CONVENȚIE din 8 noiembrie 1968asupra semnalizarii rutiere*)
EMITENT
  • CONSILIUL DE STAT
  • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 86 din 20 octombrie 1980 Notă
    Ratificată prin DECRETUL nr. 318 din 14 octombrie 1980, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 86 din 20 octombrie 1980.

    *) Traducere
    Părțile contractante,
    recunoscînd că uniformizarea internațională a indicatoarelor, a simbolurilor și a marcajelor rutiere este necesară pentru a înlesni circulația rutieră internațională și a spori siguranța pe drum,
    au convenit asupra următoarelor dispoziții:

    Capitolul 1 Dispoziții generale

    Articolul 1

    Definiții
    Pentru aplicarea dispozițiilor prezentei convenții, termenii următori vor avea sensul ce le este dat în acest articol:
    a) legislația naționala a unei părți contractante înseamnă totalitatea legilor și reglementărilor naționale sau locale în vigoare pe teritoriul părții contractante respective;
    b) localitate înseamnă un spațiu care cuprinde imobile cladite și ale carei intrari și iesiri sînt stabilite în mod special sau care este definită în orice alt mod în legislația naționala;
    c) drum înseamnă întreaga latime a unei cai sau străzi deschise circulației publice;
    d) parte carosabilă este acea parte a drumului folosită în mod normal pentru circulația vehiculelor; un drum poate avea mai multe părți carosabile separate în mod distinct una de alta, mai ales printr-o zona centrala despartitoare sau printr-o diferența de nivel;
    e) cale este oricare dintre benzile longitudinale în care poate fi împărțită partea carosabilă, materializata sau nu prin marcaje rutiere longitudinale și care are o latime suficienta pentru a permite scurgerea unui șir de automobile altele decît motociclete;
    f) intersectie este orice incrucisare la nivel, intilnire sau ramificare de drumuri, inclusiv spațiile formate de asemenea incrucisari, intilniri sau ramificari;
    g) trecere la nivel este orice incrucisare la același nivel a unui drum cu o cale ferată sau de tramvai cu platforma proprie;
    h) autostrada este un drum proiectat și construit în mod special pentru circulația automobilelor care nu deservește proprietățile alăturate și care: i) cu excepția unor locuri speciale sau cu caracter temporar are, pentru cele doua sensuri de circulație, părți carosabile distincte, separate una de alta printr-o fîșie de teren care nu este destinată circulației sau, în mod excepțional, prin alte mijloace;ii) nu se intersectează la nivel cu un drum, cu o cale ferată, de tramvai sau destinată pentru circulația pietonilor;iii) și este special semnalizata ca autostrada;
    i) un vehicul este: i) oprit cînd este imobilizat pe o perioadă de timp necesară pentru a lua sau lasă persoane ori de a incarca sau descarca bunuri;ii) stationat cînd este imobilizat pentru un motiv altul decît acela de a evita un conflict cu un participant la circulație sau cu un obstacol, ori pentru a se supune regulilor de circulație, iar imobilizarea nu se limitează la timpul necesar luării sau lasarii de persoane ori de bunuri.
    Părțile contractante vor putea sa considere oprite vehiculele imobilizate în condițiile stabilite la alin. ii) de mai sus, dacă durata imobilizarii nu depășește o limita de timp stabilită de legislația naționala, și sa considere stationate vehiculele imobilizate în condițiile definite la alin. i) de mai sus, dacă durata imobilizarii depășește o limita de timp stabilită de legislația naționala;

    j) bicicleta este acel vehicul care are cel puțin două roti și este acționat exclusiv de energia musculara o persoanelor care se găsesc pe acest vehicul, în special cu ajutorul pedalelor sau al manivelelor;
    k) motoreta este acel vehicul cu doua sau trei roti acționat de un motor cu ardere interna, avînd o capacitate cilindrică de cel mult 50 cmc și a cărui limita de viteza, prin construcție, nu depășește 50 km/h. Părțile contractante pot sa nu considere ca motorete, potrivit legislației lor naționale, vehiculele care nu au caracteristicile bicicletelor în ce privește posibilitățile lor de folosire, în special caracteristica de a putea fi puse în mișcare cu ajutorul pedalelor, sau a căror viteza maxima, prin construcție, greutate sau anumite caracteristici ale motorului depășesc limitele stabilite. Nimic din aceasta definiție nu va putea fi interpretat ca impiedicind părțile contractante sa asimileze complet motoretele bicicletelor în aplicarea dispozițiilor din legislația naționala privind circulația rutiera;
    l) motocicleta este acel vehicul cu doua roti, cu sau fără atas, echipat cu un motor cu ardere interna. Părțile contractante pot, în legislația naționala, sa asimileze motocicletelor vehiculele cu trei roti a căror greutate fără incarcatura nu depășește 400 kg. Termenul motocicleta nu include motoretele; totuși, părțile contractante pot sa asimileze motoretele motocicletelor cu condiția să facă o declarație în acest scop potrivit paragrafului 2 al art. 46 din convenție;
    m) vehicul cu motor este, cu excepția motoretelor pe teritoriul părților contractante care nu le-au asimilat motocicletelor și a vehiculelor care se deplaseaza pe sine, orice vehicul prevăzut cu un motor cu ardere interna care circulă pe drum prin mijloacele sale proprii;
    n) automobil este acel vehicul cu motor care servește în mod normal la transportul pe drum de persoane sau bunuri ori la tractarea pe drum a vehiculelor folosite la transportul de persoane sau bunuri. Acest termen include troleibuzele, adică vehiculele legate de o linie electrica și care nu circula pe sine. Nu include vehiculele, cum ar fi tractoarele agricole, a căror utilizare la transportul pe drum de persoane sau bunuri ori la tractarea pe drum a vehiculelor folosite la transportul de persoane sau bunuri nu este decît accesorie;
    o) remorca este orice vehicul destinat a fi tractat de un vehicul cu motor; acest termen include semiremorca;
    p) semiremorca este acea remorca destinată a fi cuplata la un automobil, în asa fel încît să se sprijine în parte pe ea însăși, iar o parte apreciabila a greutatii sale și a greutatii încărcăturii sale să fie suportate de automobil;
    q) conducător înseamnă orice persoană care își asuma conducerea unui vehicul cu sau fără motor (inclusiv bicicleta) sau care însoțește pe drum animale izolate sau în turma ori animale de tracțiune, de povara sau de calarie;
    r) greutate maxima autorizata înseamnă greutatea maxima a vehiculului încărcat, declarata admisibilă de autoritatea competentă din statul în care vehiculul este înmatriculat;
    s) greutate în sarcina este greutatea efectivă a vehiculului astfel cum este încărcat, cu echipajul și pasagerii la bord;
    t) sens de circulație și corespunzător sensului circulației înseamnă partea dreaptă cînd, după legislația naționala, conducătorul unui vehicul trebuie să permită unui alt vehicul care circulă din sens contrar sa treacă prin stinga sa. În caz contrar, înseamnă partea stinga;
    u) obligația unui conducător de vehicul de a ceda trecerea altor vehicule înseamnă ca acesta nu trebuie să-și continue mersul sau manevra ori sa o reia dacă aceasta obliga pe conducătorii altor vehicule sa schimbe în mod brusc direcția sau viteza vehiculelor lor.


    Articolul 2

    Anexele convenției
    Anexele convenției și anume:
    anexa nr. 1: Indicatoarele de avertizare a pericolului, cu excepția celor instalate în apropierea intersectiilor sau a trecerilor la nivel;
    anexa nr. 2: Indicatoarele de reglementare a priorității la intersectii, indicatoarele de avertizare a pericolului în apropierea intersectiilor și indicatoarele de reglementare a priorității la trecerile inguste;
    anexa nr. 3: Indicatoarele pentru trecerile la nivel;
    anexa nr. 4: Indicatoarele de reglementare, cu excepția celor de prioritate, oprire și stationare;
    anexa nr. 5: Indicatoarele de informare și orientare, cu excepția celor de stationare;
    anexa nr. 6: Indicatoarele de oprire și stationare;
    anexa nr. 7: Panourile suplimentare;
    anexa nr. 8: Marcajele rutiere;
    anexa nr. 9: Reproducerea în culori a indicatoarelor, simbolurilor și panourilor cuprinse în anexele nr. 1-7*), fac parte integrantă din prezenta convenție.
    *) Textele tipărite ale convenției vor putea reda indicatoarele, marcajele și panourile în pasajele corespunzătoare textului.


    Articolul 3

    Obligațiile părților contractante 1.
    a) Părțile contractante la convenție accepta sistemul de semnalizare rutiera și de marcaje rutiere descris mai jos și se obliga sa-l adopte cît mai curînd posibil. În acest scop:i) cînd convenția defineste un indicator, un simbol ori un marcaj pentru a stabili o dispoziție sau a da o informație participanților la circulație, părților contractante le este interzis, cu excepția termenelor prevăzute la paragrafele 2 și 3 din prezentul articol, sa folosească un alt indicator, simbol sau marcaj pentru a stabili acea dispoziție sau a da acea informație;ii) cînd convenția nu prevede un indicator, un simbol sau un marcaj pentru a stabili o dispoziție sau a da o informație participanților la circulație, părțile contractante pot sa folosească în aceste scopuri indicatorul, simbolul sau marcajul pe care îl vor, cu condiția ca acest indicator, simbol sau marcaj sa nu fie prevăzut în convenție cu o alta semnificație și sa corespundă sistemului stabilit de convenție.
    b) Pentru a permite îmbunătățirea metodelor de control al circulației și ținînd seama de necesitatea efectuării unor studii înainte de a propune amendamente la aceasta convenție, părțile contractante vor putea, cu caracter experimental și temporar, sa deroge pe unele sectoare de drumuri de la dispozițiile convenției.
    2. Părțile contractante se obliga sa înlocuiască sau sa completeze pe teritoriul lor, în cel mult 4 ani de la data intrării în vigoare a convenției, orice indicator, simbol, instalatie sau marcaj care, deși are caracteristicile unui indicator, simbol, instalatie sau marcaj din sistemul stabilit de convenție, ar avea o semnificație diferita de aceea data indicatoarelor, simbolurilor, instalațiilor și marcajelor din convenție. 3. Părțile contractante se obliga sa înlocuiască, în termen de 15 ani de la data intrării în vigoare pe teritoriul lor a convenției, orice indicator, simbol, instalatie sau marcaj care nu este conform sistemului stabilit de convenție. În decursul acestei perioade și pentru ca participanții la circulație să se obisnuiasca cu sistemul stabilit de convenție, indicatoarele și simbolurile existente vor putea fi menținute alături de cele prevăzute de convenție. 4. Nimic din prezenta convenție nu poate fi interpretat ca obligind părțile contractante sa adopte toate tipurile de indicatoare și marcaje prevăzute în prezenta convenție. Dimpotriva, părțile contractante vor reduce la strictul necesar numărul tipurilor de indicatoare și marcaje pe care le adopta.


    Articolul 4

    Părțile contractante se obliga sa procedeze în asa fel încît sa interzică:
    a) aplicarea pe un indicator, pe suportul lui sau pe oricare alta instalatie destinată dirijarii circulației, ceea ce nu are legătură cu obiectul acestui indicator sau acestei instalații; totuși, cînd părțile contractante sau subdiviziunile lor autoriza o asociație fără scop lucrativ de a instala indicatoare de informare, pot să permită ca emblema acestei asociații sa figureze pe acel indicator sau suport, cu condiția ca semnificatia indicatorului sa nu fie astfel mai puțin inteleasa;
    b) instalarea de panouri, afișe, marcaje sau instalații ce risca fie să se confunde cu indicatoarele sau cu alte instalații ce servesc la dirijarea circulației, fie să le reducă vizibilitatea sau eficacitatea, fie sa stînjenească pe participanții la circulație sau să le distraga atenția în mod periculos pentru siguranța circulației.


    Capitolul 2 Indicatoare rutiere

    Articolul 5
    1. Sistemul prevăzut în convenție distinge următoarele categorii de indicatoare rutiere:
    a) indicatoare de avertizare a pericolului: aceste indicatoare au ca obiect avertizarea participanților la circulație despre existenta unui pericol pe drum, indicindu-le și natura acestuia;
    b) indicatoare de reglementare: aceste indicatoare au ca obiect de a înștiința participanții la circulație despre obligațiile, restricțiile și interdicțiile speciale pe care trebuie să le respecte; ele se împart în: i) indicatoare de prioritate;ii) indicatoare de interdicție sau de restricție;iii) indicatoare de obligare;
    c) indicatoare de orientare: aceste indicatoare au ca obiect de a îndrumă participanții la circulație în timpul deplasarii lor sau de a le furniza alte indicații ce le pot fi utile; ele se împart în: i) indicatoare de presemnalizare;ii) indicatoare de direcție;iii) indicatoare de identificare a drumurilor; iv) indicatoare de localizare; v) indicatoare de confirmare;vi) alte indicatoare care iau informații utile pentru conducerea vehiculelor; vii) alte indicatoare care semnaleaza instalații ce pot fi folositoare participanților la circulație.
    2. În cazul în care prezenta convenție permite de a alege între mai multe indicatoare sau simboluri:
    a) părțile contractante se obliga sa adopte pentru întregul lor teritoriu numai un singur indicator sau simbol;
    b) părțile contractante se vor strădui să se înțeleagă pe plan regional pentru a face aceeași alegere;
    c) dispozițiile paragrafului 3 al art. 3 din convenție sînt aplicabile indicatoarelor și simbolurilor de tipul celor care nu au fost alese.


    Articolul 6
    1. Indicatoarele vor fi instalate în asa fel încît să poată fi recunoscute cu usurinta și din timp de către conducătorii cărora li se adresează. De obicei, vor fi instalate pe partea drumului corespunzătoare sensului circulației; totuși, ele vor putea fi instalate sau repetate deasupra părții carosabile. Orice indicator instalat pe partea drumului corespunzătoare sensului circulației trebuie să fie repetat deasupra sau pe partea opusă părții carosabile, cînd condițiile locale sînt de asa natura încît nu ar putea fi observat din timp de către conducătorii cărora li se adresează. 2. Orice indicator va fi valabil pe toată lățimea părții carosabile pentru conducătorii cărora li se adresează. Totuși, el va putea sa nu se aplice decît la una sau mai multe benzi ale părții carosabile materializate prin marcaje longitudinale. 3. Cînd, după părerea organelor competente, un indicator instalat pe acostamentul unui drum cu părți carosabile distincte ar fi ineficace, acesta va putea fi instalat pe banda despartitoare fără sa mai fie repetat pe acostament. 4. Se recomanda ca legislatiile naționale sa prevadă ca:
    a) indicatoarele vor fi instalate în asa fel încît sa nu stînjenească circulația vehiculelor pe partea carosabilă și, pentru cele instalate pe acostamente, sa stînjenească pietonii cît mai puțin posibil. Diferența dintre nivelul drumului pe care este instalat indicatorul și marginea inferioară a acestuia va fi, pe cît posibil, cît mai uniforma pentru indicatoarele de aceeași categorie de pe același itinerar;
    b) dimensiunile panourilor de semnalizare vor fi astfel alese încît să fie vizibile de departe și ușor de înțeles la apropierea de el; cu excepția dispozițiilor alin. c) al prezentului paragraf, aceste dimensiuni vor trebui adaptate vitezei obișnuite a vehiculelor;
    c) dimensiunile indicatoarelor de avertizare a pericolului și ale indicatoarelor de reglementare vor fi standardizate pe teritoriul fiecărei părți contractante. De regula, pentru fiecare tip de indicator se stabilesc patru categorii de dimensiuni: mici, normale, mari și foarte mari. Indicatoarele de dimensiuni mici vor fi instalate cînd condițiile nu permit utilizarea celor de dimensiuni normale sau cînd circulația se desfășoară cu viteza redusă; ele vor putea fi utilizate pentru repetarea unui indicator anterior. Indicatoarele de dimensiuni foarte mari vor fi utilizate pe drumurile cu circulație foarte rapida, mai ales pe autostrăzi.


    Articolul 7
    1. Se recomanda ca legislatiile naționale sa prevadă ca, pentru a fi mai vizibile și ușor de citit noaptea, indicatoarele rutiere, mai ales cele de avertizare a pericolului și de reglementare, cu excepția celor care reglementează oprirea și staționarea pe strazile iluminate din localități, să fie iluminate ori prevăzute cu materiale sau dispozitive reflectorizante, fără însă a-i orbi pe participanții la circulație. 2. Nimic din prezenta convenție nu interzice de a se folosi, pentru transmiterea de informații, avertizari sau reguli aplicabile numai pentru anumite ore sau zile, indicatoare ale căror indicații sa nu fie vizibile decît atunci cînd informațiile pe care le transmit sînt necesare.


