ORDONANTA nr. 35 din 26 iulie 2006
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 675 din 7 august 2006



    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. I pct. I.1 din Legea nr. 288/2006 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
    Guvernul României adopta prezenta ordonanţă.

    Articolul I

    Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:
    1. Alineatul (1) al articolului 18 va avea următorul cuprins:
    "(1) În relaţiile cu organul fiscal contribuabilul poate fi reprezentat printr-un împuternicit. Conţinutul şi limitele reprezentării sunt cele cuprinse în împuternicire sau stabilite de lege, după caz. Desemnarea unui împuternicit nu îl împiedica pe contribuabil să îşi îndeplinească personal obligaţiile fiscale, chiar dacă nu a procedat la revocarea împuternicirii potrivit alin. (2)."
    2.La articolul 31 alineatul (1), după litera a) se introduce o noua litera, litera a^1), cu următorul cuprins:
    "a^1) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercita profesii libere, sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principala;".
    3. La articolul 31 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:
    "c) pentru asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică, sediul acestora sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principala."
    4. După alineatul (2) al articolului 36 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
    "(3) Pentru administrarea de către organele fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a creanţelor datorate de contribuabilii nerezidenti, care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, competenţa revine organului fiscal stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală."
    5. Articolul 42 va avea următorul cuprins:
    "Art. 42. - (1) Soluţia fiscală individuală anticipata este actul administrativ emis de Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală în vederea soluţionării unei cereri a contribuabilului, referitoare la reglementarea unor situaţii fiscale de fapt viitoare.
    (2) Acordul de preţ în avans este actul administrativ emis de Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală în vederea soluţionării unei cereri a contribuabilului, referitoare la stabilirea condiţiilor şi modalităţilor în care urmează să fie determinate, pe parcursul unei perioade fixe, preţurile de transfer, în cazul tranzacţiilor efectuate între persoane afiliate, astfel cum sunt definite în Codul fiscal.
    (3) Soluţia fiscală individuală anticipata sau acordul de preţ în avans se comunică numai contribuabilului căruia îi sunt destinate.
    (4) Soluţia fiscală individuală anticipata şi acordul de preţ în avans sunt opozabile şi obligatorii faţă de organele fiscale, numai dacă termenii şi condiţiile acestora au fost respectate de contribuabil.
    (5) Prin cerere contribuabilul propune conţinutul soluţiei fiscale individuale anticipate sau al acordului de preţ în avans, după caz.
    (6) În soluţionarea cererii contribuabilului se emite soluţia fiscală individuală anticipata sau acordul de preţ în avans. În situaţia în care contribuabilul nu este de acord cu soluţia fiscală individuală anticipata sau cu acordul de preţ în avans emis, va transmite, în termen de 15 zile de la comunicare, o notificare la organul fiscal emitent. Soluţia fiscală individuală anticipata sau acordul de preţ în avans pentru care contribuabilul a transmis o notificare organului fiscal emitent nu produce niciun efect juridic.
    (7) Contribuabilul, titular al unui acord de preţ în avans, are obligaţia de a depune anual la organul emitent al acordului un raport privind modul de realizare a termenilor şi condiţiilor acordului în anul de raportare. Raportul se depune până la termenul prevăzut de lege pentru depunerea situaţiilor financiare anuale.
    (8) Soluţia fiscală individuală anticipata şi acordul de preţ în avans nu mai sunt valabile dacă prevederile legale de drept material fiscal în baza cărora a fost luată decizia se modifica.
    (9) Pentru emiterea unei soluţii fiscale individuale anticipate, precum şi pentru emiterea sau modificarea unui acord de preţ în avans, emitentul încasează tarife care se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
    (10) Contribuabilul solicitant are dreptul la restituirea tarifului achitat în cazul în care organul fiscal competent respinge emiterea/modificarea soluţiei fiscale individuale anticipate sau a acordului de preţ în avans ori se întrerupe procedura de emitere, în condiţiile aprobate prin hotărâre a Guvernului.
    (11) Termenul pentru emiterea unui acord de preţ în avans este de 12 luni în cazul unui acord unilateral, respectiv de 18 luni în cazul unui acord bilateral sau multilateral, după caz.
    (12) Procedura referitoare la emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate şi a acordului de preţ în avans va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului."
    6. La articolul 44, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
    "(3) Comunicarea prin publicitate se face prin afişarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a unui anunţ în care se menţionează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afişarea se face, concomitent, la sediul acestora şi pe pagina de internet a autorităţii administraţiei publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului judeţean. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se considera comunicat în termen de 15 zile de la data afişării anunţului."
    7. După alineatul (3) al articolului 58 se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
    "(4) În regim derogatoriu de la prevederile alin. (1)-(3), în vederea clarificarii şi stabilirii reale a situaţiei fiscale a contribuabililor, compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale au competenţa de a solicita informaţii şi documente cu relevanta fiscală ori pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti, organele de poliţie, organele vamale, serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, serviciile publice comunitare pentru eliberarea paşapoartelor simple, serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor, precum şi orice alta entitate care deţine informaţii ori documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile, după caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligaţia furnizarii acestora fără plata."
    8. După articolul 68^1 se introduce un nou articol, articolul 68^2, cu următorul cuprins:
    "ARTICOLUL 68^2
    Cazul de forta majoră şi cazul fortuit
    (1) Termenele prevăzute de lege pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale, după caz, nu încep să curgă sau se suspenda în situaţia în care îndeplinirea acestor obligaţii a fost împiedicată de ivirea unui caz de forta majoră sau a unui caz fortuit.
    (2) Obligaţiile fiscale se considera a fi îndeplinite în termen, fără perceperea de majorări de întârziere sau aplicarea de sancţiuni prevăzute de lege, dacă acestea se executa în termen de 30 de zile de la încetarea evenimentelor prevăzute la alin. (1)."
    9. La articolul 69 alineatul (1), litera e) va avea următorul cuprins:
    "e) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercita profesii liberale, codul de înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală."
    10. Articolul 77 va avea următorul cuprins:
    "ARTICOLUL 77
    Obligaţia de a conduce evidenta fiscală
    (1) În vederea stabilirii stării de fapt fiscale şi a obligaţiilor fiscale de plată datorate, contribuabilii sunt obligaţi sa conducă evidente fiscale, potrivit actelor normative în vigoare.
    (2) În vederea stabilirii preţurilor de transfer, contribuabilii care desfăşoară tranzacţii cu persoane afiliate au obligaţia ca, la solicitarea organului fiscal competent, sa întocmească şi să prezinte, în termenele stabilite de acesta, dosarul preţurilor de transfer. Conţinutul dosarului preţurilor de transfer va fi aprobat prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală."
