HOTĂRÂRE nr. 215 din 20 martie 2012privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor de evaluare, precum și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție 2012-2015
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 27 martie 2012
    În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,
    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

    Articolul 1

    Se aprobă Strategia națională anticorupție pe perioada 2012-2015, prevăzută în anexa nr. 1.


    Articolul 2

    Se aprobă Inventarul măsurilor preventive anticorupție și indicatorii de evaluare, prevăzuți în anexa nr. 2.


    Articolul 3

    Se aprobă Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2012-2015, prevăzut în anexa nr. 3.


    Articolul 4

    Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

    PRIM-MINISTRU
    MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU
    Contrasemnează:
    Ministrul justiției,
    Cătălin Marian Predoiu
    Ministrul administrației și internelor,
    Gabriel Berca
    Ministrul comunicațiilor
    și societății informaționale,
    Răzvan Mustea-Șerban
    Ministrul economiei,
    comerțului și mediului de afaceri,
    Lucian Nicolae Bode
    Secretarul general al Guvernului,
    Dezsi Attila
    Ministrul apărării naționale,
    Gabriel Oprea
    Ministrul afacerilor externe,
    Cristian Diaconescu
    Ministrul afacerilor europene,
    Leonard Orban
    Ministrul educației,
    cercetării, tineretului și sportului,
    Cătălin Ovidiu Baba
    Președintele Agenției Naționale de Integritate,
    Alexandru Cătălin Macovei
    Șeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă,
    Claudiu Dumitrescu
    Președintele Autorității Naționale
    pentru Reglementarea și Monitorizarea
    Achizițiilor Publice,
    Cristina Trăilă
    Președintele Consiliului Concurenței,
    Bogdan-Marius Chirițoiu
    Președintele Autorității Electorale Permanente,
    Octavian Opriș
    Ministrul finanțelor publice,
    Bogdan Alexandru Drăgoi

    București, 20 martie 2012.
    Nr. 215.

    Anexa nr. 1

    STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE PE PERIOADA 2012-2015
    Cuprins1. INTRODUCERE2. VALORILE FUNDAMENTALE ȘI PRINCIPIILE PROMOVATE DE STRATEGIE3. SCOPUL STRATEGIEI, INSTRUMENTELE ȘI TIPURILE DE INTERVENȚII PROPUSE4. OBIECTIVELE GENERALE5. IMPLICAȚII JURIDICE6. IMPLICAȚII BUGETARE7. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZAREA
    ABREVIERI
    AEP - Autoritatea Electorală Permanentă
    ANAF - Agenția Națională de Administrare Fiscală
    ANFP - Agenția Națională a Funcționarilor Publici
    ANI - Agenția Națională de Integritate
    ANRMAP - Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice
    CARIN - Rețeaua Internațională Camden a Oficiilor de Recuperare a Creanțelor
    CC - Curtea de Conturi
    CE - Comisia Europeană
    CSM - Consiliul Superior al Magistraturii
    CNSC - Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor
    DGA - Direcția Generală Anticorupție
    IGPR - DIF - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de investigare a fraudelor
    DEPABD - Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date
    DLAF - Departamentul pentru Lupta Antifraudă
    DNA - Direcția Națională Anticorupție
    GRECO - Grupul de state împotriva corupției - Consiliul Europei
    H.G. - Hotărârea Guvernului
    INM - Institutul Național al Magistraturii
    JASPERS - Asistență comună pentru susținerea proiectelor în regiunile europene
    ÎCCJ - Înalta Curte de Casație și Justiție
    MAI - Ministerul Administrației și Internelor
    MAE - Ministerul Afacerilor Externe
    MAEur - Ministerul Afacerilor Europene
    MECTS - Ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
    MCSI - Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale
    MCV - Mecanismul de Cooperare și Verificare
    MECMA - Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
    MFP - Ministerul Finanțelor Publice
    MJ - Ministerul Justiției
    MP - Ministerul Public
    OCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
    ONPCSB - Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor
    ONRC - Oficiul Național al Registrului Comerțului
    ONU - Organizația Națiunilor Unite
    OUG - Ordonanța de urgență a Guvernului
    PGD - Parteneriatul pentru o guvernare deschisă
    PÎCCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
    SGG - Secretariatul General al Guvernului
    SNA - Strategia națională anticorupție
    UCRAP - Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice
    UCVAP - Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice
    UE - Uniunea Europeană

    STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE
    2012 - 20151. Introducere1.1. Despre strategie
    România, ca stat democratic european, promovează o politică publică integrată în materia consolidării integrității instituționale, bazată pe o atitudine proactivă orientată spre reducerea costurilor corupției, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurență, creșterea încrederii publicului în justiție și administrație, precum și implicarea societății civile în procesele decizionale.
    Strategia națională anticorupție are ca premise asumate politic importanța asigurării stabilității cadrului legislativ și instituțional anticorupție și alocarea resurselor adecvate pentru o funcționare eficientă a instituțiilor publice în serviciul cetățeanului.
    Raportul CE privind progresele realizate de România în cadrul MCV, dat publicității în luna iulie 2011, reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupție, în special prin îmbunătățirea coordonării la cel mai înalt nivel și elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni și a pedepsi actele de corupție, ținând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent*1).
    ---------
    *1) Raportul Comisiei Europene COM (2011) 460 final privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, dat publicității la 20 iulie 2011.

    Prezenta strategie asigură implementarea recomandărilor formulate de CE, încorporând totodată recomandările specifice formulate în Evaluarea independentă privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007 și a Strategiei Naționale Anticorupție privind Sectoarele Vulnerabile și Administrația Publică Locală pe perioada 2008-2010 în România*2). Acest raport subliniază faptul că noul document strategic anticorupție trebuie să fie unul comprehensiv și multidisciplinar, care să vizeze puterea executivă, legislativă și judecătorească, dar și autoritățile publice locale, mediul de afaceri și societatea civilă.
    ---------
    *2) Evaluarea independentă a fost realizată în perioada decembrie 2010-martie 2011, prin proiectul Sprijin acordat Ministerului Justiției pentru implementarea recomandărilor CE din cadrul MCV, derulat de MJ și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Raportul de evaluare a fost publicat pe site-ul MJ în data de 14 aprilie 2011, moment ce a marcat totodată și lansarea procesului de consultare publică în vederea elaborării noii strategii naționale anticorupție.

    Documentul preia domeniile identificate ca priorități la nivelul UE în Comunicarea anticorupție a CE*3): recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni, protecția avertizorilor de integritate, achizițiile publice, prevenirea și combaterea corupției politice, protecția intereselor financiare ale UE.
    ------------
    *3) UE a lansat în luna iunie 2011 un pachet anticorupție care conține: comunicarea CE - Lupta împotriva corupției în UE; decizia CE privind instituirea unui mecanism de raportare anticorupție la nivelul Uniunii Europene; al doilea raport referitor la implementarea deciziei-cadru privind corupția în sectorul privat; raportul privind modalitățile concrete de participare a UE la GRECO.

    De asemenea, prin acest document strategic se urmărește și pregătirea celei de-a patra runde de evaluare GRECO, cu tema "Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii Parlamentului și în rândul judecătorilor și al procurorilor", care se va axa pe următoarele capitole: principii etice și reguli de conduită, conflicte de interese, interzicerea sau restrângerea anumitor activități, declarațiile de avere și interese, punerea în aplicare a normelor privind conflictele de interese, conștientizarea.
    Prezenta strategie promovează bunele practici anticorupție, precum metodologia de evaluare a riscurilor instituționale de corupție și implementarea planurilor sectoriale.
    Nu în ultimul rând, strategia reflectă angajamentul României față de valorile Parteneriatului pentru o guvernare deschisă. În septembrie 2011, țara noastră a achiesat la declarația Parteneriatului, asumându-și ca priorități majore: sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziție de către autoritățile publice, îmbunătățirea serviciilor publice, creșterea integrității publice, gestionarea eficientă a fondurilor publice, crearea unei comunități sigure și consolidarea responsabilității corporative.
    1.2. Corupția în România în indicatori de percepție și statistici oficiale
    La nivelul percepției publice, corupția continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central și local, ca un fenomen ce subminează administrarea eficientă a fondurilor publice și obstrucționează înfăptuirea justiției, afectând totodată mediul de afaceri. Indicatori interni și externi specializați în evaluarea percepției și a impactului corupției poziționează România sub media țărilor membre ale UE.

    Indicator extern

    Constatări

    Ținta de atins până
    în 2015

    Indicele de percepție
    a corupției 2011

    Aproximativ trei sferturi din țările care compun acest index
    au un scor inferior valorii de 5 (pe o scară de la 0 - nivel
    ridicat de corupție la 10 - nivel ridicat de integritate).



    6,37 - media UE


    România se numără printre acestea, cu un scor de 3,6.


    Barometrul global al
    corupției 2010












    87% dintre respondenții români consideră că nivelul corupției
    din România a crescut în ultimii 3 ani.


    73% - media UE

    Partidele politice și Parlamentul sunt considerate
    instituțiile cele mai afectate de corupție (cu un scor de
    4,5), urmate îndeaproape de justiție (4), poliție (3,9) și
    funcționari publici (3,8).




    Media UE
    4,4 (partide
    politice),
    3,5 (Parlament),
    3,4 (justiție),
    3,1 (poliție),
    3,5 (funcționari
    publici)

    Numai 7% dintre respondenți apreciază ca eficiente eforturile
    curente ale Guvernului de a lupta împotriva corupției.


    26% - media UE

    Sondaj al Băncii
    Mondiale*4) asupra
    mediului de afaceri
    și performanțelor
    investiționale
    2005-2008

    Mediul de afaceri din România consideră corupția ca o
    problemă majoră în a face afaceri (a treia ca importanță
    din 14).



    Corupția nu mai
    este identificată
    de mediul de
    afaceri în top 5.


    Raportul global
    privind integritatea
    2010





    Steag roșu la capitolul cereri de informații guvernamentale


    Steguleț verde


    Trei steaguri portocalii la transparența finanțării
    partidelor politice, supravegherea companiilor cu capital
    majoritar de stat și aplicarea legii: garanții și
    profesionalism privind conflictele de interese




    Steguleț verde

    Raportul națiuni în
    tranziție 2011

    Evaluarea stagnează la 4,00.

    3,27 - media UE
    pentru anul 2010.

