DECRET nr. 167 din 10 aprilie 1958
privitor la prescripţia extinctiva
EMITENT
  • CONSILIUL DE STAT
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 19 din 21 aprilie 1958




    Articolul 1

    Dreptul la acţiune, avînd un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege.
    Odată cu stingerea dreptului la acţiune privind un drept principal se stinge şi dreptul la acţiune privind accesorii.
    Orice clauza care se abate de la reglementarea legală a prescripţiei este nulă.


    Articolul 2

    Nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricînd, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie.


    Articolul 3

    Termenul prescripţiei este de 3 ani, iar în raporturile dintre organizaţiile socialiste, de 18 luni.


    Articolul 4

    În raporturile dintre organizaţiile socialiste, termenul prescripţiei este de 6 luni în ce priveşte dreptul la:
    a) orice acţiune izvorita din transmiterea unor produse calitativ necorespunzătoare sau pentru netransmiterea în tot sau în parte a unor produse datorate;
    b) orice acţiune prin care se pretinde plata unor penalităţi ori amenzi civile;
    c) orice acţiune pentru restituirea de diferenţe de preţ rezultate din recalcularea preţurilor în temeiul dispoziţiilor legale;
    d) orice acţiune a organizaţiilor socialiste privitoare la serviciile de telecomunicaţii ce acestea folosesc;
    e) orice acţiune izvorita dintr-un contract de transport terestru, aerian sau pe apa, îndreptată împotriva unei organizaţii socialiste de transport.
    Termenul de prescripţie este de un an, dacă contractul de transport a fost încheiat spre a fi executat succesiv cu mijloace de transport felurite.


    Articolul 5

    Dreptul la acţiune privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate, se poate prescrie prin împlinirea unui termen de 6 luni, în cazul în care viciile nu au fost ascunse cu viclenie.


    Articolul 6

    Dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani, iar în raporturile dintre organizaţiile socialiste, de un an.


    Articolul 7

    Prescripţia începe să curgă de la data cînd se naşte dreptul de acţiune sau dreptul de a cere executarea silită.
    În obligaţiile care urmează să se execute la cererea creditorului precum şi în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripţia începe să curgă de la data naşterii raportului de drept.
    Dacă dreptul este sub condiţie suspensivă sau cu termen suspensiv, prescripţia începe să curgă de la data cînd s-a împlinit condiţia sau a expirat termenul.


    Articolul 8

    Prescripţia dreptului la acţiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data cînd pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atît paguba cît şi pe cel care răspunde de ea.
    Dispoziţiile alineatului precedent se aplică prin asemănare şi în cazul imbogatirii fără just temei.


    Articolul 9

    Prescripţia dreptului la acţiune în anularea unui act juridic pentru violenta, începe să curgă de la data cînd aceasta a încetat.
    În caz de viclenie ori eroare sau în celelalte cazuri de anulare, prescripţia începe să curgă de la data cînd cel îndreptăţit, reprezentantul sau legal sau persoana chemată de lege să-i încuviinţeze actele, a cunoscut cauza anulării, însă cel mai tirziu de la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului.


    Articolul 10

    În raporturile dintre organizaţiile socialiste, prescripţia dreptului la acţiune izvorît din transmiterea unor produse calitativ sau cantitativ necorespunzătoare începe să curgă de la data cînd produsele au fost efectiv preluate de organizaţia beneficiara, indiferent dacă a fost sau nu întocmit proces-verbal de constatare a lipsurilor.


    Articolul 11

    Prescripţia dreptului la acţiune privind viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate, începe să curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai tirziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrării.
    Prescripţia acţiunii privind viciile unei construcţii, începe să curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai tirziu de la împlinirea a trei ani de la predare.
    Prin dispoziţiile prezentului articol nu se aduce nici o atingere termenelor de garanţie, legale sau convenţionale.


    Articolul 12

    În cazul cînd un debitor este obligat la prestaţiuni succesive, dreptul la acţiune cu privire la fiecare din aceste prestaţiuni se stinge printr-o prescripţie deosebită.


    Articolul 13

    Cursul prescripţiei se suspenda:
    a) cît timp cel împotriva căruia ea curge este împiedicat de un caz de forta majoră să facă acte de întrerupere:
    b) pe timpul cît creditorul sau debitorul face parte din Forţele Armate ale Republicii Populare Române, iar acestea sînt puse pe picior de război.