    Articolul 8
    1. Pentru a usura înțelegerea internationala a indicatoarelor, sistemul de semnalizare stabilit de prezenta convenție este bazat pe forme și culori caracteristice fiecărei categorii de indicatoare și, de cîte ori este posibil, pe utilizarea de simboluri și nu de inscripții. În cazul în care părțile contractante considera necesar sa aducă modificări simbolurilor, aceste modificări nu trebuie să le schimbe caracteristicile esențiale. 2. Părțile contractante care, potrivit dispozițiilor alin. a) ii) al paragrafului 1 al art. 3 din prezenta convenție, doresc sa adopte un indicator sau un simbol neprevăzut de convenție, vor trebui să se straduiasca a încheia un acord regional pentru acest nou indicator sau simbol.3. În scopul de a usura interpretarea indicatoarelor, nimic din prezenta convenție nu interzice să se adauge o inscripție pe un panou dreptunghiular fixat sub indicator sau în interiorul panoului ce include indicatorul; o astfel de inscripție poate fi fixată chiar și pe indicatorul propriu-zis în cazul în care înțelegerea acestuia nu intimpina dificultăți din partea conducătorilor care nu înțeleg inscripția. 4. În cazul în care autoritățile competente apreciază ca este util sa precizeze semnificatia unui indicator ori a unui simbol sau, pentru indicatoarele de reglementare, sa limiteze aplicarea la unele categorii de participanți la circulație ori pentru anumite perioade de timp și cînd indicațiile necesare nu ar putea fi date printr-un simbol suplimentar sau prin cifre în condițiile stabilite în anexele la convenție, va fi aplicată o inscripție sub indicator pe un panou dreptunghiular, cu posibilitatea înlocuirii sau completării acestor inscripții printr-unul sau mai multe simboluri sugestive, aplicate în același panou. 5. Inscripțiile la care se referă paragrafele 3 și 4 ale prezentului articol vor fi în limba naționala sau în una ori mai multe limbi naționale, iar dacă partea contractantă respectiva va socoti necesar, și în alte limbi, mai ales în limbile oficiale ale Națiunilor Unite.

    Indicatoare de avertizare a pericolului

    Articolul 9
    1. Anexa nr. 1 a convenției prezintă, în secțiunea A, modelele de indicatoare de avertizare a pericolului, iar în secțiunea B, simbolurile ce se aplică pe aceste indicatoare, precum și unele dispoziții pentru folosirea lor. Totuși, indicatoarele și simbolurile de avertizare a pericolului la apropierea de o intersectie sînt descrise în anexa nr. 2 a convenției, iar simbolurile de avertizare a pericolului la apropierea de o trecere la nivel sînt descrise în anexa nr. 3. Potrivit paragrafului 2 al art. 46 din convenție, fiecare stat va incunostinta secretarul general dacă a ales modelul Aa sau Ab ca indicator de avertizare. 2. Indicatoarele de avertizare a pericolului nu vor fi folosite, dacă nu este necesar, însă vor fi instalate pentru a anunta trecerile periculoase de pe drum pe care un conducător cu prudenta obișnuită cu greu le-ar putea observa din timp. 3. Indicatoarele de avertizare a pericolului vor fi instalate la o asemenea distanta de locul periculos încît eficacitatea lor să fie maxima, atît ziua cît și noaptea, ținînd seama de condițiile de drum și trafic, mai ales de viteza obișnuită a vehiculelor și de distanta de la care indicatorul este vizibil. 4. Distanta între indicator și începutul locului periculos poate fi indicată într-un panou suplimentar model 1 din anexa nr. 7 a convenției și instalat conform dispozițiilor anexei respective; aceasta indicație trebuie data atunci cînd distanta dintre indicator și începutul trecerii periculoase nu poate fi apreciată de către conducatori și cînd în mod normal ei nu se pot aștepta la apariția acestui pericol. 5. Indicatoarele de avertizare a pericolului pot fi repetate, mai ales pe autostrăzi și pe drumurile asimilate autostrazilor. În cazul în care sînt repetate, distanta dintre indicator și începutul locului periculos va fi indicată conform dispozițiilor paragrafului 4 al prezentului articol. Totuși, pentru indicatoarele de avertizare a pericolului înainte de podurile mobile și de trecerile la nivel, părțile contractante pot să aplice, în locul dispozițiilor prezentului paragraf, dispozițiile paragrafului 3 al secțiunii B a anexei nr. 1 a convenției.6. Dacă un indicator de avertizare a pericolului este folosit pentru a anunta un pericol pe o porțiune de drum cu o anumită lungime (de exemplu, succesiune de curbe periculoase, sector cu parte carosabilă în stare neeorespunzatoare) și dacă considera necesar să se indice lungimea acestei secțiuni, indicația va fi data pe un panou suplimentar model 2 din anexa nr. 7 a convenției și fixat conform dispozițiilor acestei anexe.

    Indicatoare de reglementare, cu excepția celor care privesc oprirea sau staționarea

    Articolul 10

    Indicatoare de reglementare a priorității 1. Indicatoarele destinate sa anunțe sau sa aducă la cunoștința participanților la circulație reguli speciale de prioritate la intersectii sînt: B, 1, B, 2, B, 3 și B, 4, descrise în secțiunea A a anexei nr. 2 a convenției. Indicatoarele destinate sa aducă la cunoștința participanților la circulație o regulă de prioritate la locurile inguste sînt B, 5 și B, 6, descrise în secțiunea C a anexei nr. 2. 2. Indicatorul B, 1 "Cedează trecerea" va fi folosit pentru a incunostinta pe conducatori ca, la intersectia unde este instalat, trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care circulă pe drumul de care se apropie. 3. Indicatorul B, 2 "Oprire" va fi folosit pentru a incunostinta pe conducatori ca, la intersectia unde este instalat, trebuie să oprească înainte de a se angaja în intersectie și sa cedeze trecerea vehiculelor care circulă pe drumul de care se apropie. Conform paragrafului 2 al art. 46 al prezentei convenții, fiecare stat va aduce la cunoștința secretarului general ca a ales modelul B, 2a sau B, 2b al indicatorului "Oprire". 4. Indicatorul B, 2 poate să fie instalat și în altă parte decît într-o intersectie, atunci cînd autoritățile competente considera necesar sa anunțe conducătorilor ca trebuie să oprească în dreptul indicatorului și sa nu plece decît după ce s-au asigurat ca o pot face fără pericol. 5. Indicatoarele B, 1 și B, 2 vor fi instalate în imediata apropiere a intersectiei, pe cît posibil cît mai aproape de locul unde vehiculele trebuie să oprească sau de locul pe care nu trebuie să-l depășească decît după ce au cedat trecerea. 6. Indicatorul A cu simbolul A, 23 sau cu simbolul A, 24 poate fi folosit pentru a presemnaliza indicatoarele B, 1, respectiv B, 2. Totuși, în statele care folosesc modelul Aa ca indicator de avertizare a pericolului, panourile de presemnalizare ce anunta indicatoarele B, 1 sau B, 2 vor putea fi identic completate de un panou suplimentar model 1, indicat în anexa nr. 7 a convenției. 7. Indicatorul B, 3 "Drum cu prioritate" va fi folosit pentru a indica participanților la circulație ca la intersectiile acestui drum cu alte drumuri, conducătorii de vehicule care circulă pe acele drumuri sau care vin de pe ele au obligația de a ceda trecerea vehiculelor care circulă pe acest drum. Indicatorul va putea fi instalat la începutul drumului și repetat după fiecare intersectie; în plus, poate fi instalat înainte de intersectie sau în intersectie. Dacă pe un drum a fost instalat indicatorul B, 3, indicatorul B, 4 "Sfîrșit de prioritate" va fi instalat în apropiere de locul unde drumul încetează de a mai beneficia de prioritate în raport cu alte drumuri. Indicatorul B, 4 va putea fi repetat o dată sau de mai multe ori înainte de locul unde încetează prioritatea; indicatorul sau indicatoarele instalate înainte de acest loc vor avea în acest caz un panou suplimentar, conform modelului 1 al anexei nr. 7. 8. Dacă pe un drum, apropierea de o intersectie este anunțată de un indicator de avertizare a pericolului purtind unul din simbolurile A, 22 sau dacă, la intersectie, drumul este cu prioritate și semnalizat ca atare cu indicatoare B, 3 conform dispozițiilor paragrafului 7 din prezentul articol, pe toate celelalte drumuri se va instala la intersectie indicatorul B, 1 sau B, 2; totuși, instalarea indicatoarelor B, 1 sau B, 2 nu este obligatorie pe cararile sau drumurile de pămînt, unde conducătorii care circulă pe ele, chiar în absenta acestor indicatoare, trebuie să acorde prioritate la intersectie. Indicatorul B, 2 nu va trebui instalat decît dacă autoritățile competente socotesc necesar să-i oblige pe conducatori sa oprească, mai ales din cauza vizibilitatii necorespunzătoare pentru conducătorii de pe sectoarele de drum situate de o parte sau de alta a intersectiei de care se apropie.


    Articolul 11

    Indicatoare de interzicere sau de restrictie
    Secțiunea A a anexei nr. 4 a convenției descrie indicatoarele de interzicere sau de restrictie, cu excepția celor referitoare la oprire sau stationare și le stabilește semnificatia. Aceasta secțiune descrie și indicatoarele care anunta sfîrșitul interzicerilor sau restrictiilor sau numai al uneia dintre ele.


    Articolul 12

    Indicatoare de obligare
    Indicatoarele de obligare sînt descrise, cu precizarea semnificatiei lor, în secțiunea B a anexei nr. 4 a convenției.


    Articolul 13

    Dispoziții comune indicatoarelor descrise în anexa nr. 4 a convenției 1. Indicatoarele de interzicere sau de restrictie și cele de obligare vor fi instalate în imediata apropiere a locului unde începe obligația, restrictia sau interzicerea și vor putea fi repetate dacă autoritățile competente considera necesar. Totuși, cînd autoritățile competente vor socoti necesar pentru motive de vizibilitate sau pentru a avertiza dinainte pe participanții la circulație, ele vor putea fi instalate la o distanta potrivita înainte de locul unde începe obligația, restrictia sau interzicerea. Sub indicatoarele instalate înainte de locul unde începe obligația, restrictia sau interzicerea, se va instala un panou suplimentar conform modelului 1 din anexa nr. 7. 2. Indicatoarele de reglementare instalate în același loc cu indicatorul de denumire a localității sau foarte aproape de acesta, înseamnă ca reglementarea se aplică în toată localitatea, în măsura în care o alta reglementare nu ar fi impusa de alte indicatoare instalate pe anumite sectoare de drum din localitate.

    Indicatoare de informare și orientare, cu excepția celor de staționare

    Articolul 14
    1. Anexa nr. 5 a convenției descrie indicatoarele care dau informații utile participanților la circulație, cu excepția indicatoarelor de stationare, ori se dau asemenea exemple; de asemenea ea da anumite dispoziții pentru folosirea lor. 2. În țările care nu folosesc alfabetul latin, cuvintele de pe indicatoarele de la i) la v) ale alin. c) al paragrafului 1 al art. 5 vor fi date în limba naționala și printr-o transcriere cu caractere latine care va reda pe cît posibil pronuntia în limba naționala. 3. În țările care nu folosesc alfabetul latin, cuvintele cu caractere latine pot figura fie pe același indicator care cuprinde și textul în limba naționala, fie pe un indicator de repetare. 4. Nici un indicator nu va cuprinde inscripții în mai mult de doua limbi.


    Articolul 15

    Indicatoare de presemnalizare
    Indicatoarele de presemnalizare vor fi instalate la o asemenea distanta de intersectie încît eficacitatea lor să fie maxima, atît ziua cît și noaptea, ținînd seama de condițiile de drum și de trafic, mai ales de viteza obișnuită a vehiculelor și de distanta de la care indicatorul este vizibil; aceasta distanta poate să nu fie mai mare de 50 m în localități, însă pe autostrăzi și pe drumurile cu circulație rapida trebuie să fie de cel puțin 500 m. Indicatoarele pot fi repetate. Un panou suplimentar situat sub indicator poate să indice distanta dintre indicator și intersectie; înscrierea distantei poate fi aplicată și în partea de jos a indicatorului.


    Articolul 16

    Indicatoare de direcție 1. Pe același indicator de direcție pot figura denumirile mai multor localități; aceste denumiri vor fi înscrise pe indicator unele sub altele. Pentru denumirea unei localități nu pot fi folosite litere mai mari decît pentru denumirea altor localități, în afară de cazul cînd localitatea respectiva este cea mai importanța. 2. Atunci cînd sînt date distanțe, cifrele ce le indica trebuie să apară la același nivel cu denumirea localității. Pe indicatoarele de direcție avînd forma unei sageti, aceste cifre vor fi puse între denumirea localității și virful sagetii; pe indicatorul de forma dreptunghiulara ele vor fi puse după denumirea localității.


    Articolul 17

    Indicatoare de identificare a drumurilor
    Indicatoarele destinate sa identifice drumurile fie cu ajutorul numărului lor format din cifre, litere sau dintr-o combinație de cifre și litere, fie prin denumirea lor, vor fi constituite din acest număr sau aceasta denumire încadrată într-un dreptunghi sau ecuson. Părțile contractante care au un sistem de clasificare a drumurilor pot, totuși, sa înlocuiască acest dreptunghi cu un simbol de clasificare.


    Articolul 18

    Indicatoare de localizare 1. Indicatoarele de localizare pot fi folosite pentru a indica frontiera dintre două țări sau două diviziuni administrative ale aceleiași țări ori denumirea unei localități, rîu, defileu, zone etc.2. Indicatoarele E, 9a sau E, 9b se instaleaza la intrarea în localități; indicatoarele E, 9c sau E, 9d se instaleaza la ieșirea din localități. Legislația naționala poate să prevadă ca aceste indicatoare anunta pe participanții la circulație ca reglementarea circulației este cea aplicabilă pe teritoriul tarii în localități de la indicatoarele E, 9a sau E, 9b, pînă la indicatoarele E, 9c sau E, 9d, numai în măsura în care o alta reglementare nu ar fi impusa de alte indicatoare pe anumite sectoare de drum din localitate. Totuși, indicatorul B, 4 va trebui să fie întotdeauna instalat pe drumurile cu prioritate semnalizate cu indicatorul B, 3, în cazul în care prioritatea încetează la traversarea localității. 3. Indicatoarele de localizare care dau alte informații decît denumirea unei localități vor trebui să se deosebeasca total de indicatoarele E, 9a la E, 9d, în special prin culoare.


    Articolul 19

    Indicatoare de confirmare
    Indicatoarele de confirmare au rolul de a confirma direcția drumului, atunci cînd autoritățile competente socotesc necesar, de exemplu la ieșirea din localitățile mari. Ele poarta denumirea uneia sau mai multor localități în condițiile prevăzute de paragraful 1 al art. 16 din prezenta convenție. În cazul înscrierii distantelor, cifrele se înscriu după denumirea localității.


    Articolul 20

    Indicatorul la trecerile pentru pietoni
    Indicatorul E, 11a sau E, 11b se instaleaza la trecerile pentru pietoni atunci cînd organele competente socotesc necesar.


    Articolul 21

    Dispoziții comune diverselor indicatoare de orientare 1. Indicatoarele de orientare prevăzute de art. 15 la 20 din convenție se instaleaza acolo unde autoritățile competente socotesc necesar. Celelalte indicatoare nu se instaleaza decît acolo unde organele competente apreciază ca este indispensabil, ținînd seama de dispozițiile paragrafului 1 al art. 6; în special, indicatoarele F, 2 la F, 7 nu se instaleaza decît pe drumurile unde posibilitățile de depanare, alimentare cu carburanți, odihna și masa sînt rare. 2. Indicatoarele pot fi repetate. Un panou suplimentar așezat sub indicator poate să arate distanta dintre indicator și locul semnalizat; aceasta distanta poate figura și în partea de jos a indicatorului.

    Indicatoarele de oprire și de staționare

    Articolul 22

    Anexa nr. 6 a convenției descrie, în secțiunea A, indicatoarele care interzic sau limitează oprirea sau staționarea, iar în secțiunea B, celelalte indicatoare care dau informații utile pentru staționare; ea da semnificația acestor indicatoare, precum și unele reguli pentru folosirea lor.


