HOTĂRÂRE nr. 997 din 2 decembrie 1999
pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea şi funcţionarea structurilor silvice proprii, necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi a celor proprietate privată
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 597 din 8 decembrie 1999



    În temeiul prevederilor art. 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, aprobată şi modificată prin Legea nr. 141/1999,
    Guvernul României hotărăşte:

    Articolul UNIC

    Se aprobă Regulamentul privind constituirea, organizarea şi funcţionarea structurilor silvice proprii, necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi a celor proprietate privată, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
    PRIM-MINISTRU
    RADU VASILE
    Contrasemnează:
    ---------------
    p. Ministrul apelor,
    pădurilor şi protecţiei
    mediului,
    Anton Vlad,
    secretar de stat
    Secretar de stat,
    şeful Departamentului
    pentru Administraţie
    Publică Locală,
    Vlad Rosca
    Ministrul muncii
    şi protecţiei sociale,
    Alexandru Athanasiu


    Anexa 1
    REGULAMENT
    privind constituirea, organizarea şi funcţionarea structurilor silvice proprii, necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi a celor proprietate privată

    Capitolul 1 Prevederi generale


    Articolul 1

    În conformitate cu prevederile art. 4 şi 9 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, regimul silvic, ca sistem unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza pădurilor, se aplică întregului fond forestier naţional, indiferent de natura dreptului de proprietate şi de calitatea proprietarului.


    Articolul 2

    Obligativitatea respectării regimului silvic impune asigurarea administrării pădurilor, indiferent de forma de proprietate asupra acestora, prin personal silvic calificat şi autorizat, precum şi prin crearea unor structuri organizatorice adecvate pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor şi prin realizarea lucrărilor de gospodărire necesare.


    Articolul 3

    (1) Personalul silvic de toate gradele, indiferent de funcţia pe care o ocupa, necesar pentru paza şi gospodărirea pădurilor, altele decât cele administrate de Regia Naţionala a Pădurilor, poate fi angajat cu respectarea următoarelor condiţii:
    a) să aibă studiile corespunzătoare funcţiei respective;
    b) să prezinte certificat de cazier judiciar, din care să rezulte că nu a fost condamnat penal;
    c) să aibă avizul inspectoratului silvic teritorial, emis pe baza sustinerii unui test scris şi a unui interviu pe teme profesionale;
    d) să aibă serviciul militar satisfăcut, dacă este angajat pentru paza pădurilor.
    (2) Autorizarea personalului silvic prevăzut la alin. (1) se face de către inspectoratele silvice teritoriale aflate în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.


    Capitolul 2 Constituirea structurilor silvice proprii


    Articolul 4

    Proprietarii sau deţinătorii legali ai pădurilor proprietate publică aparţinând comunelor, oraşelor sau municipiilor, ai pădurilor proprietate privată aparţinând unităţilor de cult (parohii, schituri, manastiri), precum şi cei ai pădurilor proprietate indiviză (persoane fizice, fosti composesori, moşneni sau razesti ori moştenitorii acestora), constituiţi în asociaţii cu personalitate juridică, au obligaţia să asigure paza şi gospodărirea pădurilor respective prin personal silvic angajat în condiţiile prevăzute la art. 3.


    Articolul 5

    (1) Pădurile aparţinând persoanelor prevăzute la art. 4 se organizează pe cantoane silvice conduse de padurari, în condiţiile prevăzute de lege, astfel încât suprafaţa unui canton silvic să fie de maximum:
    - 300 hectare în zona de campie;
    - 500 hectare în zona de coline;
    - 1.000 hectare în zona de munte.
    (2) Pentru asigurarea condiţiilor de suprafaţa prevăzute la alin. (1) proprietarii de păduri se pot asocia în vederea constituirii de cantoane silvice.


    Articolul 6

    (1) Persoanele juridice sau asociaţiile de persoane fizice prevăzute la art. 4, care organizează mai multe cantoane silvice, îşi pot constitui districte/brigazi silvice, conduse de ingineri sau tehnicieni silvici, astfel încât suprafeţele acestora să fie de maximum:
    - 1.500 hectare în zona de campie;
    - 2.500 hectare în zona de coline;
    - 5.000 hectare în zona de munte.
    (2) Şefii de district/brigadierii silvici sunt în subordinea proprietarului sau a administratorului pădurilor ori a şefului de ocol silvic, după caz.


    Articolul 7

    (1) În cazul constituirii mai multor districte/brigazi silvice, în raport cu gruparea teritorială a acestora, prin acordul proprietarilor sau al deţinătorilor de păduri, se pot constitui ocoale silvice, astfel încât suprafaţa lor să fie de maximum:
    - 8.000 hectare în zona de campie;
    - 12.000 hectare în zona de coline;
    - 20.000 hectare în zona de munte.
    (2) Constituirea de ocoale silvice de către persoanele prevăzute la art. 4 se face cu asistenţa tehnica şi cu avizul inspectoratelor silvice teritoriale.
    (3) Şeful de ocol silvic este în subordinea persoanei juridice sau a conducerii asociaţiei de persoane fizice prevăzute la art. 4, după caz.


