REGULAMENT din 1 iulie 2004 (*actualizat*)
privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sectorul sanitar
(actualizat până la data de 7 mai 2009*)
EMITENT
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII




  • -----------
    *) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 671 din 26 iulie 2004. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 7 mai 2009, cu modificările şi completările aduse de: ORDINUL nr. 1.498 din 15 noiembrie 2004; ORDINUL nr. 655 din 20 iunie 2005; ORDINUL nr. 748 din 2 mai 2007; ORDINUL nr. 556 din 4 mai 2009.

    Capitolul I Timpul de muncă


    Articolul 1

    (1) Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă.
    (2) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.
    (3) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.
    (4) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.


    Articolul 2

    (1) Medicii încadraţi în unităţi publice din sectorul sanitar au program de 7 ore în medie pe zi.
    (2) Medicii din unităţile şi compartimentele de cercetare ştiinţifică medico-farmaceutică au un program de 7 ore zilnic.
    (3) Medicii care lucrează în următoarele activităţi şi locuri de muncă au program de 6 ore în medie pe zi, după cum urmează:
    a) anatomie patologică;
    b) medicină legală, în activitatea de prosectură şi disecţie;
    c) activitatea de radiologie-imagistică medicală şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte, angiografie şi cateterism cardiac.


    Articolul 3

    (1) Medicii directori generali şi directori generali adjuncţi medicali au program de 7 ore zilnic.
    (2) Directorii generali, cu excepţia medicilor care ocupă aceste funcţii, au program de 8 ore zilnic.


    Articolul 4

    (1) În unităţile sanitare publice cu paturi medicii care lucrează în secţiile sau compartimentele cu paturi asigură activitatea în cadrul timpului de muncă de 7 ore în medie pe zi, în program continuu sau divizat astfel:
    a) pentru spitale clinice, universitare, institute şi centre medicale clinice, spitale de urgenţă, spitale judeţene, spitale de monospecialitate, spitale municipale, spitale orăşeneşti, centre medicale:
    - activitate curentă de 6 ore în cursul dimineţii în zilele lucrătoare;
    - 20 de ore de gardă lunar;
    b) pentru spitale de boli cronice, spitale comunale şi sanatorii:
    - activitatea curentă de minimum 5 ore în cursul dimineţii în zilele lucrătoare;
    - 40 de ore de gardă lunar.
    (2) Pentru spitalele nominalizate la alin. (1) lit. a), consiliul de administraţie poate aproba organizarea contravizitei prin diminuarea corespunzătoare a activităţii curente de 6 ore în cursul dimineţii, fără ca activitatea curentă în cursul dimineţii în zilele lucrătoare să fie mai mică de 5 ore zilnic.
    (3) Contravizita se poate organiza la nivelul tuturor secţiilor şi compartimentelor cu paturi sau numai la unele secţii ori compartimente cu paturi, în funcţie de profilul medical al acestora.
    (4) Contravizita se organizează după-amiaza în zilele lucrătoare şi dimineaţa în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează.


    Articolul 5

    Medicii încadraţi în structurile de primire urgenţe unităţi de primire urgenţe sau compartimente de primire urgenţe - desfăşoară activitate în două ture.


    Articolul 6

    Medicii încadraţi la serviciul de ambulanţă au program de 7 ore zilnic şi desfăşoară activitate în ture în sistem de 12 ore cu 24 de ore libere.
    -----------
    Art. 6 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.498 din 15 noiembrie 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.130 din 30 noiembrie 2004.


    Articolul 7

    (1) Medicii încadraţi în laboratoarele de radiologie-imagistică medicală şi laboratoarele de analize medicale desfăşoară activitate în două ture.
    (2) Continuitatea asistenţei medicale în specialităţi paraclinice se asigură prin linii de gardă.


    Articolul 8

    (1) Personalul sanitar cu pregătire superioară, încadrat în unităţile publice din sectorul sanitar, are program de 7 ore zilnic, inclusiv personalul cu pregătire superioară din unităţile şi compartimentele de cercetare ştiinţifică medicală.
    (2) Personalul nominalizat la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea în program continuu sau divizat la acelaşi loc de muncă ori în locuri de muncă diferite.
    (3) Personalul sanitar cu pregătire superioară care îşi desfăşoară activitatea la următoarele activităţi şi locuri de muncă are program de 6 ore zilnic, după cum urmează:
    a) anatomie patologică;
    b) medicină legală, în activitatea de prosectură şi disecţie;
    c) activitatea de radiologie şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte.


