ORDONANTA Nr. 47 din 12 august 1994
privind apărarea împotriva dezastrelor
EMITENT
  • GUVERNUL ROMÂNIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 242 din 29 august 1994



    În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al art. 1 lit. j) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
    Guvernul României emite următoarea ordonanţa:

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    Obiectul prezentei ordonanţe îl constituie ansamblul măsurilor de prevenire, intervenţie operativă şi refacere în cazul dezastrelor - calamitati naturale şi alte catastrofe -, pentru diminuarea efectelor sociale, economice şi ecologice ale acestora.


    Articolul 2

    În sensul prezentei ordonanţe, prin dezastre se înţelege:
    a) fenomene naturale distructive de origine geologica sau meteorologica, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masa.
    În această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecarile şi prabusirile de teren, inundatiile şi fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile şi epizootiile;
    b) evenimentele cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător, provocate de accidente.
    În această categorie sunt cuprinse: accidentele chimice, biologice, nucleare, în subteran, avariile la construcţii hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masa şi exploziile, accidentele majore pe căile de comunicaţii, accidentele majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase, caderile de obiecte cosmice, accidentele majore şi avariile mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii.


    Articolul 3

    În sensul prezentei ordonanţe, prin apărarea împotriva dezastrelor se înţelege:
    a) măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţie;
    b) măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave;
    c) măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.


    Articolul 4

    Responsabilitatea privind organizarea apărării împotriva dezastrelor revine autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organismelor special constituite, potrivit prezentei ordonanţe.


    Capitolul 2 Organizarea şi conducerea activităţilor de apărare împotriva dezastrelor


    Articolul 5

    Pentru organizarea şi conducerea activităţilor de apărare împotriva dezastrelor se instituie Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor, condusă de către primul-ministru.
    Din comisie fac parte miniştri şi conducatori ai altor autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate, care pot contribui la activităţile de apărare împotriva dezastrelor, numiţi prin decizie de către primul-ministru.
    Măsurile de apărare împotriva dezastrelor, stabilite în condiţiile legii de către Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor, sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice.


    Articolul 6

    Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor îşi constituie un secretariat tehnic permanent care funcţionează pe lângă secretarul general al Guvernului şi care este format din specialişti pe domenii de activitate, desemnaţi de ministere şi de celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate care au reprezentanţi în comisie.


    Articolul 7

    În subordinea Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor se constituie comisii centrale specializate de tipuri de dezastre, organizate pe lângă ministerele de resort, după cum urmează:
    a) Comisia centrala pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice - la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului;
    b) Comisia centrala pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecarilor de teren - la Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului;
    c) Comisia centrala pentru accident nuclear şi caderi de obiecte cosmice - la Ministerul Apărării Naţionale;
    d) Comisia centrala pentru explozii mari, la suprafaţa şi în subteran, accidente chimice şi avarii deosebit de grave la conducte magistrale şi urbane - la Ministerul Industriilor;
    e) Comisia centrala pentru accidente deosebit de grave pe cai de comunicaţii - la Ministerul Transporturilor;
    f) Comisia centrala pentru asistenţa medicală de urgenta în caz de dezastre şi epidemii - la Ministerul Sănătăţii;
    g) Comisia centrala pentru epizootii şi supraveghere a contaminarii radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale şi animale - la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei;
    h) Comisia centrala pentru incendii în masa - la Ministerul de Interne;
    i) Comisia pentru telecomunicaţii - la Ministerul Comunicaţiilor.


    Articolul 8

    Comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre îşi constituie secretariate tehnice permanente. Acestea pregătesc propuneri privind măsurile de protecţie, intervenţie, recuperare şi reabilitare, urmărind îndeplinirea lor.
    Secretariatele tehnice constituie compartimente functionale distincte în aparatul propriu al ministerului de resort, fără majorarea numărului de posturi.


    Articolul 9

    Modul de organizare, componenta, atribuţiile şi dotarea Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor şi comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre se stabilesc prin regulamente de organizare şi funcţionare întocmite de Secretariatul General al Guvernului, respectiv de către ministerele pe lângă care funcţionează, avizate de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor şi aprobate de Guvern.


    Articolul 10

    Preşedinţii comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre sunt conducătorii ministerelor de profil pe lângă care acestea sunt organizate.
    În cadrul comisiilor centrale specializate vor fi cuprinşi şi reprezentanţi ai altor autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate care au atribuţii în planurile de apărare specifice.