    Capitolul 3 Atribuţiile şi obligaţiile personalului silvic


    Articolul 8

    (1) Padurarii angajaţi pentru paza şi gospodărirea pădurilor, în condiţiile prevăzute la art. 3, sunt obligaţi sa ia în primire cantonul silvic de la şeful de district/brigadierul silvic sau de la proprietarul ori administratorul pădurii, după caz. Predarea-preluarea patrimoniului forestier care constituie cantonul silvic se consemnează într-un proces-verbal încheiat între şeful de district/brigadierul silvic, proprietarul sau administratorul pădurii, după caz, în calitate de predator, şi padurarul angajat, în calitate de primitor, şi se semnează de către aceştia şi de un martor.
    (2) Procesul-verbal, încheiat în 3 exemplare (un exemplar pentru organul care preda, un exemplar pentru padurarul angajat şi un exemplar pentru inspectoratul silvic teritorial), va cuprinde:
    a) suprafaţa fondului forestier care constituie cantonul silvic şi parcelele sau subparcelele care fac parte din cantonul silvic care se preda; se anexează schita cantonului silvic, cu precizarea limitelor şi a vecinatatilor;
    b) inventarul mijloacelor fixe şi al altor bunuri aferente cantonului silvic respectiv, care pot fi clădiri, împrejmuiri, drumuri forestiere şi poduri, utilaje, cal de serviciu, arma de serviciu şi munitie, uniforma, materiale neconsumabile şi consumabile, unelte şi altele asemenea, cu valoare de gestiune;
    c) inventarul cioatelor existente la data controlului efectuat cu ocazia predării cantonului silvic, marcate cu ciocanul pentagonal, cu precizarea codului ciocanului;
    d) inventarul bornelor parcelare şi de hotar existente şi care figurează pe schita anexată la procesul-verbal;
    e) inventarul culturilor de arbori şi arbuşti fructiferi, de rachita, de furaje şi de alte plante agricole, de pepiniere şi solarii;
    f) precizarea ca padurarul titular a luat cunoştinţa de obligaţiile şi atribuţiile de serviciu pe care le are şi ca se angajează să le respecte.
    (3) După semnarea procesului-verbal padurarul poarta răspunderea pentru modul cum îşi desfăşoară activitatea de paza şi gospodărire a patrimoniului forestier din cantonul silvic pe care îl conduce.


    Articolul 9

    În desfăşurarea activităţii padurarul are, în principal, următoarele obligaţii:
    a) apara integritatea fondului forestier împotriva ocupării sau folosirii abuzive a terenurilor, taierilor ilegale de arbori, arbuşti, puieţi şi lastari, sustragerii de lemn şi de alte produse ale pădurii, distrugerii sau deteriorării construcţiilor, instalaţiilor, bornelor, imprejmuirilor, culturilor, degradării arborilor, puietilor şi lastarilor, degradării solului şi poluarii apelor, precum şi împotriva altor fapte interzise de lege sau care lezeaza drepturile proprietarilor;
    b) menţine în buna stare bornele şi marcajele amenajistice şi de hotar;
    c) sesizează, în scris, şeful de district/brigadierul silvic sau proprietarul de padure, după caz, despre eventualele încălcări ale limitelor fondului forestier ori despre ocuparea fără aprobare legală a unor terenuri din acest fond de către persoane fizice sau juridice;
    d) identifica arborii uscati, rupti, doborati de fenomene naturale, atacati de boli şi de daunatori şi solicita imediat, în scris, şefului de district/brigadierului silvic sau administratorului pădurii, după caz, sa procedeze la inventarierea, marcarea şi punerea în valoare a materialului lemnos respectiv, răspunzând de gestiunea acestuia, potrivit dispoziţiilor primite şi celor stabilite prin autorizaţia de exploatare;
    e) executa paza pădurilor şi a celorlalte bunuri primite în gestiune şi stabileşte pagubele produse în raza teritorială a cantonului silvic prin taierea sau sustragerea arborilor, puietilor şi lastarilor, identifica autorii acestor fapte, solicitând sprijinul şefului de district/brigadierului silvic şi al organelor de poliţie; inventariaza cioatele arborilor sau locurile de unde aceştia au fost scoşi din pământ şi le înregistrează în condica de serviciu;
    f) eliberează foi de însoţire şi aplica marca dreptunghiulara pe materialele lemnoase care se transporta din padure;
    g) înscrie zilnic în condica de serviciu activitatea desfăşurată şi lucrările executate.


