea protejării consumatorului împotriva practicilor incorecte sunt interzise:
    a) comercializarea alimentelor contrafăcute şi a celor capabile sa creeze impresia ca au o calitate mai buna decât în realitate;
    b) utilizarea în scopul reclamei în general sau în cazuri particulare de descrieri sau diversi termeni, care să indice ca alimentele sunt naturale, pure sau fără reziduuri ori poluanti, atunci când aceste alimente conţin aditivi autorizaţi, substanţe reziduale sau au fost supuse unui tratament autorizat cu radiatii;
    c) comercializarea alimentelor cu denumiri, informaţii, prezentare sau reclama, care ar putea induce în eroare consumatorii;
    d) comercializarea produselor alimentare necorespunzătoare pentru consum sau care au fost fabricate sau manipulate cu încălcarea prevederilor secţiunii privind reclamele referitoare la sănătate din prezenta ordonanţă.
    (2) Consumatorii sunt indusi în eroare în următoarele situaţii:
    a) dacă se pretinde ca alimentele ar cauza efecte pe care rezultatele cercetării ştiinţifice le considera imposibile sau care nu se justifica;
    b) dacă sunt utilizate denumiri, informaţii, prezentări, prezentări grafice sau alte declaraţii false, cu privire la originea alimentelor, cantitatea, data fabricaţiei sau a ambalarii, termenul de valabilitate sau alte elemente de importanţa decisiva la evaluarea lor;
    c) dacă alimentele sunt prezentate ca medicamente.


    Secţiunea a 4-a Interdicţii privind reclamele referitoare la sănătate


    Articolul 38

    (1) La comercializarea alimentelor sau când li se face reclama în general ori pentru exemple particulare, în afară prevederilor art. 37 alin. (1), sunt interzise:
    a) utilizarea de declaraţii privind prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor;
    b) referirea la recomandări sau expertize medicale;
    c) referirea la istoricul unor cazuri;
    d) sublinierea sau referirea la terţi, îndeosebi la scrisori de multumiri, recunoasteri sau recomandări, chiar dacă acestea se referă la alinarea sau vindecarea bolilor;
    e) prezentarea de imagini ale unor medici sau persoane purtând uniforma profesiunii medicale sau aflate în exerciţiu în procesul de desfăşurare a unei activităţi în domeniul sănătăţii sau în serviciile comerciale sanitare şi farmaceutice;
    f) utilizarea de declaraţii care să provoace sau sa exploateze teama populaţiei;
    g) difuzarea de documente sau informaţii scrise pentru instruirea populaţiei pentru tratarea bolilor cu alimente.
    (2) Interdicţiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică reclamelor care se adresează membrilor profesionisti din sănătate sau celor implicaţi în serviciile comerciale sanitare.
    (3) Interdicţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi g) nu se aplică alimentelor cu destinaţie specială, dacă nu se fac altfel de precizări în ordinele sau instrucţiunile emise de Ministerul Sănătăţii.


    Secţiunea a 5-a Măsuri privind protecţia consumatorilor împotriva practicilor incorecte


    Articolul 39

    Pentru protejarea consumatorilor împotriva practicilor incorecte şi în scopul informării lor corecte, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Sănătăţii împreună cu alte organisme interesate, după caz, sunt abilitate sa emita ordine comune, care să reglementeze:
    a) informarea privind natura, conţinutul, originea, fabricantul sau participantul la vânzarea alimentelor;
    b) condiţiile privind ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea alimentelor, până la consumatorul final;
    c) condiţiile privind fabricarea, compozitia sau calitatea anumitor alimente, inclusiv a celor cu destinaţie specială;
    d) interzicerea vânzării alimentelor sub anumite denumiri, informaţii sau prezentări care pot induce în eroare şi cărora nu li se poate face reclama utilizând anumite prezentări grafice sau alte informaţii care pot induce în eroare;
    e) interzicerea vânzării alimentelor care conţin substanţe sau obiecte nealimentare, ambalate separat sau împreună cu alimentul, în acelaşi ambalaj, dacă acestea nu sunt necesare pentru prepararea, manipularea sau consumarea alimentului.