    Articolul 11

    În teritoriu se organizează comisii judeţene, respectiv Comisia municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov, de apărare împotriva dezastrelor, formate din specialişti din aparatul descentralizat al ministerelor şi din aparatul consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului Local al Municipiului Bucureşti şi al Consiliului Sectorului Agricol Ilfov.
    Comisiile judeţene, respectiv Comisia municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov, de apărare împotriva dezastrelor îşi constituie secretariate tehnice permanente în subordinea prefectului.


    Articolul 12

    Prefectul este preşedintele Comisiei judeţene, respectiv al Comisiei municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov, de apărare împotriva dezastrelor.


    Articolul 13

    Modul de organizare, componenta, atribuţiile specifice şi modul de funcţionare a comisiilor judeţene şi a Comisiei municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dezastrelor se stabilesc prin regulamente avizate de către comisiile centrale specializate şi aprobate de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor.


    Articolul 14

    Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor are următoarele atribuţii principale:
    a) fundamentează şi propune strategia naţionala de apărare împotriva dezastrelor;
    b) iniţiază elaborarea de acte normative privind apărarea împotriva dezastrelor;
    c) asigura organizarea şi aplicarea unitară, pe întreg teritoriul tarii, a măsurilor de apărare împotriva dezastrelor;
    d) propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare apărării dezastrelor şi inlaturarii efectelor acestora;
    e) informează Guvernul asupra situaţiilor create în teritoriu printr-un sistem informaţional propriu;
    f) urmăreşte respectarea convenţiilor internaţionale în domeniul apărării împotriva dezastrelor;
    g) urmăreşte îndeplinirea măsurilor stabilite în zonele de dezastru declarate;
    i) avizează regulamentele comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre şi le supune spre aprobare Guvernului;
    j) analizează cauzele şi urmările dezastrelor şi stabileşte măsuri de apărare, promovează studii de evaluare a riscului potenţial şi a urmărilor dezastrelor şi cooperează cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor la care statul român este parte;
    k) coordonează programele naţionale de pregătire şi planurile de protecţie şi intervenţie pentru apărarea împotriva dezastrelor;
    l) asigura informarea populaţiei prin mass-media despre iminenta producerii unor dezastre, precum şi asupra măsurilor de limitare a efectelor acestora.


    Articolul 15

    Comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre au următoarele atribuţii principale:
    a) elaborează regulamente de apărare împotriva dezastrelor produse în domeniul specific şi participa la elaborarea strategiei naţionale de apărare împotriva dezastrelor;
    b) elaborează planurile operative de apărare specifice;
    c) îndrumă, controlează şi avizează modul de întocmire a planurilor de apărare în teritoriu;
    d) participa la elaborarea planurilor şi a programelor generale de apărare în caz de dezastru;
    e) supun spre avizare Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor regulamente şi reglementări specifice referitoare la prevenirea, intervenţia şi înlăturarea efectelor dezastrelor;
    f) fac anual propuneri Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor pentru asigurarea mijloacelor materiale şi financiare necesare organizării apărării în cazuri de dezastru şi inlaturarii efectelor dezastrelor;
    g) prezintă anual rapoarte privind efectele eventualelor dezastre şi stadiul realizării măsurilor de prevenire şi refacere;
    h) informează operativ Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor asupra producerii dezastrelor, efectelor acestora şi măsurile întreprinse;
    i) asigura informarea opiniei publice prin mass-media asupra zonelor de risc potenţial, iminentei producerii şi efectelor dezastrelor, precum şi a măsurilor luate;
    j) iniţiază programe de cercetare în domeniile specifice şi fac propuneri pentru fondurile necesare întreţinerii şi dezvoltării reţelelor de înregistrare seismică;
    k) propun mecanisme şi instrumente de control social al riscurilor care pot genera dezastre, precum şi metode de identificare şi evaluare a riscurilor;
    l) stabilesc prin regulamente parametrii pe baza cărora se pot defini fenomenele caracteristice de dezastre.