    Capitolul 3 Semnalele luminoase de circulație

    Articolul 23

    Semnalele pentru dirijarea circulației vehiculelor 1. Sub rezerva dispozițiilor paragrafului 12 al prezentului articol, singurele lumini ce pot fi folosite ca semnale luminoase pentru dirijarea vehiculelor, altele decît cele care sînt destinate exclusiv vehiculelor de transport în comun, sînt următoarele și au semnificatia de mai jos:
    a) Luminile neintermitente: i) lumina verde înseamnă permisiunea de a trece; totuși, lumina verde destinată a dirija circulația într-o intersectie nu permite conducătorilor sa treacă dacă, în direcția în care vor sa meargă, aglomerarea circulației este de asa natura încît, dacă ar intră în intersectie, nu ar putea sa o elibereze la schimbarea fazei;ii) lumina roșie înseamnă interzicerea de a trece; vehiculele nu trebuie să treacă linia de oprire sau, dacă nu exista o asemenea linie, de semafor ori, dacă semnalul este instalat în mijlocul sau pe partea cealaltă a intersectiei, nu trebuie să între în intersectie sau pe o trecere pentru pietoni din intersectie;iii) lumina galbena trebuie să apară singura sau concomitent cu lumina roșie; cînd apare singura înseamnă ca nici un vehicul nu trebuie să treacă linia de oprire sau de semafor, afară de cazul cînd, în momentul aprinderii luminii, vehiculul se afla atît de aproape încît nu ar mai putea opri în condiții suficiente de siguranță înainte de a trece linia de oprire sau de semafor. Dacă semnalul este instalat în mijloc sau de cealaltă parte a intersectiei, lumina galbena înseamnă ca nici un vehicul nu trebuie să între în intersectie sau pe o trecere pentru pietoni din intersectie, afară de cazul cînd, în momentul aprinderii luminii, se afla atît de aproape încît nu ar mai putea opri în condiții suficiente de siguranță înainte de a intră în intersectie sau pe trecerea de pietoni. Cînd apare concomitent cu lumina roșie, înseamnă ca semnalul este pe punctul de a se schimba, dar nu modifica interzicerea de a trece impusa de lumina roșie.
    b) Luminile intermitente: i) o lumina roșie intermitenta; sau doua lumini roșii intermitente alternativ, din care una se aprinde cînd cealaltă se stinge, montate pe același suport la același nivel și îndreptate în aceeași direcție înseamnă ca vehiculele nu trebuie să treacă linia de oprire sau, dacă nu exista linie de oprire de semnal; aceste lumini nu pot fi folosite decît la trecerile la nivel și la intrarea pe poduri mobile sau debarcadere, precum și pentru a indica interzicerea de a trece datorită vehiculelor de pompieri ce intra pe drum sau la apropierea unui avion ce trece la mica înălțime deasupra drumului;ii) o lumina galbena intermitenta sau doua lumini galbene intermitente altenativ înseamnă permisiunea pentru conducatori de a trece, dar cu prudenta sporită.
    2. Semnalele din sistemul cu culori se compun din trei lumini neintermitente, respectiv roșie, galbena și verde; lumina verde nu trebuie să se aprinda decît atunci cînd luminile roșie și galbena sînt stinse. 3. Semnalele din sistemul cu doua culori se compun dintr-o lumina roșie și una verde, neintermitente. Lumina roșie și lumina verde nu trebuie să se aprinda concomitent. Semnalele sistemului cu doua culori nu vor fi folosite decît în instalații provizorii, sub rezerva termenului prevăzut la paragraful 3 al art. 3 din prezenta convenție, pentru înlocuirea instalațiilor existente. 4. Luminile din sistemele cu doua și trei culori, prevăzute la paragrafele 2 și 3 ale prezentului articol trebuie să fie instalate fie vertical, fie orizontal. 5. În cazul cînd luminile sînt așezate vertical, lumina roșie trebuie să fie sus; dacă luminile sînt așezate orizontal, lumina roșie trebuie să fie montata pe partea opusă celei care corespunde sensului circulației. 6. În sistemul cu trei culori, lumina galbena trebuie să fie montata la mijloc. 7. Semnalele luminoase din sistemele cu trei și doua culori, menționate la paragrafele 2 și 3 ale prezentului articol, trebuie să fie rotunde. Luminile intermitente roșii menționate la paragraful 1 din prezentul articol trebuie să fie și ele rotunde. 8. Lumina galbena intermitenta poate fi montata și singura; o asemenea lumina poate să înlocuiască, în trei ore cu trafic redus, luminile din sistemul cu trei culori. 9. Atunci cînd lumina verde din sistemul cu trei culori are una sau mai multe sageti, iluminarea acesteia sau a acestor sageti înseamnă ca vehiculele pot circula numai în direcția sau direcțiile indicate. Sagetile care permit a merge drept înainte vor avea virful în sus. 10. Atunci cînd un semnal din sistemul cu trei culori include una sau mai multe lumini verzi suplimentare avînd forma uneia sau mai multor sageti, iluminarea acesteia sau acestor sageti înseamnă permisiunea pentru vehicule de a continua mersul în direcția sau direcțiile indicate de sageata sau sageti, oricare ar fi în acel moment faza în curs a sistemului cu trei culori; asta mai înseamnă ca, atunci cînd se găsesc vehicule pe o bandă rezervată circulației în direcția indicată de sageata sau ca traficul trebuie să se desfășoare în acea direcție, conducătorii lor trebuie ca, după ce au lăsat sa treacă vehiculele din rindul în care vor să între și fără sa pună în pericol pietonii, sa avanseze în direcția indicată dacă prin oprire ar bloca circulația vehiculelor ce vin din spate pe aceeași banda. Aceste lumini suplimentare trebuie să fie situate, de preferinta, la același nivel cu lumina verde normală. 11. Cînd deasupra benzilor materializate prin marcaje longitudinale ale unei părți carosabile cu mai mult de doua benzi sînt montate lumini verzi sau roșii, lumina roșie interzice de a se circula pe banda deasupra căreia se găsește, iar lumina verde înseamnă permisiunea de a merge pe acea banda. Lumina roșie trebuie să aibă forma a doua bare înclinate incrucisate, iar lumina verde forma unei sageti cu virful în jos. 12. Legislația naționala va putea sa prevadă montarea la unele treceri la nivel a unei lumini albe rotunde intermitente cu cadenta lenta care înseamnă permisiunea de a trece. 13. Atunci cînd semnalele luminoase de circulație sînt destinate numai biciclistilor, restrictia va fi semnalata, dacă este necesar pentru a evita orice confuzie, prin silueta unei biciclete, chiar pe semnal sau printrun semnal de dimensiuni mici completat cu o placuta dreptunghiulara în care va figura o bicicleta.


    Articolul 24

    Semnalele destinate numai pietonilor 1. Singurele lumini care pot fi folosite ca semnale luminoase destinate numai pietonilor sînt următoarele și au semnificatia de mai jos:
    a) Luminile neintermitente: i) lumina verde permite trecerea pietonilor;ii) lumina galbena interzice pietonilor de a trece, însă permite celor care s-au angajat deja pe partea carosabilă sa termine traversarea;iii) lumina roșie interzice pietonilor de a intra pe partea carosabilă.
    b) Luminile intermitente: lumina verde intermitenta înseamnă ca perioada de timp înăuntrul căreia pietonii pot traversa partea carosabilă este pe punctul de a se termina și ca urmează să se aprinda lumina roșie.
    2. Semnalele luminoase destinate pietonilor vor fi, de preferinta, din sistemul cu doua culori compus din două lumini, respectiv roșu și verde; totuși, ele pot fi și din sistemul cu trei culori conținînd trei lumini, respectiv roșu, galben și verde. Niciodată nu vor fi aprinse concomitent doua lumini. 3. Luminile vor fi dispuse vertical, lumina roșie fiind totdeauna sus, iar lumina verde totdeauna jos. De preferinta, lumina roșie va avea forma unui pieton imobil sau a unor pietoni imobili, iar lumina verde forma unui pieton în mers sau pietoni în mers. 4. Semnalele luminoase pentru pietoni trebuie să fie concepute și instalate în asa fel încît sa excludă orice posibilitate de a fi interpretate de conducatori ca fiind semnale luminoase destinate a dirija circulația vehiculelor.


    Capitolul 4 Marcajele rutiere

    Articolul 25

    Marcajele pe partea carosabilă (marcajele rutiere) sînt folosite, atunci cînd autoritatea competentă socotește necesar, pentru a dirija circulația, a avertiza sau orienta pe participanții la circulație. Pot fi folosite fie singure, fie cu alte mijloace de semnalizare care le intaresc sau precizează semnificatia.


    Articolul 26
    1. Marcajul longitudinal care consta dintr-o linie continua, aplicată pe suprafața părții carosabile, înseamnă ca interzice oricărui vehicul de a-l trece sau încalcă, precum și, atunci cînd marcajul separa cele doua sensuri de circulație, de a circula pe acea parte a marcajului care este pentru conducător opusă marginii părții carosabile corespunzătoare sensului circulației. Marcajul longitudinal format din două linii continue are aceeași semnificație. 2.
    a) Marcajul longitudinal constind dintr-o linie discontinua aplicată pe suprafața părții carosabile, nu are semnificatia de interdicție, însă este destinată:i) fie de a delimita benzile de circulație în vederea dirijarii traficului;ii) fie de a anunta apropierea de o linie continua și interdicția impusa de aceasta, sau apropierea de o alta trecere care prezintă un risc deosebit.
    b) Raportul între lungimea intervalului dintre linii și lungimea liniei va fi mult mai mic la liniile discontinue care se folosesc în scopurile arătate la alin. a) ii) din prezentul paragraf decît la liniile folosite în scopurile arătate la alin. a) i) al aceluiași paragraf.
    3. Atunci cînd marcajul longitudinal consta dintr-o linie continua aplicată pe suprafața părții carosabile alături de o linie discontinua, conducătorii trebuie să țină seama numai de linia care este situata pe partea lor. Aceasta dispoziție nu împiedica pe conducătorii care au executat o depasire permisă de a-și relua locul normal pe partea carosabilă. 4. În sensul prezentului articol, nu sînt marcaje longitudinale liniile longitudinale care delimiteaza, pentru a le face mai vizibile, marginile părții carosabile sau care, unite cu liniile transversale, delimiteaza locurile de stationare pe partea carosabilă.


    Articolul 27
    1. Marcajul transversal care consta dintr-o linie continua sau din două linii continue paralele aplicate pe lățimea uneia sau mai multor benzi de circulație indica linia de oprire impusa de indicatorul B, 2 "Oprire" de la paragraful 3 al art. 10 din prezenta convenție. Un astfel de marcaj poate fi folosit și pentru a indica linia de oprire impusa eventual de un semnal luminos, de un semnal al agentului care dirijeaza circulația sau înaintea unei treceri la nivel. Înaintea marcajelor ce însoțesc indicatorul B, 2 poate fi aplicat pe partea carosabilă a drumului cuvintului "Stop".2. În afară de cazul cînd din punct de vedere tehnic nu este posibil, marcajul transversal descris la paragraful 1 al prezentului articol va fi aplicat de fiecare data cînd se instaleaza indicatorul B, 2. 3. Marcajul transversal ce consta dintr-o linie discontinua sau sau din două linii discontinue paralele, aplicate pe lățimea uneia sau a mai multor benzi de circulație, indica linia pe care vehiculele nu trebuie să o încalce în mod obișnuit atunci cînd trebuie să cedeze trecerea potrivit indicatorului B, 1 "Cedează trecerea" prevăzut la paragraful 2 al art. 10 al prezentei convenții. Înaintea unui astfel de marcaj poate fi desenat pe partea carosabilă a drumului, pentru a simboliza indicatorul B, 1, un triunghi cu marginea lata avînd o latura paralela cu marcajul, iar virful opus îndreptat spre vehiculele care se apropie. 4. Pentru a marca trecerile prevăzute pentru traversarea părții carosabile de către pietoni, se vor aplica, de preferinta, benzi suficient de largi, paralele cu axa părții carosabile. 5. Pentru a marca trecerile prevăzute pentru traversarea părții carosabile de către biciclisti se vor folosi fie linii transversale, fie alte marcaje care nu pot fi confundate cu marcajele aplicate la trecerile pentru pietoni.


    Articolul 28
    1. Alte marcaje pe partea carosabilă ca sageti, linii paralele sau oblice ori inscripții, pot fi folosite pentru a repeta semnificatiile indicatoarelor sau pentru a da participanților la circulație indicații ce nu pot fi date în mod corespunzător de indicatoare. Asemenea marcaje vor fi folosite, mai ales, pentru a indica limitele zonelor sau benzilor de stationare, locurile de oprire a autobuzelor sau troleibuzelor unde staționarea este interzisă, precum și preselecția înaintea intersectiilor. Totuși, cînd pe partea carosabilă separată în benzi de circulație prin marcaje longitudinale este aplicată o sageata, conducătorii trebuie să urmeze direcția sau una din direcțiile indicate pe banda pe care se găsesc. 2. Cu excepția dispozițiilor paragrafului 4 al art. 26 din prezenta convenție referitoare la trecerile pentru pietoni, marcarea unei zone a părții carosabile sau a unei zone situate mai sus de nivelul părții carosabile cu linii oblice paralele încadrate de o bandă continua sau de benzi discontinue înseamnă, dacă banda este continua, ca vehiculele nu trebuie să între în aceasta zona, iar dacă benzile sînt discontinue, ca vehiculele nu trebuie să între în zona decît în cazul cînd aceasta manevra nu prezintă nici un pericol sau ca este destinată să facă legătură cu o strada transversala situata de partea cealaltă a părții carosabile. 3. O linie în zig-zag la marginea părții carosabile înseamnă ca este interzis de a staționa pe partea respectiva a drumului pe toată lungimea acestei linii.


    Articolul 29
    1. Marcajele de pe partea carosabilă menționate la nr. 26 la 28 din prezenta convenție pot fi vopsite pe partea carosabilă sau aplicate în orice alt mod, cu condiția să fie la fel de eficace. 2. Dacă marcajele de pe partea carosabilă sînt vopsite, ele vor fi de culoare galbena sau alba, culoarea albastra putind fi folosită pentru marcajele care indica locurile unde staționarea este permisă sau limitată. Cînd, pe teritoriul unei părți contractante se folosesc cele doua culori, galbena și alba, marcajele de aceeași categorie vor trebui să fie din aceeași culoare. Pentru aplicarea prezentului paragraf, termenul alb include nuantele argintiu sau gri deschis. 3. La aplicarea inscriptiilor, a simbolurilor și a sagetilor ca marcaje, se va ține seama de necesitatea sporirii considerabile a dimensiunii lor în sensul circulației, ținînd seama de unghiul foarte redus sub care aceste inscripții, simboluri și sageti sînt vazute de conducatori. 4. Se recomanda ca marcajele rutiere destinate vehiculelor în mișcare să fie reflectorizante dacă intensitatea circulației o impune, iar iluminarea este slabă sau inexistenta.


    Articolul 30

    Anexa nr. 8 a prezentei convenții instituie o serie de recomandări referitoare la schemele și desenele marcajelor rutiere.


    Capitolul 5 Diverse

    Articolul 31

    Semnalizarea santierelor 1. Limitele santierelor pe partea carosabilă vor fi în mod clar semnalizate. 2. Cînd importanța santierelor și a circulației le justifica, pentru a semnaliza limitele santierelor pe partea carosabilă, se vor instala bariere, intermitente sau continue, vopsite cu benzi alternante albe și roșii, galbene și roșii, negre și albe sau negre și galbene și, în afară de aceasta, pe timp de noapte dacă barierele nu sînt reflectorizante, lumini și dispozitive reflectorizante. Dispozitivele reflectorizante și luminile fixe vor fi de culoare roșie sau galben închis, iar luminile intermitente de culoare galben închis. Totuși:
    a) luminile și dispozitivele care se vad doar într-un singur sens de circulație și care semnalizeaza limitele șantierului opuse acestui sens al circulației vor putea fi albe;
    b) luminile și dispozitivele care semnalizeaza limitele unui șantier ce separa cele doua sensuri de circulație vor putea fi albe sau galbene deschis.


    Articolul 32

    Marcaj luminos sau reflectorizant
    Fiecare parte contractantă va adopta pentru întregul teritoriu aceeași culoare sau același sistem de culori pentru luminile sau dispozitivele reflectorizante folosite pentru a semnaliza marginea părții carosabile.

    Treceri la nivel

    Articolul 33
    1.
    a) Dacă la o trecere la nivel este instalata o semnalizare pentru a anunta apropierea trenurilor sau apropiată închidere a barierelor ori a semibarierelor, aceasta va fi compusa dintr-o lumina roșie intermitenta sau din lumini roșii intermitente alternativ, asa cum este prevăzut la paragraful 1 b) al art. 23 din convenție. Totuși:i) luminile roșii intermitente pot fi completate sau înlocuite de un semnal luminos din sistemul roșu-galben-verde, descris la paragraful 2 al art. 23 din prezenta convenție sau de un astfel de semnal de la care lipsește lumina verde, dacă alte semnale luminoase din sistemul cu trei culori se afla pe drum puțin înainte de trecerea la nivel ori dacă trecerea la nivel este prevăzută cu bariere;ii) pe drumurile de pămînt unde circulația este foarte slabă și pe cararile pentru pietoni se poate folosi doar un semnal sonor.
    b) În toate cazurile semnalizarea luminoasa poate fi completată cu un semnal sonor.
    2. Semnalele luminoase vor fi instalate la marginea părții carosabile ce corespunde sensului circulației; cînd împrejurările o cer, de exemplu condițiile de vizibilitate a semnalelor sau intensitatea circulației, semnalele vor fi repetate pe cealaltă parte a drumului. Totuși, dacă condițiile locale impun, luminile vor putea fi repetate pe un refugiu din mijlocul părții carosabile, sau instalate deasupra părții carosabile. 3. Conform paragrafului 4 al art. 10 din convenție, indicatorul B, 2 "Oprire" poate fi instalat la o trecere la nivel fără bariere, semibariere sau semnalizare luminoasa ce avertizeaza apropierea trenurilor; la trecerile la nivel prevăzute cu acest indicator, conducătorii vor opri la linia de oprire sau, în absenta acesteia, în dreptul indicatorului și nu vor pleca decît după ce s-au asigurat că nu se apropie nici un tren.


