NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2003 (*actualizata*)
de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
(actualizate până la data de 21 mai 2003*)
EMITENT
  • GUVERNUL




  • ----------------
    *) Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 14 mai 2003. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 21 mai 2003, cu modificările aduse de RECTIFICAREA nr. 498 din 18 aprilie 2003.
    Prezentele norme metodologice vizeaza aplicarea unitara a prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare lege, şi totodata urgentarea aplicarii sale prin clarificarea unor concepte şi situaţii juridice izvorate în cadrul procedurilor administrative de solutionare a notificarilor depuse de persoanele indreptatite.

    Capitolul 1 Principiile de solutionare a notificarilor

    1. În procesul de solutionare a notificarilor depuse de persoanele indreptatite instituţiile şi persoanele implicate în executarea legii vor avea în vedere respectarea urmatoarelor principii şi proceduri necesare aplicarii corecte şi unitare a legii:
    a) prevalenta restituirii în natura în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), ale art. 7 şi ale art. 9 alin. (1) din lege a imobilelor pentru care s-au depus notificari. Numai în cazul în care această măsură nu este posibila sau este expres inlaturata de la aplicare, se va proceda la acordarea celorlalte măsuri reparatorii prevăzute de lege;
    b) celeritatea solutionarii notificarilor pentru care, potrivit legii, s-au depus toate actele doveditoare, conform prevederilor art. 22 şi 28 din lege. În cazul în care pentru acelasi imobil s-au depus doua sau mai multe notificari de către mai multe persoane care se pretind a fi indreptatite, dosarele respective se vor conexa, urmand a se solutiona după ce toţi solicitanţii au depus actele doveditoare sau au comunicat în mod expres că nu mai au alte dovezi de depus. În lipsa acestora dosarul respectiv se va solutiona numai după expirarea termenului prevăzut de lege pentru depunerea actelor doveditoare, respectiv după data de 14 mai 2003;
    c) asigurarea respectarii stabilitatii raporturilor de proprietate prin conservarea şi respectarea drepturilor dobanditorilor de buna-credinta, potrivit prevederilor art. 18 lit. d) şi implicit potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) şi (4) din lege;
    d) entitatile obligate la restituire au plenitudine de competenţa în solutionarea notificarilor care fac obiectul procedurii administrative. Obligaţia de restituire se concretizeaza fie în decizia/dispoziţia de restituire, fie în oferta pentru acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, fie în decizia/dispoziţia motivata de respingere a cererii; plenitudinea de competenţa rezultă din prevederile art. 23 alin. (1) şi (4) şi ale art. 48 din lege; principiul plenitudinii de competenţa nu este aplicabil în cazul prevăzut de art. 16 din lege;
    e) sarcina probei proprietăţii şi a detinerii legale a acesteia la momentul deposedarii abuzive revine persoanei care se pretinde a fi indreptatita, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. a) şi ale art. 22 din lege. În cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formala a preluării de către stat (de exemplu: decizia administrativa nu este gasita, iar imobilul respectiv se regaseste în patrimoniul statului după data invocata ca fiind data preluării bunului), solutionarea notificarii se va face în functie şi de acest element - faptul ca imobilul se regaseste în patrimoniul statului constituie o prezumtie relativa de preluare abuziva - deci, fără titlu;
    f) prevederile legii au caracter de complinire în raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare şi, în măsura în care acestea din urma conţin alte măsuri, prevederile legii se aplică cu prioritate în raport cu respectivele măsuri. De asemenea, masurile reparatorii prevăzute de lege prevaleaza asupra altor proceduri care tind sa inlature de la restituirea în natura bunuri care fac obiectul acesteia (de exemplu: începând cu data intrarii în vigoare a legii, imobilele preluate în mod abuziv nu pot intră în averea debitorului în cazul declanşării procedurii falimentului, potrivit prevederilor Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; indisponibilizarile generate de calificarea regimului de proprietate prin actele subsidiare emise în temeiul Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu completările ulterioare, se mentin numai în măsura în care acestea fac obiectul procedurii prevăzute de art. 16 din lege).