    Articolul 9

    (1) Asistentele medicale cu studii superioare şi personalul sanitar mediu, încadrate în unităţile sanitare publice din sectorul sanitar, au program de 8 ore zilnic, în program continuu sau divizat, în acelaşi loc de muncă sau în locuri de muncă diferite.
    (2) Asistentele medicale cu studii superioare şi personalul sanitar mediu care îşi desfăşoară activitatea la următoarele locuri de muncă au program de 7 ore zilnic, în program continuu sau divizat, după cum urmează:
    a) hidrotermoterapie;
    b) laboratoare sau compartimente de analize medicale.
    (3) Asistentele medicale cu studii superioare şi personalul sanitar mediu, încadrate la următoarele locuri de muncă şi activităţi, au program de 6 ore zilnic, în program continuu sau divizat, după cum urmează:
    a) anatomie patologică;
    b) medicină legală, în activitatea de prosectură, săli de disecţie şi morgi;
    c) radiologie şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte, angiografie şi cateterism cardiac.
    -------------
    Art. 9 a fost modificat de art. I din ORDINUL nr. 748 din 2 mai 2007, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 303 din 7 mai 2007.


    Articolul 10

    (1) Personalul sanitar auxiliar din unităţile publice din sectorul sanitar are program de 8 ore zilnic, în program continuu sau divizat, în acelaşi loc de muncă sau în locuri de muncă diferite.
    (2) Personalul sanitar auxiliar care îşi desfăşoară activitatea la următoarele locuri de muncă are program de 7 ore zilnic în program continuu sau divizat, după cum urmează:
    a) hidrotermoterapie;
    b) laboratoare sau compartimentele de analize medicale.
    (3) Personalul sanitar auxiliar care îşi desfăşoară activitatea la următoarele locuri de muncă are program de 6 ore zilnic în program continuu sau divizat, după cum urmează:
    a) anatomie patologică;
    b) medicină legală, în activitatea de prosectură şi disecţie;
    c) activitatea de radiologie şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte.


    Articolul 11

    (1) Personalul tehnic, economic şi administrativ, personalul de deservire, pază şi pompieri, precum şi muncitorii au program de 8 ore zilnic.
    (2) Personalul tehnic şi muncitorii care îşi desfăşoară activitatea la următoarele locuri de muncă au program de 6 ore zilnic:
    a) anatomie patologică;
    b) medicină legală, în activitatea de prosectură şi disecţie;
    c) activitatea de radiologie şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte - care asigură întreţinerea şi repararea aparaturii din aceste activităţi.
    (3) În funcţie de modul de desfăşurare a activităţii, muncitorii pot desfăşura activitate în 3 ture.


    Articolul 12

    (1) Farmaciştii şi asistenţii de farmacie din farmaciile cu circuit închis din unităţile sanitare cu paturi asigură activitatea curentă a farmaciei, inclusiv în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale.
    (2) Farmaciştii şi asistenţii de farmacie din farmaciile cu circuit închis din unităţile sanitare fără paturi asigură activitatea curentă a farmaciei.
    (3) Pentru farmaciile cu circuit închis programul farmaciştilor şi al asistenţilor de farmacie se va stabili în mod corelat cu programul unităţilor publice pe care le deservesc, organizându-se cel puţin în două ture sau, în cazul funcţionării într-un singur schimb, organizându-se în program fracţionat ori program care să cuprindă ambele ture ale unităţii.


    Articolul 13

    (1) În unităţile publice din sectorul sanitar personalul de la locurile de muncă în care activitatea se desfăşoară fără întrerupere - 3 ture - şi care are program de 8 ore zilnic, în raport cu necesităţile asistenţei medicale, poate lucra prin rotaţie în ture de 8 ore cu 16 ore libere sau 12 ore cu 24 de ore libere.
    (2) Personalul sanitar mediu şi personalul auxiliar sanitar încadrat în structurile de primire urgenţe - unitate de primire urgenţe sau compartiment de primire urgenţe - desfăşoară activitate în 3 ture.
    (3) Personalul din unităţile publice cu paturi din sectorul sanitar, care lucrează în locurile de muncă unde activitatea se desfăşoară în 3 ture, pentru a beneficia de sporul prevăzut pentru activitatea desfăşurată în 3 ture are obligaţia de a presta lunar un număr egal de zile în tura a 2-a şi tura a 3-a. Numărul de zile în care îşi desfăşoară activitatea în tura a 2-a şi a 3-a va fi stabilit de consiliul de administraţie al fiecărei unităţi publice sanitare, pe bază de grafice lunare, în aşa fel încât să se asigure continuitatea activităţii.
    (4) Prin graficele lunare de activitate întocmite anticipat pentru o lună, pe locuri de muncă, se stabileşte:
    a) numărul de personal pe fiecare tură în raport cu nevoile asistenţei medicale;
    b) rotaţia pe ture a personalului;
    c) intervalul legal dintre două zile consecutive de lucru.
    (5) Graficele lunare de activitate, pe locuri de muncă, se întocmesc de şeful de compartiment şi se aprobă de conducerea unităţii.
    (6) Modificarea graficelor lunare se poate face de către conducerea unităţii, la propunerea şefului de compartiment.
    (7) Personalul din unităţile publice din sectorul sanitar unde activitatea se desfăşoară în 3 ture poate fi scutit temporar de a presta activitate în tura de noapte atunci când se află în una dintre următoarele situaţii:
    a) în caz de graviditate, lehuzie şi pe timpul cât alăptează;
    b) are program redus pe bază de certificat medical;
    c) starea de sănătate contravine desfăşurării activităţii în tura a 3-a, dovedită cu certificat medical;
    d) pensionare de invaliditate de gradul III.