    11. La articolul 102, alineatul (5) va avea următorul cuprins:
    "(5) Condiţiile şi modalităţile de suspendare a unei inspecţii fiscale se vor stabili prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, respectiv prin ordin al ministrului finanţelor publice şi al ministrului administraţiei şi internelor, în cazul inspecţiilor fiscale efectuate de organele fiscale prevăzute la art. 35, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."
    12. După alineatul (6) al articolului 109 se introduc doua noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins:
    "(7) Prin derogare de la dispoziţiile legale în vigoare privind termenele de plată, impozitele şi contribuţiile aferente veniturilor din salarii se plătesc astfel:
    a) trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului, de către contribuabilii persoane juridice care au statut de microintreprindere, în condiţiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente;
    b) anual, până la data de 25 inclusiv a lunii ianuarie a anului următor, de către asociaţii, fundaţii sau alte entităţi fără scop patrimonial, cu excepţia instituţiilor publice.
    (8) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (7) au obligaţia sa declare impozitele şi contribuţiile aferente veniturilor din salarii până la termenul de plată."
    13. După articolul 109^1 se introduce un nou articol, articolul 109^2, cu următorul cuprins:
    "ARTICOLUL 109^2
    Certificatul de atestare fiscală emis de autorităţile administraţiei publice locale
    (1) Certificatul de atestare fiscală se emite de organul fiscal competent al autorităţii administraţiei publice locale, la solicitarea contribuabilului.
    (2) Certificatul de atestare fiscală se eliberează pe baza datelor cuprinse în evidenta pe plătitor a organului fiscal competent şi cuprinde creanţele fiscale exigibile, existente în sold în prima zi a lunii următoare depunerii cererii, denumita luna de referinţa.
    (3) În certificatul de atestare fiscală se menţionează creanţele fiscale exigibile, cu termene de plată expirate până la data de întâi a lunii următoare emiterii acestuia.
    (4) Certificatul de atestare fiscală se emite în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data depunerii cererii de către contribuabil şi poate fi utilizat de contribuabil pe toată perioada lunii în care se emite. Certificatul de atestare fiscală emis în intervalul 25 a lunii - finele lunii este valabil pe toată perioada lunii următoare emiterii. Pe perioada de utilizare, certificatul poate fi prezentat de contribuabil, în original sau în copie legalizată, oricărui solicitant.
    (5) Pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor şi a mijloacelor de transport, contribuabilii trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligaţiilor fiscale locale datorate autorităţii administraţiei publice locale pe a carei raza se afla înregistrat fiscal bunul ce se înstrăinează. Actele prin care se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu încălcarea prevederilor prezentului alineat, sunt nule de drept.
    (6) În situaţia în care, în conformitate cu art. 112 alin. (3), exista cereri de compensare aflate în termenul legal de soluţionare, certificatul fiscal se eliberează cu menţiunea «Cerere de compensare în curs de soluţionare pentru suma de...»."
    14. După alineatul (4) al articolului 111 se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
    "(5) Pentru creanţele fiscale administrate de autorităţile administraţiei publice locale, orice plata facuta după comunicarea somaţiei în cadrul executării silite va stinge mai întâi obligaţiile fiscale cuprinse în titlul executoriu."
    15. După alineatul (5) al articolului 112 se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu următorul cuprins:
    "(5^1) Creanţele fiscale rezultate din raporturi juridice vamale se compensează cu creanţele debitorului reprezentând sume de restituit de aceeaşi natura, în condiţiile art. 111. Eventualele diferenţe rămase vor fi compensate cu alte obligaţii fiscale ale debitorului, în ordinea prevăzută la alin. (5). Procedura de compensare va fi stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice."
    16. Alineatul (2) al articolului 115 va avea următorul cuprins:
    "(2) Nu se datorează majorări de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligaţii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum şi sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor şi sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei."
    17. La articolul 116 alineatul (2), după litera a) se introduce o noua litera, litera a^1), cu următorul cuprins:
    "a^1) pentru impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat de către debitorul declarat insolvabil care nu are venituri şi bunuri urmaribile, până la data trecerii în evidenta separată, potrivit art. 172;".
    18. Alineatul (4) al articolului 118 se abroga.
    19. După alineatul (6) al articolului 126 se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu următorul cuprins:
    "(6^1) Bunurile perisabile şi/sau degradabile sechestrate asiguratoriu pot fi valorificate, cu acordul organului de executare, de către debitor, sumele obţinute consemnându-se la dispoziţia organului de executare."
    20. La articolul 130, litera d) se abroga.
    21. După alineatul (5) al articolului 133 se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu următorul cuprins:
    "(5^1) În cazul în care, potrivit legii, s-a dispus atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere, în conformitate cu dispoziţiile cap. IV din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, şi pentru creanţe fiscale, prin derogare de la prevederile art. 142 din Legea nr. 85/2006, executarea silită se efectuează de organul de executare în condiţiile prezentului cod."
    22. Alineatul (3) al articolului 137 va avea următorul cuprins:
    "(3) Modificarea titlului de creanta atrage modificarea titlului executoriu în mod corespunzător."
    23. Alineatul (4) al articolului 137 se abroga.
    24. După alineatul (7) al articolului 137 se introduce un nou alineat, alineatul (7^1), cu următorul cuprins:
    "(7^1) Netransmiterea titlurilor executorii provenite în urma sanctionarii contravenţionale, în termen de 90 de zile de la emiterea de către organele competente, conduce la anularea acestora. Conducătorul organului emitent al titlului executoriu are obligaţia emiterii deciziei de imputare a contravalorii contravenţiei personalului care se face vinovat de întârziere. Termenul de 90 de zile se prelungeşte cu perioada scursa în procedura de contestare a proceselor-verbale de constatare a contravenţiei."
    25. Alineatul (1) al articolului 143 va avea următorul cuprins:
    "(1) Înaintea valorificării bunurilor, acestea vor fi evaluate. Evaluarea se efectuează de organul de executare prin experţi evaluatori proprii sau prin experţi evaluatori independenţi. Evaluatorii independenţi sunt desemnaţi în condiţiile art. 54. Atât evaluatorii proprii, cat şi evaluatorii independenţi sunt obligaţi să îşi îndeplinească atribuţiile ce le revin, astfel cum reies din prezentul cod, din actul prin care s-a dispus expertiza, precum şi din actul prin care au fost numiţi."
    26. După alineatul (7) al articolului 144 se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:
    "(8) Dispoziţiile alin. (7) nu se aplică în cazul în care valoarea bunurilor deja sechestrate de creditorul fiscal acoperă valoarea creanţei pentru care s-a început executarea silită prin poprire."
    27. La articolul 157 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:
    "c) după finalizarea unei licitaţii, dacă bunul/bunurile sechestrate nu au fost vândute şi se oferă cel puţin preţul de evaluare."
    28. Alineatul (11) al articolului 158 va avea următorul cuprins:
    "(11) Taxa de participare reprezintă 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi se plăteşte în lei la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului. În termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal de licitaţie, organul de executare va dispune în scris restituirea taxei de participare participanţilor care au depus oferte de cumpărare şi care nu au fost declaraţi adjudecatari, iar în cazul adjudecării taxa se retine în contul preţului. Taxa de participare nu se restituie ofertanţilor care nu s-au prezentat la licitaţie, celui care a refuzat încheierea procesului-verbal de adjudecare, precum şi adjudecatarului care nu a plătit preţul. Taxa de participare care nu se restituie se face venit la bugetul de stat, cu excepţia cazului în care executarea silită este organizată de organele fiscale prevăzute la art. 35, caz în care taxa de participare se face venit la bugetele locale."
    29. Alineatul (2) al articolului 160 va avea următorul cuprins:
    "(2) Dacă adjudecatarul nu plăteşte preţul, licitaţia se va relua în termen de 10 zile de la data adjudecării. În acest caz, adjudecatarul este obligat sa plătească cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi, în cazul în care preţul obţinut la noua licitaţie este mai mic, diferenţa de preţ. Adjudecatarul va putea sa achite la următoarea licitaţie preţul oferit iniţial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie."
    30. După alineatul (2) al articolului 160 se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:
    "(2^1) Cu sumele încasate din eventuala diferenţa de preţ, percepute în temeiul alin. (2), se vor stinge creanţele fiscale înscrise în titlul executoriu în baza căruia s-a început executarea silită."
    31. Alineatul (3) al articolului 160 se abroga.
    32. Articolul 164 se abroga.
    33. După articolul 171 al capitolului XI din titlul VIII se introduce, la capitolul XII, un nou articol, articolul 171^1, cu următorul cuprins:
    "ARTICOLUL 171^1
    Darea în plata
    (1) Creanţele fiscale administrate de Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală şi cele ale bugetelor locale pot fi stinse, la cererea debitorului, oricând, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unităţii administrativ-teritoriale a bunurilor imobile, inclusiv a celor supuse executării silite.
    (2) În scopul prevăzut la alin. (1), organul fiscal va transmite cererea, însoţită de propunerile sale, comisiei numite prin ordin al ministrului finanţelor publice sau, după caz, de către unitatea administrativ-teritorială. Cererea va fi însoţită de documentaţia care se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
    (3) Comisia prevăzută la alin. (2) va analiza cererea numai în condiţiile existenţei unor solicitări de preluare în administrare, potrivit legii, a acestor bunuri şi va hotărî, prin decizie, asupra modului de soluţionare a cererii. În cazul admiterii cererii, comisia va dispune organului fiscal competent încheierea procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a bunului imobil şi stingerea creanţelor fiscale. Comisia poate respinge cererea în situaţia în care bunurile imobile oferite nu sunt de uz sau de interes public.
    (4) Procesul-verbal de trecere în proprietatea publică a bunului imobil constituie titlu de proprietate. Operaţiunea de transfer al dreptului de proprietate, ca efect al dării în plata, este scutită de taxa pe valoarea adăugată.
    (5) Bunurile imobile trecute în proprietatea publică conform alin. (1) vor fi date în administrare în condiţiile legii. Până la intrarea în vigoare a actului prin care s-a dispus darea în administrare, imobilul se afla în custodia instituţiei care a solicitat preluarea în administrare.
    (6) La data întocmirii procesului-verbal pentru trecerea în proprietatea publică a statului a bunului imobil încetează măsura de indisponibilizare a acestuia, precum şi calitatea de administrator-sechestru a persoanelor desemnate conform legii, dacă este cazul.
    (7) Eventualele cheltuieli de administrare efectuate în perioada cuprinsă între data încheierii procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile şi preluarea în administrare prin hotărâre a Guvernului sunt suportate de instituţia publică solicitanta. În cazul în care Guvernul hotărăşte darea în administrare către alta instituţie publică decât cea solicitanta, cheltuielile de administrare se suporta de instituţia publică căreia i-a fost atribuit bunul în administrare.
    (8) În cazul în care bunurile imobile trecute în proprietatea publică conform prezentului cod au fost revendicate şi restituite, potrivit legii, terţelor persoane, debitorul va fi obligat la plata sumelor stinse prin aceasta modalitate. Creanţele fiscale renasc la data la care bunurile imobile au fost restituite terţului.
    (9) În cazul în care, în interiorul termenului de prescripţie a creanţelor fiscale, comisia prevăzută la alin. (3) ia cunoştinţa despre unele aspecte privind bunurile imobile, necunoscute la data aprobării cererii debitorului, aceasta poate decide, pe baza situaţiei de fapt, revocarea, în tot sau în parte, a deciziei prin care s-a aprobat stingerea unor creanţe fiscale prin trecerea bunurilor imobile în proprietatea publică, dispoziţiile alin. (8) aplicându-se în mod corespunzător.
    (10) În situaţiile prevăzute la alin. (8) şi (9), pentru perioada cuprinsă între data trecerii în proprietatea publică şi data la care au renascut creanţele fiscale, respectiv data revocării deciziei prin care s-a aprobat darea în plata, nu se datorează majorări de întârziere."
    34. Articolul 172 va avea următorul cuprins:
    "ARTICOLUL 172
    Insolvabilitatea
    (1) În sensul prezentului cod, este insolvabil debitorul ale cărui venituri sau bunuri urmaribile au o valoare mai mica decât obligaţiile fiscale de plată sau care nu are venituri ori bunuri urmaribile.
    (2) Pentru creanţele fiscale ale debitorilor declaraţi în stare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmaribile, conducătorul organului de executare dispune scoaterea creanţei din evidenta curenta şi trecerea ei într-o evidenta separată.
    (3) În cazul debitorilor prevăzuţi la alin. (2), prin excepţie de la dispoziţiile art. 144 alin. (3), executarea silită se întrerupe. Organele fiscale au obligaţia ca cel puţin o dată pe an să efectueze o investigatie asupra stării acestor contribuabili, care nu constituie acte de executare silită.
    (4) În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmaribile, organele de executare vor lua măsurile necesare de trecere din evidenta separată în evidenta curenta şi de executare silită.
    (5) Dacă la sfârşitul perioadei de prescripţie nu se constata dobândirea unor bunuri sau venituri urmaribile, organele de executare vor proceda la scăderea creanţelor fiscale din evidenta analitica pe plătitor, potrivit art. 131. Scăderea se face şi în cursul perioadei de prescripţie în cazul debitorilor, persoane fizice, decedati sau dispăruţi, pentru care nu exista moştenitori care au acceptat succesiunea.
    (6) Creanţele fiscale datorate de debitori, persoane juridice, radiati din registrul comerţului, se scad din evidenta analitica pe plătitor după radiere, indiferent dacă s-a atras sau nu răspunderea altor persoane pentru plata obligaţiilor fiscale, în condiţiile legii."
    35. Articolul 173 va avea următorul cuprins:
    "ARTICOLUL 173
    Deschiderea procedurii insolventei
    (1) În vederea recuperării creanţelor fiscale de la debitorii care se afla în stare de insolventa, Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală şi unităţile sale subordonate, respectiv compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, vor declara lichidatorilor creanţele existente, la data declarării, în evidenta fiscală pe plătitor.
    (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în vederea recuperării creanţelor fiscale de la debitorii aflaţi în lichidare în condiţiile Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Cererile organelor fiscale privind începerea procedurii insolventei se vor inainta instanţelor judecătoreşti şi sunt scutite de consemnarea vreunei cauţiuni."
    36. După articolul 174 se introduce un nou capitol, capitolul XIII "Aspecte internaţionale", cuprinzând articolele 174^1-174^26, cu următorul cuprins:
    "CAPITOLUL XIII
    Aspecte internaţionale
    Secţiunea 1 Dispoziţii generale
    Articolul 174^1
    Scopul
    Prezentul capitol stabileşte norme pentru recuperarea în România a unor creanţe stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene, precum şi pentru recuperarea într-un alt stat membru al Uniunii Europene a creanţelor stabilite în România.
    Articolul 174^2
    Sfera de aplicare
    (1) Prezentul capitol se aplică tuturor creanţelor aferente:
    a) restitutiilor, interventiilor şi altor măsuri care fac parte din sistemul de finanţare integrală sau parţială a Fondului European de Garantare a Agriculturii (FEGA) şi a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), inclusiv sumelor datorate în cadrul acestor acţiuni;
    b) contribuţiilor, cotizaţiilor şi altor drepturi prevăzute în cadrul organizării comune a pieţelor din sectorul zahărului;
    c) drepturilor de import reprezentând taxele vamale şi taxele cu efect echivalent prevăzute la importul de mărfuri, precum şi taxele la import prevăzute în cadrul politicii agricole comune sau în cadrul regimurilor specifice aplicabile anumitor mărfuri care rezultă din transformarea produselor agricole;
    d) drepturilor de export reprezentând taxele vamale şi taxele cu efect echivalent prevăzute la exportul de mărfuri, precum şi taxele la export prevăzute în cadrul politicii agricole comune sau în cadrul regimurilor specifice aplicabile anumitor mărfuri care rezultă din transformarea produselor agricole;
    e) taxei pe valoarea adăugată;
    f) accizelor pentru: bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice şi energie electrica;
    g) impozitelor pe venit şi pe capital, astfel cum sunt definite în Codul fiscal;
    h) taxelor pe primele de asigurare, inclusiv taxelor de natura identică sau similară, care completează ori înlocuiesc taxele pe primele de asigurare prevăzute la alin. (2);
    i) dobânzilor, majorărilor de întârziere, penalitatilor şi amenzilor administrative şi cheltuielilor privind creanţele menţionate la lit. a)-h), cu excepţia oricărei sancţiuni penale prevăzute de legislaţia în vigoare în statul membru în care îşi are sediul autoritatea solicitată.
    (2) Taxele pe primele de asigurări prevăzute la alin. (1) lit. h) sunt cele prevăzute de legea naţionala, cunoscute ca:
    a) în Austria: «Versicherungssteuer» şi «Feuerschutzsteuer»;
    b) în Belgia: «Taxe annuelle sur les contrats d'assurance» şi «Jaarlijkse taks op de verzekeringscontracten»;
    c) în Germania: «Versicherungssteuer» şi «Feuerschutzsteuer»;
    d) în Danemarca: «Afgift af lysfartojsforsikringer», «Afgift af ansvarsforsikringer for motorkoretojer m.v.» şi «Stempelafgift af forsikringspraemier»;
    e) în Spania: «Impuesto sobre la prima de seguros»;
    g) în Franţa: «Taxe sur les conventions d'assurances»;
    h) în Finlanda: «Eraista vakuutusmaksuista suoritettava vero/skatt pa vissa forsakringspremier» şi «Palosuojelu-maksu/brandskyddsavgift»;
    i) în Italia: «Imposte sulle assicurazioni private ed i contratti vitalizi di cui alla legge 29.10.1967 n° 1216»;
    j) în Irlanda: «Levy on insurance premiums»;
    k) în Luxemburg: «Impot sur les assurances» şi «Impot dans l'interet du service d'incendie»;
    l) în Ţările de Jos: «Assurantiebelasting»;
    m) în Portugalia: «Imposto de selo sobre os premios de seguros»;
    n) în Suedia: nici unul;
    o) în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: «insurance premium tax (IPT)»;
    p) în Malta: «Taxxa fuq Dokumenti u Trasferimenti»;
    q) în Slovenia: «davek od prometa zavarovalnih poslov» şi «pozarna taksa».
    Articolul 174^3
    Autoritatea competenţa din România
    (1) Autorităţile competente din România pentru aplicarea prevederilor prezentului capitol sunt:
    a) pentru creanţele prevăzute la art. 174^2 alin. (1) lit. a), e), f) şi h), Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală;
    b) pentru creanţele prevăzute la art. 174^2 alin. (1) lit. b), Agenţia de Plati şi Intervenţie pentru Agricultura;
    c) pentru creanţele prevăzute la art. 174^2 alin. (1) lit. c)-f) care se datorează în cadrul operaţiunilor vamale, Autoritatea Naţionala a Vamilor;
    d) pentru creanţele prevăzute la art. 174^2 alin. (1) lit. g), Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală şi autorităţile administraţiei publice locale, după caz;
    (2) Autorităţile prevăzute la alin. (1) sunt competente şi pentru recuperarea dobânzilor, majorărilor de întârziere, penalitatilor şi amenzilor administrative, precum şi cheltuielilor prevăzute la art. 174^2 alin. (1) lit. i), aferente creanţelor principale pentru a căror recuperare sunt competente.
    Secţiunea a 2-a Asistenţa pentru recuperarea în România a creanţelor stabilite prin titluri de creanţă emise într-un alt stat membru
    Articolul 174^4
    Furnizarea de informaţii
    (1) Autorităţile competente prevăzute la art. 174^3 vor furniza, la cererea autorităţii competente dintr-un alt stat membru, denumit în prezenta secţiune autoritate solicitanta, toate informaţiile utile pentru recuperarea unei creanţe, cu excepţia cazului în care:
    a) informaţia nu poate fi furnizată potrivit dispoziţiilor prezentului cod;
    b) informaţia constituie secret comercial, industrial sau profesional;
    c) furnizarea informatiei ar aduce atingere securităţii sau ordinii publice din România.
    (2) Autoritatea competenţa din România confirma în scris primirea cererii de informaţii, de îndată, sau, în cazuri justificate, în termen de cel mult 7 zile de la data primirii.
    (3) Pentru a obţine informaţiile solicitate, autoritatea competentă din România exercita atribuţiile prevăzute de lege ca şi în cazul recuperării unor creanţe similare stabilite în România. Prevederile prezentului cod cu privire la furnizarea de informaţii se aplică în mod corespunzător.
    (4) Autoritatea competenţa prevăzută la art. 174^3 va informa autoritatea solicitanta în legătură cu motivele care o împiedica sa furnizeze informaţiile solicitate, de îndată sau în cel mult 3 luni de la data confirmării de primire a cererii.
    (5) În cazul în care considera necesar, autoritatea competentă din România poate solicita autorităţii solicitante furnizarea de informaţii suplimentare necesare soluţionării cererii.
    (6) Autoritatea competenţa din România transmite autorităţii solicitante informaţiile pe măsura ce sunt obţinute, iar în cazul în care nu au fost obţinute va informa autoritatea solicitanta cu privire la aceasta şi la motivele care au determinat aceasta situaţie.
    (7) În termen de 6 luni de la confirmarea de primire a cererii de furnizare de informaţii, dacă cererea nu a fost soluţionată, autoritatea competentă din România informează autoritatea solicitanta asupra rezultatului cercetărilor efectuate pentru obţinerea informaţiilor cerute.
    (8) Dacă autoritatea solicitanta cere, în scris, în termen de doua luni de la primirea informării prevăzute la alin. (7), ca cercetările să fie continuate, autoritatea competentă din România soluţionează cererea conform prevederilor aplicabile cererii iniţiale.
    Articolul 174^5
    Comunicarea actelor emise în statul membru în care se afla autoritatea solicitanta
    (1) La cererea autorităţii solicitante, autoritatea competentă din România comunică destinatarului toate actele şi deciziile, inclusiv judiciare, privind o creanta sau recuperarea acesteia, emise în statul membru în care se afla sediul autorităţii solicitante. Prevederile art. 174^4 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
    (2) Autoritatea prevăzută la art. 174^3 va comunică actele astfel cum acestea au fost emise, fără a pune în cauza valabilitatea acestora.
    (3) Imediat după primirea cererii de comunicare, autoritatea prevăzută la art. 174^3 ia toate măsurile necesare pentru realizarea comunicării. Dispoziţiile privind comunicarea actelor administrative din prezentul cod se aplică în mod corespunzător. Dacă îi sunt necesare, autoritatea competentă din România poate solicita informaţii suplimentare, fără a periclita data limita de comunicare indicată în cererea autorităţii solicitante.