    2. Persoanele şi entitatile implicate în executarea legii vor avea în vedere respectarea reglementarilor referitoare la proprietate cuprinse în Convenţia pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale şi a protocoalelor aditionale la aceasta convenţie, ratificata de România prin Legea nr. 30/1994.
    Prezinta relevanta deosebită pentru domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 respectarea exigentelor art. 1 din Primul protocol aditional la Convenţie, potrivit caruia:
    "Art. 1. - Orice persoană fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi principiile generale de drept international.
    Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului pe care îl au statele de a pune în vigoare legi pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinţă bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau altor contribuţii ori amenzi."


    Capitolul 2 Norme metodologice de aplicare, raportate la fiecare articol din lege

    În înţelesul prezentelor norme metodologice, sintagmele şi formularile prevăzute de lege au urmatoarele semnificatii:
    - unitate detinatoare este fie entitatea cu personalitate juridica care exercită, în numele statului, dreptul de proprietate publică sau privată cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publică), fie entitatea cu personalitate juridica care are înregistrat în patrimoniul sau, indiferent de titlul cu care a fost înregistrat bunul care face obiectul legii (regii autonome, societăţi/companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital de stat, organizaţii cooperatiste);
    - entitatea investita cu solutionarea notificarii este, după caz, unitatea detinatoare sau persoana juridica abilitata de lege sa solutioneze o notificare cu privire la un bun care nu se afla în patrimoniul sau (Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului, Ministerul Finanţelor Publice, prefecturile, alte autorităţi publice centrale sau locale implicate).
    1. Art. 1 din lege:
    (1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor şi nerestituite se restituie, de regula în natura, în condiţiile prezentei legi.
    (2) În cazurile în care restituirea în natura nu este posibila se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de detinator, cu acordul persoanei indreptatite, în acordare de acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital, de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despăgubiri banesti.
    (3) Masurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.
    Norme metodologice:
    1.1. Domeniul de aplicare prevăzut la art. 1 alin. (1) din lege este stabilit numai la acele preluari abuzive produse în intervalul 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (denumit în continuare perioada de referinţa), singura excepţie expresa admisa de lege fiind rechizitiile efectuate în temeiul Legii nr. 139/1940.
    Invocarea oricăror alte temeiuri de preluare abuziva anterioare sau posterioare acestei perioade de referinţa nu este admisibila în cadrul procedurii prevăzute de lege.
    1.2. Excepţia prevăzută de lege, respectiv Legea nr. 139/1940, este de stricta interpretare şi se referă numai la acele bunuri rechizitionate în temeiul legii respective care se aflau şi se afla situate pe teritoriul actual al României.
    1.3. Aprecierea preluării ca fiind abuziva se va circumstantia în functie de urmatoarele elemente:
    a) incidenţa "preluării abuzive" nu este prezumata, ci, în functie de fiecare situaţie, entitatea obligata prin lege sa solutioneze notificarea, trebuie să aprecieze situaţia respectiva ca incadrandu-se în prevederile legii - cazurile enuntate la art. 2 alin. (1) din lege. Pentru cazul special prevăzut la art. 11 din lege situaţia respectiva se încadrează atunci când deposedarea s-a facut prin expropriere, preluarea fiind considerata a fi aprioric abuziva (lipsa unor despăgubiri echitabile);