    Articolul 34
    1. La trecerile la nivel echipate cu bariere sau cu semibariere, instalate de fiecare parte a caii ferate, prezenta acestor bariere sau semibariere de-a curmezisul drumului înseamnă ca nici un participant la circulație nu are dreptul sa treacă linia barierei sau semibarierei cea mai apropiată; miscarea barierelor sau a semibarierelor pentru a fi așezate de-a curmezisul drumului au aceeași semnificație. 2. Apariția luminii sau a luminilor roșii menționate la alin. a) al paragrafului 1 al art. 33 din convenție, sau punerea în funcțiune a semnalului sonor menționat la același paragraf 1, înseamnă, de asemenea, ca nici un participant la circulație nu are dreptul sa treacă linia de oprire sau, dacă nu exista o asemenea linie, de semnal. Aprinderea luminii galbene din sistemul cu trei culori, menționat la alin. a) i) al paragrafului 1 al art. 33, înseamnă ca nici un participant la circulație nu are dreptul sa treacă linia de oprire sau, dacă nu exista o asemenea linie, de semnal, excepțind vehiculele care se găsesc atît de aproape cînd semnalul galben se aprinde încît nu ar mai putea opri în condiții de siguranță deplina înaintea semnalului.


    Articolul 35
    1. Barierele și semibarierele trecerilor la nivel vor fi marcate în mod distinct cu benzi alternante de culori roșie și alba, roșie și galbena, negre și albe sau negre și galbene. Totuși, ele vor putea sa nu fie colorate decît în alb sau galben, cu condiția de a fi prevăzute la mijloc cu un disc mare roșu. 2. La orice trecere la nivel fără bariere sau semibariere se va instala, în imediata apropiere a caii ferate, indicatorul B, 7 descris în anexa nr. 3. Dacă exista o semnalizare luminoasa care avertizeaza apropierea trenurilor sau un indicator B, 2 "Oprire", indicatorul B, 7 va fi instalat pe același suport cu indicatorul B, 2 sau cu semnalizarea luminoasa. Instalarea indicatorului B, 7 nu este obligatorie:
    a) la intersectiile drumurilor cu căile ferate unde circulația feroviara este foarte lenta, iar circulația rutiera este dirijata de un însoțitor de vehicule feroviare care face cu bratul semnalele necesare;
    b) la intersectiile căilor ferate cu drumurile de pămînt unde circulația este foarte slabă sau cu potecile pentru pietoni.
    3. Sub indicatorul de avertizare a pericolului, ce poarta unul din simbolurile A, 26 sau A, 27 descrise la anexa nr. 3 a convenției, poate fi instalat un panou dreptunghiular cu latura mare verticala avînd trei bare oblice roșii pe fond alb sau galben, dar în acest caz vor fi instalate, aproximativ la o treime și la două treimi distanta între indicator și calea ferată, panouri suplimentare de aceeași forma și care au una sau doua bare oblice roșii pe fond alb sau galben. Aceste panouri pot fi repetate pe partea opusă a drumului. Secțiunea C a anexei nr. 3 a convenției descrie panourile menționate în prezentul paragraf.


    Articolul 36
    1. Ținînd seama de pericolul deosebit al trecerilor la nivel, părțile contractante se obliga:
    a) sa instaleze înaintea fiecărei treceri la nivel unul din indicatoarele de avertizare a pericolului purtind simbolurile A, 26 sau A, 27; totuși, indicatorul va putea sa nu fie instalat: i) în cazurile speciale ce pot aparea în localități;ii) pe drumurile de pămînt și pe cararile unde circulația vehiculelor cu motor este foarte rară;
    b) sa echipeze cu bariere sau semibariere ori cu semnalizare de apropiere a trenurilor orice trecere la nivel, în afară cazului cînd participanții la circulație pot vedea calea ferată din ambele părți ale trecerii la nivel, în asa fel încît, ținînd seama în special de viteza maxima a trenurilor, un conducător de vehicul rutier ce se apropie de calea ferată dintr-o parte sau alta să aibă timp sa oprească înainte de a se angaja pe trecerea la nivel dacă trenul se vede, iar cei care s-ar găsi deja angajați pe trecerea la nivel în momentul apariției trenului să aibă timp sa termine traversarea; totuși, părțile contractante vor putea deroga de la dispozițiile prezentului alineat la trecerile la nivel unde viteza trenurilor este relativ lenta sau chiar unde circulația vehiculelor cu motor este slabă;
    c) sa echipeze cu una din semnalizarile de apropiere a trenurilor prevăzute la paragraful 1 al art. 33 din convenție orice trecere la nivel prevăzută cu bariere sau semibariere a căror comanda este data de la o cabina de unde acestea nu sînt vizibile;
    d) sa echipeze cu una din semnalizarile de apropiere a trenurilor prevăzute la paragraful 1 al art. 33 din convenție orice trecere la nivel prevăzută cu bariere sau semibariere a căror comanda de apropiere a trenurilor este data automat;
    e) pentru a spori vizibilitatea barierelor și semibarierelor, să aplice materiale sau dispozitive reflectorizante și, eventual, să le ilumineze pe timpul nopții; mai mult, pe drumurile cu circulație auto intensa pe timp de noapte, indicatoarele de avertizare a pericolului să fie prevăzute cu materiale sau dispozitive reflectorizante și, eventual, să fie iluminate pe timpul nopții;
    f) pe cît posibil, în apropiere de trecerile la nivel echipate cu semibariere, să aplice în mijlocul părții carosabile un marcaj longitudinal care să interzică vehiculelor ce se apropie de trecerea la nivel sa pătrundă în jumătatea părții carosabile opusă sensului circulației și chiar sa amenajeze insule directionale care să separe cele doua sensuri de circulație.
    2. Dispozițiile prezentului articol nu se aplică în cazurile prevăzute de ultima fraza a paragrafului 2 al art. 35 din convenție.


    Capitolul 6 Dispoziții finale

    Articolul 37
    1. Prezenta convenție va fi deschisă, la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York, pînă la 31 decembrie 1969, semnării de către toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite sau membre ale uneia din instituțiile sale specializate, ale Agenției Internaționale pentru Energia Atomica ori părților la Statutul Curții Internaționale de Justiție și de către oricare alt stat invitat de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite sa devină parte la convenție. 2. Prezenta convenție este supusă ratificării. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe lîngă secretarul general al Organizației Națiunilor Unite. 3. Prezenta convenție va rămîne deschisă aderării oricărui stat prevăzut la paragraful 1 al prezentului articol. Instrumentele de aderare vor fi depuse pe lîngă secretarul general.


    Articolul 38
    1. Orice stat va putea, atunci cînd va semna sau ratifica prezenta convenție ori va adera la ea, sau oricînd ulterior, sa declare printr-o înștiințare adresată secretarului general ca convenția intră în vigoare pentru toate teritoriile sau numai pentru unul dintre acestea care asigura relațiile internaționale. Convenția va intră în vigoare pe teritoriul sau teritoriile indicate în înștiințare la treizeci de zile după data la care secretarul general va primi aceasta înștiințare sau de la data intrării în vigoare a convenției pentru statul care adresează înștiințarea, dacă această dată este ulterioară precedentei. 2. Orice stat care face declarația prevăzută la paragraful 1 din prezentul articol va trebui ca, în numele teritoriilor pentru care a făcut-o, sa adreseze o înștiințare care să conțină declarațiile prevăzute la paragraful 2 al art. 46 din convenție. 3. Orice stat care va face declarația prevăzută la paragraful 1 al prezentului articol va putea la orice data ulterioară sa declare, printr-o înștiințare adresată secretarului general, ca convenția va inceta sa mai fie în vigoare pe acel teritoriu după un an de la data primirii acestei instiintari de către secretarul general.


    Articolul 39
    1. Prezenta convenție va intră în vigoare după douasprezece luni de la data depunerii celui de al cincisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare. 2. Pentru fiecare stat care va ratifica convenția sau va adera la ea după depunerea celui de al cincisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare, convenția va intră în vigoare după douasprezece luni de la data depunerii, de către acest stat, a instrumentului sau de ratificare sau de aderare.


    Articolul 40

    La intrarea sa în vigoare, convenția va abroga și înlocui, în relațiile dintre părțile contractante, Convenția asupra unificării samnalizarii rutiere, deschisă semnării la Geneva la 30 martie 1931, sau Protocolul privind semnalizarea rutiera, deschis semnării la Geneva la 19 septembrie 1949.


    Articolul 41
    1. După o perioadă de un an de la intrarea în vigoare a convenției, orice parte contractantă va putea sa propună unu sau mai multe amendamente la convenție. Textul oricărei propuneri de amendament, însoțit de o expunere de motive, va fi adresat secretarului general, care îl va comunică tuturor părților contractante. Părțile contractante vor avea posibilitatea de a-l înștiința, în decurs de douasprezece luni următoare datei acestei comunicări: a) ca accepta amendamentul sau b) ca îl resping, ori c) ca doresc să fie convocată o conferința pentru a-l examina. Secretarul general va transmite și textul amendamentului propus tuturor statelor vizate la paragraful 1 al art. 37 din convenție. 2.
    a) Orice propunere de amendament care va fi comunicată conform dispozițiilor paragrafului precedent va fi considerată ca acceptată dacă, în termenul de douasprezece luni sus-menționat, cel puțin o treime din părțile contractante informează secretarul general fie ca resping amendamentul, fie ca doresc convocarea unei conferințe pentru a-l examina. Secretarul general va aduce la cunoștința tuturor părților contractante orice acceptare sau respingere a amendamentului propus, precum și orice cerere de convocare a unei conferințe. Dacă numărul total al respingerilor și al cererilor primite înăuntrul termenului de douasprezece luni este inferior unei treimi din numărul total al părților contractante, secretarul general va înștiința toate părțile contractante ca amendamentul va intră în vigoare la șase luni după expirarea termenului de douasprezece luni specificat la paragraful precedent pentru toate părțile contractante, cu excepția acelora care, în decursul termenului respectiv, au respins amendamentul sau au cerut convocarea unei conferințe pentru a-l examina.
    b) Orice parte contractantă care, în decursul termenului de douasprezece luni, va respinge o propunere de amendament sau va cere convocarea unei conferințe pentru a-l examina, va putea, oricînd după expirarea acestui termen, sa aducă la cunoștința secretarului general ca accepta amendamentul, iar secretarul general va comunică aceasta înștiințare tuturor celorlalte părți contractante. Amendamentul va intră în vigoare, pentru părțile contractante care au anuntat acceptarea, la șase luni după data la care secretarul general va primi înștiințarea.
    3. Dacă un amendament propus nu a fost acceptat, conform paragrafului 2 al prezentului articol, și dacă, în termenul de douasprezece luni specificat la paragraful 1 al prezentului articol, mai puțin de jumătate din numărul total al părților contractante informează secretarul general ca resping amendamentul propus și dacă cel puțin o treime din numărul total al părților contractante, dar nu mai puțin de zece, îl informează ca aceepta amendamentul sau ca doresc convocarea unei conferințe pentru a-l examina, secretarul general va convoca o conferința pentru examinarea amendamentului propus sau a oricărei alte propuneri cu care ar fi sesizat în conformitate cu paragraful 4 al prezentului articol.4. Dacă a fost convocată o conferința conform dispozițiilor paragrafului 3 al prezentului articol, secretarul general va invita la aceasta toate statele prevăzute la paragraful 1 al art. 37 din convenție. El va cere tuturor statelor invitate la conferința să-i prezinte, cel mai tirziu cu șase luni înainte de data deschiderii, orice propunere care ar dori să fie examinata de aceasta conferința în afară de amendamentul propus, comunicînd aceste propuneri cu cel puțin trei luni înainte de data deschiderii conferintei tuturor statelor invitate la conferința. 5.
    a) Orice amendament la prezenta convenție va fi considerat ca acceptat dacă a fost adoptat cu o majoritate de două treimi a statelor reprezentate la conferința, cu condiția ca aceasta majoritate sa reprezinte cel puțin două treimi din numărul părților contractante reprezentate la conferința. Secretarul general va incunostinta toate părțile contractante despre adoptarea amendamentului care va intră în vigoare după douasprezece luni de la data înștiințării pentru toate părțile contractante, cu excepția acelora care, înăuntrul acestui termen, vor comunică secretarului general ca resping amendamentul.
    b) Orice parte contractantă care va respinge un amendament în termenul de douasprezece luni va putea, oricînd, sa înștiințeze secretarul general ca îl accepta, iar secretarul general va transmite aceasta înștiințare tuturor celorlalte părți contractante. Amendamentul va intră în vigoare, pentru partea contractantă care va comunică acceptarea, la șase luni după data la care secretarul general va primi înștiințarea sau la sfîrșitul termenului de douasprezece luni, dacă data este ulterioară precedentei.
    6. Dacă propunerea de amendament nu se considera acceptată, conform paragrafului 2 al prezentului articol, și dacă condițiile prevăzute la paragraful 3 al prezentului articol pentru convocarea unei conferințe nu sînt îndeplinite, propunerea de amendament va fi considerată ca respinsă.


    Articolul 42

    Orice parte contractantă va putea denunta convenția printr-o înștiințare scrisă adresată secretarului general. Declarația va avea efect după un an de la primirea acestei instiintari de către secretarul general.


    Articolul 43

    Convenția va inceta de a fi în vigoare dacă numărul părților contractante este mai mic de cinci în decursul unei perioade oarecare de douasprezece luni consecutive.


    Articolul 44

    Orice diferend dintre doua sau mai multe părți contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea convenției, pe care părțile nu îl vor putea soluționa prin negocieri sau în alt mod, va putea fi adus, la cererea oricărei părți contractante interesate, în fața Curții Internaționale de Justiție pentru a fi soluționat de aceasta.


    Articolul 45

    Nici o dispoziție a convenției nu va fi interpretată ca interzicind unei părți contractante sa ia măsurile compatibile cu dispozițiile Cartei Națiunilor Unite și limitate la cerințele situației pe care ea o socotește necesară pentru siguranța sa externa sau interna.


    Articolul 46
    1. Orice stat va putea, în momentul cînd va semna prezenta convenție sau va depune instrumentul de ratificare sau de aderare, sa declare că nu se considera legat de art. 44 al convenției. Celelalte părți contractante nu vor fi legate de art. 44 față de oricare dintre părțile contractante care va face o astfel de declarație. 2.
    a) În momentul în care depune instrumentul de ratificare sau de aderare, fiecare stat va declara, prin înștiințare adresată secretarului general, în vederea aplicării convenției:i) pe care din modelele Aa sau Ab îl alege ca indicator de avertizare a pericolului (art. 9 paragraful 1) șiii) pe care din modelele B, 2a sau B, 2b îl alege ca indicator de oprire (art. 10 paragraful 3).
    Orice stat va putea, oricînd, printr-o înștiințare adresată secretarului general, să-și modifice alegerea, inlocuind declarația sa prin alta.

    b) În momentul cînd depune instrumentul de ratificare sau de aderare, orice stat poate să declare, prin înștiințare adresată secretarului general, ca, în scopul aplicării convenției, va asimila motoretele motocicletelor (art. 1 lit. l).
    Orice stat va putea oricînd, printr-o înștiințare adresată secretarului general, să-și retragă declarația.
    3. Declarațiile prevăzute la paragraful 2 al prezentului articol vor intră în vigoare după șase luni de la data la care secretarul generai va primi înștiințarea sau de la data intrării în vigoare a convenției pentru statul care face declarația, dacă această dată este ulterioară precedentei. 4. Rezervele la convenție și la anexele acesteia, altele decît rezerva prevăzută la paragraful 1 al prezentului articol, sînt admise cu condiția să fie formulate în scris și, dacă au fost formulate înainte de depunerea instrumentului de ratificare sau de aderare, sa fi fost confirmate prin acest instrument. Secretarul general va comunică rezervele respective tuturor statelor prevăzute la paragraful 1 al art. 37 din convenție. 5. Orice parte contractantă care va formula o rezervă sau va face o declarație în conformitate cu paragrafele 1 și 4 ale prezentului articol va putea, oricînd, sa o retragă prin înștiințare adresată secretarului general. 6. Orice rezerva facuta conform paragrafului 4 al prezentului articol:
    a) modifica, pentru partea contractantă care a formulat acea rezerva, dispozițiile convenției asupra cărora poarta rezerva, în limitele acesteia;
    b) modifica aceste dispoziții în aceleași limite pentru celelalte părți contractante în ce privește relațiile lor cu partea contractantă care a făcut cunoscută rezerva.


    Articolul 47

    În afară declarațiilor, instiintarilor și comunicărilor prevăzute la art. 41 și 46 ale convenției, secretarul general va comunică tuturor statelor prevăzute la paragraful 1 al art. 37:
    a) semnăturile, ratificarile și aderarile, conform art. 37;
    b) declarațiile, conform art. 38;
    c) datele de intrare în vigoare a convenției, conform art. 39;
    d) data intrării în vigoare a amendamentelor la prezenta convenție, conform art. 41 paragrafele 2 și 5;
    e) denunțarea, conform art. 42;
    f) încetarea convenției, conform art. 43.


    Articolul 48

    Originalul convenției, întocmit într-un singur exemplar în limbile engleza, spaniola, chineza, rusa și franceza, toate cele cinci texte fiind la fel de valabile, va fi depus pe lîngă secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, care va transmite copii certificate conforme tuturor statelor vizate la paragraful 1 al art. 37 din convenție.

    Pentru care, împuterniciții, legal autorizați de guvernele lor, au semnat prezenta convenție.
    Încheiată la Viena, în a 8-a zi a lunii noiembrie 1968.

    Anexa nr. 1

    Indicatoare de avertizare a pericolului, cu excepția celor instalate
    în apropierea intersectiilor sau a trecerilor la nivel

    NOTĂ: Pentru indicatoarele de avertizare a pericolului la apropierea intersectiilor, a se vedea secțiunea B a anexei nr. 2. Pentru indicatoarele de avertizare a pericolului instalate în apropiere de trecerile la nivel, a se vedea secțiunile A și C ale anexei nr. 3.