    Articolul 16

    Comisiile judeţene şi Comisia municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dezastrelor au următoarele atribuţii principale:
    a) inventariaza şi supraveghează sursele potenţiale de producere a dezastrelor;
    b) coordonează pregătirea populaţiei pe localităţi, instituţii, agenţi economici şi cartiere de locuinţe privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în caz de dezastru;
    c) stabilesc şi asigura funcţionarea sistemului informaţional pe plan local pentru alarmare în caz de dezastru;
    d) elaborează planurile judeţene de protecţie şi intervenţie în cazul dezastrelor şi aproba planurile localităţilor şi ale agenţilor economici;
    e) urmăresc punerea în aplicare a măsurilor de apărare împotriva dezastrelor;
    f) asigura culegerea de informaţii şi transmiterea fluxului informaţional din teritoriu spre comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre;
    g) formulează propuneri cu privire la constituirea şi utilizarea rezervelor materiale şi a mijloacelor pentru intervenţie, păstrarea şi refacerea lor prin aprovizionare curenta şi, după caz, clasarea sau casarea la depăşirea termenelor de funcţionare sau de valabilitate, în limita fondurilor anuale alocate în acest scop;
    h) asigura informarea populaţiei asupra iminentei producerii unor dezastre, precum şi a măsurilor luate pentru limitarea efectelor acestora;
    i) organizează, după producerea dezastrelor, echipe de specialişti pentru inventarierea, expertizarea şi evaluarea rapida a efectelor şi a pagubelor produse, în vederea comunicării acestora comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre, şi Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor şi iau sau propun măsuri pentru asigurarea funcţiilor vitale.


    Articolul 17

    Comisiile judeţene pot organiza comisii municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva dezastrelor, în funcţie de gradul de expunere la dezastrul specific.
    Preşedinţii acestor comisii sunt primării localităţilor respective.


    Articolul 18

    Comisiile comunale, orăşeneşti, municipale, judeţene şi Comisia municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dezastrelor sunt subordonate comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre şi Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor.


    Capitolul 3 Atribuţiile specifice ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale pentru apărarea împotriva dezastrelor


    Articolul 19

    Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au următoarele atribuţii comune:
    a) organizează, controlează şi coordonează apărarea împotriva dezastrelor la unităţile proprii conform planurilor de apărare, precum şi dotarea cu mijloace de apărare şi intervenţie;
    b) înştiinţează operativ publicul, pe baza sistemului informaţional propriu, instituţiile şi agenţii economici despre iminenta producerii dezastrelor;
    c) asigura condiţiile de funcţionare a comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre şi a secretariatelor tehnice;
    d) desemnează specialiştii care fac parte din comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre;
    e) elaborează norme tehnice, iniţiază studii şi cercetări în domeniul apărării împotriva dezastrelor;
    f) participa, la cererea Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor şi a comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre, cu specialişti, mijloace tehnice şi aparatura din dotare, la acţiunile de intervenţie şi de refacere şi dispun unităţilor proprii sa acţioneze pe plan local;
    g) asigura pregătirea personalului propriu pentru apărarea împotriva dezastrelor;
    h) urmăresc integrarea în strategia generală de apărare împotriva dezastrelor.


    Articolul 20

    Ministerul Apărării Naţionale are următoarele atribuţii specifice:
    a) urmăreşte realizarea unui sistem unitar de supraveghere, avertizare, cercetare şi inlaturare a urmărilor dezastrelor;
    b) urmăreşte realizarea sistemelor de alarmare a populaţiei în zonele de risc nuclear, chimic, în aval de construcţiile hidrotehnice sau pentru alte situaţii periculoase, şi verifica periodic starea de funcţionare a acestora;
    c) urmăreşte întocmirea planurilor pentru evacuarea populaţiei, a bunurilor materiale şi a animalelor în cazuri de dezastru;
    d) participa la elaborarea programelor de pregătire a populaţiei pentru protecţia şi intervenţia în cazul dezastrelor, conduce exercitii şi aplicaţii de pregătire a agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate, a populaţiei din zonele de risc şi verifica aplicabilitatea măsurilor din planurile de apărare în caz de dezastru;
    e) participa cu forte şi mijloace proprii, în zonele afectate de dezastru, la acţiunile de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora;
    f) coordonează activităţile de decontaminare a solului, a personalului şi a bunurilor în caz de accident nuclear.