    b) preluarile de imobile pentru datorii, altele decat cele fiscale (impozite neplatite de proprietar din motive independente de voinţa proprietarului), izvorate din contracte de creditare pentru construirea sau, după caz, pentru achizitionarea imobilului, ca urmare a neplatii ratelor aferente creditului respectiv de către debitor din vina acestuia, nu se încadrează în categoria preluarilor abuzive; cu toate acestea, în cazul în care imobilul preluat era grevat la data preluării de o ipoteca constituita în favoarea creditorului, iar ulterior aceasta ipoteca a fost radiata, în tot sau în parte, ca urmare a unor acte normative, urmeaza a se considera ca bunul respectiv a fost preluat abuziv de la proprietar şi ca atare se poate dispune restituirea în natura a imobilului respectiv liber de orice sarcini, potrivit art. 9 alin. (1) din lege (indeplinirea obligaţiilor izvorate din contractul de creditare garantat cu o ipoteca nu este imputabila proprietarului, ci celui care l-a lipsit de vocatia de a respecta contractul de creditare);
    c) nu constituie preluare abuziva şi deci nu fac obiectul legii urmatoarele categorii de situaţii:
    (i) confiscarea unor bunuri de către stat ca urmare a aplicarii masurii confiscarii dispuse de instanţa judecătorească ca pedeapsa complementara pentru savarsirea unor infractiuni economice grave;
    (îi) confiscarea unor bunuri ca urmare a savarsirii unor crime contra umanitatii sau crime de razboi savarsite în perioada 6 septembrie 1940-9 mai 1945 (cum ar fi: persoanele vinovate de crime de razboi, gardieni de lagare sau alte persoane care se încadrează în prevederile Legii nr. 312/1945 pentru urmarirea şi sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii sau crime de razboi, cu completările ulterioare). Desi Legea nr. 312/1945, cu completările ulterioare, este un act normativ în temeiul caruia s-au confiscat imobile ca pedeapsa penala complimentara, care a fost emis după 6 martie 1945, masurile sanctionatorii se referă la situaţii anterioare acestei date de referinţa. De aceea, în aceste cazuri nu se pot recunoaste drepturi reparatorii unor persoane pentru fapte incriminate şi de legislatia penala în vigoare (ar echivala cu acordarea de măsuri reparatorii pentru pedepse complimentare dispuse cu privire la fapte penale grave comise în perioada dictaturii fasciste/antonesciene/hortyste);
    (iii) distrugerile de constructii în timp de razboi, ca urmare a unor bombardamente, incendii sau altele asemenea; terenurile pe care acestea s-au aflat fac obiectul legii în condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (4) din aceasta.
    1.4. Solutii privind cazul unor acte normative emise sub imperiul Constituţiei din 1965 sau al anumitor situaţii juridice conexe, prin care s-au preluat imobile:
    A. Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinte şi vanzarea de locuinte din fondul de stat către populatie, republicată, cu modificările ulterioare - potrivit art. 5 din respectiva lege o persoană nu putea avea în proprietate personala decat o singura casa de locuit, iar dacă dobandea o a doua locuinta (art. 52 alin. 1) impunea ca una dintre ele (la alegerea proprietarului) să fie instrainata în termen de un an de la dobândire; dacă aceasta dispoziţie nu era respectata, una dintre cele doua locuinte trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri.
    Pentru procedura administrativa de restituire prevăzută de lege urmeaza a se considera ca, în ipoteza în care persoana care a dobândit o a doua locuinta şi a înstrăinat-o în termenul prevăzut de lege către o altă persoană, proprietarul vânzător a fost indestulat cu preţul primit şi ca atare nu se mai pot pretinde alte măsuri reparatorii. Însă, în cazul în care proprietarul caruia îi revenea obligaţia de instrainare nu a dat curs acestei obligaţii şi locuinta respectiva a fost trecuta în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri, urmeaza a se considera ca preluarea a fost abuziva şi ca atare persoana indreptatita va avea beneficiul masurilor reparatorii prevăzute de lege, cu urmatoarele distinctii:
    - în ipoteza în care locuinta respectiva nu a fost instrainata de către stat, se poate dispune restituirea în natura cu obligaţia rambursarii de către persoana indreptatita a despăgubirii primite, actualizata cu indicele inflatiei (chiriasii vor avea beneficiul masurilor proteguitoare prevăzute de lege);
    - în ipoteza în care locuinta respectiva a fost instrainata legal, se vor acorda persoanei indreptatite celelalte măsuri reparatorii prevăzute de lege pentru diferenţa dintre despăgubirea primita, actualizata cu indicele de inflatie, şi valoarea reala a locuinţei preluate;
    - în ipoteza în care decizia statului nu a fost emisa sau nu a fost emisa corect, preluarea fiind fără titlu valabil, se vor acorda persoanei indreptatite celelalte măsuri reparatorii prevăzute de lege.