    Secţiunea A Modele de indicatoare pentru avertizarea pericolului
    Indicatorul "A", "Avertizare a pericolului", este de model Aa sau de model Ab, ambele descrise mai jos și reproduse în anexa nr. 9. Modelul Aa este un triunghi echilateral cu o latura orizontala, iar virful opus este în sus; fondul este alb sau galben, iar marginea este roșie. Modelul Ab este un patrat cu o diagonala verticala; fondul este galben, iar marginea care se reduce la o bandă ingusta este neagra. Simbolurile care sînt aplicate pe aceste indicatoare sînt, în afară indicațiilor contrare cuprinse în descrierea lor, negre sau de culoare albastru închis.
    Latura indicatoarelor Aa de dimensiuni normale este de aproximativ 0,90 m; latura indicatoarelor Aa de dimensiuni mici nu trebuie să fie mai mica de 0,80 m; latura indicatoarelor Ab de dimensiuni normale este de aproximativ 0,60 m; latura indicatoarelor Ab de dimensiuni mici nu trebuie să fie mai mica de 0,40 m.
    Pentru alegerea între modelele Aa și Ab, a se vedea art. 5 paragraful 2 și art. 9 paragraful 1 ale convenției.


    Secţiunea B Simboluri de indicatoare pentru avertizarea pericolului și dispoziții pentru folosirea acestor indicatoare1. Curba periculoasa sau curbe periculoase
    Pentru a semnaliza apropierea de o curba periculoasa sau de o succesiune de curbe periculoase se va folosi, după caz, unul din următoarele indicatoare:
    A, 1a: curba la stînga
    A, 1b: curba la dreapta
    A, 1c: curba dubla sau succesiune de mai mult de doua curbe, prima la stînga;
    A, 1d: curba dubla sau succesiune de mai mult de doua curbe, prima la dreapta.
    2. Coborîre periculoasa
    Pentru a semnaliza apropierea de o coborîre cu inclinare mare se va folosi indicatorul model Aa, simbolul A, 2a și cu indicatorul model Ab, simbolul A, 2b.
    Partea stinga a simbolului A,2a ocupa coltul sting al panoului indicatorului, iar baza să se întinde pe întreaga latime a acestui panou. La simbolurile A, 2a și A, 2b cifra indica inclinarea în procente: aceasta indicație poate fi înlocuită cu un raport (1:10). Totuși, părțile contractante vor putea, în locul simbolului A, 2a sau A, 2b, dar ținînd seama, pe măsura posibilităților, de dispozițiile paragrafului 2 b) al art. 5 din convenție, sa aleagă simbolul A, 2c, dacă au adoptat modelul de indicator A , și simbolul A, 2d, dacă au adoptat modelul de indicator Ab.
    3. Urcare cu inclinare mare
    Pentru a semnaliza apropierea de o urcare cu inclinare mare, se va folosi simbolul A, 3a cu modelul de indicator Aa și simbolul A, 3b cu modelul de indicator Ab.
    Partea dreapta a simbolului A, 3a ocupa coltul drept al panoului indicatorului, iar baza să se întinde pe întreaga latime a acestui panou. La simbolurile A, 3a și A, 3b cifra indica panta în procente; aceasta indicație poate fi înlocuită cu un raport (1:10). Totuși, părțile contractante care au ales simbolul A, 2c, ca simbol pentru coborîre periculoasa, vor putea, în locul simbolului A, 3a, sa aleagă simbolul A, 3c, iar părțile contractante care au ales simbolul A, 2d vor putea sa aleagă simbolul A, 3d, în locul simbolului A, 3b.
    4. Parte carosabilă ingustata
    Pentru a semnaliza apropierea de o ingustare a părții carosabile, se va folosi simbolul A, 4a sau un simbol care indica mai clar configurația locului, cum ar fi A, 4b.
    5. Pod mobil
    Pentru a semnaliza apropierea de un pod mobil se va folosi simbolul A, 5.
    Sub indicatorul de avertizare cu simbolul A, 5 se va putea instala un panou dreptunghiular model A, 29 a, descris în secțiunea C a anexei nr. 3, dar în acest caz se va instala la aproximativ o treime sau două treimi din distanta dintre semnalul cu simbolul A, 5 și podul mobil panouri model A, 29 b și A, 29 c descrise în anexa respectiva.
    6. Accesul spre un chei sau un mal abrupt
    Pentru a semnaliza ca drumul duce spre un chei sau un mal abrupt se va folosi simbolul A, 6.
    7. Drum cu denivelari
    Pentru a semnaliza apropierea de o zona cu denivelari, de poduri sau drumuri în forma de spinare de magar, ori de treceri unde partea carosabilă se găsește într-o stare necorespunzătoare, se va folosi simbolul A, 7a.
    Pentru a semnaliza un pod în forma de spinare de magar simbolul A, 7 a va putea fi înlocuit cu simbolul A, 7 b.
    Pentru a semnaliza o zona cu denivelari simbolul A, 7 a va putea fi înlocuit cu simbolul A, 7 c.
    8. Parte carosabilă alunecoasa
    Pentru a semnaliza apropierea de o secțiune a drumului unde partea carosabilă este alunecoasa, se va folosi simbolul A, 8.
    9. Improscare cu criblura
    Pentru a semnaliza apropierea de o secțiune a drumului unde s-ar putea produce o improscare cu criblura, se va folosi simbolul A, 9 a cu modelul de indicator A a și simbolul A, 9 b cu modelul de indicator A b.
    În cazul în care sensul de circulație este pe stinga, simbolul va fi inversat.
    10. Caderi de pietre
    Pentru a semnaliza apropierea de o trecere unde exista pericolul real al caderii de pietre și al prezentei de pietre pe drum, se va folosi simbolul A, 10a cu modelul de indicator A a și simbolul A, 10 b cu modelul de indicator Ab.
    În ambele cazuri, partea dreaptă a simbolului ocupa coltul drept al panoului de semnalizare.
    Simbolul poate fi inversat.
    11. Trecere pentru pietoni
    Pentru a semnaliza apropierea de o trecere pentru pietoni, indicată fie de marcaje pe partea carosabilă, fie prin indicatoarele E, 11 a sau E, 11 b, se va folosi simbolul A, 11 din care exista doua modele: A, 11 a și A, 11 b .
    Simbolul poate fi inversat.
    12. Copii
    Pentru a semnaliza apropierea de o trecere frecventata de copii, cum ar fi ieșirea dintr-o școala sau de pe un teren de joaca, se va folosi simbolul A, 12.
    Simbolul poate fi inversat.
    13. Accesul biciclistilor
    Pentru a semnaliza apropierea de o trecere unde, în mod frecvent, biciclistii intra pe drum sau îl traverseaza, se folosește simbolul A, 13.
    Simbolul poate fi inversat.
    14. Trecere de vite și de alte animale
    Pentru a semnaliza apropierea de o secțiune a drumului unde exista pericolul traversarii drumului de către animale, se va folosi un simbol reprezentind silueta unui animal, domestic sau salbatic, de cea mai frecventa specie, cum ar fi: simbolul A, l4 a pentru animale domestice și simbolul A, 14 b pentru animale sălbatice.
    Simbolul poate fi inversat.
    15. Lucrări
    Pentru a semnaliza apropierea de o secțiune a drumului unde se efectuează lucrări, se va folosi simbolul A, 15.
    16. Semnalizare luminoasa
    Dacă se considera necesar să se semnalizeze apropierea de o trecere unde circulația este dirijata prin semnale luminoase, deoarece participanții la circulație nu se asteapta ca vor intilni o astfel de trecere, se va folosi simbolul A, 16. Exista trei modele de simboluri A, 16: A, 16a, A, 16b și A, 16c, care corespund dispunerii luminilor din sistemul cu trei culori, descris la paragrafele 4 la 6 ale art. 23 din convenție. Acest simbol are trei culori corespunzătoare luminilor care anunta apropierea.
    17. Aerodrom
    Pentru a semnaliza apropierea de o trecere unde drumul este survolat la mica înălțime de aeronave care decoleaza sau aterizeaza pe un aerodrom, se va folosi simbolul A, 17.
    Simbolul poate fi inversat.
    18. Vînt lateral
    Pentru a semnaliza apropierea de un sector de drum unde, în mod frecvent, sufla un vînt puternic lateral, se va folosi simbolul A, 18.
    Simbolul poate fi inversat.
    19. Circulație în ambele sensuri
    Pentru a semnaliza apropierea de un sector de drum unde circulația se desfășoară, temporar sau permanent, în ambele sensuri și pe aceeași parte carosabilă, cînd pe sectorul precedent ea se făcea în sens unic, sau pe un drum cu mai multe părți carosabile destinate circulației în sens unic, se va folosi simbolul A, 19.
    Indicatorul ce poarta un astfel de simbol va fi repetat la intrarea în sector, precum și ori de cîte ori va fi necesar, pe secțiunea respectiva. Atunci cînd sensul de circulație este pe stinga, sagetile vor fi inversate.
    20. Alte pericole
    Pentru a semnaliza apropierea de un sector de drum unde exista un pericol altul decît cele ce au fost descrise la paragrafele 1-19 de mai sus sau în anexele nr. 2 și 3, se va putea folosi simbolul A, 20.
    Părțile contractante pot, totuși, sa adopte simboluri expresive conform dispozițiilor paragrafului 1 a) ii) al art. 3 din convenție.
    Indicatorul A, 20 poate fi folosit mai ales pentru a semnaliza traversarea căilor ferate unde circulația feroviara se efectuează cu viteza foarte redusă, iar circulația rutieră este dirijata de către un însoțitor al vehiculelor feroviare făcînd semnalele necesare cu brațul.


    Anexa nr. 2

    Indicatoare de reglementare a priorității la intersecții,
    indicatoare de avertizare a pericolului la apropierea de intersecții și
    indicatoare ce reglementează prioritatea la trecerile inguste

    NOTĂ: Atunci cînd într-o intersectie cu un drum cu prioritate, traseul acestui drum își schimba direcția, sub indicatoarele de avertizare a pericolului care semnalizează apropierea de intersecție sau sub indicatoarele ce reglementează prioritatea, instalate sau nu la intersecție, se va putea monta un panou care să indice pe schema intersecției traseul drumului cu prioritate.

    Secţiunea A Indicatoare ce reglementează prioritatea la intersecții1. Indicatorul "Cedează trecerea"
    Indicatorul "Cedează trecerea" este de model B, 1. El are forma unui triunghi echilateral cu o latura orizontala, iar virful opus ei, în jos; fondul este alb sau galben, iar marginea roșie; indicatorul nu poarta simbol.
    Latura indicatorului de dimensiuni normale este de aproximativ 0,90 m, iar latura indicatorului de dimensiuni mici nu trebuie să fie mai mica de 0,60 m.
    2. Indicatorul "Oprire"
    Indicatorul "Oprire" este de tipul B, 2 cu doua modele:
    Modelul B, 2a este octogonal cu fond roșu și are cuvintul "Stop" de culoare alba în engleza sau în limba statului respectiv; înălțimea cuvintului este cel puțin egala cu o treime din înălțimea panoului;
    Modelul B, 2b este rotund cu fondul alb sau galben și cu marginea roșie; în interior poarta indicatorul B, 1 fără inscripție și, în afară de aceasta, în partea de sus, cu litere mari negre sau albastru închis, cuvintul "Stop" în engleza sau în limba statului respectiv.

    Înălțimea indicatorului B, 2a de dimensiuni normale și diametrul indicatorului B, 2b de dimensiuni normale sînt de aproximativ 0,90 m; cele ale indicatoarelor de dimensiuni mici nu trebuie să fie sub 0,60 m.
    Pentru alegerea între modelele B, 2a și B, 2 b a se vedea paragraful 2 al art. 5 și paragraful 3 al art. 10 din convenție.
    3. Indicatorul "Drum cu prioritate"
    Indicatorul "Drum cu prioritate" este de model B. 3. El are forma unui patrat cu diagonala verticala: marginea indicatorului este neagra; are în centru un patrat galben sau portocaliu cu un chenar negru; spațiul dintre cele doua patrate este alb.
    Latura indicatorului de dimensiuni normale este de aproximativ 0,50 m; cea a indicatorului de dimensiuni mici nu trebuie să fie sub 0,35 m.
    4. Indicatorul "Sfîrșit de prioritate"
    Indicatorul "Sfîrșit de prioritate" este de model B, 4. El este format din indicatorul B, 3 de mai sus la care se adauga o bandă mediana, perpendiculara pe latura stinga inferioară și pe latura dreapta superioară sau o serie de linii negre sau gri paralele ce formează o bandă de tipul amintit mai sus.


    Secţiunea B Indicatoare de avertizare a pericolului la apropierea de intersecții1. Indicatoarele
    Indicatoarele de avertizare a pericolului în apropiere de intersecții sînt de modelul Aa sau Ab, descrise la secțiunea A a anexei nr. 1.
    2. Simbolurile
    Simbolurile sînt negre sau albastru închis.
    a) Pentru simbolul care se aplică pe modelul Aa sau Ab se vor distinge următoarele cazuri: i) intersecție unde prioritatea este cea prevăzută de regula generală de prioritate în vigoare în țara. Se va folosi cu indicatorul de model Aa, simbolul A, 21a și cu indicatorul de model Ab, simbolul A, 21b. Simbolurile A, 21a și A, 21b vor putea fi înlocuite cu simboluri care indica mult mai clar natura intersecției, cum ar fi A, 21c, A, 21d; A, 21e; A, 21f; A, 21g;ii) intersectie cu un drum fără prioritate. Se va folosi simbolul A, 22a.
    Simbolul A, 22a va putea fi înlocuit cu simbolurile care indica mai clar natura intersectiei, cum ar fi: A, 22b și A, 22c.
    Aceste simboluri nu vor putea fi folosite decît dacă pe drumul sau pe drumurile care formează intersectia anunțată este instalat indicatorul B, 1 sau B, 2 ori dacă aceste drumuri (de exemplu, poteci sau drumuri de țara), sînt astfel încît potrivit legislației naționale conducătorii care circulă pe ele trebuie, chiar în lipsa lor, sa cedeze trecerea la intersectie. Folosirea acestor simboluri pe drumurile pe care este instalat indicatorul B, 3 va fi limitată la unele cazuri excepționale;
    iii) intersecție cu un drum cu prioritate. Dacă la intersecție este instalat indicatorul B, 1 "Cedează trecerea" se va folosi simbolul A, 23.
    Dacă la intersectie este instalat indicatorul B, 2 "Oprire" se va folosi unul din două simboluri A, 24a și A, 24b care corespunde modelului de indicator B, 2, conform paragrafului 6, al articolului 10 din convenție;
    iv) intersectie cu sens giratoriu. Se va folosi simbolul A, 25. Atunci cînd circulația se desfășoară pe stinga, sensul sagetilor simbolului va fi inversat.

    b) În cazul în care circulația este dirijata la intersectie de semnale luminoase, va putea fi instalat suplimentar sau ca înlocuitor al indicatoarelor descrise în prezenta secțiune, indicatorul Aa sau Ab cu simbolul A, 16 descris la secțiunea B a anexei nr. 1.


    Secţiunea C Indicatoare de reglementare a priorității la trecerile inguste1. Indicator de prioritate circulației din sens invers
    Dacă, la locurile inguste, unde trecerea vehiculelor ce vin din sensuri opuse este ingreuiata sau imposibila, circulația este dirijata și, dacă conducătorii pot sa vada clar atît noaptea cît și ziua trecerea respectiva pe toată întinderea ei, iar dirijarea consta în acordarea priorității unui sens de circulație și nu prin semnalizare luminoasa se va instala cu fața spre circulația de unde nu exista prioritate, indicatorul B, 5 "Prioritate circulației din sens invers". Acest indicator interzice accesul pe trecerea ingusta atît timp cît nu este posibila traversarea locului respectiv fără a obliga vehiculele ce vin din sens opus sa oprească.
    Indicatorul este rotund cu fond alb sau galben și cu chenar roșu, sageata care indica sensul prioritar fiind neagra, iar cea care indica celălalt sens, roșie.
    În statele unde sensul circulației este pe stinga, locul sagetilor simbolului va fi inversat.
    2. Indicator de prioritate față de circulația din sens invers.
    Pentru a semnaliza pe conducatori ca la un loc ingust au prioritate față de vehiculele care circulă din sens invers, se va folosi indicatorul B, 6.
    Acest indicator este dreptunghiular cu fond albastru; sageata îndreptată în sus este alba, iar cealaltă, roșie.
    În cazul în care sensul circulației este pe stinga, locul sagetilor simbolului va fi inversat.
    În cazul ca se folosește indicatorul B, 6 în mod obligatoriu trebuie instalat pe drum, de cealaltă parte a locului ingust, indicatorul B, 5, destinat circulației în celălalt sens.