    --------------
    *4) Studiul "Trends în Corruption and Regulatory Burden în Eastern Europe and Central Asia" a fost dat publicității în anul 2011 și oferă date comparative pentru anii 2005 și 2008.
    În ceea ce privește statistica judiciară, anii 2010 și 2011 au continuat să marcheze o tendință pozitivă a indicatorilor de performanță specifici activității DNA în lupta împotriva corupției. Aceasta denotă consecvență în investigarea și trimiterea în judecată a unor cauze complexe de corupție privind fapte grave comise de demnitari, magistrați ori persoane cu poziții de conducere în administrația publică centrală și locală. Astfel, în 2010 au fost trimiși în judecată 11 demnitari, dintre care un prim-ministru, 3 miniștri, 2 senatori, un deputat, 2 secretari de stat, 2 subprefecți, și a fost condamnat definitiv un senator. În anul 2011 au fost trimiși în judecată 6 demnitari (un deputat, un ministru care este deputat, un secretar general în Ministerul Sănătății, un subprefect, un președinte al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, cu rang de secretar de stat, un vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu rang de subsecretar de stat) și au fost condamnați 4 (2 deputați, un fost deputat și un subprefect).
    În domeniul justiției, pentru fapte de corupție, în anul 2010 au fost trimiși în judecată 147 de inculpați, dintre care 7 judecători, 6 procurori, un notar public, un executor judecătoresc, 19 avocați și 34 de polițiști. Au fost condamnați definitiv 37 de inculpați, dintre care 2 procurori, 10 avocați, 24 de ofițeri și agenți de poliție și un șef de escortă de la penitenciar. În anul 2011 au fost trimiși în judecată 263 de inculpați (2 judecători și 3 procurori, dintre care 2 prim-procurori, 27 de avocați, 231 de polițiști) și au fost condamnați 43 (2 judecători și 2 procurori, dintre care un prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie, 5 avocați, 26 de polițiști - 7 subofițeri și 19 ofițeri, dintre care 4 cu funcții de conducere, 3 lichidatori judiciari, un subofițer și 3 ofițeri cu funcții de conducere din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, un jandarm cu funcție de conducere).
    În ceea ce privește corupția din instituții financiare și alte instituții de control, în anul 2010 au fost trimiși în judecată 53 de inculpați, dintre care 8 comisari ai Gărzii Financiare, un comisar al Gărzii de Mediu, 5 lucrători vamali, 12 inspectori sau reprezentanți fiscali, un controlor financiar de la Curtea de Conturi, un inspector de la Inspectoratul de Stat în Construcții și 3 inspectori de la inspectoratul teritorial de muncă. De asemenea, în 2010 au fost condamnați definitiv: 3 lucrători vamali, un comisar al Gărzii Financiare, 6 inspectori fiscali și un inspector de la inspectoratul teritorial de muncă. În anul 2011 au fost trimiși în judecată 91 de inculpați (63 de lucrători vamali și un director al Direcției de accize și operațiuni vamale, 11 comisari ai Gărzii Financiare, dintre care 3 comisari-șefi, 2 directori și 4 inspectori, dintre care un inspector șef la direcția generală a finanțelor publice, un consilier al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, 5 funcționari ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, un inspector șef la inspectoratul teritorial de muncă, 3 comisari ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, din care un comisar-șef) și au fost condamnați 30 (8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare și 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali, 2 inspectori și un consilier din cadrul Oficiului pentru Protecția Consumatorului, 2 inspectori ai inspectoratului teritorial de muncă).
    În plus, în 2010 au fost trimise în judecată 194 de persoane din sectorul privat pentru săvârșirea unor fapte de corupție, iar în anul 2011, 238 de persoane fizice și 41 de persoane juridice. În 2010 au fost condamnați definitiv 34 de inculpați pentru infracțiuni de corupție, iar în anul 2011, 90 de inculpați.
    De la adoptarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, activitatea operativă a ANI a fost reluată. La nivelul lunii ianuarie 2012, ANI avea în lucru un număr 4.294 de investigații. Totodată, în perioada aprilie 2008-ianuarie 2012, rezultatele activității operaționale a ANI se prezintă astfel: 2.800 de investigații finalizate (clasări + acte de constatare/rapoarte de evaluare); 4.900 de sancțiuni contravenționale aplicate; 229 de dosare privind posibile fapte de natură penală (conflicte de interese, falsuri în declarații, suspiciuni privind infracțiuni asimilate faptelor de corupție sau infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene); 232 de cazuri de incompatibilități identificate; 31 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă identificate; 27 de cazuri în care ANI a solicitat instanțelor de judecată/comisiilor de cercetare a averii de pe lângă curțile de apel confiscarea unor sume cu caracter nejustificat - suma totală reprezentând diferențe nejustificate - aproximativ 42,5 milioane lei (12,2 milioane euro) - 3 decizii de confiscare definitive și irevocabile; 2.660.250 de declarații de avere și de interese postate pe portalul declarațiilor de avere și de interese în perioada 2008-2012.
    1.3. Politicile publice și cadrul juridic existente
    SNA este un document de viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonatele majore de acțiune în sprijinul promovării integrității și bunei guvernări la nivelul tuturor instituțiilor publice.
    Documentul constituie punctul de plecare în dezvoltarea și adoptarea/adaptarea de către instituțiile și autoritățile publice a propriilor planuri sectoriale. Astfel, SNA cuprinde principiile de acțiune, obiectivele generale și specifice relevante la nivel național. Totodată, documentul include aspecte practice și instrumente concrete de lucru utile la dezvoltarea planurilor de acțiune sectoriale, cum ar fi: inventarul privind măsurile preventive obligatorii, indicatori de performanță asociați, structura standard a planului de acțiune, mecanismul de coordonare și monitorizare.
    Prezenta strategie asigură dezvoltarea direcțiilor de acțiune asumate prin Programul de guvernare 2012, cap. 20 "Justiția și politici anticorupție".
    Totodată, pentru asigurarea coerenței și coordonării tuturor inițiativelor relevante la nivel național, SNA încorporează condiționalitățile 2, 3 și 4 din cadrul MCV și conduce la optimizarea structurii de coordonare interinstituțională înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 79/2010 privind înființarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției.
    În baza consultării interinstituționale organizate cu ocazia elaborării prezentei strategii, se asigură complementaritatea inițiativelor deja adoptate la nivel național. Avem în vedere în special strategia ANI pentru combaterea și prevenirea acumulării averilor nejustificate, conflictelor de interese și a stărilor de incompatibilitate 2011-2014, precum și demersurile instituționale ale CSM privind sporirea credibilității justiției și responsabilizarea sistemului judiciar.
    Cadrul legislativ anticorupție din România este apreciat constant în cadrul rapoartelor de evaluare GRECO și MCV ca fiind unul dezvoltat. Aceeași concluzie a fost formulată și de autorii evaluării independente a strategiilor anticorupție implementate în perioada 2005-2010. Ca o consecință, prezenta strategie pune accent pe implementarea și asigurarea stabilității, predictibilității și coerenței legislației și a cadrului instituțional anticorupție.
    2. Valorile fundamentale și principiile promovate de SNA2.1. Valorile fundamentale
    Prezenta strategie este construită pe premisa asumării de către toate instituțiile și autoritățile publice a următoarelor valori fundamentale:– voința politică - toate cele 3 puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească și cea legislativă, înțeleg importanța unei societăți lipsite de corupție și vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;– integritatea - reprezentanții instituțiilor și ai autorităților publice au obligația de a declara orice interese personale care pot veni în contradicție cu exercitarea obiectivă a atribuțiilor de serviciu. Totodată, aceștia sunt obligați să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situațiilor de conflict de interese și incompatibilități;– prioritatea interesului public - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aceștia nu trebuie să se folosească de îndatoririle publice pentru obținerea de beneficii necuvenite, patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;– transparența - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice vor asigura accesul neîngrădit la informațiile de interes public, transparența procesului decizional și consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces.
    2.2. Principii
    Fiecare măsură cuprinsă în prezenta strategie și în planul de acțiune se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unei administrații publice moderne și eficiente:– principiul statului de drept, în baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat;– principiul responsabilității, potrivit căruia autoritățile statului răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare și eficiența strategiilor de acțiune convenite;– principiul evaluării și gestionării riscurilor de corupție, care ar trebui să facă parte integrantă din procesul managerial desfășurat de către fiecare organizație;– principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție: instituțiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze și să mențină proceduri puternice, care să fie proporționale cu riscurile și vulnerabilitățile instituționale și dimensionate în funcție de resursele și complexitatea organizației;– principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administrație de la nivelul cel mai înalt, conform căruia mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier de administrație trebuie să inițieze, să supravegheze și să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupției, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale de integritate, transparență și responsabilitate și că aceasta subminează eficacitatea organizațională;– principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate, potrivit căruia identificarea anticipată și înlăturarea în timp util a premiselor apariției faptelor de corupție sunt prioritare și imperative. Atât instituțiile publice, cât și cele private trebuie să dea dovadă de diligență în evaluarea partenerilor, agenților și contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entități și este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizații au politici și proceduri care sunt în concordanță cu aceste principii și orientări;– principiul eficacității în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă a activității instituțiilor cu atribuții în domeniu atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le așteaptă, cât și al managementului organizațional;– principiul cooperării și coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate;– principiul parteneriatului public-privat, care recunoaște importanța cooptării societății civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției.
    3. Scopul SNA, instrumentele și tipurile de intervenții propuse3.1. Scopul SNA și caracterul multidisciplinar
    Scopul SNA este reducerea și prevenirea fenomenului corupției prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea maximizării impactului măsurilor anticorupție.
    Documentul are un caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului de afaceri și societății civile.
    3.2. Instrumentele și tipurile de intervenții propuse
    Rapoartele periodice de evaluare a eficienței demersurilor anticorupție implementate de România arată faptul că momentul adoptării de noi legi anticorupție a fost deja depășit. Este momentul ca la nivelul fiecărei instituții publice, dar și al celor din sectorul privat să se pună accent pe implementarea eficientă a standardelor interne și internaționale anticorupție.
    Totodată, este necesară o schimbare de abordare cu privire la promovarea integrității instituționale. În fapt, orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eșec al managementului instituției de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noțiunii. Soluția nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituțiilor publice a problematicii integrității la nivelul organizației. Această atitudine trebuie să depășească nivelul asumării declarative a principiului "toleranței zero" și să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupție.
    În susținerea unei schimbări de abordare a managementului, SNA pune accent pe măsurile de promovare a integrității instituționale, având ca repere principale: implementarea codurilor etice, punerea în aplicare a standardelor de control intern/managerial și eficientizarea mecanismelor administrative de sancționare, protecția avertizorului de integritate, managementul vulnerabilităților specifice fiecărei instituții.
    SNA propune implementarea unor instrumente noi, consacrate ca bune practici europene, precum metodologia de evaluare a riscurilor de corupție. Acest tip de metodologie a fost testat cu succes de către DGA în cadrul SNA 2008-2010. Pe parcursul implementării noii SNA se urmărește testarea aplicării acestui instrument și în cadrul altor instituții publice. În funcție de rezultate se va putea decide elaborarea unei metodologii unitare, care să fie ulterior implementată de toate instituțiile publice.
    De asemenea, pornind de la experiența SNA implementate între 2008 și 2011 în sectoarele vulnerabile, fiecare instituție are obligația elaborării și implementării propriului plan de măsuri care să urmărească remedierea vulnerabilităților specifice.
    Prezenta strategie răspunde și recomandărilor privind consolidarea mecanismului de coordonare și monitorizare a implementării măsurilor anticorupție.
    Prin cooperarea cu agențiile cu atribuții în prevenirea și combaterea corupției, la nivelul secretariatului tehnic se urmărește operaționalizarea unui mecanism de valorificare a cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA și IGPR-DIF, precum și a altor instituții cu atribuții de control. Acest mecanism va facilita evaluarea periodică a eficienței reacției instituționale și a măsurilor adoptate de managementul instituțiilor publice cu privire la riscurile și vulnerabilitățile identificate, precum și diseminarea la nivelul tuturor autorităților publice a bunelor practici anticorupție. Suplimentar, cu sprijinul ANI se va proceda la identificarea factorilor de risc și a sectoarelor vulnerabile, în raport cu prevederile Legii nr. 176/2010.
    Nu în ultimul rând, prin intermediul inventarului măsurilor preventive anticorupție și indicatorilor de evaluare asociați (anexa nr. 2 la hotărâre) se urmărește realizarea la nivelul fiecărei instituții/autorități publice a unei autoevaluări periodice (semestriale) privind nivelul de utilizare și eficiență a măsurilor anticorupție. Autoevaluarea va viza măsuri precum declararea averilor, respectarea regulilor privind cadourile, managementul conflictelor de interese, incompatibilitățile, codurile etice și deontologice, transparența decizională, accesul la informații de interes public, gestionarea fondurilor publice, achizițiile publice, repartizarea aleatorie a dosarelor sau a sarcinilor de serviciu, procedurile de selecție și promovare a personalului etc.
    Această autoevaluare va fi dublată de un mecanism constând în misiuni tematice de evaluare efectuate de către echipe mixte, constituite din experți ai diferitelor instituții publice și organizații neguvernamentale. Acest tip de evaluare va viza inclusiv modul concret de aplicare a măsurilor preventive prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre, precum protecția personalului din instituțiile și autoritățile publice care semnalează încălcări ale legii și a consilierului de etică/integritate și, dacă este necesar, formularea de propuneri pentru consolidarea statutului lor juridic. Acest mecanism va prelua bunele practici în materie consacrate la nivelul GRECO, ONU și OCDE.
    Pentru fiecare tip de intervenție, SNA identifică obiective generale și specifice. Toate acestea sunt dezvoltate pornind de la abordarea clasică, trihotomică de intervenție strategică în domeniul anticorupție, respectiv prevenire, educație și combatere.
    4. Obiectivele generale4.1. Prevenirea corupției în instituțiile publice
    Legislația națională anticorupție dezvoltată de-a lungul ultimului deceniu conține un set complex de măsuri preventive care asigură un nivel înalt de integritate în administrația publică din România.
    Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, instituie o obligație a persoanelor care exercită o funcție publică de a îndeplini îndatoririle ce le revin din exercitarea funcțiilor, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate, cu respectarea strictă a legilor și a normelor de conduită profesională, și de a asigura ocrotirea și realizarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, fără să se folosească de funcțiile, atribuțiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Această obligație cu caracter general este subsecvent reglementată prin legi speciale, precum și coduri etice și regulamente interne ce cuprind o serie de norme referitoare la conduita persoanelor din sectorul public și privat, în concordanță cu standardele internaționale în materie.
    Răspunderea individuală trebuie însă dublată de asigurarea condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a cadrului normativ existent, monitorizarea și evaluarea periodică a eficienței măsurilor adoptate. Acestea constituie responsabilități ce aparțin conducerii instituțiilor publice și implică asumarea agendei anticorupție la cel mai înalt nivel. Acesta este unul dintre obiectivele majore ale prezentei secțiuni, ce urmează a fi implementat la nivelul tuturor instituțiilor publice.
    Pe lângă măsurile cu caracter obligatoriu pentru toate autoritățile publice, SNA cuprinde și măsuri specifice pentru creșterea gradului de integritate și transparență în domenii/sectoare prioritare, precum sistemul judiciar, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, achizițiile publice și administrația publică locală.
    Unul dintre obiectivele majore ale României îl constituie aderarea la OCDE. În acest sens, obținerea statutului de membru cu drepturi depline la Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupției în Tranzacțiile Internaționale al OCDE reprezintă o prioritate a agendei naționale anticorupție. Alături de acest obiectiv, SNA va viza evaluarea periodică a implementării de către România a legislației specifice pentru implementarea Deciziei-cadru privind combaterea corupției în sectorul privat, precum și a standardelor Convenției ONU împotriva corupției.
    Obiectiv specific 1. Remedierea vulnerabilităților specifice instituțiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive

    Măsuri:1. autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii (enumerate în anexa nr. 2 la hotărâre);2. intensificarea activităților de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului oricărui fond special, incluzând instituțiile publice din subordine*5);
    -----------
    *5) Standardele de management/control intern sunt elaborate în baza Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și sunt aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat.
    3. introducerea treptată la nivelul instituțiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupție ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate;4. implementarea codului de conduită pentru evitarea situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanțate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare;5. consolidarea statutului și a rolului consilierului de etică;6. operaționalizarea de sisteme telefonice de tip call center care să faciliteze sesizarea iregularităților și a posibilelor fapte de corupție;7. implementarea standardelor internaționale și promovarea unui rol activ al României în cadrul inițiativelor regionale și internaționale anticorupție.

    Responsabili: conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanțe, parchete) și Parlament


    Obiectiv specific 2. Creșterea transparenței instituționale prin sporirea
    gradului de disponibilitate a datelor publice deschise
    (open data*6) puse la dispoziție de către autoritățile
    publice

    -------------
    *6) Datele publice deschise sunt acele date puse la dispoziție de către autoritățile publice și care sunt liber de accesat, reutilizat și redistribuit. Ca principale caracteristici, datele deschise sunt procesabile (pot fi prelucrate prin mijloace automate) și sunt furnizate într-un format deschis (asupra căruia nicio entitate nu deține control exclusiv) și sub o licență deschisă (care permite folosirea liberă a datelor, fără ca acestea să fie limitate prin drepturi de proprietate intelectuală - drepturi de autor, drept sui-generis cu privire la bazele de date, mărci sau secrete comerciale). La nivel european, principiul reutilizării datelor publice este abordat în Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, care a fost transpusă în legislația românească prin Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice, cu modificările ulterioare. Legea prevede că reutilizarea documentelor deținute de către instituțiile publice este liberă pentru toți participanții potențiali de pe piață și că instituțiile publice trebuie să asigure condiții pentru facilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare, în special prin elaborarea de liste și directoare, în cazul utilizării mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinate reutilizării. Acest obiectiv transpune în SNA conceptul open data, la care România s-a angajat prin procedurile de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă (Open Government Partnership).
    Măsuri:1. îndeplinirea procedurilor de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă;2. asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informații de interes public și a celor privind transparența procesului decizional;3. dezvoltarea soluțiilor de e-guvernare, e-administrare și e-justiție ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetățeni;4. implementarea de proiecte pentru promovarea integrității și bunei guvernări în parteneriat cu societatea civilă;5. îmbunătățirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupție, cu accent pe gestionarea relațiilor cu publicul și mass-media.
    Responsabili: conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanțe, parchete) și Parlament.
    Obiectiv specific 3. Consolidarea integrității și transparenței sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupție și a standardelor etice profesionale

    Măsuri:1. implementarea strategiei de integritate în sistemul judiciar;2. reformarea sistemului disciplinar judiciar prin consolidarea rolului și statutului Inspecției Judiciare;3. cooperarea în domeniul integrității cu organizațiile și instituțiile reprezentative ale profesiilor juridice și conexe;4. elaborarea, aprobarea și implementarea unui plan de acțiune unitar pentru promovarea integrității la nivelul instituțiilor publice implicate în buna funcționare a justiției ca serviciu public.
    Responsabili: CSM, ÎCCJ, MP, MJ și structurile subordonate, instanțe și parchete
    Obiectiv specific 4. Creșterea transparenței finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale

    Măsuri:1. completarea cadrului legislativ privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în concordanță cu recomandările GRECO*7);
    -----------
    *7) Recomandările au fost formulate în rapoartele de evaluare a României, din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO, cu privire la incriminările faptelor de corupție și transparența finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Cele două rapoarte au fost adoptate în cadrul celei de-a 49-a reuniuni plenare GRECO, ce a avut loc în perioada 9 noiembrie-3 decembrie 2010.
    2. creșterea capacității administrative de control a AEP prin asigurarea resurselor necesare;3. organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanții partidelor politice;4. asigurarea publicității surselor de finanțare a activității partidelor politice și a cheltuielilor efectuate;5. stabilirea și aplicarea unor norme maximale privind afișajul electoral stradal;6. aplicarea de sancțiuni disuasive pentru oferirea de cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor.