    B. Decretul nr. 223/1974 privind reglementarea situaţiei unor bunuri - cu privire la acest act normativ urmeaza a se face distinctia între:
    1. cazul trecerii imobilului, fără plata, în proprietatea statului cu titlu de sanctiune pentru cei care au plecat fraudulos din tara sau care, fiind plecati în strainatate, nu s-au inapoiat la expirarea termenului stabilit pentru inapoierea în tara; şi
    2. cazul în care persoana a facut cerere de plecare definitivă din tara şi a înstrăinat locuinta sa către stat.
    Pentru primul caz sunt posibile doua situaţii:
    - în ipoteza în care locuinta respectiva nu a fost instrainata de stat către o terta persoana, se va dispune restituirea în natura cu obligaţia respectarii drepturilor chiriasilor prevăzute de lege;
    - în ipoteza în care locuinta respectiva a fost instrainata legal către o terta persoana, se vor acorda persoanei indreptatite celelalte măsuri reparatorii prevăzute de lege.
    Pentru cel de-al doilea caz stabilirea conduitei persoanei era atributul exclusiv al acesteia, urmand a se considera ca preluarea nu a fost abuziva, persoana fiind indestulata rezonabil prin preţul primit sau având vocatia de a fi indestulata rezonabil dacă instraina imobilul respectiv înainte de formalizarea intentiei de a părăsi definitiv tara. În acest caz solutionarea administrativa a cererii persoanei care se pretinde indreptatita va fi respingerea motivata a cererii.
    C. Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localitatilor urbane şi rurale - prezinta relevanta deosebită prevederile art. 30 şi 31 din respectiva lege, prin care s-a stabilit ca terenurile din intravilan (perimetrul construibil) pot fi dobandite numai prin mostenire legala, iar în caz de instrainare a construcţiilor, terenul aferent acestora trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri.
    Având în vedere ca legiuitorul de după 1989 a solutionat aceasta problema în favoarea dobanditorilor construcţiilor, recunoscand acestora dreptul/vocatia de a obtine titluri de proprietate pentru terenul aferent construcţiei cumparate, urmeaza a se considera ca notificarea prin care se invoca faptul ca acest act normativ constituie preluare abuziva să fie respinsa, cu motivatia ca aceste situaţii nu cad sub incidenţa legii.
    1.5. În cazul în care unitatea detinatoare sau entitatea investita cu solutionarea notificarii apreciaza, pe baza actelor doveditoare depuse de persoana care se pretinde indreptatita şi pe baza analizei imprejurarilor de fapt şi drept ale situaţiei invocate în notificare, ca:
    a) preluarea nu a fost abuziva (de exemplu: s-a primit o plata rezonabila - Decretul nr. 223/1974; imobilul s-a înstrăinat de către proprietar - Legea nr. 4/1973, republicată, cu modificările ulterioare, şi altele asemenea);
    b) dreptul de proprietate şi calitatea de mostenitor nu sunt dovedite;
    c) proprietarul nu avea vocatia de a fi persoana indreptatita potrivit legii (de exemplu: este criminal de razboi, persoana ale carei bunuri au fost confiscate ca pedeapsa complimentara, este renuntator şi altele asemenea), va emite o decizie motivata de respingere a notificarii. În cazul în care se apreciaza ca notificarea respectiva a constituit un abuz din partea petentului, devin incidente prevederile art. 40^2 şi 40^3 din lege.
    1.6. Decizia de respingere a notificarii, intemeiata pe motivele prevăzute la pct. 1.5, poate fi atacata de persoana care se pretinde indreptatita la sectia civila a tribunalului în a cărui circumscriptie teritoriala se afla sediul unităţii detinatoare, prin asimilare cu ipoteza ofertei refuzate prevăzută la art. 24 alin. (7) şi (8) din lege, în termen de 30 de zile de la comunicare.