    Anexa nr. 3

    Indicatoare pentru trecerile la nivel


    Secţiunea A Indicatoare de avertizare a pericolului
    Indicatorul care se instaleaza este de model Aa sau Ab descris în secțiunea A a anexei nr. 1. Pentru simbolul care se aplică pe acest semnal se vor distinge următoarele cazuri:
    a) pentru a semnaliza trecerile la nivel cu bariere sau cu semibariere, de fiecare parte a caii ferate, se va folosi simbolul A, 26;
    b) pentru a semnaliza celelalte treceri la nivel, se va folosi simbolul A, 27 care este de doua feluri: A, 27a și A, 27b;
    c) pentru a semnaliza o intersectie cu o linie de tramvai, cu condiția ca sa nu fie vorba de o trecere la nivel în sensul definitiei date la art. 1 al convenției, se va putea folosi simbolul A, 28.

    NOTĂ: Dacă se considera necesar să se semnalizeze intersectiile drumurilor cu căile ferate unde circulația feroviara se face cu viteza mica, iar circulația rutiera este dirijata de un însoțitor al vehiculelor feroviare care face semnalele necesare cu bratul, se va folosi indicatorul A, 20 descris în secțiunea B a anexei nr. 1.


    Secţiunea B Indicatoare ce se instaleaza în imediata apropiere a trecerilor la nivel
    Indicatorul B,7 la care se referă paragraful 2 al art. 35 din convenție are trei modele: B, 7a, B, 7b, B, 7c.
    Modelele B, 7a și B, 7b au fondul alb sau galben și marginea roșie sau neagra; modelul B, 7c are fondul alb sau galben și marginea neagra; la modelul B, 7c scrierea se face cu litere negre. Modelul B, 7b nu se folosește decît atunci cînd calea ferată are cel puțin două linii; la modelul B, 7c panoul adițional nu se instaleaza decît atunci cînd calea ferată este dubla, indicindu-se și numărul liniilor.
    Lungimea obișnuită a bralelor crucii este de cel puțin 1,20 m. În lipsa de spațiu suficient indicatorul poate fi instalat cu virfurile îndreptate în sus și în jos.


    Secţiunea C Indicatoare suplimentare în apropierea trecerilor la nivel
    Panourile menționate de paragraful 3 al art. 35 din convenție sînt indicatoarele A, 29a, A, 29b și A, 29c. Panta coboritoare a barelor este îndreptată spre partea carosabilă.
    Deasupra indicatoarelor A, 29b și A, 29c poate fi instalat la fel ca și deasupra indicatorului A, 29a indicatorul de avertizare a pericolului la trecerea la nivel.


    Anexa nr. 4

    Indicatoare de reglementare, cu excepția celor de prioritate, oprire și stationare

    NOTĂ: Pentru indicatoarele de prioritate a se vedea anexa nr. 2; pentru indicatoarele de oprire și stationare a se vedea anexa nr. 6.

    Secţiunea A Indicatoare de interzicere sau de restricție1. Caracteristicile indicatoarelor și simbolurilor:
    a) Indicatoarele de interzicere sau de restrictie sînt rotunde; diametrul lor nu trebuie să fie mai mic de 0,60 m în afară localităților și de 0,40 m în localități.
    b) Cu excepțiile precizate mai jos cu ocazia descrierii indicatoarelor respective, indicatoarele de interzicere sau de restrictie sînt pe fond alb sau galben și cu o margine lata roșie, iar simbolurile și inscripțiile, dacă exista, sînt negre sau albastru închis; barele oblice, dacă exista, sînt roșii și trebuie să fie înclinate de sus în jos pornind de la stînga.
    2. Descrierea indicatoarelor:
    a) Interzicere și restrictie de acces i) Pentru a semnaliza interzicerea accesului oricăror vehicule, se va folosi indiratorul C, 1 "Acces interzis" care are doua modele: C, 1a și C, 1b;ii) Pentru a semnaliza ca circulația oricărui vehicul este interzisă în ambele sensuri, se va folosi indicatorul C, 2 "Circulație interzisă în ambele sensuri";iii) Pentru a semnaliza interzicerea accesului anumitor categorii de vehicule sau numai de persoane, se va folosi un indicator avînd ca simbol silueta vehiculelor sau a persoanelor cărora le este interzisă circulația. Indicatoarele C, 3a, C, 3b, C, 3c, C, 3d, C, 3e, C, 3f, C, 3g, C, 3h, C, 3j și C, 3k au următoarele semnificații:
    C, 3a - "Acces interzis tuturor vehiculelor cu motor, cu excepția motocicletelor cu doua roți fără ataș".
    C, 3b - "Acces interzis motocicletelor"
    C, 3c - "Acces interzis bicicletelor"
    C, 3d - "Acces interzis motoretelor"
    C, 3e - "Acces interzis vehiculelor destinate transportului de mărfuri".
    Înscrierea cifrei tonajului, fie de culoare deschisă pe silueta vehiculului, fie, conform paragrafului 4 al art. 8 din convenție, într-un panou suplimentar instalat sub indicator, înseamnă ca interzicerea nu se aplică decît dacă greutatea maxima autorizata a vehiculului sau a ansamblului de vehicule depășește acea cifra.

    C, 3f - "Acces interzis oricărui vehicul cu motor cu o remorca, alta decît o semiremorca sau remorca cu o osie".
    Înscrierea cifrei tonajului, fie de culoare deschisă pe silueta remorcii fie, conform paragrafului 4 al art. 8 din convenție, într-un panou suplimentar instalat sub indicator, înseamnă ca interzicerea nu se aplică decît dacă greutatea maxima autorizata a remorcii depășește acea cifra.
    Părțile contractante vor putea, în cazurile în care vor considera util, sa înlocuiască pe simbol silueta părții din spate a camionului cu silueta părții din spate a unui autoturism, iar silueta remorcii, asa cum este desenată, cu cea a unei remorci cuplate la spatele unui asemenea automobil.

    C, 3g - "Acces interzis pietonilor"
    C, 3h - "Acces interzis vehiculelor cu tracțiune animala"
    C, 3j - "Acces interzis vehiculelor impinse cu bratele"
    C, 3k - "Acces interzis vehiculelor agricole cu motor"
    NOTĂ: - Părțile contractante vor putea opta ca pe indicatoarele C,3a la C, 3k bara roșie inclinata care uneste sectorul superior sting cu sectorul inferior drept sa nu figureze și, dacă aceasta nu dauneaza vizibilitatii ori înțelegerii simbolului, sa nu intrerupa bara în dreptul acestuia;
    iv) Pentru a semnaliza interzicerea accesului unor categorii de vehicule sau de participanți la circulație, se vor putea folosi fie atitea indicatoare de interzicere cîte categorii de interziceri exista, fie un indicator de interzicere care conține diverse siluete ale vehiculelor sau ale participanților la circulație al căror acces este interzis. Indicatoarele C, 4a "Acces interzis vehiculelor cu motor și C, 4b "Acces interzis vehiculelor cu motor și vehiculelor cu tracțiune animala" sînt exemple de un astfel de indicator.
    În afară localităților nu vor putea fi instalate indicatoare care conțin mai mult de doua siluete, iar în localități, mai mult de trei siluete;
    v) Pentru a semnaliza interzicerea accesului vehiculelor a căror greutate sau dimensiuni depășesc anumite limite, se vor folosi indicatoarele:
    C, 5 - "Acces interzis vehiculelor cu o latime mai mare de ... metri";
    C, 6 - "Acces interzis vehiculelor cu o înălțime mai mare de ... metri";
    C, 7 - "Acces interzis vehiculelor cu o greutate totală mai mare de ... tone";
    C, 8 - "Acces interzis vehiculelor cu o greutate mai mare de ... tone pe osie";
    C, 9 - "Acces interzis vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule cu o lungime mai mare de ... metri".
    vi) Pentru a semnaliza interzicerea vehiculelor de a circula fără sa păstreze între ele un interval cel puțin egal celui care este arătat pe indicator, se va folosi indicatorul C, 10 "Interzis vehiculelor de a circula fără a menține între ele un interval de cel puțin ... metri".

    b) Interzicerea de a vira
    Pentru a semnaliza interzicerea de a vira (la dreapta sau la stînga în funcție de sensul sagetii), se va folosi indicatorul C, 11a "Interzis de a vira la stînga" sau indicatorul C, 11b "Interzis de a vira la dreapta".

    c) Interzicerea de a întoarce
    Pentru a semnaliza interzicerea de a întoarce se va folosi indicatorul C, 12 "Întoarcerea interzisă".

    d) Interzicerea de a depăși i) Pentru a semnaliza ca, pe lîngă dispozițiile generale pentru depasire prevăzute de normele în vigoare, se interzice depășirea vehiculelor cu motor altele decît motoretele și motocicletele cu doua roti fără atas, se va folosi indicatorul C, 13a "Depășirea interzisă".
    Exista doua modele ale acestui indicator: C, 13aa și C, 13ab;
    ii) Pentru a semnaliza ca depășirea nu este interzisă decît vehiculelor de transport al mărfurilor a căror greutate maxima autorizata depășește 3,5 tone, se va folosi indicatorul C, 13b "Depășirea interzisă vehiculelor destinate transportului de mărfuri". Exista doua modele ale acestui indicator: C, 13ba și C, 13bb.
    Conform paragrafului 4 al art. 8 din convenție, o inscripție aplicată pe un panou suplimentar așezat sub indicator poate să modifice greutatea maxima autorizata a vehiculului căruia i se aplică interdicția;
    iii) În cazul cînd circulația este pe stinga, culorile automobilelor care figurează pe indicatorul C, 13aa și C, 13ba se inversează.

    e) Limitare de viteza
    Pentru a semnaliza o limitare de viteza, se va folosi indicatorul C, 14 "Viteza maxima limitată la cifra indicată". Cifra aplicată pe indicator arata viteza maxima în unitatea de măsura folosită cel mai frecvent în țara pentru a indica viteza vehiculelor. După sau sub cifra vitezei poate fi adăugat "km" (kilometri) sau "m" (mile).
    Pentru a semnaliza o limitare de viteza aplicabilă numai vehiculelor a căror greutate maxima autorizata depășește o anumită cifra, pe un panou suplimentar instalat sub indicator se va înscrie aceasta cifra, conform paragrafului 4 al art. 8 din convenție.

    f) Interzicerea de a folosi semnalele sonore
    Pentru a semnaliza interzicerea de a folosi semnalele sonore, afară de cazul cînd este necesar pentru a evita un accident, se va folosi indicatorul C, 15 "Folosirea semnalelor sonore interzisă". Cînd acest indicator nu este instalat la intrarea într-o localitate, alături de indicatorul cu denumirea localității respective sau imediat după aceasta, va trebui completat cu un panou suplimentar model 2, descris în anexa nr. 7, care indica distanta de aplicare a interzicerii. Se recomanda ca acest indicator sa nu fie instalat la intrarea în localități, cînd interzicerea se aplică tuturor localităților și să se prevadă ca la intrarea într-o localitate indicatorul cu denumirea localității anunta participanților ca reglementarea circulației este cea aplicabilă pe teritoriul sau în localități.

    g) Interzicerea de a trece fără a opri
    Pentru a semnaliza apropierea de un post de vama unde oprirea este obligatorie, se va folosi indicatorul C, 16 "Trecerea fără a opri interzisă". Prin derogare de la art. 8 din convenție, simbolul acestui indicator conține cuvintul vama, de preferinta scris în doua limbi; părțile contractante care vor instala indicatoare C, 16 vor trebui sa incerce să obțină pe plan regional o înțelegere pentru ca acest cuvint sa figureze în aceeași limba pe indicatoarele ce le instaleaza.
    Același indicator poate fi folosit pentru a anunta alte interziceri de a trece fără a opri; în acest caz cuvintul vama este înlocuit cu o foarte scurta inscripție care indica motivul opririi.

    h) Sfîrșit de interzicere sau de restrictie i) Pentru a semnaliza locul de unde toate interzicerile anunțate de indicatorul de interzicere pentru vehicule în mișcare încetează de a fi aplicabile, se va folosi indicatorul C, 17a "Sfîrșitul tuturor interzicerilor locale impuse vehiculelor în mișcare". Acest indicator va fi rotund, alb sau galben, fără margine sau cu un simplu chenar negru cu o bandă diagonala, inclinata de sus în jos plecind de la dreapta, care poate, fi de culoare neagra sau cenusiu închis ori formată din linii paralele negre sau cenusii;ii) Pentru a semnaliza locul de unde încetează a fi valabilă o interzicere sau o restrictie anunțată vehiculelor în mișcare de un indicator de interzicere sau restrictie, se va folosi indicatorul C, 17b "Sfîrșitul limitării de viteza" sau indicatorul C, 17c "Sfîrșitul interzicerii de a depăși". Aceste indicatoare vor fi similare indicatorului C, 17a, însă vor avea, în plus, simbolul interzicerii sau restrictiei care ia sfîrșit, de culoare cenusiu deschis.
    Prin derogare de la dispozițiile paragrafului 1 al art. 6 din convenție, indicatoarele prevăzute la lit. h) pot fi instalate pe partea cealaltă a indicatorului de interzicere sau de restrictie destinat circulației din sens opus.


    Secţiunea B Indicatoare de obligare1. Caracteristicile generale ale indicatoarelor și simbolurilor
    a) Indicatoarele de obligare sînt rotunde; diametrul lor nu trebuie să fie mai mic de 0,60 m în afară localităților și de 0,40 m în localități. Totuși, indicatoarele al căror diametru nu este mai mic de 0,30 m pot fi folosite împreună cu semnale luminoase sau instalate pe bornele refugiilor.
    b) Cu excepția unor dispoziții contrare, indicatoarele vor fi de culoare albastra, iar simbolurile albe ori de culoare deschisă, sau indicatoarele de culoare alba cu un chenar ingust roșu, iar simbolurile de culoare neagra.
    2. Descrierea indicatoarelor
    a) Direcție obligatorie
    Pentru a semnaliza direcția pe care vehiculele sînt obligate sa o urmeze sau singurele direcții în care vehiculele pot sa meargă, se va folosi modelul D, 1a al indicatorului D, 1 "Direcție obligatorie", în care sageata sau sagetile vor fi îndreptate în direcția sau direcțiile corespunzătoare. Totuși, prin derogare de la prevederile paragrafului 1 din prezenta secțiune, în loc de a folosi indicatorul D, 1a poate fi folosit indicatorul D, 1b; indicatorul D, 1b este negru cu un chenar alb și un simbol alb.

    b) Ocolire obligatorie
    Indicatorul D, 2 "Ocolire obligatorie" instalat, prin derogare de la dispozițiile paragrafului 1 al art. 6 din convenție, pe un refugiu sau în fața unui obstacol pe partea carosabilă, anunta ca vehiculele au obligația sa treacă pe partea refugiului sau obstacolului indicată de sageata.

    c) Intersectie în sens giratoriu obligatoriu
    Indicatorul D, 3 "Intersectie în sens giratoriu obligatoriu" semnalizeaza ca conducătorii sînt obligați să respecte regulile de circulație de la intersectiile în sens giratoriu.
    În cazul în care circulația este pe stinga, direcția sagetilor va fi inversata.

    d) Pista obligatorie pentru biciclete
    Indicatorul D, 4 "Pista obligatorie pentru biciclete" semnalizeaza biciclistilor ca sînt obligați sa circule pe pista la începutul căreia este instalat indicatorul, iar conducătorilor altor vehicule că nu au voie să între pe aceasta pista. Totuși, dacă legislația naționala o prevede sau data aceasta este impusa printr-un panou suplimentar prevăzut cu o inscripție ori cu simbolul indicatorului C, 3d, conducătorii de motorete au, de asemenea, obligația de a circula pe aceasta pista.

    e) Drum obligatoriu pentru pietoni
    Indicatorul D, 5 "Drum obligatoriu pentru pietoni" semnalizeaza ca pietonii sînt obligați sa folosească drumul la începutul căruia este instalat, iar ceilalți participanți la circulație, că nu au voie sa meargă pe acest drum.

    f) Drum obligatoriu pentru calareti
    Indicatorul D, 6 "Drum obligatoriu pentru calareti" semnalizeaza calaretilor ca sînt obligați sa folosească drumul la începutul căruia este instalat, iar celorlalți participanți la circulație, că nu au voie sa meargă pe acest drum.

    g) Viteza minima obligatorie.
    Indicatorul D, 7 "Viteza minima obligatorie" semnalizeaza ca vehiculele care circulă pe drumul la începutul căruia a fost instalat sînt obligate sa circule cel puțin cu viteza indicată; cifra indica aceasta viteza în unitatea de măsura folosită cel mai frecvent în țara pentru a indica viteza vehiculelor. După cifra care indica viteza poate fi adăugat "km" (kilometri).

    h) Sfîrșitul vitezei minime obligatorii
    Indicatorul D, 8 "Sfîrșitul vitezei minime obligatorii" semnalizeaza sfîrșitul sectorului de drum cu viteza minima obligatorie semnalizat cu indicatorul D, 7. Indicatorul D, 8 este identic cu indicatorul D, 7, însă este traversat de o bara oblica roșie mergind de la marginea superioară dreapta către marginea inferioară stinga.

    i) Lanturi contra zapezii, obligatorii
    Indicatorul D, 9 "Lanturi contra zapezii, obligatorii" semnalizeaza ca vehiculele care circulă pe drumul la începutul căruia a fost instalat sînt obligate sa nu circule decît cu lanturi contra zapezii la cel puțin două roti motrice.