    Articolul 14

    Personalul sanitar mediu care ocupă funcţia de director de îngrijiri şi asistent medical şef pe unitate nu poate desfăşura activitate în 3 ture.


    Articolul 15

    Personalul sanitar mediu, operatorii registratori de urgenţă, şoferii de autosanitară, ambulanţierii şi brancardierii din cadrul serviciului de ambulanţă desfăşoară activitate în ture în sistem de 12 ore cu 24 de ore libere, pe bază de grafice lunare, întocmite de şeful serviciului asistenţă medicală de urgenţă, transport sanitar şi aprobate de medicul director.
    -----------
    Art. 15 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.498 din 15 noiembrie 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.130 din 30 noiembrie 2004.


    Articolul 16

    În funcţie de specificul fiecărei unităţi publice din sectorul sanitar, ora de începere şi ora de terminare a programului zilnic pentru fiecare loc de muncă şi categorie de personal se stabilesc prin regulamentul intern al unităţii şi se comunică salariaţilor.


    Articolul 17

    Medicii şi farmaciştii care ocupă funcţii în conducerea unităţii sanitare publice îşi păstrează pe toată perioada respectivă postul ocupat prin concurs în sectorul sanitar şi pot să lucreze la postul rezervat până la 50% din timpul normal de lucru în cadrul normei de bază.


    Articolul 18

    (1) Salariatele care alăptează au dreptul, în cadrul programului de lucru, la două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare.
    (2) La cererea salariatelor, pauzele pentru alăptare pot fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului de muncă cu două ore zilnic.
    (3) Pauzele şi reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ în timpul de muncă, nu diminuează veniturile salariale şi sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.


    Articolul 19

    Personalul detaşat, precum şi personalul care lucrează temporar într-un loc de muncă unde se prevede un timp de muncă zilnic, mai mic sau mai mare decât acela pe care îl prestează la funcţia sa de bază, efectuează la locul de muncă unde este detaşat sau lucrează temporar timpul de muncă prevăzut pentru acest loc de muncă, în condiţiile prevăzute pentru personalul propriu al unităţii.


    Articolul 20

    (1) Personalul didactic din învăţământul superior medical şi farmaceutic care desfăşoară activitate integrată prin cumul de funcţii, în baza unui contract cu jumătate de normă, în unităţi sanitare unde funcţionează catedra sau disciplina didactică prestează aceleaşi obligaţii de serviciu ca şi personalul medical şi farmaceutic încadrat cu normă întreagă.
    (2) În cadrul prestaţiei integrate, personalul prevăzut la alin. (1) asigură activitate curentă în cursul dimineţii şi gărzi, pe lângă atribuţiile funcţiei didactice, primind din partea unităţii sanitare drepturile salariale aferente contractului individual de muncă prin cumul de funcţii cu jumătate de normă, cu excepţia rezidenţilor.
    (3) Personalul didactic de la catedrele sau disciplinele care funcţionează în alte unităţi decât cele sanitare va fi integrat în unităţi publice din sectorul sanitar, stabilite de Ministerul Sănătăţii, la propunerea direcţiei de sănătate publică, de comun acord cu conducerea instituţiilor de învăţământ superior de medicină şi farmacie.
    (4) Cadrele didactice care desfăşoară activitate integrată prin cumul de funcţii, în condiţiile alin. (3), prestează o activitate aferentă unei jumătăţi de normă a unui medic sau farmacist, în medie pe zi, primind drepturile salariale aferente contractului individual de muncă, cu excepţia rezidenţilor.
    (5) Medicii şi farmaciştii pot desfăşura activitate integrată prin cumul de funcţii în spitale, institute şi centre medicale clinice, centre de diagnostic şi tratament, laboratoare şi cabinete medicale, farmacii publice sau de spital, direcţii de sănătate publică, unităţi de cercetare ştiinţifică medicală sau farmaceutică, unităţi de producţie de medicamente, agreate de instituţiile de învăţământ superior cu profil medico-farmaceutic uman.
    (6) Integrarea clinică, prin cumul de funcţii cu jumătate de normă, a medicilor şi farmaciştilor în unităţi publice din sectorul sanitar se stabileşte de fiecare consiliu de administraţie, în limita posturilor normate şi a necesarului de servicii medicale şi universitare.
    -------------
    Art. 20 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 655 din 20 iunie 2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 541 din 27 iunie 2005.


    Articolul 21

    (1) În cadrul programului de 7 ore în medie pe zi, medicii cu norma de bază în spital desfăşoară activitate în cadrul ambulatoriului integrat al spitalului.
    (2) Modul concret de organizare a activităţii în sistem integrat spital - cabinet de specialitate din ambulatoriul integrat va fi stabilit de conducerea fiecărui spital, în funcţie de modul de organizare a asistenţei medicale ambulatorii de specialitate, numărul de medici pe specialităţi, precum şi de necesarul de servicii medicale spitaliceşti şi ambulatorii de specialitate, cu respectarea prevederilor Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.