    Articolul 14

    Între părinţi sau tutor şi cei ce se afla sub ocrotirea lor, între curator şi acei pe care îi reprezintă precum şi între orice altă persoană care, în temeiul legii sau a hotărîrii judecătoreşti, administrează bunurile altora şi cel ale căror bunuri sînt astfel administrate, prescripţia nu curge cît timp socotelile nu au fost date şi aprobate.
    Prescripţia nu curge împotriva celui lipsit de capacitate de exerciţiu, cît timp nu are reprezentant legal şi nici împotriva celui cu capacitate restrînsa, cît timp nu are cine să-i încuviinţeze actele.
    Pescriptia nu curge între soţi în timpul căsătoriei.


    Articolul 15

    După încetarea suspendării, prescripţia reia cursul, socotindu-se şi timpul curs înainte de suspendare.
    Prescripţia nu se va împlini totuşi înainte de expirarea unui termen de 6 luni, socotit de la încetarea cauzei de suspendare, cu excepţia prescripţiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor împlini decît după expirarea unui termen de o luna de la suspendare.


    Articolul 16

    Prescripţia se întrerupe:
    a) prin recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie, facuta de cel în folosul căruia curge prescripţia.
    În raporturile dintre organizaţiile socialiste, recunoaşterea nu întrerupe curgerea prescripţiei;
    b) prin introducerea unei cereri de chemare în judecata ori de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanţa judecătorească, ori la un organ de arbitraj, necompetent;
    c) printr-un act începător de executare.
    Prescripţia nu este întreruptă, dacă s-a pronunţat încetarea procesului, dacă cererea de chemare în judecata sau executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat, ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea.


    Articolul 17

    Întreruperea şterge prescripţia începută înainte de a se fi ivit împrejurarea care a întrerupt-o.
    După întrerupere începe să curgă o noua prescripţie.
    În cazul cînd prescripţia a fost întreruptă printr-o cerere de chemare în judecata ori de arbitrare sau printru-un act începător de executare, noua prescripţie nu începe să curgă cît timp hotărîrea de admitere a cererii nu a rămas definitivă sau, în cazul executării, pînă la îndeplinirea ultimului act de executare.


    Articolul 18

    Instanţa judecătorească şi organul arbitral sînt obligate ca, din oficiu sa cerceteze, dacă dreptul la acţiune sau la executarea silită este prescris.


    Articolul 19

    Instanţa judecătorească sau organul arbitral poate, în cazul în care constata ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripţie a fost depăşit, sa dispună chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea acţiunii, ori sa încuviinţeze executarea silită.


    Articolul 20

    Debitorul care a executat obligaţia după ce dreptul la acţiune al creditorului s-a prescris, nu are dreptul sa ceara înapoierea prestaţiei, chiar dacă la data executării nu stia ca termenul prescripţiei era împlinit.
    Dispoziţiile alineatului precedent nu sînt aplicabile în cazul cînd debitorul este o organizaţie socialistă, dacă la împlinirea prescripţiei aceasta organizaţie este obligată, potrivit legii, sa verse la bugetul de stat ceea ce datora fostului creditor.


    Articolul 21

    În cazul în care o organizaţie socialistă de stat este debitoarea unei sume de bani, iar creditorul nu şi-a exercitat dreptul la acţiune, ori dreptul de a cere executarea silită, înainte de împlinirea prescripţiei, organizaţia debitoare va vărsa la bugetul de stat suma de bani ce datora, în termen de 45 zile de la data cînd prescripţia s-a împlinit, fiind obligată sa plătească pentru fiecare zi de întîrziere o penalitate de 0,05% din valoarea prestaţiei.


    Articolul 22

    Dispoziţiilor Decretului de faţa nu se aplică dreptul la acţiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitatiune, servitute şi superficie.


    Articolul 23

    Impozitele şi taxele datorate statului precum şi primele asigurărilor prin efectul legii, rămîn supuse dispoziţiilor privitoare la prescripţie din legile speciale.


    Articolul 24

    Dispoziţiile prezentului Decret sînt aplicabile şi prescripţiilor neimplinite la data intrării sale în vigoare, în care caz termenele de prescripţie prevăzute în Decretul de faţa vor fi socotite ca încep să curgă de la intrarea în vigoare a acestui Decret.
    Cu toate acestea, dispoziţiile legii anterioare, privitoare la termenele de prescripţie, rămîn mai departe aplicabile, dacă termenele ce ele prevăd se împlinesc înaintea celor fixate prin prezentul Decret.


    Articolul 25

    Pe data intrării în vigoare a Decretului de faţa, se abroga orice dispoziţii legale contrare prezentului Decret, în afară de cele care stabilesc un termen de prescripţie mai scurt decît termenul corespunzător prevăzut prin Decretul de faţa.
    ----------