    Responsabili: AEP, ANI, CC, ANAF, MP, ÎCCJ, MFP
    Obiectiv specific 5. Consolidarea integrității în rândul membrilor Parlamentului

    Măsuri:1. modificarea regulamentelor Camerei Deputaților și Senatului și a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei ședințe în plen cererile de ridicare a imunității parlamentarilor și soluționarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore;2. reglementarea interdicției pentru avocații parlamentari de a da consultanță sau de a reprezenta în orice fel autorități publice sau entități economico-financiare cu capital majoritar de stat;3. pregătirea evaluării României în cadrul rundei IV GRECO "Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii Parlamentului și în rândul judecătorilor și al procurorilor";4. adoptarea codului etic al membrilor Parlamentului;5. organizarea de seminare, consultări și dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor și creșterea încrederii cetățenilor.
    Responsabil: Parlamentul României, Guvernul României, prin MJ
    Obiectiv specific 6. Creșterea eficienței mecanismelor de prevenire a corupției în materia achizițiilor publice

    Măsuri:1. prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice;2. extinderea atribuțiilor de verificare și control ale ANRMAP;3. scăderea substanțială a numărului de nereguli și contestații, fluidizarea ratei de absorbție a fondurilor comunitare și eficienta utilizare a fondurilor publice;4. identificarea punctelor deficitare ale SEAP și remedierea acestora;5. sistematizarea legislației, procedurilor și a materialelor cu caracter de îndrumare în materia achizițiilor publice și diseminarea largă la nivelul instituțiilor publice și al companiilor;6. constituirea unei baze de date cu companiile care și-au executat necorespunzător contractele din fonduri publice;7. organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naționale și internaționale în materia achizițiilor publice;8. analizarea practicii judiciare în materie de achiziții publice și evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii.
    Responsabili: ANRMAP, ANI, ONRC, DEPABD, Consiliul Concurenței, JASPERS, MCSI, CNSC, UCVAP, DNA, PÎCCJ, ÎCCJ, MJ, CSM-INM
    Obiectiv specific 7. Promovarea unui mediu de afaceri concurențial, corect și integru

    Măsuri:1. implementarea standardelor OCDE, UE, ONU în prevenirea corupției în sectorul privat;2. promovarea concurenței loiale și a politicilor antitrust prin identificarea, descurajarea și sancționarea înțelegerilor anticoncurențiale;3. realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat și sectorul public;4. organizarea de consultări publice periodice între reprezentanții sectorului public și mediul de afaceri cu privire la agenda națională anticorupție și politicile publice cu impact asupra activității economice;5. diseminarea politicilor și programelor antimită dezvoltate la nivelul companiilor, inclusiv prin aducerea acestora la cunoștința posibililor contractori și furnizori și solicitarea respectării unor standarde echivalente.
    Responsabili: reprezentanții mediului de afaceri, MJ, MECMA, Consiliul Concurenței
    Obiectiv specific 8. Consolidarea integrității, eficienței și transparenței la nivelul administrației publice locale

    Măsuri:1. simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea certificatelor și autorizațiilor;2. instituirea de standarde de cost și bune practici privind principalele procese de lucru specifice administrației publice locale;3. adecvarea structurilor organizatorice prin raportare la standardele de cost și populația deservită;4. organizarea de consultări/dezbateri publice periodice în plan local pentru promovarea bunelor practici anticorupție la nivelul administrației publice locale și creșterea încrederii cetățenilor;5. elaborarea și diseminarea unui studiu diagnostic privind fenomenul corupției din administrația publică locală*8);
    ------------
    *8) Obiective cuprinse în Proiectul "Studiu diagnostic privind fenomenul corupției în administrația publică locală", cofinanțat de Fondul Social European prin Programul operațional Dezvoltarea capacității administrative - axa prioritară 1, domeniul major de intervenție 1.2 - Creșterea responsabilității administrației publice. Proiectul este implementat de MAI, prin UCRAP și DGA.
    6. dezvoltarea rețelelor de elaborare și evaluare a politicilor publice anticorupție de la nivel teritorial/local după modelul Grupurilor de Acțiune Anticorupție*9).
    ------------
    *9) În cadrul Strategiei Naționale Anticorupție 2008-2010, în cooperarea dintre MAI și Centrul Național pentru Integritate, au fost înființate grupurile de acțiune anticorupție, care reunesc reprezentanți ai autorităților administrației publice locale și ai serviciilor descentralizate.

    Responsabili: primarii, președinții consiliilor județene, prefecții, structurile asociative ale administrației publice locale din România, MP, MAI, MJ
    4.2. Creșterea gradului de educație anticorupție
    Cunoașterea de către angajați a normelor etice care guvernează exercitarea funcției sau a demnității publice, a atribuțiilor de serviciu, a misiunii și mandatului diferitelor instituții publice, a procedurilor de lucru și a sancțiunilor aplicabile constituie precondiții esențiale pentru integritatea instituțională. Pe lângă componenta de îndrumare îndeplinită prin intermediul consilierilor de etică sau de integritate - care devine incidentă în cauze individuale, de cele mai multe ori la solicitarea angajatului - managementul instituției trebuie să adopte un rol proactiv și să asigure, cu regularitate, participarea personalului propriu la cursuri de pregătire specializate anticorupție. Aceste cursuri trebuie să fie adaptate la tipul de serviciu public prestat și pregătirea profesională a angajatului și să ofere un bagaj solid de cunoștințe pentru reducerea "zonelor gri" care - din necunoaștere sau înțelegere greșită - pot conduce la corupție.
    Pe de altă parte, promovarea integrității și a eticii în viața publică nu se poate realiza fără contribuția și rolul activ al beneficiarilor serviciilor publice. Respingerea corupției de către cetățeni, raportarea iregularităților sau a abuzurilor reprezintă manifestări ale spiritului civic și ale respectului pentru statul de drept. Aceste valori trebuie însă promovate și explicate temeinic, începând chiar din școală, și trebuie dublate de accesul facil la informațiile de interes public. Astfel, o componentă fundamentală a SNA va consta în activitatea de informare a cetățenilor atât cu privire la obligațiile legale ale instituțiilor și ale funcționarilor publici, cât și cu privire la modalitățile de luptă împotriva fenomenului corupției, prin mijloacele legale și civice de care fiecare cetățean dispune.
    Obiectiv specific 1. Dezvoltarea componentei anticorupție a curriculumului de formare continuă pentru personalul propriu al instituțiilor publice

    Măsuri:1. asigurarea participării propriilor angajați la cursuri periodice privind normele etice și de conduită;2. introducerea în tematica de formare profesională a modulelor pe tema integrității;3. elaborarea și diseminarea de ghiduri și materiale cu caracter informativ privind riscurile și consecințele faptelor de corupție sau ale incidentelor de integritate.
    Responsabili: conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanțe, parchete) și Parlament
    Obiectiv specific 2. Creșterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupție

    Măsuri:1. organizarea la nivel național și local a dezbaterilor publice anticorupție;2. introducerea tematicii anticorupție în cadrul activităților extracurriculare și programelor școlare (promovarea unei discipline opționale în cadrul CDȘ - curriculum la decizia școlii - din ariile curriculare Om și societate și Consiliere și orientare);3. desfășurarea de campanii naționale și locale pentru promovarea unui comportament de recunoaștere și respingere a corupției, inclusiv prin parteneriate școală - comunitate - familie;4. inițierea și derularea de proiecte comune cu organizații neguvernamentale specializate în domeniul anticorupție;5. elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupției în educație;6. realizarea unui portal și a unei baze de date pentru sesizări on-line și mecanisme instituționale de verificare;7. formarea de cadre didactice și personal din administrația publică în domeniul anticorupție în educație.
    Responsabili: MECTS în cooperare cu instituțiile cu atribuții în prevenirea și combaterea corupției, conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar și Parlament
    4.3. Combaterea corupției prin măsuri administrative și penale
    Rezultatele DNA privind investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicați foști sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare și s-a putut constata o creștere a numărului de condamnări. Cu toate acestea, rezultatele înregistrate la nivelul instanțelor prezintă în continuare o imagine mixtă. Deși majoritatea cazurilor de corupție la nivel înalt se soluționează în termen de 3 ani, un număr semnificativ de cazuri importante în care sunt implicați demnitari sunt pe rol de peste 3 ani. În câteva dintre aceste cazuri s-a împlinit deja termenul de prescripție, total sau parțial, iar alte câteva se apropie de acest termen. Pentru acele cazuri în care s-au pronunțat hotărâri definitive, statisticile indică faptul că trendul de înăsprire a pedepselor aplicate în cauze de corupție observat în 2010, cu mai puține decizii de suspendare, nu a fost menținut în 2011.
    Demersurile procurorului general de a consolida abordarea parchetelor județene în combaterea corupției la nivel mic și mediu aduc în continuare îmbunătățiri. Strategiile județene de combatere a corupției sunt puse în aplicare și rezultatele acestora sunt revizuite bianual. Numărul rechizitoriilor, în astfel de cazuri, a continuat să crească (creștere cu 14% în 2010), existând și o proporție mai mare de investigații ce au condus la trimiteri în judecată. O tendință pozitivă în ceea ce privește complexitatea cazurilor, precum și gama de tehnici de investigare utilizate, de asemenea, au fost menținute. Totodată, cooperarea cu structurile MAI-DGA și DIF a avut ca rezultat creșterea indicatorilor de performanță. Cu toate acestea, a existat o scădere semnificativă a numărului de anchete inițiate din oficiu, aspect ce ar putea fi revizuit.
    Deși ANI și-a îmbunătățit metodologia, iar investigațiile pe care le desfășoară sunt mai eficiente, monitorizarea de către organismele judiciare și administrative competente ar trebui îmbunătățită în mod semnificativ. Sancțiunile aplicate ca urmare a constatărilor făcute de ANI sunt puține la număr, iar cele aplicate sunt rareori disuasive*10).
    -----------
    *10) De exemplu, dintr-un total de 82 decizii de incompatibilitate confirmate de instanțe, comisiile disciplinare au aplicat sancțiuni doar în 14 cazuri, din care 5 au fost demiteri, iar 5 simple avertismente.

    Pe lângă măsurile concrete de continuare a combaterii corupției prin mijloacele specifice organelor judiciare și ANI, SNA pune accent și pe creșterea eficienței activităților de control administrativ. Sunt avute în vedere măsurile de protejare a intereselor financiare ale UE*11) prin activitatea DLAF. Activitatea de control intern, audit, precum și mecanismele de sancționare a abaterilor disciplinare pot contribui substanțial la consolidarea integrității instituționale.
    -----------
    *11) UE și-a reafirmat una dintre prioritățile sale privind protejarea banilor contribuabililor europeni, adoptând permanent măsuri în acest sens: Strategia comună a OLAF, DG Regio, DG Empl și DG Mare de prevenire a fraudei 2010-2011, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul European Economic și Social și Comitetul Regiunilor COM(2011) 293 final din 26 mai 2011.

    Nu în ultimul rând, SNA urmărește producerea unei schimbări fundamentale de abordare a luptei împotriva criminalității organizate și a corupției, prin acordarea unei atenții deosebite procesului de confiscare și recuperare a produsului infracțiunilor. În acest sens, SNA asigură complementaritatea demersurilor naționale în materia luptei împotriva fraudei, evaziunii fiscale și spălării banilor.
    Obiectiv specific 1. Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate și soluționare de către instanțe a faptelor de mare corupție și la nivel local (BM 3 și 4)

    Măsuri:1. asigurarea stabilității și predictibilității cadrului legislativ material și procesual penal anticorupție;2. continuarea efectuării de investigații profesioniste și imparțiale în cazurile de competența DNA;3. adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupție la nivelul tuturor instanțelor de judecată competente;4. continuarea implementării strategiilor de combatere a corupției la nivel local elaborate de PÎCCJ;5. transmiterea de către instanțele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunțate în dosarele de competența DNA și publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecția datelor cu caracter personal;6. realizarea unor analize privind evoluția fenomenului corupției prin utilizarea datelor statistice anuale privind activitatea DNA, PÎCCJ, DGA și DIF;7. consolidarea transparenței, a cooperării interinstituționale și internaționale.
    Responsabili: DNA, PÎCCJ, parchetele teritoriale, ÎCCJ, instanțele, MJ, DGA și DIF
    Obiectiv specific 2. Îmbunătățirea calitativă și cantitativă a activității de monitorizare și evaluare a averilor și a intereselor, astfel încât să se obțină efecte disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilități (BM 2)

    Măsuri:1. monitorizarea (follow-up) parcursului cazurilor ANI înaintate instituțiilor/autorităților competente (parchete, instanțe de judecată, comisii de cercetare a averilor de pe lângă curțile de apel, comisii de disciplină);2. consolidarea și eficientizarea cadrului legislativ privind sancțiunile în materia asigurării integrității în exercitarea funcțiilor publice;3. elaborarea de ghiduri orientative privind procedurile de instrumentare a cazurilor de confiscare a averii, pentru judecătorii și procurorii din comisiile de cercetare a averii de pe lângă curțile de apel;4. dezvoltarea, consolidarea și implementarea activităților cuprinse în protocoalele de colaborare (cu valoare operațională optimă) cu instituții și autorități publice, monitorizarea periodică a îndeplinirii lor;5. realizarea de către autoritățile administrative și judiciare a unei evidențe a sancțiunilor în ceea ce privește incompatibilitățile, conflictele de interese și confiscarea bunurilor a căror proveniență nu poate fi justificată ca urmare a constatărilor ANI;6. reducerea timpilor de soluționare a dosarelor prin utilizarea soluțiilor informatice.
    Responsabili: ANI, CSM, comisiile de cercetare a averilor de pe lângă curțile de apel, instanțele, instituțiile publice
    Obiectiv specific 3. Asigurarea protecției efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaționale și informaționale specifice (BM 4)