    Capitolul II Organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţi publice din sectorul sanitar


    Articolul 22

    (1) Continuitatea asistenţei medicale se asigură prin serviciul de gardă.
    (2) Numărul liniilor de gardă prin care se asigură continuitatea asistenţei medicale se determină pe tipuri de unităţi sanitare, iar repartiţia pe specialităţi clinice se face de conducerea fiecărei unităţi publice cu personalitate juridică.
    (3) Liniile de gardă se stabilesc la nivelul fiecărei unităţi sanitare şi se aprobă de Ministerul Sănătăţii, la propunerea direcţiei de sănătate publică sau a unităţilor sanitare cu paturi, în funcţie de subordonare.
    (4) Liniile de gardă pentru unităţile sanitare cu paturi din subordinea ministerelor ori a instituţiilor cu reţea sanitară proprie se stabilesc la nivelul fiecărei unităţi sanitare cu personalitate juridică şi se aprobă de ministerul ori de instituţia cu reţea sanitară proprie în subordinea cărora se află.


    Articolul 23

    Numărul liniilor de gardă se determină în mod diferenţiat, pe tipuri de unităţi sanitare, în funcţie de numărul de paturi aprobat prin ordinul de structură, după cum urmează:
    a) spitale universitare - o linie de gardă la 40 de paturi;
    b) institute şi centre medicale clinice care desfăşoară asistenţă medicală de urgenţă în profil cardiologie, cardiovascular şi cerebrovascular şi spitale clinice de urgenţă o linie de gardă la 60 de paturi;
    c) spitale clinice judeţene de urgenţă, spitale judeţene de urgenţă, spitale clinice judeţene şi spitale de urgenţă - o linie de gardă la 70 de paturi;
    d) spitale clinice, spitale judeţene şi spitale de pediatrie şi obstetrică-ginecologie - o linie de gardă la 80 de paturi;
    e) institute şi centre medicale clinice, spitale municipale şi orăşeneşti - o linie de gardă la 90 de paturi;
    f) institute şi centre medicale clinice de specialitate, spitale clinice de specialitate, spitale de specialitate - o linie de gardă la 150 de paturi;
    g) spitale comunale, centre medicale altele decât cele clinice, sanatorii - o linie de gardă pe unitate, indiferent de numărul de paturi.


    Articolul 24

    (1) Pentru spitalele nominalizate la art. 23 lit. a), b), c) şi d), cu excepţia spitalelor de pediatrie şi de obstetrică-ginecologie, şi lit. e), cu excepţia spitalelor municipale şi spitalelor orăşeneşti, se organizează linii de gardă în următoarele specialităţi paraclinice;
    a) radiologie-imagistică medicală, computer tomograf;
    b) medicină de laborator.
    (2) Pentru spitalele universitare, clinice şi judeţene se poate organiza o linie de gardă în specialitatea stomatologie generală.
    (3) Liniile de gardă organizate în specialităţile paraclinice şi în specialitatea stomatologie generală nu se includ în numărul liniilor de gardă determinate în funcţie de numărul de paturi.
    (4) În funcţie de necesitate şi de posibilităţi, prevederile alin. (1) se pot aplica, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii, şi la alte tipuri de spitale.


    Articolul 25

    (1) Garda se instituie în unităţile cu paturi pentru continuitatea asistenţei medicale între ora de terminare a programului stabilit pentru activitatea curentă a medicilor din cursul dimineţii şi ora de începere a programului de dimineaţă din ziua următoare. În zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit reglementărilor legale, nu se lucrează, garda începe de dimineaţă şi durează 24 de ore.
    (2) Linia de gardă în specialităţile paraclinice se organizează între ora de terminare a programului medicilor încadraţi în aceste locuri de muncă şi ora de începere a programului din ziua următoare.


    Articolul 26

    (1) Pentru spitalele care au aprobate structuri de primire urgenţe - unităţi de primire urgenţe sau compartimente de primire urgenţe - se pot organiza linii de gardă pentru medicina de urgenţă între ora de terminare a programului medicilor încadraţi în aceste locuri de muncă şi ora de începere a programului din ziua următoare.
    (2) Aceste linii de gardă nu se includ în numărul liniilor de gardă determinat în funcţie de numărul de paturi.


    Articolul 27

    (1) Continuitatea asistenţei medicale pentru serviciile medicale de urgenţă şi transport sanitar se asigură prin linia de gardă organizată la nivelul serviciilor de ambulanţă în specialitatea medicină de urgenţă.
    (2) Liniile de gardă pentru serviciile de ambulanţă se aprobă de Ministerul Sănătăţii, la propunerea direcţiei de sănătate publică.
    -----------
    Art. 27 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.498 din 15 noiembrie 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.130 din 30 noiembrie 2004.