    1.7. Măsura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzută la art. 1 alin. (2) din lege, permite unităţii detinatoare, obligata la restituire, să ofere persoanei indreptatite prin compensare în echivalent orice bunuri sau servicii disponibile care sunt acceptate de persoana indreptatita. În acest sens, unitatea detinatoare poate propune persoanei indreptatite, ca măsura reparatorie alternativa, acordarea de bunuri: terenuri, constructii aflate pe alte amplasamente sau bunuri mobile aflate în circuitul civil, care sunt proprietatea acesteia. În cazul instituţiilor publice care au în administrare imobile disponibile, aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, şi se apreciaza ca acestea pot face obiectul compensarii cu un alt imobil necesar activităţii respectivei institutii publice, bunurile disponibile cu regim de proprietate publică se pot dezafecta şi trece în proprietatea privată a statului sau, după caz, a unităţii administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor Legii nr. 213/1998, cu completările ulterioare, urmand ca, o dată intrat în circuitul civil, imobilul respectiv să fie atribuit prin compensare ca măsura reparatorie persoanei indreptatite la restituire. În aceste cazuri decizia/dispoziţia motivata de restituire prin compensare cu alt imobil în echivalent va urma regimul prevăzut la art. 24 alin. (4) din lege.
    1.8. Dacă unitatea detinatoare obligata la restituire este agent economic, aceasta poate acorda în cadrul ofertei de compensare diverse servicii pe care aceasta le presteaza în cadrul obiectului sau de activitate (cum ar fi: construirea unei locuinte, repararea, renovarea sau întreţinerea unei alte constructii deţinute de solicitant, efectuarea unor lucrari de racordare la utilitatile publice, efectuarea de lucrari de instalaţii, amenajarea unor alte spatii deţinute de persoana indreptatita ca spatii de recreere sau productie ori altele asemenea).
    1.9. În cazul compensarii cu bunuri sau servicii, decizia/dispoziţia de compensare va fi însoţită de contractul de furnizare sau, după caz, de contractul de prestări de servicii care urmeaza regimul contractual de drept comun. Rezilierea contractului respectiv din vina exclusiva a unităţii obligate la restituire atrage desfiintarea de drept a deciziei/dispozitiei de compensare. În aceste cazuri decizia/dispoziţia motivata de restituire prin compensare cu alte bunuri sau servicii în echivalent va urma regimul prevăzut la art. 24 alin. (5) din lege.
    1.10. Modele orientative ale principalelor decizii/dispozitii care se emit în aplicarea legii sunt prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 3.
    2. Art. 2 din lege:
    (1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înţelege:
    a) imobilele naţionalizate prin Legea nr. 119/1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, precum şi cele naţionalizate fără titlu valabil;
    b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri judecătorești de condamnare pentru infractiuni de natura politica, prevăzute de legislatia penala, savarsite ca manifestare a opozitiei faţă de sistemul totalitar comunist;
    c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi alte imobile donate statului, dacă s-a admis actiunea în anulare sau în constatarea nulitatii donatiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabila;
    d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor din motive independente de voinţa proprietarului sau cele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispozitii administrative sau a unei hotărâri judecătorești, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989;
    e) imobilele preluate de stat în baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate, la data preluării, în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial;
    f) imobilele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor şi care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensatii echitabile;
    g) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;
    h) orice alte imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data preluării, precum şi cele preluate fără temei legal prin acte de dispoziţie ale organelor locale ale puterii sau ale administraţiei de stat.
    (2) Persoanele ale caror imobile au fost preluate fără titlu valabil îşi păstrează calitatea de proprietar avuta la data preluării, pe care o exercită după primirea deciziei sau a hotărârii judecătorești de restituire, conform prevederilor prezentei legi.
    Norme metodologie:
    2.1. Preluarile de imobile efectuate în baza Legii nr. 119/1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, cu modificările ulterioare, sunt prezumate ca fiind facute cu titlu valabil.