    (4) Imediat după efectuarea comunicării, autoritatea competentă din România informează autoritatea solicitanta despre aceasta şi despre data la care au fost comunicate actele destinatarului, prin certificarea corespunzătoare pe verso-ul celui de-al doilea exemplar al cererii de comunicare şi transmiterea acestuia către autoritatea solicitanta.
    Articolul 174^6
    Recuperarea creanţei şi aplicarea măsurilor asiguratorii
    (1) La cererea autorităţii solicitante, autoritatea competentă din România procedează, potrivit dispoziţiilor privind executarea creanţelor fiscale din prezentul cod, la recuperarea creanţelor care fac obiectul titlului executoriu transmis de autoritatea solicitanta, precum şi la ducerea la îndeplinire, după caz, a măsurilor asiguratorii.
    (2) Autoritatea competenţa din România va confirma în scris primirea cererii, în condiţiile art. 174^4 alin. (2), putând solicita autorităţii solicitante completarea cererii în cazul în care nu sunt menţionate informaţiile şi elementele prevăzute la art. 174^14.
    (3) În aplicarea prevederilor alin. (1), orice creanta care face obiectul unei cereri de recuperare este considerată ca fiind o creanta fiscală în sensul prezentului cod, cu excepţia situaţiilor în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 174^20. Sumele recuperate vor intra la distribuire împreună cu creanţele fiscale, dispoziţiile art. 167 şi 168 aplicându-se în mod corespunzător.
    (4) Dacă este cazul, autoritatea competentă din România va retine suma solicitată a fi recuperată din sumele cuvenite debitorului cu titlu de restituiri sau rambursări, după efectuarea compensării în condiţiile art. 112. Eventualele diferenţe urmează să fie restituite debitorului sau să fie recuperate de la acesta şi transferate autorităţii solicitante, după caz.
    Articolul 174^7
    Titlul executoriu
    (1) Titlul transmis de autoritatea solicitanta, anexat la cererea de recuperare, reprezintă titlu executoriu în conformitate cu dispoziţiile art. 137 alin. (2). În condiţiile în care titlul executoriu anexat la cererea de recuperare nu conţine elementele unui titlu executoriu necesar pentru recuperarea, potrivit prezentului cod, a creanţelor fiscale, autoritatea competentă din România va aplica în mod corespunzător prevederile art. 137 alin. (1).
    (2) În termen de 3 luni de la data primirii cererii, autoritatea prevăzută la art. 174^3 va finaliza formalităţile de emitere şi transmitere a titlului executoriu. În cazul depăşirii termenului de 3 luni, autoritatea competentă din România informează autoritatea solicitanta asupra motivelor care au determinat depăşirea, în cel mai scurt timp şi, în orice caz, în termen de 7 zile de la expirarea celor 3 luni.
    (3) Recuperarea creanţei se face în moneda naţionala a României. Întregul cuantum al creanţei recuperate se transfera, în moneda naţionala a României, autorităţii solicitante în luna următoare datei la care s-a realizat recuperarea.
    (4) Pentru creanta înscrisă în titlul executoriu, debitorul datorează majorări de întârziere, începând cu ziua următoare datei comunicării titlului executoriu către debitor şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Dispoziţiile prezentului cod privind stabilirea şi calculul majorărilor de întârziere sunt aplicabile în mod corespunzător. Majorările de întârziere recuperate de autoritatea competentă din România se transfera autorităţii solicitante, în condiţiile art. (3).
    (5) Autoritatea prevăzută la art. 174^3 informează în cel mai scurt timp autoritatea solicitanta despre cursul dat cererii de recuperare, astfel:
    a) în cazul în care, în funcţie de circumstanţele fiecărui caz, nu este posibila recuperarea integrală sau parţială a creanţei ori ducerea la îndeplinire a unor măsuri asiguratorii în termene rezonabile, autoritatea competentă din România informează autoritatea solicitanta, indicând motivele care au determinat aceasta situaţie;
    b) cel târziu la expirarea fiecărei perioade de 6 luni de la data confirmării de primire a cererii, autoritatea prevăzută la art. 174^3 informează autoritatea solicitanta asupra situaţiei sau rezultatului procedurii de recuperare ori de ducere la îndeplinire a unor măsuri asiguratorii.
    Articolul 174^8
    Modificarea ulterioară a creanţei
    (1) În situaţia în care autoritatea competentă din România este informată de autoritatea solicitanta asupra modificării în minus a cuantumului creanţei a carei recuperare s-a solicitat, aceasta va continua acţiunea pe care a întreprins-o pentru recuperare sau pentru ducerea la îndeplinire a unor măsuri asiguratorii, cu limitarea acţiunii la suma rămasă de recuperat. Dacă, în momentul în care este informată asupra reducerii valorii creanţei, autoritatea din România a recuperat deja o sumă care depăşeşte valoarea rămasă de perceput, fără sa fi initiat procedura de transfer către autoritatea solicitanta, autoritatea competentă prevăzută la art. 174^3 restituie suma percepută în plus persoanei îndreptăţite, potrivit legii.
    (2) Dacă autoritatea solicitanta informează asupra modificării în plus a cuantumului creanţei, prin transmiterea unei cereri suplimentare de recuperare sau de ducere la îndeplinire a unor măsuri asiguratorii, autoritatea competentă din România va soluţiona cererea suplimentară, în măsura în care este posibil, împreună cu cererea iniţială. În situaţia în care, ţinând seama de stadiul de realizare a procedurii în curs, cererea suplimentară nu poate fi conexata cu cererea iniţială, autoritatea competentă din România va da curs cererii suplimentare numai dacă aceasta are ca obiect o creanta în valoare egala sau mai mare decât valoarea prevăzută la art. 174^25.
    Articolul 174^9
    Posibilitatea de a refuza acordarea asistenţei
    (1) Autoritatea competenţa din România nu este obligată:
    a) sa acorde asistenţa la recuperare, ori de câte ori executarea silită ar implica venituri şi bunuri care, potrivit reglementărilor legale în vigoare, sunt exceptate de la executare silită;
    b) sa acorde asistenţa prevăzută la art. 174^4-174^8, în cazul în care cererea iniţială formulată pentru furnizare de informaţii, pentru comunicare sau pentru recuperare vizează creanţe pentru care perioada dintre momentul în care titlul executoriu care permite recuperarea este emis în conformitate cu dispoziţiile legale, reglementările sau practicile administrative în vigoare în statul membru în care îşi are sediul autoritatea solicitanta şi data cererii depăşeşte 5 ani. Cu toate acestea, în cazul în care creanta sau titlul face obiectul unei contestaţii, termenul începe să curgă din momentul în care statul solicitant stabileşte ca acestea nu mai pot fi contestate.
    (2) Autoritatea competenţa din România informează autoritatea solicitanta în legătură cu motivele refuzului de a nu acorda asistenţa. Refuzul motivat este, de asemenea, comunicat Comisiei Europene.
    Articolul 174^10
    Confidenţialitatea asupra documentelor şi informaţiilor primite
    Documentele şi informaţiile comunicate autorităţii competente din România pentru punerea în aplicare a prezentului capitol nu pot fi comunicate de către aceasta decât:
    a) persoanei fizice sau juridice vizate de cererea de asistenţa;
    b) persoanelor şi autorităţilor însărcinate cu recuperarea creanţelor, numai în scopul recuperării;
    c) autorităţilor judiciare sesizate în legătură cu cazurile referitoare la recuperarea creanţelor.
    Articolul 174^11
    Cheltuielile privind asistenţa
    (1) Cheltuielile pentru acordarea în România a asistenţei privind furnizarea de informaţii sau comunicarea prevăzute de prezenta secţiune se suporta de autoritatea competentă din România.
    (2) Cheltuielile efectuate de autoritatea competentă din România ca urmare a primirii unei cereri de recuperare a creanţei sau de măsuri asiguratorii sunt în sarcina debitorului. Dispoziţiile art. 165 alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.