    Articolul 28

    (1) La nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se asigură permanenţa după următorul program:
    - între ora de terminare a programului zilnic de activitate şi ora de începere a programului din ziua următoare în zilele lucrătoare;
    - cu o durată de 24 de ore în zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează.
    (2) Permanenţa se asigură de personalul de specialitate medico-sanitar din compartimentele aflate în subordinea directorului executiv adjunct sănătate publică şi programe, în subordinea directorului executiv adjunct pentru control în sănătate publică şi din cadrul laboratoarelor.
    (3) În cazul evenimentelor de sănătate publică cu impact asupra stării de sănătate a populaţiei, persoana care asigură permanenţa la sediul direcţiei de sănătate publică cheamă în unitate, prin sistemul de chemări de la domiciliu, medici de specialitate.
    (4) Pentru medicii în specialităţi paraclinice din cadrul compartimentelor aflate în subordinea directorului executiv adjunct sănătate publică şi programe, în subordinea directorului executiv adjunct pentru control în sănătate publică şi din cadrul laboratoarelor, care în situaţii deosebite pot fi chemaţi la sediul direcţiei de sănătate publică, se va completa în mod corespunzător fişa postului.
    (5) Activitatea prestată la sediul direcţiei de sănătate publică pentru asigurarea permanenţei se compensează cu timp liber corespunzător.
    ------------
    Art. 28 a fost modificat de art. I din ORDINUL nr. 556 din 4 mai 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 7 mai 2009.


    Articolul 29

    (1) Asigurarea asistenţei medicale de specialitate în afara programului normal de lucru în specialitatea anatomie patologică se asigură prin chemarea medicilor de la domiciliu.
    (2) Asigurarea continuităţii asistenţei medicale de specialitate în afara programului normal de lucru în specialitatea medicină legală se asigură conform legislaţiei specifice.


    Articolul 30

    (1) Se poate organiza linie de gardă într-o specialitate clinică, dacă în secţiile sau compartimentele cu paturi, precum şi în ambulatoriul de specialitate al spitalului sunt încadraţi cel puţin 4 medici în specialitatea respectivă.
    (2) Această prevedere nu se aplică liniilor de gardă organizate în specialitatea ATI.


    Articolul 31

    (1) În echipa de gardă a unei unităţi sanitare cu paturi, în liniile de gardă organizate pe specialităţi, în afară de medicii încadraţi în unitatea respectivă, pot fi incluşi şi medici din afara unităţii care sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii în specialitatea stabilită pentru linia de gardă şi care îşi desfăşoară activitatea în unităţi sanitare în care nu sunt organizate linii de gardă în acea specialitate.
    (2) Includerea acestor medici în echipa de gardă a unităţii se face cu avizul şefului de secţie şi cu aprobarea conducătorului unităţii sanitare în care este organizată garda şi cu acordul unităţii sanitare unde are norma de bază.
    (3) Pot fi incluşi în linia de gardă şi medici care nu desfăşoară activitate în baza unui contract de muncă, dar care sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii în specialitatea în care este organizată linia de gardă, cu avizul şefului de secţie şi cu aprobarea conducătorului unităţii sanitare.


    Articolul 32

    Medicii din afara unităţii care sunt incluşi în linia de gardă vor putea desfăşura această activitate în afara programului de la norma de bază.


    Articolul 33

    (1) Medicii rezidenţi în perioada de pregătire în specialitate vor fi incluşi obligatoriu în linia de gardă, în unitatea sanitară în care efectuează stagiul de pregătire, dublând medicul de gardă şi efectuând garda în cadrul numărului de ore de gardă obligatoriu, respectiv 20 de ore.
    (2) Medicii rezidenţi, începând cu anul III de rezidenţiat, pot fi incluşi în linia de gardă, pe specialităţi, la aprecierea şi pe răspunderea medicului şef de secţie, numai în situaţia în care în spital sunt organizate două linii de gardă în aceeaşi specialitate, efectuând atât obligaţia de 20 de ore de gardă, cât şi gărzi în afara programului normal de lucru.
    (3) Medicii rezidenţi, începând cu anul III de rezidenţiat, vor putea fi incluşi în linia de gardă numai în specialitatea în care sunt confirmaţi ca medici rezidenţi.


    Articolul 34

    În linia de gardă organizată în specialitatea medicină de laborator pot fi incluşi şi biologii, chimiştii şi biochimiştii cu norma de bază în laboratorul de analize medicale.


    Articolul 35

    În unităţile sanitare cu paturi în care se organizează linie de gardă pentru specialităţile paraclinice radiologie-imagistică medicală şi medicină de laborator personalul sanitar mediu încadrat în laboratoarele paraclinice va desfăşura activitate în 3 ture.


    Articolul 36

    Pentru spitalele în care continuitatea asistenţei medicale se asigură printr-o singură linie de gardă, în garda respectivă vor fi incluşi toţi medicii de specialitate din unitate, cu excepţia medicilor confirmaţi în specialităţi paraclinice, stomatologie şi a medicilor de medicină generală.