    Măsuri:1. creșterea transparenței privind beneficiarii sumelor provenite de la UE, precum și a acțiunilor întreprinse de instituțiile cu atribuții operaționale în protecția intereselor financiare ale UE în România;2. protejarea intereselor financiare ale UE prin mijloace specifice puterii legislative și judecătorești și familiarizarea reprezentanților acestora cu inițiativele europene în domeniu.
    Responsabili: DLAF
    Obiectiv specific 4. Consolidarea mecanismelor de control administrativ

    Măsuri:1. evaluarea sistemului sancțiunilor administrative și a implementării lor;2. analiza la nivel național a performanței sistemului de evaluare profesională în administrația publică centrală și locală;3. consolidarea autonomiei operaționale a structurilor de control intern și audit și conștientizarea factorilor de decizie de la nivelul instituțiilor implicate cu privire la rolul sistemelor de control intern/managerial;4. intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităților de audit și control intern;5. introducerea cu titlu experimental în instituții publice a testelor de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice;6. aplicarea de sancțiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice și de conduită anticorupție la nivelul tuturor funcțiilor și demnităților publice;7. publicarea periodică a unui raport privind sancțiunile disciplinare;8. introducerea în competența organelor de control a obligației de a răspunde într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetățean și de a oferi îndrumări adecvate care să depășească nivelul răspunsurilor-tip sau a sintagmelor-șablon.
    Responsabili: instituțiile publice (la nivel de conducere), CC, autoritățile (unitățile) de audit și control intern
    Obiectiv specific 5. Creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE și consolidarea practicii judiciare

    Măsuri:1. sprijinirea procesului de revizuire a Constituției în sensul modificării prevederilor art. 44 alin. (8);2. adoptarea de către Parlament a celor două proiecte de acte normative promovate de Ministerul Justiției privind confiscarea extinsă și valorificarea bunurilor indisponibilizate înainte de rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești;3. inițierea unui număr mai mare de investigații în cazurile de spălare de bani ca infracțiune de sine stătătoare;4. consolidarea cooperării în materia identificării bunurilor provenite din infracțiuni cu instituțiile similare din UE și rețelele specializate CARIN și ONU, prin intermediul structurii din cadrul MJ desemnate ca Oficiu Național de Recuperare a Creanțelor;5. dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii și a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracțiuni grave, inclusiv de corupție, precum și a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracțiuni;6. modificarea actelor normative și procedurilor în vigoare astfel încât MFP să poată interveni ca parte civilă în procesele penale în care pasivitatea instituțiilor afectează bugetul public;7. adoptarea de măsuri legislative și instituționale care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate și confiscate, precum și reutilizarea acestora în programe sociale sau de prevenire a criminalității;8. diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării și valorificării bunurilor provenite din infracțiuni de corupție și alte infracțiuni grave.
    Responsabili: PÎCCJ, MJ, MAI, MFP, ANAF, instanțele, ONPCSB, INM, CSM
    4.4. Aprobarea planurilor sectoriale și dezvoltarea sistemului național de monitorizare a SNA
    SNA se completează cu Planul național de acțiune (anexa nr. 3 la hotărâre) și planurile sectoriale.
    Planul național de acțiune pune accent pe măsurile instituționale cu impact general, orientate spre obiective și domenii prioritare, precum și pe implementarea diferitelor recomandări formulate de organismele internaționale (a se vedea obiectivele specifice 3, 4, 5, 6, 7 și 8, corespunzătoare obiectivului general 1, și obiectivele specifice 1, 2, 3 și 5, corespunzătoare obiectivului general 3).
    Planurile sectoriale urmează a fi adoptate nu numai în sectoarele vulnerabile, ci la nivelul tuturor instituțiilor și autorităților publice la nivel central și local în termen de 90 de zile de la adoptarea SNA, inclusiv cele din cadrul sistemului judiciar (instanțe și parchete) și Parlament. Acestea vor include în mod obligatoriu standardele minimale cuprinse în prezenta strategie:– formatul standard pentru planul național de acțiune (se va folosi formatul planului din anexa nr. 3 la hotărâre);– abordarea trihotomică: prevenire, educație, combatere;– inventarul măsurilor preventive (anexa nr. 2 la hotărâre);– obiectivele specifice și măsurile cuprinse la pct. 4 din SNA (a se vedea obiectivele specifice 1, 2, corespunzătoare obiectivului general 1, obiectivele specifice 1 și 2, corespunzătoare obiectivului general 2, și obiectivul specific 4, corespunzător obiectivului general 3).
    Suplimentar, instituțiile publice își vor identifica propriile vulnerabilități instituționale și riscuri asociate principalelor procese de lucru, precum și măsurile de consolidare a mecanismelor preventive deja existente. Secretariatul tehnic al SNA poate oferi, la solicitarea instituțiilor publice, asistență în elaborarea planurilor sectoriale.
    Instituțiile publice sunt încurajate să publice pe propria pagină de internet și să comunice secretariatului tehnic, în termen de 3 luni de la adoptarea SNA, informații privind:– adoptarea de către conducerea instituției publice a declarației de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare al SNA;– desemnarea coordonatorului la nivelul conducerii instituției și a persoanelor de contact la nivel de expert. Persoana de contact desemnată va avea în fișa de post ca atribuție distinctă cooperarea cu Secretariatul tehnic al SNA, precum și obligația transmiterii rapoartelor de progres periodice, inclusiv raportul semestrial de autoevaluare privind utilizarea măsurilor de prevenire a corupției. Netransmiterea rapoartelor conform metodologiei de monitorizare poate constitui abatere disciplinară, conform legii;– aprobarea și diseminarea planului sectorial.
    Obiectiv specific 1. Aprobarea planului sectorial și autoevaluarea periodică a gradului de implementare a legislației naționale anticorupție, în special a măsurilor preventive

    Măsuri:1. informarea angajaților despre procesul de elaborare a planului sectorial de integritate;2. identificarea riscurilor și vulnerabilităților specifice instituției;3. identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților specifice instituției;4. aprobarea și distribuirea în cadrul instituției a planului sectorial și declarației de aderare la SNA.
    Responsabili: instituțiile publice (la nivel de conducere), echipele de evaluare compuse din conducătorii principalelor compartimente din cadrul instituțiilor.
    Obiectiv specific 2. Monitorizarea implementării planului sectorial și participarea la sistemul național de monitorizare a SNA

    Măsuri:1. adoptarea declarației de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare al SNA și comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA;2. operaționalizarea Secretariatului tehnic al SNA;3. colectarea datelor pentru stabilirea liniei de bază necesare autoevaluării și comunicarea primului raport către Secretariatul tehnic al SNA;4. elaborarea, testarea și aprobarea metodologiei derulării activităților de monitorizare și a conceptului de portal SNA;5. contribuția la elaborarea Raportului Național Anticorupție;6. participarea la activitățile de monitorizare ale SNA.
    Responsabili: instituțiile publice (la nivel de conducere), MJ, Secretariatul tehnic al SNA, coordonatorii planurilor sectoriale
    5. Implicații juridice
    SNA pornește de la premisa că actualul cadru normativ anticorupție este suficient dezvoltat, în special în ceea ce privește organizarea și funcționarea DNA.
    Cu toate acestea, anumite intervenții asupra cadrului legislativ și ajustări ale cadrului instituțional sunt necesare, în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
    Principalele acte normative avute în vedere pentru a fi modificate sunt:
    ● Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu completările ulterioare;
    ● Hotărârea Guvernului nr. 749/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, cu modificările ulterioare;
    ● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile în care Consiliul Concurenței, ANRMAP și AEP nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 22 alin (2).

    Alte acte normative care e posibil să fie modificate pe perioada implementării SNA:
    ● Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    ● Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    ● regulamentele Camerei Deputaților și Senatului;
    ● Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare;
    ● Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare;
    ● Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    ● Codul penal și Codul de procedură penală.

    Pentru asigurarea coerenței procesului de coordonare și monitorizare al SNA, Guvernul României va promova și proiecte de modificare/completare a:
    ● Hotărârii Guvernului nr. 79/2010 privind înființarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției;
    ● Hotărârii Guvernului nr. 1.346/2007 privind aprobarea Planului de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților din cadrul mecanismului de cooperare și verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției.

    Ca urmare a evaluărilor privind eficiența măsurilor anticorupție aflate în vigoare, este posibil să fie formulate propuneri de amendare a legislației privind unele măsuri/concepte preventive, precum avertizorul de integritate, consilierul de etică, accesul la informații de interes public, transparența procesului decizional etc. De asemenea, în cadrul implementării SNA vor fi elaborate sau, după caz, actualizate codurile deontologice/de conduită/etice.
    Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta strategie va implica și adoptarea de acte administrative cu caracter normativ ale instituțiilor implicate. De asemenea, vor fi adoptate dispoziții și ordine interne pentru delegarea în cadrul Secretariatului tehnic al SNA a unui număr de cel puțin 4 experți din cadrul instituțiilor publice, precum și voluntari din cadrul organizațiilor neguvernamentale.
    6. Implicații bugetare
    Implementarea SNA se va realiza în limitele și coordonatele aprobate prin Strategia fiscal-bugetară pentru anii 2012-2014. SNA și Planul național de acțiune cuprins în anexă sunt documente cu caracter tehnic. Astfel, prin standardele minimale de format și conținut, atât Planul național de acțiune, cât și cele sectoriale vor exclude măsurile care nu au acoperire financiară.
    Finanțarea se va asigura prin bugetele instituțiilor implicate, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de buget aprobate potrivit legii, cu excepția AEP, ANRMAP și Consiliului Concurenței.
    Pentru asigurarea sustenabilității instituționale și financiare a rezultatelor SNA, Comisia de monitorizare a progreselor înregistrare de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției va face demersuri pentru includerea în cuprinsul Cadrului Național Strategic de Referință pentru perioada 2014-2020 și a programului operațional finanțat din Fondul Social European a unui obiectiv privind promovarea eticii și integrității la nivelul sectorul public și privat.
    7. Coordonarea implementării SNA și monitorizarea7.1. Organisme responsabile cu coordonarea și monitorizarea implementării SNA
    Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea și în coordonarea ministrului justiției, cu raportare către Guvern.
    În acest scop, ministrul justiției va organiza, cel puțin odată la 6 luni, reuniuni de coordonare. O reuniune de coordonare se va organiza în luna decembrie, cu ocazia zilei globale anticorupție. Lucrările reuniunilor de coordonare se vor derula ca parte a activității Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției. La reuniunile de coordonare se va asigura reprezentarea celor 3 puteri, legislativă, judecătorească și executivă, precum și a administrației publice locale, a mediului de afaceri și a societății civile.
    Pentru sprijinirea procesului de monitorizare, la nivelul MJ se va constitui un secretariat tehnic interinstituțional cu activitate permanentă. În cadrul acestuia vor fi cooptați și experți din alte instituții publice, precum MAI, ANFP, SGG, dar și din cadrul organizațiilor neguvernamentale.
    În sprijinul procesului de monitorizare se vor menține și dezvolta platformele de cooperare create pe perioada consultărilor pentru elaborarea SNA:
    a) platforma autorităților independente și a instituțiilor anticorupție;
    b) platforma administrației publice centrale;
    c) platforma administrației publice locale;
    d) platforma mediului de afaceri;
    e) platforma societății civile.

    Platformele vor fi convocate cel puțin o dată la două luni. La reuniunile acestora vor fi invitați specialiști și reprezentanți ai societății civile.
    7.2. Rapoartele periodice, metodologia de monitorizare și publicarea raportului anual
    Obiectivele procesului de monitorizare sunt:– identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA;– identificarea și corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor și normelor anticorupție;– creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și implementare a măsurilor de prevenire a corupției, în sectorul public și privat.
    Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate semestrial și anual de către secretariatul tehnic. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate la nivelul celor 5 platforme și supuse aprobării în cadrul Comisiei de monitorizare în cadrul reuniunii organizate semestrial în coordonarea ministrului justiției.
    Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituțiilor reprezentate la nivelul platformelor, va derula activități de monitorizare care vor include:– centralizarea și actualizarea periodică a stadiului implementării listei de măsuri preventive anticorupție (anexa nr. 2 la hotărâre), în baza rapoartelor de autoevaluare;– centralizarea, în termen de 3 luni de la adoptarea strategiei, a situației inițiale, corespunzătoare anului 2011, pentru toți indicatorii prevăzuți în anexa nr. 2 la hotărâre;– raport semestrial și anual de monitorizare;– documentarea și diseminarea de bune practici anticorupție identificate;– sondaje de opinie.
    Cu titlu de noutate pentru mecanismul de monitorizare a implementării SNA, se introduc următoarele mecanisme cu caracter permanent:– un mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituțiilor publice. Acest mecanism va implica realizarea unor chestionare tematice de evaluare, precum și derularea unor vizite de evaluare la sediul instituțiilor publice de către echipe de experți formate din reprezentanții celor 5 platforme de cooperare. Evaluările vor avea ca obiect modalitățile concrete de punere în aplicare a SNA, cu accent pe eficiența măsurilor preventive prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre. În baza vizitei de evaluare, echipele de experți pot întocmi rapoarte de evaluare și recomandări care vor fi ulterior prezentate instituției vizate;– evaluarea periodică a eficienței reacției instituționale și a măsurilor adoptate de managementul instituțiilor publice cu privire la riscurile și vulnerabilitățile identificate în baza cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA, DIF, precum și a altor instituții cu atribuții de control. În cadrul acestui mecanism, în termen de 3 luni de la un incident de integritate (trimitere în judecată, decizie definitivă a ANI sau hotărâre definitivă de condamnare), la propunerea instituțiilor reprezentate în platformele de cooperare, se va solicita instituției vizate prezentarea măsurilor adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat săvârșirea faptei.
    Metodologia derulării acestor activități de monitorizare va fi elaborată de secretariatul tehnic în termen de două luni de la adoptarea strategiei. Metodologia va fi prezentată la nivelul celor 5 platforme și va fi supusă aprobării în cadrul reuniunii de coordonare organizate semestrial în coordonarea ministrului justiției. Monitorizarea prin mecanismele și măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul MCV), GRECO și ONU, precum și alte inițiative regionale sau internaționale la care România este parte. De asemenea, evaluarea impactului strategiei se va realiza prin raportarea la indicatorii externi de performanță anticorupție, dar și la cei vizând costul corupției.
    Anual se va publică un raport de monitorizare a implementării SNA. Raportul va include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficiențele constatate și recomandările pentru remediere.
    Pentru facilitarea procesului de monitorizare a strategiei, MJ va dezvolta un sistem informatic integrat de tip PORTAL care să asigure transmiterea, procesarea și analizarea raportărilor, precum și accesarea de către instituții și public a informațiilor relevante și bunelor practici identificate în implementarea strategiei.
    7.3. Evaluarea ex-post a impactului strategiei
    Evaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului așteptat și eficiența intervențiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eșec, precum și sustenabilitatea rezultatelor și impactului SNA. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor SNA, evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractați evaluatori externi.