    Secţiunea a 3-a Asistenţa pentru recuperarea într-un stat membru a creanţelor stabilite prin titluri de creanta emise în România

    Articolul 174^12
    Solicitarea de informaţii
    (1) În vederea recuperării într-un alt stat membru a unei creanţe stabilite printr-un titlu de creanta emis în România, autorităţile competente prevăzute la art. 174^3 vor solicita, în legătură cu o persoană fizica sau juridică dintr-un alt stat membru, orice informaţii utile pentru recuperarea acestei creanţe, de la autoritatea competentă a statului membru, denumita în prezenta secţiune autoritate solicitată. Solicitarea priveşte atât debitorul, cat şi oricare altă persoană din acel stat membru, care este obligată la plata creanţei potrivit prezentului cod sau care deţine bunuri aparţinând debitorului ori persoanei obligate la plata.
    (2) În cererea de informaţii se indica numele, adresa şi orice alta informaţie utila identificarii persoanelor prevăzute la alin. (1), deţinută de autoritatea competentă din România, precum şi tipul de creanta şi valoarea creanţei pentru care se formulează cererea.
    (3) Cererea de informaţii va conţine, pe lângă elementele prevăzute la alin. (2), semnatura persoanei împuternicite, precum şi ştampila autorităţii emitente.
    (4) În măsura în care acest lucru este posibil, cererea va fi transmisă prin mijloace electronice, caz în care nu mai sunt necesare semnatura şi ştampila prevăzute la alin. (3). Cu toate acestea, în toate cazurile în care cererea se transmite prin mijloace electronice, aceasta va fi redactată în mod obligatoriu şi în scris, în condiţiile prevăzute la alin. (3).
    (5) Autoritatea competenţa din România poate să retragă în orice moment cererea de informaţii pe care a transmis-o autorităţii solicitate. Decizia de retragere se comunică în scris autorităţii solicitate.
    (6) Dacă autoritatea competentă din România a adresat unei alte autorităţi o cerere de informaţii similară, va menţiona în cererea întocmită în condiţiile prezentului articol şi numele acestei din urma autorităţi.
    (7) Ţinând seama de informaţiile primite de la autoritatea solicitată, autoritatea competentă din România îi poate cere acesteia sa continue cercetările. Cererea se face în scris, în termen de doua luni de la data comunicării rezultatelor cercetărilor efectuate de autoritatea solicitată.
    Articolul 174^13
    Comunicarea actelor emise în România
    (1) În scopul recuperării unei creanţe, precum şi în scopul comunicării oricărui act emis în România privind o creanta dintre cele prevăzute la art. 174^2, inclusiv a deciziilor judiciare, în legătură cu o persoană fizica sau juridică căreia, potrivit legii, trebuie să i se comunice aceste acte, autoritatea prevăzută la art. 174^3 va transmite autorităţii solicitate o cerere de comunicare, însoţită de documentele pentru a căror comunicare se solicita asistenţa. Cererea şi documentele anexate se transmit în dublu exemplar.
    (2) Cererea va cuprinde numele, adresa şi orice alta informaţie utila identificarii destinatarului, deţinută de autoritatea competentă din România, natura şi obiectul actului sau deciziei care urmează să fie comunicată şi, dacă este cazul, numele şi adresa debitorului şi creanta menţionată în act sau în decizie, precum şi alte informaţii utile.
    (3) În cerere se va face trimitere la prevederile legale în vigoare privind procedura de contestare a creanţei sau de recuperare a acesteia, ori de câte ori actul administrativ comunicat nu conţine acest lucru.
    (4) Cererea de comunicare va conţine, pe lângă elementele prevăzute la alin. (2), semnatura persoanelor împuternicite de autoritatea competentă din România, precum şi ştampila acestei autorităţi.
    (5) În situaţia în care autoritatea solicitată cere autorităţii competente din România informaţii suplimentare, aceasta va comunică toate informaţiile suplimentare pe care le deţine sau pe care le poate obţine potrivit legii.
    Articolul 174^14
    Recuperarea creanţelor stabilite în România
    (1) Pentru recuperarea într-un alt stat membru a unei creanţe stabilite în România, autoritatea competentă prevăzută la art. 174^3 adresează autorităţii solicitate o cerere de recuperare sau de ducere la îndeplinire a unor măsuri asiguratorii, însoţită de exemplarul original sau de o copie certificată conformă a titlului care permite executarea, emis în România, şi, după caz, de exemplarul original sau de o copie certificată conformă a altor documente necesare pentru recuperare sau privind instituirea măsurilor asiguratorii.
    (2) Autoritatea prevăzută la art. 174^3 nu poate formula o cerere de recuperare decât dacă:
    a) creanta sau titlul executoriu nu este contestat în România, cu excepţia cazurilor în care se aplică prevederile art. 174^20;
    b) a realizat, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare în România, procedurile de recuperare în temeiul titlului executoriu, iar măsurile luate nu au condus la plata integrală a creanţei.
    (3) Cererea de recuperare sau de măsuri asiguratorii indica:
    a) numele, adresa şi orice alte informaţii utile pentru identificarea persoanei în cauza şi/sau a oricărei terţe persoane care deţine bunurile acesteia;
    b) numele, adresa şi orice alte informaţii utile privind autoritatea competentă din România;
    c) titlul care permite executarea creanţei, emis în România, potrivit legii;
    d) natura şi cuantumul creanţei, cu indicarea separată a creanţei principale, majorărilor de întârziere, dobânzilor şi celorlalte penalităţi, amenzi şi cheltuieli datorate, după caz. Cuantumul creanţei va fi indicat atât în moneda naţionala a României, cat şi în moneda naţionala a autorităţii solicitate, la cursul de schimb comunicat de Banca Naţionala a României, valabil în ziua semnării cererii;
    e) data la care titlul a fost comunicat destinatarului de către autoritatea din România şi/sau de autoritatea solicitată;
    f) data de la care şi perioada în cursul căreia este posibila executarea, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare din România;
    g) orice alte informaţii utile.
    (4) Cererea de recuperare sau de măsuri asiguratorii conţine, de asemenea, o declaraţie a autorităţii competente din România, prin care se confirma îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2), precum şi semnatura persoanelor împuternicite de autoritatea competentă şi ştampila acestei autorităţi.
    (5) În situaţia în care autoritatea solicitată cere autorităţii competente din România sa completeze cererea de recuperare sau de măsuri asiguratorii cu informaţii suplimentare, aceasta va comunică autorităţii solicitate, imediat ce le obţine, orice informaţii utile în legătură cu obiectul cererii de recuperare.
    (6) Cererea de recuperare sau de măsuri asiguratorii poate privi oricare dintre persoanele prevăzute la art. 174^12 alin. (1).
    Articolul 174^15
    Cheltuielile privind asistenţa
    (1) Cheltuielile pentru acordarea asistenţei privind furnizarea de informaţii sau comunicarea prevăzute de prezenta secţiune se suporta de autoritatea solicitată.
    (2) Cheltuielile efectuate de autoritatea solicitată ca urmare a primirii unei cereri de recuperare a creanţei sau de măsuri asiguratorii, transmisă de autoritatea competentă din România, sunt în sarcina debitorului, urmând ca autoritatea solicitată să le recupereze de la acesta.
    Articolul 174^16
    Imposibilitatea recuperării
    În cazul în care nu a fost posibila recuperarea integrală sau parţială a creanţei ori ducerea la îndeplinire a unor măsuri asiguratorii, ţinând seama de informaţiile comunicate de autoritatea solicitată, autoritatea competentă din România îi poate cere acesteia sa redeschida procedura de recuperare sau de ducere la îndeplinire a unor măsuri asiguratorii. Cererea se face în scris, în termen de doua luni de la primirea comunicării privind rezultatul procedurii.
    (1) În cazul în care valoarea creanţei care face obiectul cererii de recuperare sau de măsuri asiguratorii a fost modificată, autoritatea competentă din România informează de îndată autoritatea solicitată, în scris, şi, dacă este necesar, emite şi comunică un nou titlu executoriu.
    (2) În situaţia în care valoarea creanţei se modifica în plus, autoritatea competentă din România va adresa în cel mai scurt timp posibil autorităţii solicitate o cerere suplimentară de recuperare sau de măsuri asiguratorii. Dispoziţiile art. 174^14 alin. (3) lit. d) sunt aplicabile.
    (3) Dacă cererea de recuperare ori de măsuri asiguratorii rămâne fără obiect ca urmare a încasării creanţei, a anulării ei sau din orice alt motiv, autoritatea competentă din România va informa de îndată autoritatea solicitată cu privire la acest lucru, în scris, pentru ca aceasta din urma sa înceteze acţiunea întreprinsă.
    Articolul 174^17
    Modificarea sau stingerea creanţei
    Articolul 174^18
    Limba utilizata în procedura de asistenţa
    Cererile de asistenţa întocmite în temeiul prezentei secţiuni, inclusiv titlul executoriu şi celelalte documente anexate, vor fi însoţite de traducerea în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru în care se afla autoritatea solicitată ori într-o alta limba convenită cu autoritatea solicitată.
    Articolul 174^19
    Formularistica
    Modelul cererilor întocmite de autorităţile competente din România, în condiţiile prezentei secţiuni, se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice.