    Articolul 21

    Ministerul de Interne are următoarele atribuţii specifice:
    a) participa cu efective şi mijloace, în funcţie de misiunile specifice şi de situaţia concretă, la acţiunile de protecţie şi de intervenţie, iar la ordin, constituie detasamente de acţiune pentru zonele grav afectate;
    b) executa controlul şi îndrumarea circulaţiei rutiere, acordind prioritate traseelor pe care se executa evacuarea populaţiei, a bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din patrimoniul naţional, precum şi deplasarea forţelor şi a mijloacelor pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor;
    c) coordonează, îndrumă, controlează şi avizează măsurile privind modul de acţiune în cazul incendiilor izolate sau de masa şi conduce, prin Comandamentul Pompierilor, acţiunile tuturor forţelor participante la localizarea şi lichidarea acestora;
    d) participa la verificarea respectării măsurilor de protecţie şi de intervenţie, urmăreşte asigurarea măsurilor de paza pe timpul executării transporturilor de substanţe toxice sau periculoase pe teritoriul de competenţa al unităţilor subordonate şi aplica sancţiuni potrivit competentelor legale;
    e) stabileşte, împreună cu reprezentanţii prefecturilor şi ai consiliilor locale, situaţia victimelor, tine evidenta persoanelor evacuate ca urmare a pericolului sau producerii dezastrelor şi participa la cercetarea cauzelor care au determinat producerea incendiilor, exploziilor, avariilor şi accidentelor.


    Articolul 22

    Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului are următoarele atribuţii specifice:
    a) asigura funcţionarea reţelei proprii de supraveghere şi de control al factorilor de mediu pentru apărarea împotriva dezastrelor;
    b) stabileşte zonele de risc nuclear, pe baza propunerii titularilor de instalaţii nucleare;
    c) stabileşte măsuri de securitate nucleara pentru prevenirea accidentelor nucleare de orice natura, inclusiv a celor generate de evenimente seismice;
    d) îndeplineşte, în caz de accident nuclear, atribuţiile ce îi revin potrivit înţelegerilor şi convenţiilor stabilite cu organismele naţionale din alte tari şi cu organizaţiile internaţionale.


    Articolul 23

    Ministerul Comunicaţiilor participa, împreună cu organele de protecţie civilă, la stabilirea conceptiei transmisiunilor din planurile de apărare împotriva dezastrelor, pentru asigurarea legăturilor necesare conducerii acţiunilor de limitare şi de inlaturare a efectelor dezastrelor.


    Articolul 24

    Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului are următoarele atribuţii specifice:
    a) întocmeşte, în colaborare cu instituţiile specializate, prescripţii de proiectare, execuţie şi control la solicitări seismice pentru construcţii şi coordonează studiile pentru realizarea sistemelor automate de protecţie şi avertizare postseismica pentru obiectivele la care miscarile seismice pot pro- duce avarii cu consecinţe grave;
    b) avizează, pe baza normelor internaţionale, măsurile de protecţie antiseismica la construcţiile şi instalaţiile ce prezintă risc potenţial major;
    c) controlează respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului ce cuprind construcţii şi instalaţii cu risc potenţial major şi zonele de protecţie a acestora;
    d) coordonează punerea sub protecţie a fondului construit existent, pregătirea în vederea acţiunii de intervenţie în caz de seisme şi educarea antiseismica a populaţiei.


    Articolul 25

    Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii specifice:
    a) organizează, împreună cu Consiliul Naţional de Cruce Roşie şi alte organisme interesate, pregătirea sanitară a populaţiei pentru apărarea împotriva dezastrelor;
    b) organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenţei medicale în situaţii de dezastru;
    c) asigura asistenţa medicală de urgenta în caz de dezastre, pentru utilizarea reţelei sanitare şi extinderea la nevoie a capacităţii de spitalizare.


    Articolul 26

    Ministerul Cercetării şi Tehnologiei are următoarele atribuţii specifice:
    a) coordonează funcţionarea şi dezvoltarea sistemului unitar de supraveghere a miscarilor seismice;
    b) finanţează temele ştiinţifice pentru apărare în cazul dezastrelor, la propunerea comisiilor de specialitate din Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare.


    Articolul 27

    Ministerul Transporturilor stabileşte, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, mijloacele de transport necesare ce urmează a fi asigurate de agenţii economici din domeniu, pentru acţiunile de apărare împotriva dezastrelor.


    Articolul 28

    Ministerul Învăţământului are următoarele atribuţii specifice:
    a) organizează şi realizează educaţia populaţiei şcolare prin introducerea în programele analitice ale învăţământului de toate gradele a materialelor specifice, puse la dispoziţie de comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre;
    b) elaborează programe de protecţie şi de evacuare, în caz de necesitate, a populaţiei şcolare şi a patrimoniului unităţilor de învăţământ;
    c) elaborează programe de pregătire a personalului din subordine pe probleme specifice de acţiune, în timpul şi după producerea fenomenelor.