    Anexa nr. 5

    Indicatoare de informare și orientare, cu excepția celor de stationare

    NOTĂ: Pentru indicatoarele de reglementare a stationarii, a se vedea anexa nr. 6.
    Caracteristicile generale ale indicatoarelor și simbolurilor din secțiunile A-F (pentru cele ale indicatoarelor și simbolurilor din stațiunea G, a se vedea sub aceasta secțiune). 1. Indicatoarele de informare și orientare sînt în mod normal dreptunghiulare; totuși, indicatoarele de direcție pot să aibă forma unui dreptunghi alungit cu latura mare orizontala și care se termina cu un virf de sageata. 2. Indicatoarele de informare și orientare au fie simboluri sau inscripții albe sau de culoare deschisă pe un fond de culoare închisă, fie simboluri sau inscripții de culoare închisă pe fond alb sau de culoare deschisă; culoarea roșie nu poate fi folosită decît în mod excepțional și niciodată sa predomine.

    Secţiunea A Indicatoare de presemnalizare1. Caz general
    Exemple de indicatoare de presemnalizare a direcțiilor: E, 1a, E, 1b și E, 1c.
    2. Cazuri particulare
    a) Exemple de indicatoare de presemnalizare a direcțiilor pentru un drum fără ieșire: E, 2a și E, 2b.
    b) Exemplu de indicator de presemnalizare pentru traseul de urmat, pentru a vira la stînga în cazul în care virajul la stînga este interzis la următoarea intersectie: E, 3.
    c) Exemplu de indicator pentru preselecția la intersectii cu circulație pe mai multe benzi: E, 4.


    Secţiunea B Indicatoare de direcție1. Exemple de indicatoare ce semnalizeaza direcția spre o localitate: E, 5a, E, 5b, E, 5c și E, 5d. 2. Exemple de indicatoare ce semnalizeaza direcția spre un aerodrom: E, 6a, E, 6b și E, 6c. 3. Indicatorul E, 7 semnalizeaza direcția spre un camping. 4. Indicatorul E, 8 semnalizeaza direcția spre o cabana pentru tineret.


    Secţiunea C Indicatoare de localizare
    Latura mare a dreptunghiului care formează acest indicator este orizontala. 1. Exemple de indicatoare ce semnalizeaza începutul unei localități: E, 9a și E, 9b. 2. Exemple de indicatoare ce semnalizeaza sfîrșitul unei localități: E, 9c și E, 9d.
    Prin derogare de la dispozițiile paragrafului 1 al art. 6 din convenție, aceste indicatoare pot fi instalate pe partea cealaltă a indicatoarelor de localitate.


    Secţiunea D Indicatoare de confirmare
    Indicatorul E, 10 este un exemplu de indicator de confirmare.
    Prin derogare de la dispozițiile paragrafului 1 al art. 6 din convenție, acest indicator poate fi instalat pe partea cealaltă a unui alt indicator destinat circulației din sens invers.


    Secţiunea E Trecere pentru pietoni
    Indicatorul E, 11a "Trecere pentru pietoni" se folosește pentru a semnaliza pietonilor și conducătorilor locul unei treceri pentru pietoni.
    Panoul este de culoare albastra sau neagra, triunghiul este alb sau galben, iar simbolul este negru sau albastru închis; simbolul este A, 11.
    Totuși, ar mai putea fi folosit și semnalul E, 11b, în forma de pentagon neregulat pe fond albastru și simbol alb.


    Secţiunea F Alte indicatoare care dau informații utile pentru conducerea vehiculelor
    Aceste indicatoare au fondul albastru. 1. Indicatorul "Spital"
    Acest indicator se va folosi pentru a semnaliza conducătorilor de vehicule ca trebuie să ia măsurile de precautie impuse de apropierea de instituții medicale, în special de a evita, pe măsura posibilităților, zgomotul. Exista doua modele pentru acest indicator: E, 12a și E, 12b. Crucea roșie care figurează pe indicatorul E, 12b poate fi înlocuită cu unul din simbolurile care figurează la paragraful 2 a al secțiunii G.
    2. Indicatorul "Drum cu sens unic"
    Doua indicatoare diferite "Drum cu sens unic" pot fi instalate atunci cînd se apreciază necesar să se confirme participanților la circulație ca se găsesc pe un drum cu sens unic:
    a) indicatorul E, 13a instalat aproape perpendicular pe axa părții carosabile; panoul sau este patrat;
    b) indicatorul E, 13b instalat aproape paralel cu axa părții carosabile; panoul sau este un dreptunghit alungit a cărui latura mare este orizontala. Pe sageata indicatorului E, 13b pot fi înscrise în limba naționala sau în una din limbi1e naționale ale tarii cuvintele "Sens unic".

    Indicatoarele E, 13a și E, 13b pot fi instalate independent de instalarea, înainte de a intra pe strada, a indicatoarelor de interzivere sau de obligare.
    3. Indicatorul "Drum fără ieșire"
    Indicatorul E, 14 "Drum fără ieșire" instalat la intrarea pe o strada semnaleaza ca aceasta este fără ieșire.
    4. Indicatoare care semnalizeaza intrarea sau ieșirea de pe o autostrada
    Indicatorul E, 15 "Autostrada" este instalat în locul unde încep să se aplice reguli speciale de circulație pe autostrada. Indicatorul E, 16 "Sfîrșit de autostrada" este instalat în locul unde aceste reguli încetează de a mai fi aplicate.
    Indicatorul E,16 mai poate fi folosit și repetat pentru a semnaliza apropierea sfirsitului autostrazii; pe fiecare indicator astfel instalat se va indica în partea de jos distanta dintre locul de instalare și sfîrșitul autostrazii.
    5. Indicatoare care semnalizeaza intrarea sau ieșirea de pe un drum unde regulile de circulație sînt aceleași ca pe o autostrada.
    Indicatorul E, 17 "Drum pentru automobile" se încadrează în locul de unde încep să se aplice regulile speciale de circulație pe drumuri altele decît autostrăzi, care sînt rezervate numai circulației automobilelor și nu deservesc proprietăți alăturate. Un panou suplimentar sub indicatorul E, 17 va putea arata ca, prin derogare, accesul automobilelor în proprietățile alăturate este permis.
    Indiratorul E, 18 "Sfîrșitul drumului pentru automobile" va putea fi, de asemenea, folosit și repetat pentru a semnaliza apropierea de sfîrșitul drumului; în partea de jos a fiecărui indicator instalat în acest fel se va indica distanta dintre locul de instalare și sfîrșitul drumului.
    6. Indicatoare care semnalizeaza o statie de autobuz sau de tramvai
    E, 19 "Statie de autobuz" și E, 20 "Statie de tramvai".
    7. Indicatorul "Drum închis sau deschis"
    Indicatorul E, 21 "Drum închis sau deschis va fi folosit pentru a semnaliza dacă un drum de munte, în special la trecerea printr-un defileu, este deschis sau închis; el se va instala la intrarea pe drum sau pe drumuri care duc spre acea trecere.
    Denumirea trecerii (defileului) se scrie cu litere albe. Pe indicator denumirea toponimica "Furka" a fost data ca exemplu.
    Panourile 1, 2 și 3 sînt imobile.
    Dacă trecerea este închisă, panoul 1 este de culoare roșie și poarta inscripția "Închis"; dacă trecerea este deschisă panoul este de culoare verde și poarta inscripția "Deschis". Inscripțiile sînt de culoare alba și, de preferinta, în mai multe limbi.
    Panourile 2 și 3 au fondul alb cu inscripțiile și simbolurile de culoare neagra.
    Dacă trecerea este deschisă, panoul 3 nu poarta nici o indicație, iar panoul 2, după starea drumului, fie că nu poarta nici o indicație, fie ca poarta indicatorul D, 9 "Lanuri contra zapezii, obligatorii" sau simbolul E, 22 "Lanturi sau pneuri contra zapezii, recomandate"; acest simbol trebuie să fie de culoare neagra.
    Dacă trecerea este închisă, panoul 3 poarta denumirea localității pînă la care drumul este deschis, iar panoul 2, după starea drumului, fie inscripția "Deschis pînă la", fie simbolul E, 22 sau indicatorul D, 9.


    Secţiunea G Indicatoare care semnalizeaza instalații ce pot fi utile participanților la circulație1. Caracteristicile indicatoarelor și simbolurilor din aceasta secțiune:
    a) indicatoarele F au fondul albastru sau verde; ele conțin un dreptunghi alb sau galben pe care apare simbolul.
    b) pe banda albastra sau verde din partea de jos a indicatorului poate fi înscrisă în alb distanta la care se găsește instalatia semnalizata sau intrarea pe drumul care duce spre ea; pe indicatorul în care este înscris simbolul F, 5 poate fi aplicată, în același mod, inscripția "Hotel" sau "Motel". Indicatoarele pot fi, de asemenea, instalate la intrarea pe drumul care duce la instalatie și, în acest caz, pe dunga albastra sau verde din partea de jos a semnalului poate fi aplicată o sageata directionala alba. Simbolul este de culoare neagra sau albastru închis, cu excepția simbolurilor F, 1a, F, 1b și F, 1c, care sînt de culoare roșie.
    2. Descrierea simbolurilor
    a) Simbolurile "Post de ajutor"
    Simbolurile ce semnalizeaza posturile de ajutor vor fi folosite în statele interesate. Simbolurile sînt de culoare roșie. Exemple ale acestor simboluri sînt: F, 1a, F, 1b și F, 1c.

    b) Simboluri diverse
    F, 2 - "Post de depanare"
    F, 3 - "Telefon"
    F, 4 - "Statie de benzina"
    F, 5 - "Hotel" sau "Motel"
    F, 6 - "Restaurant"
    F, 7 - "Bufet" sau "Cofetarie"
    F, 8 - "Spațiu amenajat pentru petreceri cimpenesti"
    F, 9 - "Spațiu amenajat pentru puncte de plecare în excursii pe jos"
    F, 10 - "Teren de camping"
    F, 11 - "Teren pentru caravanele auto"
    F, 12 - "Teren de camping și pentru caravane"
    F, 13 - "Cabana pentru tineret"


    Anexa nr. 6

    Indicatoare pentru oprire și stationare


    Secţiunea A Indicatoare care interzic sau limitează oprirea sau staționarea
    Caracteristici generale ale indicatoarelor și simbolurilor
    Aceste indicatoare sînt rotunde: diametrul lor nu trebuie să fie mai mic de 0,60 m în afară localităților și mai mic de 0,25 m în localități. În afară unor indicații contrare din prezenta anexa, fondul este albastru, iar marginea și barele oblice de culoare roșie.

    Descrierea indicatoarelor 1.
    a) Pentru a semnaliza locurile unde staționarea este interzisă, se va folosi indicatorul C, 18 "Staționarea interzisă"; pentru a semnaliza locurile unde oprirea și staționarea sînt interzise, se va folosi indieatorul C, 19 "Oprirea și staționarea interzise".
    b) Indicatorul C, 18 poate fi înlocuit cu un indicator rotund cu margine roșie și bara transversala roșie, ce poarta pe fond alb sau galben litera sau semnul grafic ce semnifica staționarea în statul respectiv.
    c) Inscripții pe un panou suplimentar instalat sub indicator pot sa restrîngă aplicabilitatea interzicerii indicind, după caz: i) zilele saptaminii ori lunii sau orele zilei în timpul cărora se aplică interzicerea;ii) durata peste care indicatorul C, 18 interzice staționarea sau durata peste care indicatorul C, 19 interzice oprirea și staționarea;iii) excepțiile privind unele categorii de participanți la circulație.
    d) Inscripția ce se referă la durata peste care staționarea sau oprirea este interzisă poate fi aplicată în partea de jos a cercului roșu al indicatorului, în loc de a fi scrisă pe o placa suplimentară.
    2.
    a) Dacă staționarea este permisă cînd pe o parte cînd pe cealaltă parte a drumului, în locul indicatorului C, 18, se va folosi indicatorul C, 20a sau C,20b "Stationare alternanta".
    b) Interzicerea de a staționa este valabilă pe partea unde este instalat indicatorul C, 20a în zilele fără soț, iar pe partea indicatorului C, 20b în zilele cu soț, ora schimbării părții putind fi stabilită de legislația naționala, fără a fi necesar ca aceasta să fie la miezul noplii. Legislația naționala poate stabili și o periodicitate a alternantei stationarii, alta decît zilnica; în acest caz cifrele I și II de pe indicator se înlocuiesc cu perioadele de alternanta, de exemplu 1-15 și 16-31 pentru o alternanta de la 1 și de la 16 ale fiecărei luni.
    c) Indicatorul C, 18, completat cu inscripții suplimentare, conform dispozițiilor paragrafului 4 al art. 8 din convenție, poate fi folosit de statele care nu adopta indicatoarele C, 19, C, 20a și C, 20b.
    3.
    a) În afară unor cazuri speciale, indicatoarele se instaleaza în asa fel încît discul lor să fie perpendicular pe axa drumului sau ușor înclinat în raport cu planul perpendicular al acestei axe.
    b) Toate interzicerile și restricțiile de stationare se aplică numai pe partea drumului unde au fost instalate indicatoarele.
    c) În afară unor indicații contrare ce ar putea fi date, fie pe un panou suplimentar conform modelului 2 din anexa nr. 7 și care indica distanta de aplicare a interdicției, fie conform prescripțiilor cuprinse la alin. e) de mai jos, interdicțiile se aplică începînd de la linia din dreptul indicatorului pînă la cea mai apropiată intersectie.
    d) Sub indicatorul instalat în locul de unde începe interzicerea poate fi aplicat un panou suplimentar conform modelului 3a sau 4a arătat în anexa nr. 7. Sub indicatoarele care repeta interzicerea poate fi instalat un panou suplimentar conform modelului 3b sau 4b arătat în anexa nr. 7. În locul unde încetează interzicerea poate fi instalat un nou indicator de interzicere completat cu un panou suplimentar conform modelului 3c sau 4c arătat în anexa nr. 7. Panourile model 3 se instaleaza paralel cu axa drumului, iar panourile model 4 perpendicular pe aceasta axa. Distanțele menționate eventual pe panourile model 3 sînt cele pe care se aplică interzicerea în direcția sagetii.
    e) Dacă interzicerea încetează înainte de cea mai apropiată intersectie se va aplica indicatorul cu panou suplimentar de sfîrșit de interzicere descris mai sus la alin. d). Totuși, dacă interzicerea nu se aplică decît pe o distanta mica, se va putea instala doar un singur indicator avînd: – în cercul roșu, indicarea distantei pe care se aplică, sau – un panou suplimentar model 3.
    f) În locurile unde exista parcometre, prezenta acestora înseamnă ca staționarea se plătește și ca durata ei este limitată la timpul de funcționare a contorului.
    g) În zonele unde durata stationarii este limitată dar staționarea nu se plătește, limitarea poate fi semnalizata, în loc de indicatoare C, 18 cu panouri suplimentare, printr-o bandă de culoare albastra aplicată la o înălțime de circa 2 m pe stîlpii de iluminat, de-a lungul părții carosabile, pe pomi etc., sau cu dungi pe bordura.
    4. Pentru a semnaliza, în localități, accesul într-o zona unde staționarea este cu durata limitată, indiferent dacă este cu sau fără plata, se va putea instala indicatorul C, 21 "Zona de stationare cu durata limitată". Fondul acestui indicator, în care se instaleaza indicatorul C, 18, este de culoare deschisă.
    Indicatorul C, 18 poate fi înlocuit cu indicatorul E, 23; în acest caz, fondul indicatorului poate fi de culoare albastra.
    În partea de jos a panoului poate fi adăugat un disc de stationare sau un parcometru pentru a indica condițiile de limitare a stationarii în zona.
    După caz, zilele și orele în timpul cărora se aplică limitarea, precum și condițiile acestei limitări, pot fi înscrise chiar pe indicator sau pe o placa suplimentară sub indicatorul C, 21.


    Secţiunea B Indicatoare ce dau informații utile pentru stationare1. Indicatorul "Parcare"
    Indicatorul E, 23 "Parcare" ce poate fi instalat paralel cu axa drumului semnalizeaza, locurile unde parcarea (staționarea) vehiculelor este permisă. Panoul este patrat. Pe panou se aplică o litera sau un semn grafic folosit în statul respectiv pentru a semnaliza "Parcarea". Acest indicator va fi pe fond albastru.
    Pe o placa suplimentară, instalata sub indicator sau chiar pe indicator, simbolurile sau inscripțiile pot sa indice direcția spre locul de parcare sau categoriile de vehicule pentru care este destinat acest loc; asemenea inscripții pot, de asemenea, sa limiteze durata parcarii permise.
    2. Indicatoare care semnalizeaza ieșirea dintr-o zona unde staționarea este cu durata limitată
    Pentru a semnaliza, în localități, ieșirea dintr-o zona în care durata de stationare este limitată și ale carei intrari sînt semnalizate cu indicatorul C, 21 ce conține indicatorul C, 18, se va folosi indicatorul E, 24, format dintr-un patrat de culoare deschisă în care este inclus indicatorul C, 18 de culoare gri deschis și o bandă diagonala neagra sau gri închis ori o serie de linii paralele negre sau gri ce formează o astfel de banda. În cazul în care intrările în zona sînt semnalizate cu indicatoare C, 21, avînd indicatorul E, 23, ieșirile pot fi semnalizate printr-un panou în care figurează o bandă diagonala neagra sau gri închis ori o serie de linii paralele negre sau gri închis ce formează o astfel de banda și un disc de stationare pe fond deschis.