    Anexa nr. 2

    INVENTARUL MĂSURILOR PREVENTIVE ANTICORUPȚIE
    ȘI INDICATORII DE EVALUARE
    Nr. Măsură preventivă Sediul materiei Indicatori relevanți
    1. Cod etic/deontologic/ de conduită Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, republicată Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare Hotărârea Guvernului nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/ managerial la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat Ordine interne/memorandumuri Număr de sesizări privind încălcări ale normelor Număr de sesizări în curs de soluționare Număr de sesizări soluționate Durata procedurilor Număr de decizii prin care s-a confirmat încălcarea normei Număr de măsuri dispuse diferențiate pe tipuri Număr de decizii ale comisiei anulate sau modificate în instanță Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor (chestionare de evaluare) Număr de activități de formare privind normele de conduită Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanțelor care au favorizat încălcarea normelor Număr de persoane per instituție care au săvârșit abateri disciplinare Număr de persoane care au săvârșit în mod repetat abateri de la normele respective
    2. Declararea averilor Legea nr. 176/2010 privind integri- tatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modi- ficarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, orga- nizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modifi- cările și completările ulterioare Număr de persoane care au obligația depunerii declarației de avere Număr de persoane care nu au depus în termen declarații de avere Număr de persoane care nu au depus declarații de avere Număr de sesizări ale ANI Număr de decizii ANI ca urmare a sesizărilor transmise de instituție Număr de decizii ale ANI puse în aplicare Număr de hotărâri ale instanțelor de judecată ca urmare a sesizărilor ANI Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanțelor care au favorizat încălcarea normelor privind declararea averilor Număr de consultații oferite de persoa- nele responsabile pentru implementarea prevederilor legale privind declarațiile de avere și declarațiile de interese Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor privind declararea averilor (chestionar de evaluare) Număr de activități de formare privind declarațiile de avere Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională
    3. Declararea cadourilor Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exerci- tarea mandatului sau a funcției Număr de cadouri primite și înregistrate în registru Publicarea anuală a inventarului pe site-ul instituției Număr de situații în care s-a achizi- ționat cadoul Valoarea cadourilor achiziționate Valoarea cadourilor primite (per cadou și în total) Valoarea bunurilor valorificate
    4. Conflicte de interese Legea nr. 176/2010 privind integri- tatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modi- ficarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, orga- nizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modifi- cările și completările ulterioare Codul penal Număr de declarații de abținere Număr de situații în care superiorul ierarhic a dispus înlocuirea persoanei aflată în situația de potențial conflict de interese Număr de sesizări primite de instituție de la terțe persoane cu privire la existența unui conflict de interese Număr de decizii ANI prin care s-a constatat starea de conflict de interese Număr de sesizări ale parchetului privind posibila săvârșire a infracți- unii de conflicte de interese Număr de rechizitorii/condamnări privind săvârșirea infracțiunii de conflicte de interese Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare) Număr de activități de formare Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională
    5. Consilier de etică Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, republicată Număr de ședințe de consultare Număr de angajați care au beneficiat de consiliere Număr de spețe, diferențiate pe tipologii de dileme etice Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor privind consilierul etic (chestionar de evaluare) Gradul de popularizare a rolului consilierului de etică Număr de activități de formare Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională Notă: Raportările vor cuprinde inclusiv informațiile și datele prevăzute în Ordinul președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 4.500/2008 pentru stabilirea unui cadru unitar privind metodele de completare și trans- mitere a datelor și informațiilor refe- ritoare la respectarea normelor de conduită de către funcționarii publici și la implementarea procedurilor disciplinare
    6. Incompatibilități Legea nr. 176/2010 privind integri- tatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modi- ficarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, orga- nizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modifi- cările și completările ulterioare Număr de persoane aflate în stare de incompatibilitate Număr de sesizări ale ANI formulate de către instituție Număr de sesizări primite de instituție de la terțe persoane cu privire la existența unei incompatibilități Număr de decizii ale ANI cu privire la constatarea unor incompatibilități Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanțelor care au favorizat încălcarea normelor privind incompatibilitățile Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare) Număr de activități de formare Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională
    7. Transparență în procesul decizional Legea nr. 52/2003 privind transpa rența decizională în administrația publică, cu completările ulterioare Număr de anunțuri publice privind proiectele de acte normative Număr de recomandări transmise de societatea civilă privind completarea sau modificarea proiectelor de acte normative, diferențiate pe tipologii Gradul de acceptare și preluare al recomandărilor formulate de societatea civilă cu privire la proiectele de acte normative supuse consultării publice (ca procent între numărul total de recoman- dări transmise și numărul de propuneri efectiv preluate) Număr de ședințe publice Număr de participanți la ședințele publice Număr de plângeri în justiție privind nerespectarea prevederilor legale de către instituție Numărul și tipul de sancțiuni dispuse pentru încălcarea obligațiilor legale Număr de activități de pregătire profe- sională a personalului din administrația publică Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională
    8. Acces la informații de interes public Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și comple- tările ulterioare Număr de solicitări de informații de interes public Număr de răspunsuri comunicate Număr de răspunsuri formulate cu întâr- ziere, față de termenul legal Număr de solicitări de informații de interes public la care nu s-a răspuns Număr de reclamații administrative Număr de reclamații administrative soluționate pozitiv Număr de reclamații administrative soluționate negativ Număr de plângeri în instanță Numărul și tipul de sancțiuni dispuse pentru încălcarea obligațiilor legale Număr de activități de pregătire profe- sională a personalului din administrația publică Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională
    9. Protecția avertizo- rului de integritate Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii Număr de sesizări Numărul și tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu) Număr de regulamente interne armonizate cu prevederile legislative Număr de instituții în care există persoane special desemnate pentru a primi sesizările avertizorilor de integritate Număr de instituții în care există implementat un mecanism cu privire la protecția avertizorilor de integritate Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanțelor care au favorizat încălcarea normelor, diferențiat pe tipologii Număr de situații de represalii la locul de muncă Număr de plângeri depuse în instanță Număr de situații în care au fost acordate compensații avertizorilor de integritate Număr de activități de pregătire profesională a personalului din administrația publică Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională
    10. Distribuirea alea- torie a dosarelor/ sarcinilor de serviciu Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecăto- rești, cu modificările și comple- tările ulterioare Regulamente, ordine interne Număr de persoane desemnate cu repar- tizarea aleatorie a cauzelor/sarcinilor de serviciu Număr de nereguli apărute în sistemul de distribuire aleatorie, diferențiat pe tipologii Număr de măsuri luate de președintele instanței/conducătorul instituției pentru remedierea neregulilor constatate
    11. Interdicții după încheierea angajării în cadrul institu- țiilor publice (Pantouflage) Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modifi- cările și completările ulterioare [art. 94 alin. (3)] Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregu- lilor apărute în obținerea și utili- zarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale afe- rente acestora [art. 13 alin. (1)] Număr de regulamente interne care prevăd procedura monitorizării situațiilor de pantouflage Număr de instituții în care există implementat un mecanism cu privire la monitorizarea situațiilor de pantouflage inclusiv prin desemnarea unor persoane cu atribuții speciale în acest sens Număr de persoane care au desfășurat activități de monitorizare și control cu privire la societăți comerciale și care au ieșit din corpul funcționarilor publici Numărul persoanelor care își desfășoară activitatea/dau consultanță în cadrul regiilor autonome, societăților comer- ciale ori în alte unități cu scop lucrativ din sectorul public, în terme- nul de 3 ani după ieșirea din corpul funcționarilor publici (dintre acele persoane care au interdicție conform legii) Număr de măsuri adoptate pentru reme- dierea situațiilor de pantouflage, diferențiat pe tipuri Număr de încălcări ale prevederilor art. 13 alin. (1) constatate Numărul solicitărilor către instanța de judecată pentru anularea contractului de finanțare în caz de încălcare a art. 13 alin. (1) Numărul sancțiunilor aplicate de către instanțe Număr de societăți comerciale în care își desfășoară activitatea persoane care au derulat anterior activități de moni- torizare și control și care intră sub incidența art. 13 alin. (1), diferențiat pe domenii majore de activitate
    12. Registrul abaterilor de la conduită ale demnitarilor, funcți- onarilor publici și personalului contrac- tual cu atribuții în domeniul protecției intereselor financi- are ale UE Act normativ Numărul și tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu) Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanțelor care au favorizat încălcarea normelor, diferențiate pe tipuri Notă: Acest indicator va fi monitorizat după adoptarea actului normativ. Termen: semestrul I 2014
    13. Codul de conduită al personalului cu atribuții de control în domeniul protec- ției intereselor financiare ale UE Act normativ Ordine interne Număr de sesiuni de informare/prezentare Număr de persoane participante la acțiunile de informare/prezentare Numărul și tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu) Număr de măsuri administrative legisla- tive adoptate în vederea remedierii eventualelor lipsuri Vor fi avuți în vedere și indicatorii prevăzuți la pct. 1. Notă: Acest indicator va fi monitorizat după adoptarea actului normativ. Termen: semestrul II 2013


    Anexa nr. 3

    PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE
    pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție
    pe perioada 2012-2015

      Nivel
     

             Descriere      
     

          Indicatori    
     

          Surse      
       de verificare 

          Riscuri    
     

      Responsabil
     

         Resurse 
     

       Termen  
     

                                   OBIECTIV GENERAL 1 - PREVENIREA CORUPȚIEI ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE                                        

    Obiectiv
    specific
       1.1 

     
          Remedierea vulnerabilităților specifice instituțiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive      
     

    Măsura 
    1.1.1  
     
     
     
     

    Autoevaluarea periodică a
    gradului de implementare
    a măsurilor preventive  
    obligatorii (enumerate  
    în anexa nr. 2 la       
    hotărâre)               

    Date și informații  
    colectate pentru toți
    indicatorii cuprinși
    în inventar         
     
     

    Raport autoeva-  
    luare inițial    
    elaborat și      
    transmis         
    Secretariatului  
    tehnic al SNA    

    Inexistența unui 
    mecanism de colec-
    tare sistematică a
    datelor solicitate
    Absența procedu- 
    rilor de lucru   

    Coordonatorul
    planului     
    sectorial    
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     

    Semestrul I
    2012 și    
    semestrial 
     
     
     

    Măsura 
    1.1.2  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Intensificarea activită-
    ților de implementare a 
    sistemelor de control   
    intern/managerial la    
    ordonatorii principali de
    credite ai bugetului de 
    stat, bugetului asigură-
    rilor sociale de stat și
    bugetului oricărui fond 
    special, incluzând      
    instituțiile publice din
    subordine*1)            
     
     
     
     
     

    Nr. procedurilor    
    elaborate           
    Nr. de funcții sensi-
    bile inventariate   
    Nr. de riscuri      
    identificate,evaluate
    și înregistrate în  
    Registrul riscurilor
    Gradul de conformi- 
    tate a sistemului de
    control intern/     
    managerial la data  
    de 31.12.20...      
     
     
     
     

    Programul de     
    dezvoltare a     
    sistemului de    
    control intern/  
    managerial aprobat
    Proceduri aprobate
    Proces de inventa-
    riere a funcțiilor
    sensibile        
    finalizat        
    Registrul riscu- 
    rilor completat  
    Raport asupra    
    sistemului de    
    control intern/  
    managerial la    
    data de 31.12.20..

    Neevaluarea      
    aprofundată a    
    tuturor standar- 
    delor de control 
    intern/managerial
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Conducerea   
    instituției  
    publice      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsură cu  
    caracter   
    permanent și
    evaluare   
    semestrială
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.1.3  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Introducerea treptată la
    nivelul instituțiilor   
    publice a unei metodo-  
    logii unitare de evaluare
    a riscurilor de corupție
    ca premisă pentru       
    dezvoltarea planurilor  
    interne de integritate  
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Minimum 3 instituții
    selectate pentru    
    testarea metodologiei
    de evaluare a       
    riscurilor          
    Implementarea inte- 
    grală a etapelor    
    ciclului de evaluare
    în cel puțin        
    3 instituții publice
    Nr. și tipul de     
    riscuri identificate
    Nr. și tipul de     
    măsuri preventive   
    adoptate            
     
     

    Sinteză raport   
    final privind    
    rezultatele testă-
    rii metodologiei 
    de evaluare a    
    riscurilor de    
    corupție         
    Planuri de inte- 
    gritate elaborate
    și adoptate de   
    către cele       
    3 instituții     
    Proiect de act   
    normativ de      
    aprobare a metodo-
    logiei ca instru-
    ment obligatoriu 

    Resurse umane    
    insuficiente     
    pentru derularea 
    evaluării        
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Instituțiile 
    publice în   
    colaborare cu
    MAI-DGA și MJ
    Cooperare cu 
    MAI-ANFP     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Semestrul I
    2013       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.1.4  
     
     
     
     
     
     
     
     

    Implementarea Codului de
    conduită pentru evitarea
    situațiilor de incompati-
    bilitate și conflict de 
    interese de către perso-
    nalul implicat în       
    gestionarea programelor 
    finanțate din fonduri   
    comunitare nerambur-    
    sabile postaderare      

    Componenta de formare
    a formatorilor și   
    diseminare a preve- 
    derilor codului către
    destinatari         
    Raportările semes-  
    triale potrivit     
    anexei nr. 1 la     
    hotărâre            
     

    Autoevaluarea    
    prevăzută la     
    măsura 1.1.1     
    Site-ul MAEur    
     
     
     
     
     
     

    Resurse          
    financiare       
    insuficiente     
    pentru           
    componenta de    
    formare a        
    formatorilor/    
    diseminare       
     
     

    MAEur        
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     
     

    Măsură cu  
    caracter   
    permanent  
    evaluată   
    semestrial 
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.1.5  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Consolidarea statutului 
    și a rolului            
    consilierului de etică  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Recomandări formulate
    pentru consolidarea 
    statutului și rolului
    consilierului de    
    etică               
    Nr. de amendamente  
    privind cadrul      
    normativ în vigoare 
    propuse și adoptate 
    Nr. de consilieri de
    etică desemnați     
    Stabilirea consi-   
    lierii de etică drept
    activitate principală
    Subordonarea ierar- 
    hică a consilierului
    de etică la un nivel
    superior            