    Articolul 40

    Pentru protejarea intereselor consumatorilor Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Sănătăţii împreună cu alte organisme interesate, după caz, sunt abilitate sa emita ordine şi instrucţiuni comune, care să reglementeze:
    a) condiţiile privind autorizarea unităţilor care produc, prelucreaza, depozitează, transporta şi comercializează alimente;
    b) condiţiile privind certificarea alimentelor pentru a fi declarate apte pentru consum uman;
    c) condiţiile privind controlul unităţilor care produc, prelucreaza, depozitează, transporta şi comercializează alimente.


    Secţiunea a 6-a Dispoziţii privind utilizarea alimentelor şi a produselor alimentare interzise sau periculoase


    Articolul 41

    Ministerul Sănătăţii împreună cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi cu alte organisme abilitate, după caz, adopta reglementări comune privind retragerea de pe piaţa, interzicerea comercializării şi modalităţile de distrugere sau de folosire în alte scopuri a alimentelor care prezintă un risc pentru sănătate.


    Capitolul 5 Controlul oficial al alimentelor


    Secţiunea 1 Organizarea controlului oficial al alimentelor


    Articolul 42

    (1) Controlul oficial al alimentelor urmăreşte dacă unităţile care produc, prelucreaza, depozitează, transporta sau comercializează alimentele, personalul implicat, obiectele sau materialele care vin în contact cu alimentele în timpul fabricaţiei, manipulării sau comercializării sunt conforme cu reglementările legale în vigoare, respecta tehnologiile de fabricaţie, inclusiv calitatea utilajelor de fabricaţie. Scopul principal al controlului oficial al alimentelor este de a asigura ca alimentele destinate pieţei interne sau exportului prezintă siguranţa, sunt salubre, apte pentru consum şi îndeplinesc cerinţele stabilite de aceasta ordonanţa şi de actele normative în vigoare.
    (2) Autorităţile competente, potrivit prezentei ordonanţe, controlează alimentele produse şi/sau comercializate, inclusiv alimentele provenite din import.
    (3) Autorităţile competente controlează alimentele pe întregul lor circuit, de la producere până la comercializare, conform atribuţiilor şi competentelor legale în vigoare.


    Articolul 43

    (1) Autorităţile competente pentru executarea controlului oficial al alimentelor sunt:
    a) autorităţile sanitare veterinare, fitosanitare şi de control tehnologic, desemnate de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei;
    b) autorităţile sanitare desemnate de către Ministerul Sănătăţii;
    c) autorităţile abilitate pentru protecţia consumatorilor.
    (2) Controlul alimentelor se realizează prin inspecţiile efectuate de către inspectorii de stat pentru controlul alimentelor, care au obligaţia sa păstreze secretele de fabricaţie sau datele pe care le cunosc despre unităţile controlate.
    (3) Inspecţia cuprinde verificarea condiţiilor de amplasare şi de igiena a unităţilor în care alimentele sunt procesate, asigurarea apei potabile, verificarea mijloacelor de transport, a echipamentelor şi mijloacelor tehnologice utilizate în procesarea alimentelor, etichetarea, materialele utilizate în contact cu alimentele, mijloacele, procedurile şi materialele folosite pentru igienizarea şi repararea unităţilor şi echipamentelor şi îndepărtarea reziduurilor.
    (4) În scopul verificării calităţii alimentelor prin analize de laborator, inspectorii autorizaţi sa exercite controlul pot preleva probe de alimente, materiale în contact cu alimentele, substanţe utilizate pentru curăţenie şi reparaţii, precum şi orice alte substanţe care pot afecta caracteristicile alimentelor. Contravaloarea analizelor efectuate pe probele prelevate se taxeaza conform actelor normative în vigoare.
    (5) Inspecţia cuprinde verificarea persoanelor care lucrează în unităţile care produc, prelucreaza, depozitează, transporta sau comercializează alimente, pentru a stabili dacă ele îndeplinesc condiţiile de sănătate şi igiena.
    (6) Inspecţia cuprinde verificarea certificării de către producător a calităţii alimentelor prin analize de laborator.