    Anexa nr. 7

    Panouri suplimentare
    1. Aceste panouri sînt, fie pe fond alb sau galben cu chenar negru, albastru sau roșu, distanta sau lungimea fiind înscrisă cu negru sau albastru închis, fie pe fond negru sau albastru închis cu chenar alb, galben sau roșu, distanta sau lungimea fiind înscrisă cu alb sau galben. 2.
    a) Panourile suplimentare "Model 1" indica distanta dintre indicator și începutul trecerii periculoase sau zonei în care se aplică reglementarea.
    b) Panourile suplimentare "Model 2" indica lungimea secțiunii periculoase sau a zonei în care se aplică reglementarea.
    c) Panourile suplimentare sînt instalate sub indicatoare. Totuși, pentru indicatoarele de avertizare a pericolului model Ab, indicațiile prevăzute pentru panourile suplimentare pot fi, de asemenea, aplicate în partea de jos a indicatorului.
    3. Panourile suplimentare "Model 3" și "Model 4", privitoare la interzicerile sau restricțiile de stationare, sînt modelele 3a, 3b, 3c și, respectiv, 4a, 4b și 4c (a se vedea paragraful 3, secțiunea A, anexa nr. 6).


    Anexa nr. 8

    Marcaje rutiere


    Capitolul 1 Generalități1. Marcajele aplicate pe partea carosabilă (marcajele rutiere) trebuie să fie din materiale antiderapante și sa nu iasa în relief mai mult de 6 mm față de nivelul părții carosabile. Cînd pentru marcare se folosesc butoane sau dispozitive similare, acestea nu trebuie să iasa în afară mai mult de 1,5 cm față de nivelul părții carosabile (sau mai mult de 2,5 cm în cazul cînd se folosesc butoane reflectorizante); folosirea lor trebuie să corespundă cerințelor siguranței circulației.


    Capitolul 2 Marcaje longitudinale
    A. Dimensiuni 2. Lățimea liniilor continue sau discontinue ale marcajelor longitudinale trebuie să fie de cel puțin 0,10 m. 3. Distanta dintre doua linii longitudinale alăturate (linie dubla) trebuie să fie între 0,10 m și 0,18 m. 4. O linie discontinua consta din segmente de aceeași lungime despărțite prin intervale uniforme. La stabilirea lungimii liniilor și a intervalelor dintre linii trebuie luată în considerare viteza vehiculelor pe sectorul de drum sau în zona respectiva. 5. În afară localităților, linia discontinua trebuie să fie formată din segmente cu o lungime între 2 și 10 m. Lungimea segmentelor liniei care marcheaza apropierea indicată la paragraful 23 din prezenta anexa trebuie să fie de 2-3 ori mai mare decît lungimea intervalelor. 6. În localități, lungimea liniilor și a intervalelor dintre segmente trebuie să fie mai mica decît cea folosită în afară localităților. Lungimea segmentelor poate fi redusă la 1 m. Totuși, pe unele străzi cu circulație rapida, caracteristicile marcajului longitudinal pot fi aceleași ca în afară localităților.
    B. Marcarea benzilor de circulație 7. Marcarea benzilor de circulație se face fie prin linii discontinue, fie prin linii continue sau prin alte mijloace corespunzătoare.
    i) În afară localităților 8. Pe drumurile cu dublu sens avînd doua benzi de circulație, axa părții carosabile trebuie să fie constituită dintr-un marcaj longitudinal. Acest marcaj este, de regula, o linie discontinua. Numai în cazuri speciale se folosesc liniile continue. 9. Pe drumurile cu trei benzi, benzile trebuie să fie, de regula, marcate cu linii discontinue în sectoarele cu vizibilitate normală. În cazuri speciale, pentru a spori siguranța circulației, pot fi folosite liniile continue sau liniile discontinue alături de liniile continue. 10. Pe părțile carosabile cu mai mult de trei benzi de circulație, linia care separa sensurile de circulație trebuie să fie marcată cu o linie sau cu doua linii continue, cu excepția cazurilor cînd sensul de circulație pe benzile centrale poate fi schimbat. În plus, benzile de circulație trebuie să fie marcate cu linii discontinue (diagramele 1a și 1b). ii) În localități11. În localități, recomandările de la paragrafele 8-10 din prezenta anexa se aplică strazilor cu circulație în ambele sensuri și strazilor cu sens unic avînd cel puțin două benzi de circulație.12. Benzile de circulație trebuie să fie marcate în locurile unde lățimea părții carosabile este delimitata de borduri, refugii sau insule directionale. 13. În apropierea unor intersectii importante (în special intersectii cu circulație dirijata) unde lățimea drumului este suficienta pentru doua sau mai multe rinduri de vehicule, benzile de circulație trebuie să fie marcate conform diagramelor 2 și 3. În aceste cazuri, liniile care delimiteaza benzile pot fi completate cu sageti (a se vedea paragraful 39 din prezenta anexa).

    C. Marcaje pentru situații speciale i) Folosirea liniilor continue14. În scopul îmbunătățirii siguranței circulației, la unele intersectii liniile discontinue axiale (diagrama 4) trebuie să fie înlocuite sau completate cu o linie continua (diagramele 5 și 6). 15. Dacă este cazul să se interzică folosirea părții carosabile destinată circulației din sens invers în locuri unde distanta de vizibilitate se reduce (virfuri de panta, viraje etc.), sau pe sectoare unde partea carosabilă se ingusteaza ori prezintă alte particularități, restricțiile trebuie marcate pe sectoarele unde distanta de vizibilitate este mai mica decît minima M, cu ajutorul unei linii continue aplicate conform diagramelor 7a-16*). În țările unde construcția de automobile o justifica, înălțimea oculara de 1 metru prevăzută în diagramele 7a-10a poate fi marita la 1,20 m.
    *) Prin distanta de vizibilitate se înțelege distanta la care un obiect instalat la o înălțime de 1 metru deasupra nivelului părții carosabile poate fi văzut de un observator aflat pe partea carosabilă și al cărui ochi se găsește, de asemenea, la o înălțime de 1 metru deasupra părții carosabile.
    16. Valoarea care trebuie adoptată pentru M se schimba în funcție de caracteristicile drumului. Diagramele 7a, 7b, 8a, 8b, 8c și 8d arata, pentru drumurile cu doua și trei benzi de circulație, traseul liniilor la un virf de panta unde distanta de vizibilitate este redusă. Aceste diagrame corespund profilului longitudinal arătat mai sus și la o distanta M determinata la paragraful 24 de mai jos: A (sau D) este punctul unde distanta de vizibilitate devine mai mica decît M, în timp ce C (sau B) este punctul unde distanta de vizibilitate devine din nou mai mare decît M*). *) Marcajul indicat în diagramele 9 poate fi înlocuit între A și D cu o linie axiala continua, fără o linie discontinua alăturată și precedată de o linie axiala discontinua cu cel puțin trei segmente. Totuși, acest traseu simplificat trebuie să fie folosit cu precautie și numai în cazuri excepționale, întrucît pe o anumită distanta împiedica conducătorul să execute o depasire, chiar atunci cînd exista o distanta de vizibilitate corespunzătoare. Pentru a se evita confuziile trebuie, pe măsura posibilităților, sa nu se folosească ambele metode pe unul și același itinerar sau pe itinerare de același tip în aceeași zona.17. Atunci cînd sectoarele AB și CD se suprapun, adică atunci cînd vizibilitatea în ambele direcții este mai mare decît valoarea M înainte de a atinge virful pantei, liniile vor fi dispuse în același mod, liniile continue alături de o linie discontinua, fără a se suprapune. Aceasta se poate vedea pe diagramele 9, 10a și 10b.18. Diagramele 11a și 11b indica traseul liniilor în aceeași ipoteza pe un sector de drum în curba, cu doua benzi și vizibilitate limitată. 19. Pe drumurile cu trei benzi sînt posibile doua metode. Ele sînt indicate în diagramele 8a, 8b, 8c și 8d (sau, după caz, 10a și 10b). Diagrama 8a sau 8b (sau, după caz, 10a) va trebui folosită pentru drumurile unde circula multe vehicule cu doua roti, iar diagramele 8c și 8d (sau, după caz, 10b) cînd circula cu precădere vehicule cu patru roti. Diagrama 11c indica liniile în aceeași ipoteza pe un sector de drum în curba, cu trei benzi și distanta de vizibilitate limitată. 20. Diagramele 12, 13 și 14 reprezintă zonele care marcheaza o ingustare a părții carosabile. 21. În diagramele 8a, 8b, 8c, 8d, 10a și 10b inclinarea liniilor oblice în raport cu linia axiala nu trebuie să fie mai mare de 1/20. 22. În diagramele l3 și 14, folosite pentru a indica o schimbare a latimii disponibile a părții carosabile, precum și în diagramele 15, 16 și 17 care indica obstacolele ce impun o deviere a liniei (liniilor) continue, aceasta inclinare a liniei sau a liniilor trebuie să fie, de preferinta, mai mica de 1/50 pe drumurile de viteza mare și mai mica de 1/20 pe drumurile unde viteza nu depășește 50 km pe ora. În plus, liniile continue oblice ar trebui să fie precedate, pentru sensul de circulație căruia i se aplică, de o linie continua paralela cu axa părții carosabile, lungimea acestei linii corespunzind distantei parcurse într-o secunda la viteza de mers adoptată. 23. Atunci cînd nu este necesară marcarea benzilor de circulație cu linii discontinue pe un sector de drum obișnuit, linia continua va trebui să fie precedată de o linie care indica apropierea formată dintr-o linie discontinua pe o distanta care depinde de viteza normală a vehiculelor, de cel puțin 50 metri. Atunci cînd benzile de circulație sînt marcate prin linii discontinue într-un sector normal de drum, linia continua va trebui să fie, de asemenea, precedată de o linie de apropiere pe o distanta care depinde de viteza normală a vehiculelor, de cel puțin 50 metri. Marcajul poate fi completat cu o sageata sau cîteva sageti care indica conducătorilor banda pe care trebuie să meargă.
    ii) Condiții de folosire a liniilor continue 24. Alegerea distantei de vizibilitate care trebuie adoptată pentru determinarea sectoarelor unde o linie continua este sau nu necesară, precum și alegerea lungimii acestei linii, este în mod inevitabil rezultatu1 unui compromis. Tabelul de mai jos prezintă valoarea recomandată pentru M, corespunzătoare cu diversele viteze de apropiere**):
    **) Viteza de apropiere adoptată pentru acest calcul este viteza de circulație pe care nu o depășesc 85% din vehicule sau viteza de bază dacă ea este superioară.

    Viteza de apropiere

    Lista valorilor M

    100 km/h

    de la 160 m până la 320 m

    80 km/h

    de la 130 m până la 260 m

    65 km/h

    de la 90 m până la 180 m

    50 km/h

    de la 60 m până la 120 m
    25. Pentru vitezele care nu sînt indicate în acest tabel valoarea M corespunzatoatre trebuie să se calculeze prin interpolare sau extrapolare.

    D. Linii marginale care marcheaza limitele părții carosabile 26. Marcajul liniilor care indica limitele părții carosabile va fi constituit, de preferinta, dintr-o linie continua. Alături de aceste linii se pot folosi plăcuțe, butoane sau elemente reflectorizante.
    E. Marcaj pentru obstacole 27. Diagramele 15, 16 și 17 prezintă marcajul care trebuie folosit la marginile unei insule sau ale oricărui alt obstacol aflat pe partea carosabilă.
    F. Linii de ghidare a virajului 28. La unele intersectii este de dorit să se indice conducătorilor cum trebuie să vireze la stînga în țările cu circulația pe dreapta, sau cum trebuie să vireze la dreapta în țările cu circulația pe stinga.


    Capitolul 3 Marcaje transversale
    A. Generalitati 29. Ținînd seama de unghiul sub care conducătorii vad marcajele pe partea carosabilă, marcajele transversale trebuie să fie mai late decît marcajele longitudinale.
    B. Linii de oprire 30. Lățimea minima a unei linii de oprire trebuie să fie de 0,20 m, iar lățimea maxima de 0,60 m. Se recomanda o latime de 0,30 m. 31. Atunci cînd aceasta linie se folosește împreună cu un indicator de oprire, linia de oprire trebuie să fie aplicată în asa fel încît conducătorul oprit în imediata sa apropiere să aibă o vizibilitate cît mai mare asupra circulației de pe celelalte artere ale intersectiei, ținînd seama de cerințele circulației celorlalte vehicule și ale pietonilor. 32. Liniile de oprire pot fi completate cu linii longitudinale (diagramele 18 și 19). Ele pot fi completate și cu cuvintul "STOP", desenat pe partea carosabilă; exemple de asemenea marcaje sînt date în diagramele 20 și 21. Distanta dintre marginea superioară a limitelor cuvintului "STOP" și linia de oprire ar trebui să fie cuprinsă între 2 m și 25 m.
    C. Linii ce marcheaza locul unde conducătorii trebuie să cedeze trecerea 33. Lățimea minima a fiecărei linii trebuie să fie de 0,20 m, iar lățimea maxima de 0,60 m; dacă exista doua linii, distanta dintre ele trebuie să fie de cel puțin 0,30 m. Linia poate fi înlocuită cu triunghiuri alăturate aplicate pe partea carosabilă și ale căror virfuri să fie îndreptate către conducătorul căruia i se adresează obligația de a ceda trecerea. Aceste triunghiuri trebuie să aibă baza de cel puțin 0,40 m și de cel mult 0,60 m, iar înălțimea de cel puțin 0,50 m și de cel mult 0,70 m. 34. Marcajul sau marcajele transversale trebuie să fie aplicate în aceleași condiții ca și liniile de oprire menționate la paragraful 31 din prezenta anexa. 35. Marcajul sau marcajele menționate la paragraful 34 pot fi completate cu un triunghi desenat pe partea carosabilă, un exemplu fiind dat de diagrama 22. Distanta dintre baza acestui triunghi și marcajul transversal trebuie să fie cuprinsă între 2 m și 25 m. Baza acestui triunghi va avea cel puțin 1 m, iar înălțimea de trei ori mai mare decît baza lui. 36. Acest marcaj transversal poate fi completat cu linii longitudinale.
    D. Treceri pentru pietoni 37. Intervalul dintre benzile care marcheaza trecerea pentru pietoni trebuie să fie cel puțin egal cu lățimea acestor benzi și sa nu fie mai mare decît dublul acestei lățimi; lățimea totală a unei benzi și a intervalului dintre benzi trebuie să fie de la 1 m pînă la 1,40 m. Lățimea minima recomandată a trecerilor pentru pietoni trebuie să fie de 2,5 m pentru drumurile unde viteza este limitată la 60 km/h și de 4 m pentru drumurile unde aceasta limita este mai ridicată sau unde viteza nu este limitată.
    E. Treceri pentru biciclisti 38. Trecerile pentru biciclisti trebuie să fie marcate cu linii discontinue duble. Aceste linii discontinue trebuie să fie formate, de preferinta, din patrate de (0,40-0,60) x (0,40-0,60) m. Distanta dintre aceste patrate trebuie să fie de 0,50-0,60 m. Lățimea trecerii nu trebuie să fie mai mica de 1,80 m. Nu se recomanda folosirea butoanelor și a cuielor.


    Capitolul 4 Alte marcaje
    A. Sageti 39. Pe drumurile care au un număr suficient de benzi de circulație pentru a permite separarea vehiculelor la apropierea de o intersectie, benzile care trebuie să fie folosite pentru circulație pot fi indicate cu ajutorul sagetilor aplicate pe suprafața părții carosabile (diagramele 2, 3, 19 și 23). De asemenea, mai pot fi folosite sageti pe drumurile cu sens unic pentru a confirma sensul circulației. Lungimea acestor sageti nu trebuie să fie mai mica de 2 m. Sagetile pot fi completate cu inscripții pe partea carosabilă.
    B. Linii paralele oblice 40. Diagramele 24 și 25 dau exemple de zone în care vehiculele nu trebuie să între.
    C. Inscripții 41. Inscripțiile pe partea carosabilă pot fi folosite în scopul dirijarii circulației, avertizarii sau orientarii participanților la circulație. Cuvintele folosite trebuie să fie, de preferinta, denumiri de localități, numere de drumuri sau cuvinte ușor de înțeles pe plan internațional (de exemplu "STOP", "BUS", "TAXI". 42. Literele trebuie să fie considerabil alungite în direcția circulației, datorită unghiului mic sub care conducătorii vad inscripțiile (diagrama 20). 43. Atunci cînd vitezele de apropiere depășesc 50 km pe ora, lungimea minima a literelor trebuie să fie de 2,5 m.
    D. Reglementarea opririi și stationarii 44. Restricțiile de oprire și stationare pot fi semnalizate prin marcaje pe marginea părții carosabile sau pe bordurile acesteia. Limitele zonelor de stationare pot fi marcate pe suprafața părții carosabile prin linii corespunzătoare.
    E. Marcaje pe partea carosabilă și pe lucrările anexe drumului i) Marcaje care indica restricțiile de stationare45. Diagrama 26 da un exemplu de linie în forma de zig-zag. ii) Marcaje pe obstacole.46. Exemplu de marcaj pe un obstacol este dat în diagrama 27.

    -----