    Articolul 37

    (1) Medicii încadraţi în secţiile şi compartimentele cu paturi pentru care se organizează contravizită, care nu sunt incluşi în echipa de gardă a unităţii, vor presta activitate de minimum 6 ore în cursul dimineţii în zilele lucrătoare şi 20 de ore de contravizită lunar, după amiază în zilele lucrătoare şi dimineaţa în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează.
    (2) Medicii încadraţi în secţiile şi compartimentele cu paturi pentru care nu se organizează contravizită, care nu sunt incluşi în echipa de gardă a unităţii, vor presta activitate de 7 ore în medie pe zi în cursul dimineţii.


    Articolul 38

    (1) Asigurarea rezolvării unor situaţii deosebite, care reclamă maximă urgenţă în asistenţa medicală din unităţile sanitare cu paturi, se poate face şi prin chemarea medicilor de la domiciliu, atât din unitatea sanitară unde sunt încadraţi, cât şi din alte unităţi sanitare, în următoarele cazuri:
    - în unităţi sanitare cu paturi în care nu se organizează gardă;
    - în unităţi sanitare cu paturi în care este organizată gardă;
    - în unităţi sanitare cu paturi, în cazuri grave care necesită consult medical, în cazuri de accidente colective etc., situaţii care necesită prezenţa mai multor medici de specialitate decât cei existenţi în echipa de gardă a unităţii sanitare.
    (2) Asigurarea rezolvării unor situaţii deosebite care reclamă maximă urgenţă în asistenţa medicală din unităţile sanitare cu paturi se poate face prin chemarea de la domiciliu şi a biologilor, chimiştilor şi biochimiştilor.


    Articolul 39

    (1) Medicul director general şi medicul director general adjunct medical au program de 7 ore zilnic, fără a fi incluşi în graficul de gardă.
    (2) În situaţia în care medicii care ocupă funcţia de director general şi director general adjunct medical doresc să efectueze gărzi, vor efectua gărzile în afara programului normal de lucru, fără a avea obligaţia de gardă.


    Articolul 40

    (1) Medicii care se află în una dintre situaţiile nominalizate mai jos, pe timpul cât durează aceste situaţii, sunt scutiţi de a fi incluşi în graficul de gărzi:
    - pensionarii de invaliditate gradul III;
    - femeile gravide începând cu luna a 6-a cele care alăptează;
    - medicii care au program redus cu o pătrime din durata normală a timpului de lucru, pe bază de certificat medical.
    (2) Medicii aflaţi în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) nu vor putea efectua nici gărzi în afara programului normal de lucru.


    Articolul 41

    Efectuarea a două gărzi consecutive de către acelaşi medic este interzisă.


    Articolul 42

    (1) Orele de gardă nu sunt considerate ore suplimentare şi nici cumul de funcţii.
    (2) Orele de gardă nu constituie vechime în muncă şi în specialitate.
    (3) Orele de gardă efectuate în afara programului normal de lucru şi salarizate conform prevederilor prezentului regulament se includ în veniturile salariale brute lunare în funcţie de care se determină numărul de puncte realizat în fiecare lună, pe baza cărora se determină cuantumul pensiei.


    Articolul 43

    Este interzis medicilor care sunt de gardă să părăsească unitatea sanitară pe durata serviciului de gardă.


    Articolul 44

    (1) Programul gărzilor la nivelul fiecărei unităţi sanitare se întocmeşte lunar de conducerea secţiilor, laboratoarelor şi a compartimentelor respective şi se aprobă de conducerea unităţii sanitare.
    (2) Schimbarea programului aprobat prin graficul de gardă se poate face numai în situaţii cu totul deosebite, cu avizul medicului şef de secţie sau de laborator şi cu aprobarea conducerii unităţii sanitare.


    Articolul 45

    Orele de gardă prestate conform prezentului regulament, precum şi chemările de la domiciliu se consemnează în mod obligatoriu într-o condică de prezenţă pentru activitatea de gardă.


    Articolul 46

    (1) Plata orelor de gardă se face în funcţie de tariful orar determinat în baza salariului de bază individual, corespunzător gradului profesional în care personalul este confirmat prin ordin al ministrului sănătăţii.
    (2) Pentru medicii care beneficiază de salarii de merit tariful orar se va determina luându-se în calcul şi salariul de merit, întrucât face parte din salariul de bază.
    (3) Pentru medicii care ocupă o funcţie de conducere şi beneficiază de indemnizaţie de conducere, la determinarea tarifului orar pentru gărzile efectuate în afara programului normal de lucru, indemnizaţia de conducere nu se ia în calcul.


    Articolul 47

    Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 561/2000, gărzile efectuate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează se salarizează cu un spor de până la 100% din tariful orar al funcţiei de bază. Procentul concret al sporului se aprobă de conducătorul unităţii.