    Articolul 29

    Autorităţile administraţiei publice locale şi prefectii au următoarele atribuţii specifice de apărare care nu au caracter militar:
    a) asigura mijloacele necesare înştiinţării şi alarmarii populaţiei din zonele ce pot fi afectate de dezastre;
    b) coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre;
    c) întocmesc planuri de protecţie şi de intervenţie, corelându-le cu măsurile adoptate de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor;
    d) asigura desfăşurarea acţiunilor de limitare şi de inlaturare a efectelor dezastrelor, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistratilor, aprovizionarea cu alimente şi asistenţa sanitară a persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;
    e) stabilesc, împreună cu agenţii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative pentru decontaminarea solului în zonele afectate, identificarea şi inhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şi unităţilor de gospodărire comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu energie electrica, gaze naturale etc.;
    f) centralizează datele privind urmările dezastrelor şi informează, prin comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre, Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor;
    g) asigura mijloacele financiare pentru activităţile de dezvoltare şi de modernizare a bazei materiale de pregătire a populaţiei, precum şi de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre.


    Capitolul 4 Obligaţiile generale ale persoanelor juridice privind asigurarea apărării împotriva dezastrelor


    Articolul 30

    Instituţiile publice şi agenţii economici au următoarele obligaţii:
    a) elaborează planuri proprii de apărare în caz de dezastru şi le supun spre aprobare comisiilor judeţene de apărare împotriva dezastrelor;
    b) constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi le menţin în stare operativă;
    c) organizează înştiinţarea şi alarmarea salariaţilor pentru apărarea împotriva dezastrelor;
    d) respecta normele şi normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la amplasarea, proiectarea şi execuţia instalaţiilor şi construcţiilor de orice natura;
    e) exploatează, utilizează şi întreţin instalaţiile, clădirile, construcţiile de orice natura şi respecta normele şi normativele specifice;
    f) realizează reţelele de monitorizare şi control cu aparatura specifică pentru apărarea în caza de dezastre; întocmesc scheme de înştiinţare în caz de pericol şi asigura funcţionarea mijloacelor de transmisiuni, alarmare, aflate în dotare;
    g) ţin evidenta mijloacelor tehnice, a utilajelor şi a aparaturii ce pot fi folosite în caz de dezastru şi, în caz de necesitate, pun la dispoziţia comisiei judeţene de apărare împotriva dezastrelor datele necesare;
    h) întocmesc şi actualizează, după caz, planurile construcţiilor etajate, reţelelor utilitare şi spaţiilor subterane proprii folosite pentru protecţia populaţiei şi le înaintează organelor locale de protecţie civilă;
    i) asigura accesul la obiectivele periclitate şi executa lucrări şi servicii de interes public în situaţii de dezastru, din dispoziţia comisiilor judeţene şi a Comisiei municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dezastrelor.


    Articolul 31

    Agenţii economici cuprinşi în programul de protecţie civilă constituie din timp, pe fiecare schimb de lucru, subunitati de serviciu din formatiile de protecţie civilă şi asigura instruirea periodică a acestora pentru aplicarea măsurilor stabilite în planurile de protecţie şi de intervenţie.


    Articolul 32

    Agenţii economici a căror activitate constituie o sursa potenţiala de risc elaborează studii de evaluare a riscului potenţial şi asigura, prin sisteme proprii de supraveghere, controlul construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor, factorilor de mediu, având obligaţia, în cazul detectarii avariilor sau al depăşirii valorilor admise ale contaminarii, sa înştiinţeze organismele stabilite prin schemele de înştiinţare şi sa ia măsuri de aducere sub control a instalaţiilor.


    Articolul 33

    Agenţii economici a căror activitate constituie surse potenţiale de risc nuclear, chimic sau biologic au obligaţia sa acorde asistenţa tehnica, sprijin material şi aparatura de detectie pentru limitarea şi înlăturarea contaminarii în zonele afectate, la cererea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a organismelor speciale constituite potrivit prezentei ordonanţe.