    A. Preluarile de imobile în baza celorlalte acte normative de naţionalizare (este cazul Decretului nr. 232/1948*) pentru naţionalizarea unor întreprinderi de cai ferate particulare, Decretului nr. 302/1948 pentru naţionalizarea instituţiilor sanitare particulare, Decretului nr. 303/1948 pentru naţionalizarea industriei cinematografice şi reglementarea comerţului cu produse cinematografice, Decretului nr. 134/1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane din resedinte şi neresedinte de judet şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico-farmaceutice, drogherii medicinale, depozite de medicamente şi laboratoare de analize medicale, cu completările ulterioare, Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile, cu modificările şi completările ulterioare, Decretului nr. 418/1952 pentru naţionalizarea farmaciilor particulare) sunt considerate ca fiind preluate "cu titlu", în măsura în care s-au respectat condiţiile stabilite de acestea.
    -----------
    Punctul 2.1. lit. A din Normele metodologice a fost rectificat potrivit RECTIFICARII nr. 498 din 18 aprilie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 346 din 21 mai 2003.
    B. În cazul în care entitatea notificata solutioneaza o notificare având ca obiect imobile care au fost preluate prin actele normative enuntate la lit. A, aceasta este în măsura să se pronunte şi cu privire la calificarea "fără titlu", în cazul în care apreciaza ca preluarea respectiva nu s-a incadrat în condiţiile actului de naţionalizare.
    C. În faza administrativa de solutionare a notificarilor unitatea detinatoare nu este ţinuta a respecta eventuale calificari cuprinse în decizii sau hotărâri ale instanţelor judecătorești dispuse în alte cauze similare.
    D. În cazul în care persoana indreptatita, desi a optat pentru procedura administrativa de restituire prevăzută de lege, invoca şi prezinta o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabila care vizeaza imobilul notificat pentru restituire în natura prin care s-a stabilit, în temeiul art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, cu completările ulterioare, ca preluarea s-a facut "fără titlu" sau "fără titlu valabil", unitatea notificata este obligata să respecte calificarea respectiva sau, după caz, sa puna în executare hotărârea judecătorească imediat.
    E. În cazul în care, pentru imobilul notificat de către o persoană care se pretinde indreptatita, exista o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabila, prin care s-a admis actiunea în revendicare a unei alte persoane, unitatea notificata este obligata sa respinga notificarea respectiva pentru acest motiv şi, după caz, sa puna în executare respectiva hotărâre judecătorească imediat.
    2.2. La art. 2 alin. (1) lit. b) din lege invocarea existentei unei "infractiuni de natura politica" implica depunerea ca act doveditor a hotărârii judecătorești de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni de natura politica, care a prevăzut ca măsura complimentara confiscarea averii. În aceste cazuri entitatea obligata la restituire va analiza şi va aprecia incidenţa beneficiului legii în functie de circumstantele concrete ale fiecarui caz, prin raportarea infractiunii invocate în textul hotărârii de condamnare la prevederile constitutionale actuale şi la ordinea juridica actuala. Prezinta forta probanta numai originalul sau copia legalizata a hotărârii judecătorești invocate.
    2.3. La art. 2 alin. (1) lit. c) din lege formularea "imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate" vizeaza acele donatii facute în baza Decretului nr. 410/1949 privind donatiunea unor întreprinderi de arte grafice şi Decretului nr. 478/1954 privitor la donatiile facute statului. În cazul donatiilor efectuate pe calea dreptului comun se va acorda beneficiul legii numai dacă s-a admis actiunea în anulare sau în constatarea nulitatii donatiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabila. În acest caz persoana indreptatita are beneficiul legii dacă depune originalul sau copie legalizata de pe respectiva hotărâre până la data de 14 mai 2003.