    Articolul 48

    (1) Chemările de la domiciliu se consemnează în condica de prezenţă pentru activitatea de gardă, se consideră ore de gardă şi se salarizează în funcţie de tariful orar determinat pe baza salariului de bază individual.
    (2) Se consideră ore de gardă numai orele efectiv prestate în unitatea sanitară în care s-a efectuat chemarea de la domiciliu.


    Articolul 49

    (1) Cadrele didactice care desfăşoară activitate integrată prin cumul de funcţii cu jumătate de normă în unităţile sanitare vor fi incluse în graficul de gardă.
    (2) Cadrele didactice care ocupă funcţia de profesor sau conferenţiar nu au obligaţia de a efectua gărzi. În această situaţie, cadrele didactice vor presta activitate de 7 ore zilnic în cursul dimineţii.
    (3) Cadrele didactice prevăzute la alin. (2), în situaţia în care doresc să efectueze gărzi, le vor efectua în afara programului normal de lucru, fără a avea obligaţia de gardă.
    -------------
    Art. 49 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 655 din 20 iunie 2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 541 din 27 iunie 2005.


    Articolul 50

    Pentru medicii din afara unităţii, care efectuează gărzi, salariul de bază individual pe baza căruia se determină tariful orar se stabileşte potrivit fişei de evaluare prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul regulament.


    Capitolul III Dispoziţii finale


    Articolul 51

    În cazuri deosebite programul de muncă şi organizarea gărzilor în alte condiţii decât cele prevăzute în prezentul regulament se pot face numai cu aprobarea Ministerului Sănătăţii.


    Articolul 52

    Specialităţile medicale şi specialităţile înrudite în care se pot efectua gărzi în funcţie de competenţa profesională se stabilesc conform anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezentul regulament.


    Articolul 53

    În cazul în care din împărţirea numărului de paturi la criteriul de calcul stabilit la art. 23 rezultă fracţiuni de cel puţin 0,5, acestea se întregesc.


    Articolul 54

    (1) În unităţile sanitare cu paturi pentru care este organizată o singură linie de gardă pe unitate, în această linie de gardă pot fi incluşi şi medicii de medicină generală, în situaţia în care numărul medicilor încadraţi în unitatea sanitară, inclusiv în ambulatoriul de specialitate al spitalului, în specialităţile medicale şi chirurgicale, este mai mic de 4.
    (2) În linia de gardă organizată la nivelul sanatoriilor pot fi incluşi şi medicii de medicină generală în situaţia în care numărul medicilor de specialitate încadraţi în această unitate sanitară este mai mic de 4.
    (3) În linia de gardă unică pe unitate nu pot fi incluşi medicii de medicină generală sau medicii de familie care îşi desfăşoară activitatea în cabinete medicale organizate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată.


    Articolul 55

    (1) Medicii de medicină generală/medicină de familie pot fi incluşi în linia de gardă organizată la nivelul structurilor de primire urgenţe - UPU sau CPU -, precum şi la serviciile de ambulanţă, cu excepţia medicilor de medicină generală sau medicină de familie care îşi desfăşoară activitatea în cabinete medicale organizate conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998
    privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată.
    -----------
    Alin. (1) al art. 55 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.498 din 15 noiembrie 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.130 din 30 noiembrie 2004.
    (2) În linia de gardă organizată la nivelul structurilor de primire urgenţe - UPU şi CPU - se includ şi medicii în specialitatea ATI.
    (3) În linia de gardă organizată la nivelul serviciilor de ambulanţă în specialitatea medicină de urgenţă pot fi incluşi medicii de specialitate confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii în specialităţi clinice.


    Articolul 56

    (1) Pentru spitalele municipale, în liniile de gardă organizate în specialităţi medicale şi specialităţi chirurgicale pot fi incluşi medicii de specialitate confirmaţi în specialităţile medicale aferente celor două grupe de specialităţi clinice.
    (2) Pentru spitalele orăşeneşti cu un număr redus de paturi se poate organiza câte o linie de gardă pentru specialităţile medicale şi specialităţile chirurgicale, în aceste linii de gardă urmând a fi incluşi medicii de specialitate corespunzător celor două grupe de specialităţi clinice.


    Articolul 57

    Personalul încadrat la direcţia de sănătate publică în funcţii publice generale şi în funcţii publice specifice de execuţie şi de conducere au program de 8 ore zilnic.


    Articolul 58

    (1) Pentru prestarea activităţii în unităţile publice din sectorul sanitar, întreg personalul, inclusiv cel încadrat în funcţii de conducere, este obligat să semneze condica de prezenţă.
    (2) Pentru personalul medical care prestează contravizite şi gărzi, în condica de prezenţă se vor consemna în mod distinct orele efectuate în aceste activităţi.


    Articolul 59

    În unităţile cu 2 sau mai mulţi medici de gardă conducerea unităţii va stabili, prin graficul de gardă, un medic coordonator al echipei de gardă.