    Secţiunea a 4-a Dispoziţii finale

    Articolul 174^20
    Contestarea creanţei sau a titlului executoriu
    (1) Dacă, în cursul procedurii de recuperare, creanta sau titlul care permite recuperarea sa, emis în statul membru în care se afla sediul autorităţii solicitante, este contestat de o persoană interesată, aceasta depune contestaţia la instanţa sau la autoritatea competentă pentru soluţionarea contestaţiilor din statul membru în care se afla sediul autorităţii solicitante, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în statul respectiv. Autoritatea solicitanta notifica de îndată autorităţii solicitate aceasta acţiune. Persoana interesată poate, de asemenea, sa notifice aceasta acţiune autorităţii solicitate.
    (2) De îndată ce autoritatea solicitată primeşte notificarea prevăzută la alin. (1) fie din partea autorităţii solicitante, fie din partea persoanei interesate, ea suspenda procedura de executare şi asteapta decizia instanţei sau a autorităţii competente pentru soluţionarea contestaţiei, cu excepţia cazurilor în care autoritatea solicitanta formulează o cerere contrară, în condiţiile alin. (3). În cazul în care considera necesar acest lucru, autoritatea solicitată poate dispune măsuri asiguratorii pentru a garanta recuperarea, în măsura în care dispoziţiile legale sau reglementările în vigoare în statul membru în care se afla sediul sau permit acest lucru pentru creanţe similare.
    (3) În conformitate cu dispoziţiile legale, reglementările şi cu practicile administrative în vigoare în statul membru în care îşi are sediul, autoritatea solicitanta poate cere autorităţii solicitate sa recupereze o creanta contestată, în măsura în care dispoziţiile legale, reglementările şi practicile administrative în vigoare în statul membru în care îşi are sediul autoritatea solicitată permit acest lucru; dacă acest lucru nu este permis, autoritatea solicitată informează autoritatea solicitanta în cel mai scurt timp şi în orice caz în termen de o luna de la primirea cererii de recuperare a unei creanţe contestate. Dacă rezultatul contestaţiei este favorabil persoanei interesate, autoritatea solicitanta trebuie să ramburseze orice suma recuperată, precum şi sa plătească orice compensaţie datorată, în conformitate cu legislaţia în vigoare în statul membru în care îşi are sediul autoritatea solicitată.
    (4) În cazul în care contestaţia se referă la măsurile de executare luate în statul membru în care se afla sediul autorităţii solicitate, contestaţia este depusa în faţa instanţei sau a autorităţii competente pentru soluţionarea contestaţiilor din statul membru respectiv, în conformitate cu dispoziţiile legale şi cu reglementările din acest stat.
    (5) În cazul în care autoritatea competentă la care a fost depusa contestaţia, în conformitate cu alin. (1), este un tribunal judiciar sau administrativ, decizia acestuia, dacă este favorabilă autorităţii solicitante şi dacă permite recuperarea creanţei în statul membru în care se afla sediul autorităţii solicitante, constituie titlu executoriu, iar recuperarea creanţei la care se referă cererea de asistenţa se efectuează pe baza acestei decizii.
    Articolul 174^21
    Prescripţia dreptului de a cere executarea silită
    (1) Prescripţia dreptului de a cere executarea silită operează în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în statul membru în care se afla sediul autorităţii solicitante.
    (2) Actele de recuperare efectuate de autoritatea solicitată în conformitate cu cererea de asistenţa, care, dacă ar fi fost efectuate de autoritatea solicitanta ar fi avut drept efect suspendarea ori întreruperea termenului de prescripţie în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în statul membru în care se afla sediul autorităţii solicitante, sunt considerate, în ceea ce priveşte acest efect, ca fiind realizate în statul membru respectiv.
    Articolul 174^22
    Rambursarea cheltuielilor de recuperare
    Autoritatea solicitată va cere autorităţii solicitante rambursarea cheltuielilor de recuperare în următoarele situaţii:
    a) în situaţia în care autoritatea solicitată a efectuat acţiuni recunoscute ca fiind nejustificate din punctul de vedere al realităţii creanţei sau al valabilităţii titlului emis de autoritatea solicitanta;
    b) atunci când statul membru în care îşi are sediul autoritatea solicitată convine cu statul membru în care îşi are sediul autoritatea solicitanta asupra unor modalităţi specifice de rambursare, în cazul în care recuperarea creanţei pune probleme deosebite, implica cheltuieli foarte mari sau se înscrie în cadrul luptei împotriva crimei organizate. În aceasta situaţie, autoritatea solicitată formulează o cerere motivată şi anexează o estimare detaliată a costurilor cerute a fi rambursate de autoritatea solicitanta. Aceasta confirma în scris primirea cererii de rambursare în cel mai scurt timp şi în orice caz în termen de 7 zile de la primire. În termen de doua luni de la data confirmării de primire a cererii, autoritatea solicitanta anunta autoritatea solicitată dacă şi în ce măsura accepta modalităţile de rambursare propuse. În cazul în care autoritatea solicitată şi autoritatea solicitanta nu ajung la un acord, autoritatea solicitată va continua procedurile de recuperare prevăzute de legislaţia în vigoare în statul membru în care aceasta din urma îşi are sediul.
    Articolul 174^23
    Transmiterea informaţiilor pe cale electronică
    (1) Toate informaţiile comunicate în scris potrivit prezentului capitol sunt transmise, în măsura în care este posibil, doar prin mijloace electronice, cu următoarele excepţii:
    a) cererea de comunicare, precum şi actul sau decizia a carei comunicare este solicitată;
    b) cererile de recuperare sau de măsuri asiguratorii şi titlul executoriu ori un alt act care le însoţeşte.
    (2) În condiţii de reciprocitate, se poate conveni transmiterea/primirea pe cale electronică şi a actelor prevăzute la alin. (1).
    (3) Prin transmitere pe cale electronică se înţelege transmiterea prin intermediul unor echipamente electronice de prelucrare a datelor, inclusiv compresie digitala, prin cablu, radio, procedee optice sau orice alt procedeu electromagnetic.
    (4) Autorităţile competente prevăzute la art. 174^3, care prelucreaza informaţiile primite conform prezentului capitol în baze de date electronice şi fac schimb de astfel de informaţii prin mijloace electronice, iau toate măsurile necesare pentru păstrarea confidenţialităţii acestor informaţii şi pentru ca orice transmitere pe cale electronică să fie autorizata în mod corespunzător.
    Articolul 174^24
    Biroul central şi birourile de legătură
    (1) În scopul transmiterii şi/sau primirii pe cale electronică, în condiţiile art. 174^23, a informaţiilor privind acordarea asistenţei potrivit prezentului capitol, se înfiinţează Biroul central în condiţiile prevăzute prin ordin al ministrului finanţelor publice.
    (2) În scopul aplicării prevederilor prezentului capitol, la nivelul fiecărei autorităţi competente prevăzute la art. 174^3, cu excepţia autorităţilor administraţiei publice locale, se înfiinţează birouri de legătură.
    (3) Procedura de realizare a schimbului de informaţii dintre autorităţile competente din România se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice, al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor.
    Articolul 174^25
    Condiţii de admitere a cererii de asistenţa
    Cererea de asistenţa poate viza fie o singura creanta, fie mai multe creanţe, cu condiţia ca acestea să fie în sarcina aceleiaşi persoane. Nu se poate formula o cerere de asistenţa dacă valoarea totală a creanţei sau creanţelor este mai mica decât echivalentul în lei a 1.500 euro, la cursul de schimb comunicat de Banca Naţionala a României din ziua semnării cererii de recuperare.
    Articolul 174^26
    Instrucţiuni de aplicare
    În aplicarea prezentului capitol, ministrul finanţelor publice emite instrucţiuni în condiţiile legii."
    37. După alineatul (3) al articolului 184 se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
    "(4) Hotărârea definitivă a instanţei penale prin care se soluţionează acţiunea civilă este opozabilă organelor fiscale competente pentru soluţionarea contestaţiei, cu privire la sumele pentru care statul s-a constituit parte civilă."
    38. Alineatul (2) al articolului 185 va avea următorul cuprins:
    "(2) Dispoziţiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanţa competenţa poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauţiune de până la 2.000 lei."
    39. La articolul 189 alineatul (1), litera e) va avea următorul cuprins:
    "e) neducerea la îndeplinire a măsurilor stabilite potrivit art. 77 alin. (2) şi art. 103 alin. (9);".
    40. După alineatul (3) al articolului 189 se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:
    "(3^1) În cazul asocierilor şi al altor entităţi fără personalitate juridică, contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă prevăzută pentru persoanele fizice."
    41. Alineatul (2) al articolului 191 va avea următorul cuprins:
    "(2) Sancţiunile contravenţionale prevăzute la art. 189 şi 190 se aplică persoanelor fizice sau persoanelor juridice care au calitatea de subiect în raportul juridic fiscal. În cazul asocierilor şi al altor entităţi fără personalitate juridică, sancţiunile se aplică reprezentanţilor acestora."
    42. Alineatele (4)-(9) ale articolului 195 vor avea următorul cuprins:
    "(4) Ministerul Finanţelor Publice şi unităţile administrativ-teritoriale constituie lunar fonduri pentru acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanţelor Publice şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi din unităţile subordonate, respectiv compartimentelor de specialitate cu atribuţii în administrarea creanţelor fiscale locale, după caz, prin reţinerea unei cote de 15% din:
    a) sumele reprezentând valoarea creanţelor fiscale stinse prin executare silită, potrivit prevederilor prezentului cod;
    b) sumele încasate în cadrul procedurii insolventei;
    c) sumele reprezentând impozite, taxe şi contribuţii stabilite suplimentar ca urmare a inspecţiei fiscale, stinse prin încasare sau compensare;
    d) sumele reprezentând obligaţii fiscale accesorii stabilite de organele fiscale, stinse prin încasare sau compensare;
    e) sumele reprezentând valoarea amenzilor stinse prin încasare sau compensare;
    f) sumele reprezentând valoarea bunurilor confiscate şi valorificate.
    (5) Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală poate retine, în condiţiile legii, o cota de 75% din tarifele încasate în condiţiile art. 42 alin. (9), pentru constituirea unui fond de stimulare a personalului din aparatul propriu şi al unităţilor subordonate.
    (6) Aprobarea stimulentelor în cazul unităţilor administrativ-teritoriale se face de către ordonatorul de credite, la propunerea conducătorului compartimentului de specialitate.
    (7) Sistemul de acordare a stimulentelor pentru personalul din aparatul propriu al Ministerului Finanţelor Publice şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi din unităţile subordonate va fi stabilit similar sistemului de salarizare pentru personalul bugetar şi va fi aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice. Până la data aprobării ordinului, reglementările privind distribuirea fondului de stimulente rămân aplicabile.
    (8) Plata stimulentelor aprobate se face în cursul lunii curente pentru luna precedenta.
    (9) Sumele rămase neutilizate la sfârşitul lunii, respectiv al anului, din fondul de stimulare constituit în condiţiile alineatelor precedente se reportează lunar şi anual, urmând să fie utilizate în acelaşi scop."