    Articolul 34

    Cetăţenii sunt obligaţi să-şi însuşească metodele de protecţie şi regulile de comportare în caz de dezastre şi sa participe la activităţile organizate, potrivit legii, în acest scop. În situaţii de producere a dezastrelor, cetăţenii sunt obligaţi sa participe la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitati şi să se conformeze măsurilor stabilite de autorităţile centrale şi locale.


    Capitolul 5 Constituirea şi utilizarea fondurilor pentru asigurarea apărării împotriva dezastrelor


    Articolul 35

    Agenţii economici şi instituţiile publice asigura, din resurse proprii, fondurile necesare finanţării activităţilor prevăzute la art. 30 lit. a), b), c), d), f) şi h) şi art. 31.


    Articolul 36

    Realizarea activităţilor stabilite în cadrul atribuţiilor prevăzute la art.14 lit. d) şi l), art. 15 lit. a), b), c), f), i), j), art. 16 lit. c), d), g) şi h) intră în atribuţiile ordonatorilor principali de credite, iar finanţarea acestora se asigura potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.


    Capitolul 6 Contravenţii şi sancţiuni


    Articolul 37

    Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni:
    a) neintocmirea planurilor de apărare împotriva dezastrelor, prevăzute în prezenta ordonanţă;
    b) neasigurarea măsurilor de funcţionare a mijloacelor de avertizare şi alarmare, precum şi a aparaturii de control pentru situaţii de dezastre;
    c) folosirea mijloacelor şi a sistemelor de transmisiuni, alarmare, a tehnicii, aparaturii şi materialelor destinate intervenţiei în caz de dezastru, în alte scopuri decît cele pentru care au fost prevăzute, precum şi deteriorarea acestora;
    d) nerespectarea normelor stabilite privind alarmarea populaţiei în caz de dezastre;
    e) refuzul persoanelor fizice şi juridice de a participa la pregătirea şi îndeplinirea măsurilor de protecţie şi de intervenţie stabilite, precum şi de a participa la acţiunile de localizare şi de inlaturare a efectelor dezastrelor.


    Articolul 38

    Contravenţiile prevăzute la art. 37 lit. a) - e) se sancţionează cu amendă de la 200.000 lei la 1.000.000 lei. Sancţiunile se aplică atât persoanelor fizice cît şi celor juridice.


    Articolul 39

    Contravenţiile prevăzute la art. 37 se constata şi se sancţionează de către:
    - împuterniciţii Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor;
    - împuterniciţii Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului, Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerului de Interne şi Ministerului Sănătăţii;
    - împuterniciţii prefecţilor;
    - primari şi împuterniciţii acestora.


    Articolul 40

    Contravenţiilor prevăzute la art. 37 le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25.


    Capitolul 7 Dispoziţii finale şi tranzitorii


    Articolul 41

    Până la instituirea unei reglementări unitare privind asigurările, compensarea daunelor materiale, ecologice şi morale produse de un dezastru provocat din nerespectarea obligaţiilor ce revin agenţilor economici, prevăzute în prezenta ordonanţă, se stabileşte de către instanţele judecătoreşti competente, la sesizarea părţii vătămate sau a autorităţilor administraţiei publice locale.


    Articolul 42

    În termen de 5 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe se vor elabora regulamentele Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor, ale comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre şi ale comisiilor judeţene şi Comisiei municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dezastrelor.


    Articolul 43

    La data intrării în vigoarea a prezentei ordonanţe, Decretul nr. 96/1975 privind asigurarea intervenţiei în caz de accident nuclear, Decretul nr. 140/1978 privind organizarea activităţii pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor calamităţilor naturale, incendiilor sau catastrofelor de mari proporţii, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga.
    PRIM - MINISTRU
    NICOLAE VACAROIU
    Contrasemnează:
    -------------------
    Ministrul apărării naţionale,
    Gheorghe Tinca
    Ministru de stat, ministrul finanţelor
    Florin Georgescu
    Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei
    mediului,
    Aurel Constantin Ilie
    Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,
    Ioan Oancea
    Ministrul lucrărilor publice şi
    amenajării teritoriului,
    Marin Cristea
    Ministru de interne,
    Doru Ioan Taracila
    Ministrul transporturilor,
    Aurel Novac
    Ministrul comunicaţiilor,
    Andrei Chirica
    Ministrul industriilor,
    Dumitru Popescu
    Secretar de stat, şeful
    Departamentului pentru Administraţie
    Publică Locală,
    Octav Cozmanca
    ---------------------------