    Articolul 10

    Şefii de district/brigadierii silvici au următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a) stabilesc săptămânal programul de activitate al padurarilor şi lucrările care trebuie executate pe raza teritorială a districtului, respectiv a brigazii silvice pe care o conduc şi verifica modul de îndeplinire a sarcinilor stabilite;
    b) controlează şi îndrumă activitatea padurarilor din subordine, inscriind în condica de serviciu a acestora constatările rezultate în urma controlului şi sarcinile transmise pentru activitatea viitoare;
    c) executa de cel puţin două ori pe an inspecţii de fond în cantoanele silvice pe care le au în subordine, de regula primavara, la începerea sezonului de vegetaţie, şi toamna, la încetarea sezonului de vegetaţie. De asemenea, executa inspecţii de fond sau parţiale ori de câte ori sunt sesizati cu privire la comiterea unor fapte ilicite sau la solicitarea expresă a proprietarului sau a deţinătorului legal al pădurii;
    d) executa lucrările tehnice silvice dispuse de administraţia silvică, cu respectarea normelor tehnice în vigoare;
    e) controlează modul în care sunt gestionate bunurile predate padurarilor din subordine şi răspund de modul de gestionare a bunurilor care le-au fost încredinţate direct;
    f) organizează împreună cu personalul silvic şi cu organele de poliţie, după caz, patrulari şi controale la puncte fixe, pentru asigurarea pazei pădurilor şi a legalităţii circulaţiei materialului lemnos;
    g) folosesc, pe bază de delegaţie, ciocanul silvic cu marca circulara sau pentagonala primit de la organele silvice ierarhic superioare;
    h) sesizează în regim de urgenta organele de urmărire penală despre infracţiunile comise în fondul forestier pe care îl au în supraveghere;
    i) sesizează organele inspectoratului silvic teritorial despre faptele contravenţionale săvârşite în fondul forestier, în vederea întocmirii actelor de constatare şi sancţionare.


    Articolul 11

    Şeful ocolului silvic, care administrează pădurile proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sau cele proprietate privată, are următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a) răspunde de organizarea activităţilor de paza şi de gospodărire a fondului forestier de pe raza teritorială a ocolului silvic, potrivit normelor de respectare a regimului silvic;
    b) întocmeşte programul de controale de fond şi parţiale în cantoanele din cadrul ocolului silvic şi executa supracontroale, personal şi/sau prin inginerii şi tehnicienii silvici din cadrul ocolului silvic;
    c) îndrumă şi controlează activitatea personalului silvic din subordine;
    d) organizează împreună cu organele de poliţie instruirea personalului de teren cu privire la folosirea şi păstrarea în siguranţa a armamentului şi muniţiei din dotare;
    e) organizează împreună cu personalul silvic din subordine şi cu sprijinul organelor de poliţie patrulari sau controale la puncte fixe, pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a contravenţiilor silvice;
    f) răspunde de aplicarea corespunzătoare a reglementărilor tehnice privind aplicarea tratamentelor, punerea în valoare şi exploatarea masei lemnoase, regenerarea pădurilor, taierile de îngrijire, prevenirea şi combaterea dăunătorilor şi bolilor;
    g) raportează trimestrial inspectoratului silvic teritorial starea infractionala şi contravenţională din pădurile ocolului silvic - volumul arborilor taiati ilegal, valoarea pagubelor produse prin infracţiuni şi contravenţii silvice şi cea imputată personalului silvic.


    Capitolul 4 Dispoziţii finale


    Articolul 12

    Constituirea în asociaţii a persoanelor fizice care au păduri în proprietate se face în condiţiile legii, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, emis la solicitarea instanţelor judecătoreşti competente la care s-a depus cererea de acordare a personalităţii juridice.


    Articolul 13

    Activitatea structurilor silvice constituite pentru administrarea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi a celor proprietate privată este supusă controlului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, precum şi al inspectoratelor silvice teritoriale din subordinea acesteia.


    Articolul 14

    Confecţionarea şi folosirea ciocanelor silvice de marcat care pot fi utilizate de personalul silvic angajat pentru administrarea pădurilor proprietate privată sau a celor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale se aproba de direcţia de regim silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, în baza avizului inspectoratelor silvice teritoriale, în condiţiile legii.


    Articolul 15

    (1) Cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a structurilor silvice proprii în vederea respectării stricte a regimului silvic, care se suporta de către persoanele prevăzute la art. 4, sunt:
    a) cheltuielile pentru salarizarea personalului silvic şi de alta specialitate;
    b) dotarea cu mijloace şi materiale tehnice pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu.
    (2) Fondurile financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) provin din veniturile realizate din valorificarea produselor fondului forestier în regim silvic, din contribuţii financiare ale persoanelor prevăzute la art. 4 sau ale altor persoane, după caz.
    (3) Salariile personalului angajat sunt supuse impozitelor şi contribuţiilor de asigurări sociale prevăzute de lege.
    (4) Personalul angajat în condiţiile prezentului regulament beneficiază de drepturile de asigurări sociale prevăzute de lege, de asistenţa medicală, concedii medicale şi de odihnă, precum şi de pensii pentru limita de vârsta sau incapacitate de muncă.


    Articolul 16

    Personalul silvic angajat în cadrul cantoanelor, districtelor/brigazilor silvice şi al ocoalelor silvice constituite pentru gospodărirea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a celor proprietate privată şi administratorii acestora au obligaţia sa cunoască şi să aplice în activitatea pe care o desfăşoară prevederile legislaţiei, regulamentelor, normelor şi instrucţiunilor referitoare la gestionarea durabila a pădurilor.


    Articolul 17

    Personalul silvic angajat în condiţiile prezentului regulament va fi dotat cu armament de serviciu şi cu uniforma de serviciu, în condiţiile legii.
    -------