    Articolul 60

    Stabilirea numărului liniilor de gardă la nivelul fiecărei unităţi publice din sectorul sanitar se face cu încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli alocat.


    Anexa 1
    ────────
    la regulament
    ──────────────
    FIŞA DE EVALUARE
    a performanţelor profesionale individuale pentru personalul
    din afara unităţii inclus în echipa de gardă
    Numele şi prenumele .................................
    Funcţia şi gradul profesional .......................
    Rezultatul evaluării ................................
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Nr. Criteriul Pondere Punctajul acordat pentru Valoarea ponderată
     crt. de evaluare (%) fiecare criteriu a criteriului
                                          de evaluare de evaluare
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     0 1 2 3 4 = (2x3)/100
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     1. Vechimea în
        funcţia medicală 20
     2. Vechimea în gradul
        profesional în care
        este confirmat prin
        ordin al ministrului
        sănătăţii 20
     3. Cursuri de
        perfecţionare-
        specializare în
        specialitatea în care
        efectuează garda 30
     4. Aprecierea
        profesională de către
        şeful de secţie unde
        urmează să fie cuprins
        în linia de gardă,
        ca urmare a unui
        interviu 30
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     PUNCTAJ TOTAL:
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
       Resurse umane, normare, Luat la cunoştinţă,
        organizare, salarizare,
                               Aprobat
                               ────────
                            Director unitate sanitară,

    Pentru criteriul de la punctul 1 - vechimea în funcţia medicală, se acordă următorul punctaj:
    - 0-3 ani - 1 punct
    - 3,1-5 ani - 2 puncte
    - 5,1-10 ani - 3 puncte
    - 10,1-15 ani - 4 puncte
    - peste 15 ani - 5 puncte
    Pentru criteriul de la punctul 2 - vechimea în gradul profesional - medic specialist sau medic primar - în care este confirmat prin ordin al ministrului sănătăţii, se acordă următorul punctaj:
    - 0-1 an - 1 punct
    - 1,1-2 ani - 2 puncte
    - 2,1-5 ani - 3 puncte
    - 5,1-7 ani - 4 puncte
    - peste 7 ani - 5 puncte
    În funcţie de performanţa profesională individuală stabilită pe baza fişei de evaluare se determină salariul de bază individual, prin aplicarea următoarelor procente asupra salariului de bază minim prevăzut pentru funcţia şi gradul profesional în care medicul este confirmat prin ordin al ministrului sănătăţii.
        Performanţa profesională individuală %
    ──────────────────────────────────────────────────────────────
        3-3,4 20
        3,5-3,9 40
        4-4,4 60
        4,5-4,9 80
        5 100
    ──────────────────────────────────────────────────────────────

    În situaţia în care performanţa profesională individuală este mai mică de 3, tariful orar se calculează la salariul de bază minim al funcţiei şi gradului profesional în care medicul este confirmat prin ordin al ministrului sănătăţii.


    Anexa 2
    ────────
    la regulament
    ──────────────
    SPECIALITĂŢI MEDICALE ŞI SPECIALITĂŢI ÎNRUDITE
    în care se pot efectua gărzi în funcţie de
    competenţa profesională
    1. Efectuarea gărzilor în aceeaşi specialitate sau în specialităţi înrudite, în ambele sensuri, în funcţie de competenţa profesională:
        - medicină internă: - cardiologie, gastroenterologie, diabet zaharat,
                                 nutriţie şi boli metabolice, boli infecţioase,
                                 geriatrie şi gerontologie, medicina munci,
                                 medicină sportivă, nefrologie, oncologie medicală,
                                 pneumologie, endocrinologie, dermatovenerologie,
                                 hematologie;
        - chirurgie generală: - urologie, chirurgie toracică, chirurgie plastică -
                                 microchirurgie reconstructivă;
        - neurologie, - psihiatrie, psihiatrie pediatrică;
          neurologie
          pediatrică:
        - pediatrie (numai - neonatologie, cardiologie, gastroenterologie,
          dacă specialităţile diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice;
          înrudite se practică boli infecţioase;
          în unităţile de
          pediatrie):
        - chirurgie pediatrică: - ortopedie pediatrică;
        - reumatologie: - recuperare, medicină fizică şi balneologie;
        - chirurgie cardiacă - chirurgie vasculară;
          şi a vaselor mari:
        - ORL: - chirurgie maxilo-facială.

    2. Efectuarea gărzilor în specialităţi înrudite, într-un singur sens, în funcţie de competenţa profesională:
        - chirurgie generală: - ortopedie şi traumatologie;
        - ATI: - medicină de urgenţă.

    3. În următoarele specialităţi garda se poate efectua numai în aceeaşi specialitate:
    - neurochirurgie;
    - oftalmologie;
    - obstetrică-ginecologie;
    - medicină de urgenţă.
    4. În următoarele specialităţi paraclinice garda se poate efectua numai în aceeaşi specialitate:
    - radiologie-imagistică medicală;
    - anatomie patologică;
    - medicină de laborator;
    - medicină legală.
    _________________