    Articolul II

    Alineatul (3) al articolului 45 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, cu modificările ulterioare, se modifica şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Calculul şi plata contribuţiei individuale de asigurări sociale se efectuează lunar, de către plătitorii prevăzuţi la art. 36 alin. (3)."


    Articolul III

    Prezenta ordonanţă intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu următoarele excepţii:
    a) dispoziţiile art. 174^19 şi 174^24 de la pct. 36 al art. I, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I;
    b) pct. 2-4, 9, 12 şi 36, cu excepţiile prevăzute la lit. a), ale art. I, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.


    Articolul IV

    (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abroga dispoziţiile art. 261 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006.
    (2) Pe data de 1 ianuarie 2007 se abroga:
    a) dispoziţiile art. 70 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) dispoziţiile art. 9 alin. (2) şi ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 13 septembrie 2004.


    Articolul V

    Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea prin lege a prezentei ordonanţe, dându-se textelor o noua numerotare.
    *
    Art. I pct. 36 din prezenta ordonanţă transpune Directiva Consiliului 76/308/CEE privind asistenţa mutuala în materie de recuperare a creanţelor privind anumite cotizatii, drepturi, taxe şi alte măsuri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 073 din 19 martie 1976, amendata prin: Directiva Consiliului 79/1071/CEE şi Directiva Consiliului 2001/44/CE .
    Art. I pct. 36 din prezenta ordonanţă transpune şi Directiva Comisiei 2002/94/CE de stabilire a normelor de aplicare a anumitor dispoziţii din Directiva Consiliului 76/308/CEE , publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 337 din 13 decembrie 2002, cu excepţia anexelor I-IV, care vor fi transpuse prin ordin al ministrului finanţelor publice pentru aprobarea formularelor utilizate pentru recuperarea creanţelor, în sensul cap. XIII din titlul VIII al Codului de procedura fiscală.
    PRIM-MINISTRU
    CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
    Contrasemnează:
    ---------------
    p. Ministrul finanţelor publice,
    Cezarina Alice Bitu,
    secretar de stat
    Ministrul agriculturii,
    pădurilor şi dezvoltării rurale,
    Gheorghe Flutur
    Ministrul administraţiei şi internelor,
    Vasile Blaga
    p. Ministrul integrării europene,
    Adrian Ciocanea,
    secretar de stat
    Bucureşti, 26 iulie 2006.
    Nr. 35.
    --------------