    Raport de evaluare
    a instituției    
    consilierului etic
    (parte a siste-  
    mului misiuni    
    tematice din     
    cadrul sistemului
    de monitorizare  
    SNA)             
    Statistica furni-
    zată în procesul 
    de autoevaluare  
    prevăzută la     
    măsura 1.1.1     
    Act normativ     
    adoptat          
     
     

    Întârzieri în    
    adoptarea actului
    normativ         
    Resurse financiare
    insuficiente     
    pentru îndepli-  
    nirea activității
    și asigurarea    
    accesului la     
    pregătire        
    profesională     
     
     
     
     
     
     
     

    Secretariatul
    tehnic al SNA
    în colaborare
    cu MAI-ANFP  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    2013       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.1.6  
     
     
     
     
     
     
     
     

    Operaționalizarea de    
    sisteme telefonice de   
    tip call center care să 
    faciliteze sesizarea    
    iregularităților și a   
    posibilelor fapte de    
    corupție                
     
     
     

    Nr. de soluții      
    tehnice adoptate la 
    nivelul instituțiilor
    Nr. de sesizări     
    primite             
    Nr. de abateri disci-
    plinare/infracțiuni 
    constatate de insti-
    tuțiile competente  
     

    Hotărâri ale     
    comisiilor de    
    disciplină/      
    instanțelor      
    judecătorești    
     
     
     
     
     

    Nealocarea resur-
    selor umane și   
    financiare       
    necesare funcțio-
    nării unui call  
    center           
    Sesizări care    
    excedează compe- 
    tențelor institu-
    țiilor sesizate  

    Conducerea   
    instituției  
    publice      
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     
     

    Măsură cu  
    caracter   
    permanent  
    evaluată   
    semestrial 
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.1.7  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Implementarea standar-  
    delor internaționale și 
    promovarea unui rol activ
    al României în cadrul   
    inițiativelor regionale 
    și internaționale       
    anticorupție            
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Rata implementării  
    recomandărilor      
    organismelor interna-
    ționale la care     
    România este parte  
    (GRECO, MCV, Raportul
    CE, ONU etc.)       
    Programe și strategii
    regionale și interna-
    ționale în care sunt
    implicate activ     
    instituții din      
    România             
    Nr. de acțiuni      
    realizate în coope- 
    rare cu Academia    
    Internațională      
    Anticorupție        

    Rapoarte de eva- 
    luare independente
    Rapoarte interme-
    diare sau finale 
    Raport autoeva-  
    luare privind    
    implementarea    
    Convenției ONU   
    contra corupției 
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Adoptarea cu     
    întârziere a     
    actelor normative
    sau măsurilor de 
    ordin adminis-   
    trativ recomandate
    Nealocarea       
    resurselor umane 
    și financiare    
    necesare impli-  
    cării efective în
    programe         
    internaționale   
     
     
     
     
     

    MJ, MAI, MP, 
    ANI și CSM   
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsură cu  
    caracter   
    permanent  
    evaluată   
    semestrial 
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Obiectiv
    specific
    1.2.   

        Creșterea transparenței instituționale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data)    
                                     puse la dispoziție de către autoritățile publice                                              
     

    Măsura 
    1.2.1  
     
     
     
     
     

    Îndeplinirea procedurilor
    de aderare la PGD       
     
     
     
     
     

    Plan de acțiune     
    pentru atingerea    
    obiectivelor PGD    
    Consultări publice  
    Semnarea de către   
    România a           
    Declarației PGD     

    Aprobarea de către
    guvern a Planului
    de acțiune       
     
     
     
     

    Nealocarea resur-
    selor umane și   
    financiare       
    necesare implemen-
    tării planului de
    acțiune          
     

    MAE, MJ, MCSI,
    MFP          
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     

    Martie 2012
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.2.2  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Asigurarea respectării  
    prevederilor privind    
    accesul la informații de
    interes public și a celor
    privind transparența    
    procesului decizional   
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Nr. și tipul de     
    informații de interes
    public publicate din
    proprie inițiativă  
    Rata de răspuns la  
    solicitări de       
    informații          
    Sancțiuni dispuse   
    pentru încălcarea   
    obligațiilor de     
    transparență deci-  
    zională și de asigu-
    rare a accesului la 
    informații de interes
    public prin         
    publicarea acestora 
    din oficiu          
    Rata de contestare în
    instanță a deciziilor
    sau măsurilor       
    adoptate            
    Rata de implementare
    a recomandărilor    
    cuprinse în         
    rapoartele anuale   

    Site-uri oficiale
    Statistica furni-
    zată în procesul 
    de autoevaluare  
    prevăzută la     
    măsura 1.1.1     
    Raport de evaluare
    a cadrului legis-
    lativ și institu-
    țional privind   
    transparența     
    (parte a siste-  
    mului misiuni    
    tematice din     
    cadrul sistemului
    de monitorizare  
    SNA)             
    Rapoarte de      
    activitate       
    publicate anual  
    Hotărâri         
    judecătorești    
     
     
     

    Acces limitat la 
    paginile de      
    internet         
    Durata proceselor
    Neaplicarea      
    sancțiunilor     
    disciplinare     
    pentru nerespec- 
    tarea obligațiilor
    legale           
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    SGG          
    Compartimen- 
    tele pentru  
    relații      
    publice sau  
    personale    
    desemnate din
    instituțiile 
    publice      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsură cu  
    caracter   
    permanent  
    evaluată   
    semestrial 
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.2.3  
     
     
     
     

    Dezvoltarea soluțiilor de
    e-guvernare, e-adminis- 
    trare și e-justiție ca  
    platforme de accesare a 
    serviciilor publice de  
    către cetățeni          

    Platforme dezvoltate
    Nr. de utilizatori  
    Frecventa utilizării
    Tipul de servicii   
    prestate            
     

    Site oficial     
    Rapoarte de      
    activitate       
     
     
     

    Nealocarea resur-
    selor necesare   
    Acces limitat la 
    internet         
     
     

    Conducerea   
    instituției  
    Coordonatorul
    planului     
    sectorial    
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     

    Măsură cu  
    caracter   
    permanent  
    evaluată   
    semestrial 
     

    Măsura 
    1.2.4  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Implementarea de proiecte
    pentru promovarea       
    integrității și bunei   
    guvernări în parteneriat
    cu societatea civilă    
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Protocoale de       
    cooperare           
    Nr. de proiecte     
    comune cu organiza- 
    țiile neguverna-    
    mentale care conduc 
    la atingerea obiec- 
    tivelor SNA         
    Nr. de proiecte     
    finanțate conform   
    Legii nr. 350/2005  
    privind regimul     
    finanțărilor neram- 
    bursabile din fonduri
    publice alocate     
    pentru activități   
    nonprofit de interes
    general, cu modifică-
    rile și completările
    ulterioare          

    Rapoarte și      
    informări publice
    Publicații       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Nealocarea resur-
    selor necesare   
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Conducerea   
    instituției  
    Coordonatorul
    planului     
    sectorial    
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsură cu  
    caracter   
    permanent  
    evaluată   
    semestrial 
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.2.5  
     
     
     
     

    Îmbunătățirea strate-   
    giilor de comunicare pe 
    teme anticorupție cu    
    accent pe gestionarea   
    relațiilor cu publicul  
    și mass-media           

    Nr. de comunicate   
    de presă            
    Nr. de răspunsuri   
    la solicitările     
    mass-mediei         
    Nr. de emisiuni     

    Strategii de     
    comunicare       
    actualizate      
     
     
     

    Caracter formal al
    documentului     
    Nealocarea  resur-
    selor necesare   
     
     

    Conducerea   
    instituției  
    Coordonatorul
    planului     
    sectorial    
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     

    Măsură cu  
    caracter   
    permanent  
    evaluată   
    semestrial 
     

    Obiectiv
    specific
    1.3    

        Consolidarea integrității și transparenței sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupție și a standardelor    
                                                    etice profesionale                                                             
     

    Măsura 
    1.3.1  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Implementarea strategiei
    de integritate în       
    sistemul judiciar       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Nr. de obiective    
    îndeplinite         
    Bune practici       
    dezvoltate          
    Transmiterea spre   
    Secretariatul tehnic
    al SNA a rapoartelor
    periodice de progres
    Participarea la     
    mecanismul de monito-
    rizare al SNA       
    (ședințe-platformă, 
    reuniuni de coor-   
    donare semestrială, 
    misiuni de evaluare)
     
     

    Decizii CSM      
    privind evaluarea
    și actualizarea  
    Strategiei       
    Rapoarte periodice
    de progres       
    Raport de evaluare
    și de conformitate
    GRECO în cadrul  
    rundei IV-       
    "Prevenirea corup-
    ției în ceea ce  
    privește membrii 
    Parlamentului și 
    în rândul judecă-
    torilor și al    
    procurorilor"    

    Caracter formal al
    documentului     
    Nealocarea resur-
    selor necesare   
    Nivel scăzut de  
    participare și   
    implicarea a     
    reprezentanților 
    instanțelor și   
    parchetelor      
     
     
     
     
     
     
     

    CSM, ÎCCJ, MP,
    instanțe și  
    parchete     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsură cu  
    caracter   
    permanent  
    evaluată   
    semestrial 
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.3.2  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Reformarea sistemului   
    disciplinar judiciar prin
    consolidarea rolului și 
    statutului Inspecției   
    Judiciare               
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Operaționalizarea   
    inspecției judiciare
    în baza noului cadru
    normativ            
    Resursele financiare
    și umane alocate    
    Nr. de sesizări     
    Nr. și tip de       
    sancțiuni dispuse   
    Rata confirmării/   
    infirmării de către 
    instanța judecăto-  
    rească, pe tipuri de
    abateri             

    Adoptarea proiec-
    tului de lege    
    pentru modificarea
    și completarea   
    Legii nr. 303/2004
    privind statutul 
    judecătorilor și 
    procurorilor și  
    a Legii nr.      
    317/2004 privind 
    Consiliul Superior
    al Magistraturii 
     
     

    Nealocarea resur-
    selor necesare   
    operaționalizării
    inspecției       
    judiciare        
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    MJ și CSM    
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Semestrul I
    2012       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.3.3  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Cooperarea în domeniul  
    integrității cu organi- 
    zațiile și instituțiile 
    reprezentative ale      
    profesiilor juridice    
    și conexe               
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Nr. de întruniri și 
    consultări          
    Nr. de riscuri      
    identificate        
    Nr. de măsuri       
    preventive adoptate 
    Concluzii și        
    recomandări formulate
    Nr. și tip abateri  
    disciplinare        
    Nr. și tip de       
    sancțiuni dispuse   
    Rata confirmării/   
    infirmării de către 
    instanța judecăto-  
    rească pe tipuri    
    de abateri          

    Rapoarte și      
    informări publice
    Minute întâlniri 
    Statistici privind
    răspunderea      
    disciplinară     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Nivel scăzut de  
    participare și   
    implicarea a     
    reprezentanților 
    profesiilor      
    juridice și conexe
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    MJ și CSM în 
    cooperare cu 
    instituțiile 
    reprezentative
    ale profesi- 
    ilor juridice
    și conexe    
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsură cu  
    caracter   
    permanent  
    evaluată   
    semestrial 
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.3.4  
     
     
     
     
     
     

    Elaborarea, aprobarea și
    implementarea unui plan 
    de acțiune unitar pentru
    promovarea integrității 
    la nivelul instituțiilor
    publice implicate în buna
    funcționare a justiției 
    ca serviciu public      

    Nr. de întruniri și 
    consultări          
    Nr. de riscuri      
    identificate        
    Nr. de măsuri       
    preventive adoptate 
    Concluzii și reco-  
    mandări formulate   

    Plan sectorial   
    adoptat          
    Rapoarte de      
    progres          
     
     
     
     

    Întârzieri în    
    adoptarea planului
    sectorial        
     
     
     
     
     

    MJ și        
    unitățile    
    subordonate  
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     

    Semestrul I
    2012       
    După adop- 
    tare, măsură
    cu caracter
    permanent  
    evaluată   
    semestrial 

    Obiectiv
    specific
    1.4    

     
                         Creșterea transparenței finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale                        
     

    Măsura 
    1.4.1  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Completarea cadrului    
    legislativ privind finan-
    țarea partidelor politice
    și a campaniilor        
    electorale,în concordanță
    cu Recomandările        
    GRECO*2),având în vedere,
    printre altele:         
    - introducerea obligației
    partidelor politice de a
    transmite situațiile    
    financiare centralizate 
    către AEP și de a face  
    publice variante rezumate
    adecvate;               
    - stabilirea obligației 
    legale ca toate donațiile
    să fie înregistrate și  
    incluse în documentele  
    contabile ale partidelor
    politice și ale partici-
    panților la campaniile  
    electorale; introducerea
    obligației legale ca    
    toate donațiile ce      
    depășesc un anumit plafon
    să fie făcute prin      
    sistemul bancar;        
    - introducerea cerinței 
    legale ca situațiile    
    anuale ale partidelor   
    să fie supuse auditării 
    independente înainte de 
    depunerea lor;          
    - primirea de către AEP 
    a întregii responsabi-  
    lități privind monitori-
    zarea conformității     
    finanțării activității  
    partidelor politice și  
    a campaniilor electorale
    cu Legea nr. 334/2006   
    privind finanțarea      
    activității partidelor  
    politice și a campa-    
    niilor electorale,      
    republicată, cu comple- 
    tările ulterioare, și   
    Legea contabilității    
    nr. 82/1991, republicată,
    cu modificările și      
    completările ulterioare;
    - sancționarea tuturor  
    încălcărilor Legii nr.  
    334/2006, republicată,  
    cu completările         
    ulterioare, cu pedepse  
    efective, proporționale 
    și disuasive;           
    - extinderea termenului 
    de prescripție aplicabil
    încălcărilor Legii nr.  
    334/2006, republicată,  
    cu completările         
    ulterioare              