    Secţiunea a 2-a Drepturile şi îndatoririle inspectorilor de stat pentru controlul alimentelor


    Articolul 44

    (1) Inspecţiile sunt efectuate de către inspectorii autorizaţi ai autorităţilor de stat, stabilite la art. 43 alin. (1) lit. a)-c), conform competentelor specifice.
    (2) Inspectorii sunt autorizaţi să facă copii de pe materialele şi documentele care se afla în posesia celor inspectati sau referinţe despre acestea.
    (3) Inspectorii sunt obligaţi sa păstreze secretul profesional şi sa nu divulge unei terţe părţi secretele comerciale sau alte informaţii confidenţiale ori particulare, obţinute în timpul sau în legătură cu inspecţia, dacă nu li se cere să facă aceasta de către o autoritate judecătorească sau de către partea inspectata.
    (4) Inspectorii care descoperă sau suspecteaza neconformarea cu prevederile prezentei ordonanţe sau cu alte acte normative în vigoare vor lua măsuri în conformitate cu prevederile acestora.
    (5) Inspectorii de stat pot solicita pe timpul controlului, după caz, protecţia personală şi sprijinul organelor de poliţie.


    Secţiunea a 3-a Măsuri dispuse de autorităţile competente


    Articolul 45

    (1) Autoritatea desemnată pentru controlul alimentelor, în toate cazurile în care constata nerespectarea prevederilor acestei ordonanţe sau ale altor acte normative în vigoare, este imputernicita:
    a) sa interzică funcţionarea unităţilor care produc, prelucreaza, depozitează, transporta sau comercializează alimente, precum şi folosirea unor materii prime, aditivi, adjuvanti, materiale de ambalare, echipamente, ustensile, utilaje şi substanţe de decontaminare;
    b) sa declare alimentele ca fiind improprii consumului sau necorespunzătoare calitativ, sa limiteze sau sa interzică utilizarea şi comercializarea acestora, să le dirijeze pentru consum condiţionat pentru utilizarea sau comercializarea în alte scopuri şi sa ordone distrugerea lor în conformitate cu reglementările legale în vigoare;
    c) sa retragă autorizaţia de funcţionare a unităţilor producătoare şi de comercializare a alimentelor;
    d) sa sesizeze organele de cercetare penală, în cazul în care faptele constatate pot constitui infracţiuni;
    e) să aplice sechestru pe loturile de alimente suspecte sub aspect calitativ. Deţinătorul alimentelor sechestrate trebuie să asigure condiţii de păstrare şi conservare adecvate, până la clarificarea situaţiei acestor alimente.
    (2) Autoritatea desemnată pentru controlul alimentelor poate aplica amenzi pentru contravenţii, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.


    Secţiunea a 4-a Sancţiuni


    Articolul 46

    Încălcarea prevederilor legale în vigoare privind alimentele atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.


    Articolul 47

    Fabricarea de alimente falsificate sau contrafăcute constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Codului penal.


    Articolul 48

    Faptele care constituie contravenţii şi valoarea amenzilor aplicate se stabilesc în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.


    Capitolul 6 Dispoziţii finale


    Articolul 49

    (1) Prezenta ordonanţă intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) Pe aceeaşi dată se abroga orice alte dispoziţii contrare.
    PRIM-MINISTRU
    RADU VASILE
    Contrasemnează:
    ---------------
    p. Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,
    Aurel Până,
    secretar de stat
    Ministrul sănătăţii,
    Hajdu Gabor
    Ministrul finanţelor,
    Decebal Traian Remes
    Ministrul industriei şi comerţului,
    Radu Berceanu
    --------