    Rata implementării  
    recomandărilor GRECO
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Acte normative   
    adoptate         
    Raport conformi- 
    tate al GRECO    
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Adoptarea cu     
    întârziere de    
    către Parlament, 
    respectiv de către
    Guvern a modifi- 
    cărilor aduse    
    legislației      
    principale și    
    secundare        
    Alocare bugetară 
    întârziată       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    AEP          
    Guvern/      
    Parlament    
    ANI          
    CC           
    ANAF         
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Suplimentarea
    bugetului AEP
    cu suma de   
    44,5 mii lei 
    la titlul VII
    "Alte transfe-
    ruri" pentru 
    implementarea
    proiectului  
    "Asistență   
    pentru AEP și
    administrația
    publică locală
    din România  
    pentru imple-
    mentarea celor
    mai bune     
    practici în  
    managementul 
    proceselor   
    electorale"  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    30 iunie   
    2012 pentru
    completarea
    cadrului   
    legislativ 
    Semestrul I
    2012 pentru
    suplimen-  
    tarea      
    bugetului  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.4.2  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Creșterea capacității   
    administrative de control
    a AEP prin asigurarea   
    resurselor necesare     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Resursele financiare
    și umane alocate    
    Nr. de sesizări     
    Nr. și tip de       
    sancțiuni dispuse   
    Rata confirmării/   
    infirmării de către 
    instanța            
    judecătorească      
     
     
     
     
     
     
     
     

    Rapoarte și      
    informări publice
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Lipsa alocării   
    bugetare         
    corespunzătoare  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Guvernul,    
    prin MFP     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Suplimentarea
    schemei de   
    personal a   
    Departamen-  
    tului de     
    Control al   
    Finanțării   
    Partidelor   
    Politice cu  
    11 posturi   
    Suplimentarea
    bugetului AEP
    cu suma de   
    345.358 de lei
    la titlul 10 
    "Cheltuieli  
    de personal" 

    Semestrul I
    2012       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.4.3  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Organizarea periodică de
    către AEP a unor sesiuni
    de formare pentru repre-
    zentanții partidelor    
    politice                
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Nr. de evenimente   
    Nr. de participanți 
    Concluzii și        
    recomandări formulate
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Rapoarte și      
    informări publice
    Minute ale       
    întâlnirilor     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Lipsa alocării   
    bugetare         
    corespunzătoare  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    AEP          
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Suplimentarea
    schemei de   
    personal a   
    Departamen-  
    tului de     
    Control al   
    Finanțării   
    Partidelor   
    Politice cu  
    11 posturi   
    Suplimentarea
    bugetului AEP
    cu suma de   
    345.358 de   
    lei la titlul
    "Cheltuieli  
    de personal" 

    Cu ocazia  
    fiecărui   
    scrutin și 
    semestrial 
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.4.4  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Asigurarea publicității 
    surselor de finanțare a 
    activității partidelor  
    politice și a cheltu-   
    ielilor efectuate       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Nr. de sesizări     
    Nr. de sancțiuni    
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Rapoarte dispo-  
    nibile public    
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Lipsa alocării   
    bugetare         
    corespunzătoare  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    AEP          
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Suplimentarea
    schemei de   
    personal a   
    Departamen-  
    tului de     
    Control al   
    Finanțării   
    Partidelor   
    Politice cu  
    11 posturi   
    Suplimentarea
    bugetului AEP
    cu suma de   
    345.358 de lei
    la titlul    
    "Cheltuieli  
    de personal" 

    Anual      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.4.5  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Stabilirea și aplicarea 
    unor norme maximale     
    privind afișajul        
    electoral stradal       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Criterii clare      
    privind afișajul    
    Nr. de sesizări     
    Nr. de sancțiuni    
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Acte normative   
    adoptate         
    Rapoarte dispo-  
    nibile public    
    Rapoarte furnizate
    AEP de partide   
    Acte de control  
    AEP              
    Contracte furni- 
    zate AEP de către
    partide          
    Nr. de autorizări
    pentru afișaj    
     
     
     
     

    Adoptarea cu     
    întârziere de    
    către Parlament, 
    respectiv de către
    Guvern a modifi- 
    cărilor aduse    
    legislației      
    principale și    
    secundare        
    Lipsa alocării   
    bugetare         
    corespunzătoare  
     
     
     
     
     

    AEP Guvern/  
    Parlament    
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Suplimentarea
    schemei de   
    personal a   
    Departamen-  
    tului de     
    Control al   
    Finanțării   
    Partidelor   
    Politice cu  
    11 posturi   
    Suplimentarea
    bugetului AEP
    cu suma de   
    345.358 de lei
    la titlul    
    "Cheltuieli  
    de personal" 

    Septembrie 
    2012       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.4.6  
     
     
     
     
     
     
     

    Aplicarea de sancțiuni  
    disuasive pentru oferirea
    de cadouri/foloase      
    materiale în schimbul   
    voturilor               
     
     
     
     

    Nr. de sesizări     
    Nr. de sancțiuni    
    Tipul de sancțiuni  
    Sesiuni de formare  
    profesională pentru 
    depistarea, investi-
    garea și soluționarea
    cauzelor de mită    
    electorală          

    Rapoarte dispo-  
    nibile public    
    Plângeri penale  
    Rechizitorii     
    Hotărâri de      
    condamnare       
     
     
     

    Dificultatea     
    depistării,      
    investigării și  
    sancționării mitei
    electorale       
     
     
     
     

    AEP/MP/ÎCCJ  
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     

    Pe durata  
    campaniilor
    electorale 
     
     
     
     
     
     

    Obiectiv
    specific
    1.5    

     
                              Consolidarea integrității în rândul membrilor Parlamentului                             
     

     
     
     

    Măsura 
    1.5.1  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Modificarea regulamen-  
    telor Camerei Deputaților
    și Senatului  și a altor
    acte normative în       
    materie, în sensul de a 
    pune pe ordinea de zi a 
    primei ședințe în plen  
    cererile de ridicare a  
    imunității parlamenta-  
    rilor și soluționarea   
    acestor cereri în termen
    de cel mult 72 de ore   

    Durata procedurilor 
    de soluționare a    
    cererilor de ridicare
    a imunității        
     
     
     
     
     
     
     
     

    Acte normative   
    adoptate de cele 
    două Camere      
    Decizii ale      
    Camerelor        
    Raport CE MCV    
     
     
     
     
     
     

    Întârzieri în    
    adoptarea        
    modificărilor    
    legislative      
     
     
     
     
     
     
     
     

    Parlamentul  
    României     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Semestrul I
    2012       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.5.2  
     
     
     
     
     
     
     

    Reglementarea interdic- 
    ției pentru avocații    
    parlamentari de a da    
    consultanță sau a       
    reprezenta în orice fel 
    autorități publice ori  
    entități economico-     
    financiare cu capital   
    majoritar de stat       

    Amendamente propuse 
    și adoptate de      
    Parlament           
     
     
     
     
     
     

    Act normativ     
    adoptat de       
    Parlament        
    Raport CE MCV    
     
     
     
     
     

    Întârzieri în    
    adoptarea        
    modificărilor    
    legislative      
     
     
     
     
     

    Parlamentul  
    României     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     

    Semestrul I
    2012       
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.5.3  
     
     
     
     
     
     
     
     

    Pregătirea evaluării    
    României în cadrul rundei
    a IV-a GRECO -          
    "Prevenirea corupției în
    ceea ce privește membrii
    Parlamentului și în     
    rândul judecătorilor și 
    al procurorilor"        
     
     

    Chestionar de       
    evaluare completat  
    Raport de evaluare  
    GRECO adoptat       
     
     
     
     
     
     

    Raport de evaluare
    și de conformitate
    GRECO            
     
     
     
     
     
     
     

    Neadoptarea      
    măsurilor supuse 
    evaluării        
     
     
     
     
     
     
     

    Parlamentul  
    României     
    Guvernul     
    României prin
    Ministerul   
    Justiției    
    (coordonator 
    național     
    problematica 
    GRECO)       

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     
     

    2012-2014  
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.5.4  
     
     
     
     
     

    Adoptarea codului etic al
    membrilor Parlamentului 
     
     
     
     
     

    Nr. de încălcări    
    norme etice         
    Nr. și tip de       
    sancțiuni dispuse   
     
     
     

    Analiză a bunelor
    practici europene
    și internaționale
    Cod adoptat      
    Raport de evaluare
    și de conformitate
    GRECO            

    Adoptarea cu     
    întârziere a     
    codului          
     
     
     
     

    Parlamentul  
    României     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     

    2012       
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.5.5  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Organizarea de seminare,
    consultări și dezbateri 
    publice periodice pentru
    diseminarea bunelor     
    practici privind        
    integritatea în rândul  
    parlamentarilor și      
    creșterea încrederii    
    cetățenilor             
     
     
     

    Nr. de evenimente   
    publice             
    Nr. de participanți 
    din partea societății
    civile              
    Nr. de bune practici
    identificate        
     
     
     
     
     

    Informări publice,
    conferințe de    
    presă            
    Minute ale       
    întâlnirilor     
     
     
     
     
     
     
     

    Nivel scăzut de  
    participare și   
    implicarea a     
    membrilor        
    Parlamentului    
     
     
     
     
     
     
     

    Parlamentul  
    României     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
    Programe     
    internaționale
    dezvoltate de
    rețelele     
    anticorupție 
    ale          
    parlamentelor
    (de exemplu, 
    GOPAC)       

    Măsură cu  
    caracter   
    permanent  
    evaluată   
    semestrial 
     
     
     
     
     
     
     

    Obiectiv
    specific
      1.6  

     
                   Creșterea eficienței mecanismelor de prevenire a corupției în materia achizițiilor publice                      
     

    Măsura 
    1.6.1  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Prevenirea conflictelor 
    de interese în          
    gestionarea fondurilor  
    publice prin:           
    1. Continuarea          
    dezvoltării măsurilor de
    prevenire a conflictului
    de interese, elaborate și
    adoptate de ANRMAP, care
    vizează:                
    -combaterea interferenței
    și manifestării, în     
    cadrul procedurilor de  
    achiziții publice, a    
    intereselor comune dintre
    persoane ce dețin funcții
    de decizie în cadrul    
    autorității contractante
    și ofertanți/candidați/ 
    ofertanți asociați/     
    subcontractați,         
    participanți la procedu-
    rile în discuție;       
    - constatarea nulității 
    absolute a contractelor 
    de achiziție publică,   
    contractelor de concesi-
    une de lucrări publice și
    a contractelor de conce-
    siune de servicii,      
    încheiate cu încălcarea 
    regulilor de evitare a  
    conflictului de interese.
    2. Continuarea derulării
    Protocolului încheiat de
    ANRMAP cu ANI, în scopul
    de a monitoriza și      
    sancționa conflictele de
    interese sesizate.      
    3. Includerea ca        
    prevedere obligatorie în
    modelele de contracte de
    achiziție publică, de   
    concesiune de lucrări   
    publice și de concesiune
    de servicii a unei clauze
    în sensul art. 70 din   
    Ordonanța de urgență a  
    Guvernului nr. 34/2006  
    privind atribuirea      
    contractelor de achiziție
    publică, a contractelor 
    de concesiune de lucrări
    publice și a contractelor
    de concesiune de servi- 
    cii, aprobată cu modifi-
    cări și completări prin 
    Legea nr. 337/2006, cu  
    modificările și comple- 
    tările ulterioare.      
    4. Gestionarea          
    conflictelor de interese
    în cadrul personalului  
    ANRMAP (reglementat de  
    Ordonanța de urgență a  
    Guvernului  nr. 34/2006,
    aprobată cu modificări și
    completări prin Legea   
    nr. 337/2006, cu        
    modificările și comple- 
    tările ulterioare,      
    Ordinul ANRMAP          
    nr. 107/2009 pentru     
    aprobarea Regulamentului
    privind supravegherea   
    modului de atribuire a  
    contractelor de         
    achiziție publică, a    
    contractelor de concesi-
    une de lucrări publice  
    și a contractelor de    
    concesiune de servicii, 
    cu modificările ulteri- 
    oare, și prevederile    
    Hotărârii Guvernului    
    nr. 801/2011 pentru     
    modificarea și comple-  
    tarea Hotărârii         
    Guvernului nr. 525/2007 
    privind organizarea și  
    funcționarea Autorității
    Naționale pentru        
    Reglementarea și        
    Monitorizarea           
    Achizițiilor Publice)   

    Nr. de sesizări de la
    ANI și/sau de la alte
    instituții          
    Nr. și tipul de     
    sancțiuni dispuse   
    (amenzi și          
    avertismente)       
    Nr. de acțiuni în   
    instanță pentru     
    constatarea nulității
    absolute a contrac- 
    tului/contractelor de
    achiziție publică,  
    concesiune de lucrări
    publice, concesiune 
    de servicii pentru  
    conflict de interese
    Nr. documentațiilor 
    de atribuire respinse
    de la publicare de  
    către ANRMAP pentru 
    nesolicitarea/      
    necompletarea decla-
    rației privind      
    neîncadrarea în     
    prevederile art. 69^1
    din Ordonanța de    
    urgență a Guvernului
    nr. 34/2006, aprobată
    cu modificări și    
    completări prin Legea
    nr. 337/2006, cu    
    modificările și     
    completările        
    ulterioare, referitor
    la conflictul de    
    interese, precum și 
    pentru necompletarea
    listei cu persoanele
    cu funcție de decizie
    din cadrul autorită-
    ții contractante    
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Dosarul achiziției
    Documentațiile de
    atribuire trimise
    spre publicare în
    SEAP             
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Dificultăți      
    practice de      
    implementare a   
    unei soluții     
    comune de schimb 
    al informațiilor 
    între instituțiile
    implicate        
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    ANRMAP, ANI, 
    ONRC, DEPABD,
    Consiliul    
    Concurenței  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Este necesară
    suplimentarea
    personalului 
    cu atribuții 
    de control   
    ex-ante din  
    cadrul ANRMAP,
    din cadrul   
    serviciului  
    juridic și   
    alocarea de  
    fonduri      
    suplimentare 
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Decembrie  
    2012       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.6.2  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Extinderea atribuțiilor 
    de verificare și control
    ale ANRMAP              
    Suplimentarea personalu-
    lui ANRMAP cu atribuții 
    de verificare și control
    (60 de posturi)         
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Resursele financiare
    și umane alocate    
    Rata validării      
    documentațiilor de  
    atribuire supuse    
    verificării ex-ante 
    a ANRMAP            
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Rata validării   
    documentațiilor de
    atribuire supuse 
    verificării      
    ex-ante a ANRMAP 
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Gradul insuficient
    de asimilare a   
    normelor legale în
    materia achiziți-
    ilor publice de  
    către autoritățile
    contractante     
    Riscuri practice 
    legate de dificul-
    tatea schimbului 
    de informații în 
    mod eficient     
    dintre instituți-
    ile implicate    
     
     

    ANRMAP       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Este necesară
    suplimentarea
    personalului 
    cu atribuții 
    de control   
    ex-ante și   
    ex-post din  
    cadrul ANRMAP
    (60 de       
    posturi) și  
    alocarea de  
    fonduri      
    suplimentare 
     
     
     

    2012       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.6.3  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Scăderea substanțială a 
    numărului de nereguli și
    contestații, fluidizarea
    ratei de absorbție a    
    fondurilor comunitare și
    eficienta utilizare a   
    fondurilor publice prin:
    - coordonarea procesului
    de elaborare a unor     
    documentații standard   
    pentru achiziții publice
    în sectoarele transport,
    energie și mediu;       
    - activitatea de evaluare
    ex-ante a ANRMAP, care  
    constă în evaluarea,    
    înainte de transmiterea 
    spre publicare a        
    invitației/anunțului de 
    participare, a conformi-
    tății cu legislația     
    aplicabilă din domeniul 
    achizițiilor publice a  
    documentațiilor de      
    atribuire aferente      
    contractelor de achiziție
    publică care intră sub  
    incidența prevederilor  
    Ordonanța de urgență a  
    Guvernului nr. 34/2006, 
    aprobată cu modificări  
    și completări prin Legea
    nr. 337/2006, cu        
    modificările și completă-
    rile ulterioare, această
    evaluare nevizând       
    aspectele tehnice ale   
    caietului de sarcini;   
    - standardizarea cerin- 
    țelor de calificare     
    printr-un ordin al preșe-
    dintelui ANRMAP.        

    Nr. și tipul        
    sancțiunilor dispuse
    (avertismente și    
    amenzi)             
    Nr. de documentații 
    acceptate pentru    
    publicare de către  
    ANRMAP în activitatea
    de verificare ex-ante
    Acțiuni de          
    supraveghere și     
    control ex-post     
    Nr. de sesizări     
    Nr. de contestații  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Nr. și tipul     
    sancțiunilor     
    dispuse          
    (avertismente și 
    amenzi)          
    Nr. de documen-  
    tații acceptate  
    pentru publicare 
    de către ANRMAP  
    în activitatea de
    verificare ex-ante
    Acțiuni de       
    supraveghere și  
    control ex-post  
    Nr. sesizări     
    Nr. contestații  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Gradul insuficient
    de asimilare a   
    normelor legale în
    materia achiziți-
    ilor publice de  
    către autoritățile
    contractante     
    Întârzieri în    
    procesul de      
    elaborare a      
    documentațiilor  
    standardizate de 
    către partenerii 
    JASPERS          
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    ANRMAP,      
    JASPERS      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Semestrul I
    2012       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.6.4  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Identificarea punctelor 
    deficitare ale SEAP și  
    remedierea acestora în  
    colaborare cu MCSI, în  
    scopul:                 
    - optimizării activității
    de monitorizare a       
    datelor despre achiziți-
    ile publice efectuate,  
    în vederea verificării  
    respectării regulilor de
    publicitate în domeniu și
    a reducerii substanțiale
    a numărului de proceduri
    care sunt afectate din  
    cauza nerespectării     
    acestor reguli;         
    - optimizarea activității
    de evaluare ex-ante și de
    control ex-post a ANRMAP
    asupra procedurilor de  
    achiziții publice,      
    datorită unei monitori- 
    zări mai eficiente a    
    SEAP realizate prin     
    dezvoltarea acestui     
    sistem.                 

    Funcționalități     
    tehnice dezvoltate în
    cadrul SEAP         
    Celeritatea procedu-
    rii de verificare   
    (fluxul operațional 
    în activitatea de   
    verificare ex-ante) 
    Monitorizări ale    
    informațiilor       
    disponibile în SEAP 
    Statistici generate 
    pe baza raportărilor
    din SEAP            
    Nr. de sesizări     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Funcționalități  
    tehnice dezvoltate
    în cadrul SEAP   
    Celeritatea      
    procedurii de    
    verificare (fluxul
    operațional în   
    activitatea de   
    verificare       
    ex-ante)         
    Monitorizări ale 
    informațiilor    
    disponibile în   
    SEAP             
    Statistici       
    generate pe baza 
    raportărilor din 
    SEAP             
    Nr. de sesizări  
     
     
     
     
     
     
     
     

    Întârzieri în    
    procesul de      
    optimizare a SEAP
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    MCSI ANRMAP  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Resurse      
    financiare   
    pentru       
    optimizarea și
    dezvoltarea  
    unor noi     
    facilități în
    SEAP         
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Iunie 2012 
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.6.5  
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Sistematizarea legisla- 
    ției, procedurilor și a 
    materialelor cu caracter
    de îndrumare în materia 
    achizițiilor publice și 
    diseminarea largă la    
    nivelul instituțiilor   
    publice și al companiilor
     
     
     

    Nr. de contestații  
    depuse la CNSC      
    Nr. de decizii ale  
    instanțelor de      
    judecată care       
    modifică/anulează   
    decizii ale CNSC    
     
     
     
     

    Decizii CNSC     
    Hotărâri ale     
    instanțelor de   
    judecată         
     
     
     
     
     
     
     

    Dificultăți legate
    de schimbul de   
    informații dintre
    instituțiile     
    implicate        
     
     
     
     
     
     

    ANRMAP, CNSC,
    MJ           
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Este necesară
    suplimentarea
    personalului 
    ANRMAP cu    
    atribuții în 
    monitorizarea
    deciziilor   
    CNSC și din  
    Serviciul    
    juridic      
     

    Decembrie  
    2012       
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.6.6  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Constituirea unei baze de
    date cu companiile care 
    și-au executat          
    necorespunzător con-    
    tractele din fonduri    
    publice                 
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Nr. de documente    
    constatatoare       
    negative            
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Documente        
    constatatoare    
    transmise ANRMAP 
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Dificultăți în   
    delimitarea      
    cazurilor de     
    executare        
    necorespunzătoare
    a contractului și
    cazurile în care 
    aceasta se       
    datorează exis-  
    tenței unui      
    conflict de      
    interese (de     
    exemplu, favori- 
    zarea unui opera-
    tor economic care
    nu are capacitatea
    de a executa     
    contractul în    
    condițiile cerute)

    ANRMAP       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Decembrie  
    2012       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.6.7  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Organizarea periodică de
    cursuri de formare      
    profesională mulți-     
    disciplinară pentru     
    promovarea bunelor prac-
    tici naționale și       
    internaționale în materia
    achizițiilor publice    
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Nr. de activități   
    comune de formare   
    profesională        
    Nr. anual de cursanți
    la cursurile de     
    specialitate        
    organizate          
    Nr. și tipul de bune
    practici identificate
    și diseminate       
    Gradul de preluare a
    bunelor practici    
    Introducerea în     
    programele de formare
    profesională a unui 
    accent deosebit pe  
    aspecte precum      
    identificarea preju-
    diciilor generate de
    achiziționarea unor 
    produse la preț mai 
    mare decât prețul   
    pieței sau a unor   
    produse de calitate 
    inferioară celor    
    solicitate ori a unor
    produse a căror     
    achiziționare nu era
    necesară            

    Agenda cursurilor
    Minuta           
    Rapoarte         
    prezentate       
    Ghiduri elaborate
    pentru facilitarea
    delimitării încăl-
    cărilor de natură
    administrativă de
    cele de natură   
    penală în domeniul
    achizițiilor     
    publice          
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Nivel scăzut de  
    participare și   
    implicare a      
    reprezentanților 
    instituțiilor    
    implicate        
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    PÎCCJ        
    ÎCCJ         
    DNA          
    ANRMAP       
    ANI          
    UCVAP        
    CNSC         
    MJ           
    CSM - INM    
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetului    
    aprobat      
    instituțiilor
    implicate    
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Semestrial 
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.6.8  
     
     
     
     
     
     

    Analizarea practicii    
    judiciare în materie de 
    achiziții publice și    
    evaziune fiscală, analiză
    utilă pentru unificarea 
    practicii, inclusiv prin
    promovarea recursurilor 
    în interesul legii      

    Nr. de hotărâri     
    definitive contradic-
    torii analizate     
    Nr. de recursuri în 
    interesul legii     
    promovate           
     
     

    Recursuri în     
    interesul legii  
    promovate        
     
     
     
     
     

    -                
     
     
     
     
     
     
     

    PÎCCJ, MJ    
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetelor    
    aprobate     
    pentru       
    instituțiile 
    implicate    
     
     

    Măsură cu  
    caracter   
    permanent și
    evaluare   
    semestrială
     
     
     

    Obiectiv
    specific
      1.7  

     
                      Promovarea unui mediu de afaceri concurențial, corect și integru                                             
     

    Măsura 
    1.7.1  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Implementarea           
    standardelor OCDE, UE,  
    ONU în prevenirea       
    corupției în sectorul   
    privat, prin:           
    - continuarea demersu-  
    rilor de dobândire a    
    statutului de membru cu 
    drepturi depline al     
    Grupului de lucru privind
    lupta împotriva corupției
    în tranzacțiile inter-  
    naționale al OCDE și    
    subsecvent de aderare la
    Convenția OCDE privind  
    lupta împotriva corupției
    în tranzacțiile         
    internaționale;         
    - două reuniuni anuale cu
    mediul de afaceri pe tema
    corupției în sectorul   
    privat;                 
    - diseminarea în rândul 
    comunității de afaceri a
    standardelor inter-     
    naționale în materia    
    prevenirii corupției în 
    sectorul privat;        
    - evaluarea anuală a    
    gradului de aplicare a  
    legislației naționale   
    privind corupția în     
    sectorul privat.        

    Gradul de implemen- 
    tare a standardelor 
    și principiilor OCDE,
    UE, ONU de etică în 
    afaceri             
    Recomandări ale     
    Grupului de lucru   
    privind lupta       
    împotriva corupției 
    în tranzacțiile     
    internaționale al   
    OCDE                
    Proiecte/Activități 
    de promovare a      
    integrității în     
    afaceri             
    Măsuri legislative și
    instituționale de   
    promovare a integri-
    tății în afaceri    
    Rata criminalității 
    în sectorul privat  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Rapoarte         
    independente OECD,
    UE și ONU        
    Statistică       
    judiciară privind
    mediul de afaceri
    Decizii ale      
    Grupului de Lucru
    privind Lupta    
    împotriva        
    Corupției în     
    Tranzacțiile     
    Internaționale al
    OCDE             
    Rapoarte și studii
    privind corupția 
    în sectorul privat
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Rezerve ale      
    statelor membre  
    OCDE privind     
    extinderea       
    componenței      
    Grupului de lucru
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    MJ și MECMA în
    cooperare cu 
    reprezentanții
    mediului de  
    afaceri      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    În limita    
    bugetelor    
    aprobate     
    pentru       
    instituțiile 
    implicate    
    Contribuție  
    anuală la OCDE
    (după        
    dobândirea   
    statutului de
    membru al    
    Grupului de  
    lucru)       
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsuri cu  
    caracter   
    permanent și
    evaluare   
    semestrială
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsura 
    1.7.2  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Promovarea concurenței  
    loiale și a politicilor 
    antitrust prin identifi-
    carea, descurajarea și  
    sancționarea înțelege-  
    rilor anticoncurențiale:
    - instrumentarea        
    cazurilor de înțelegeri 
    anticoncurențiale în    
    cadrul investigațiilor  
    deschise prin ordin al  
    președintelui Consiliului
    Concurenței;            
    - organizarea de        
    conferințe/mese rotunde/
    întâlniri cu mediul de  
    afaceri și alte         
    autorități ale statului,
    în vederea diseminării  
    regulilor de concurență;
    - modificări legislative
    menite să consolideze   
    capacitatea investigativă
    a Consiliului           
    Concurenței, precum:    
    ● introducerea posibili-
    tății ca judecătorul de 
    drepturi și libertăți   
    (art. 53, 138 și urmă-  
    toarele din Legea       
    nr. 135/2010 privind    
    Codul de procedură      
    penală) să dispună, la  
    cerere sau din oficiu,  
    transmiterea de informa-
    ții obținute prin       
    mijloace de interceptare
    electronică sau alte    
    tehnici speciale către  
    Consiliul Concurenței,  
    prin însuși actul de    
    autorizare a intercep-  
    tării atunci când în    
    cauză există indiciile  
    săvârșirii infracțiunii 
    prevăzute de art. 60 din
    Legea concurenței       
    nr. 21/1996, republicată,
    cu modificările și      
    completările ulterioare,
    în vederea folosirii ca 
    probe în cadrul investi-
    gațiilor Consiliului    
    Concurenței;            
    ● instituirea măsurii   
    înlăturării răspunderii 
    penale pentru persoanele
    fizice care au săvârșit 
    infracțiunea prevăzută de
    art. 60 din Legea       
    nr. 21/1996, republicată,
    cu modificările și      
    completările ulterioare,
    dar care participă activ
    la descoperirea și      
    instrumentarea faptelor 
    anticoncurențiale la care
    au participat și care fac
    obiectul politicii de   
    clemență, implementată de
    Consiliul Concurenței, în
    temeiul art. 51 alin. 3 
    din aceeași lege;       
    ● modernizarea Legii    
    nr. 11/1991 privind     
    combaterea concurenței  
    neloiale, cu modificările
    și completările         
    ulterioare              

    Nr. de investigații 
    deschise prin ordin 
    al președintelui    
    Consiliului         
    Concurenței având ca
    obiect înțelegeri   
    anticoncurențiale   
    Nr. de conferințe/  
    mese rotunde/       
    întâlniri organizate
    Nr. de investigații 
    finalizate prin     
    decizii ale Plenului
    Consiliului         
    Concurenței având ca
    obiect înțelegeri   
    anticoncurențiale   
    Nr. de plângeri/    
    sesizări/petiții    
    soluționate privind 
    înțelegeri          
    anticoncurențiale   
    Nr. de cazuri       
    soluționate în      
    temeiul Legii privind
    combaterea          
    concurenței neloiale
    nr. 11/1991, cu     
    modificările și     
    completările        
    ulterioare Propuneri
    de lege ferenda     
    înaintate de        
    Consiliul Concurenței
    către instituțiile  
    având drept de      
    inițiativă          
    legislativă         
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Ordine ale       
    președintelui    
    Consiliului      
    Concurenței (de  
    declanșare de    
    investigații)    
    Broșuri/Reviste de
    profil elaborate 
    de Consiliul     
    Concurenței      
    Decizii ale      
    Plenului/Comisiei
    Consiliului      
    Concurenței      
    Raportul anual al
    Consiliului      
    Concurenței      
    Raportări        
    semestriale (la  
    cerere) către    
    Platforma de     
    cooperare a      
    autorităților    
    independente și a
    instituțiilor    
    anticorupție     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Neadoptarea      
    propunerilor     
    legislative      
    formulate de     
    Consiliul        
    Concurenței      
    Personal de      
    specialitate     
    insuficient      
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Consiliul    
    Concurenței  
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Resurse umane:
    angajarea a  
    10 inspectori
    de concurență
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Măsuri cu  
    caracter   
    permanent și
    evaluare   
    semestrială