    2.4. La art. 2 alin. (1) lit. d) din lege cele doua ipoteze avute în vedere de legiuitor se referă fie la "neplata impozitelor din motive independente de voinţa proprietarului" - acestea pot fi: arestarea persoanei pentru motive politice, deportarea acesteia pe motive politice, internare fortata în unităţi sanitare, fuga din tara pentru evitarea unei pedepse ca urmare a opozitiei faţă de regimul comunist, incidenţa unor alte măsuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate -, fie la cazul imobilelor "considerate a fi fost abandonate în perioada de referinţa în baza unor dispozitii administrative sau a unei hotărâri judecătorești"; în acest caz persoana care invoca aceasta situaţie trebuie să depună acte doveditoare din care să rezulte în mod direct sau indirect o legătură de cauzalitate cu abandonul proprietăţii.
    2.5. La art. 2 alin. (1) lit. e) din lege, în cazul în care printr-un act normativ publicat în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial s-a stabilit o preluare generica pentru o situaţie determinata iar, ulterior preluării, s-a mai emis un act normativ publicat în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial, prin care se individualizau bunurile (măsura viza doar consolidarea preluării dispuse anterior) urmeaza a se considera ca imobilele preluate astfel nu cad sub incidenţa prevederii lit. e). În acest caz preluarea va fi calificata ca fiind "cu titlu".
    2.6. La art. 2 alin. (1) lit. f) din lege formularea alternativa "şi care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensatii echitabile" are urmatoarele consecinte:
    a) în cazul bunurilor nerestituite este necesar ca persoana ce se pretinde indreptatita sa faca dovada proprietăţii asupra imobilului respectiv la data rechizitionarii (actul de proprietate împreună cu bonul sau chitanta provizorie, potrivit art. 9 din Legea nr. 139/1940); în acest caz se va solicita persoanei indreptatite să prezinte o declaratie autentificata data pe propria raspundere, prin care aceasta declara ca pentru imobilul rechizitionat nu s-au acordat despăgubiri potrivit art. 8 alin. (3) din Legea nr. 139/1940;
    b) în ipoteza în care se solicita numai compensatii echitabile (deci în completare), persoana care se pretinde a fi indreptatita trebuie să prezinte dovada proprietăţii asupra imobilului respectiv la data rechizitionarii (actul de proprietate împreună cu bonul sau chitanta provizorie, potrivit art. 9 din Legea nr. 139/1940) şi totodata sa precizeze suma estimată ca fiind diferenţa care în, opinia sa, completeaza în mod echitabil valoarea imobilului rechizitionat. Pentru rezolvarea unor astfel de cereri entitatea obligata sa solutioneze notificarea va aprecia în functie de alt imobil martor dacă suma solicitata în completare este sau nu este echitabila.
    2.7. La art. 2 alin. (1) lit. g) din lege trimiterea la alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 213/1998, cu completările ulterioare, este de stricta interpretare şi ca atare nu se referă la acele situaţii individuale în care, în temeiul alin. (3) al aceluiasi articol din legea mentionata, instanţa s-a pronuntat cu privire la valabilitatea titlului (aceste calificari având relevanta numai pentru cauza solutionata de instantele judecătorești).
    În cadrul procedurii administrative de rezolvare a notificarilor, entitatea implicata în aplicarea legii are libertatea de a aprecia, în functie de circumstantele fiecarui caz, dacă actul normativ constituie titlu valabil sau titlu nevalabil pentru preluarea imobilului respectiv.
    2.8. La art. 2 alin. (1) lit. h) din lege se statueaza competenţa entitatii investite cu solutionarea notificarii de a califica, în cadrul procedurii administrative de solutionare a notificarii, imprejurarea ca preluarea s-a facut fără titlu valabil, fără a mai fi necesară parcurgerea unei alte proceduri care ar implica preexistenta unei hotărâri judecătorești definitive şi irevocabile pronuntate în temeiul art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, cu completările ulterioare.
    2.9. La art. 2 alin. (2) din lege, când unitatea implicata apreciaza, pe baza actelor doveditoare depuse, ca imobilul respectiv se încadrează în categoria imobilelor preluate fără titlu valabil, aceasta va proceda în regim de urgenta la solutionarea notificarii prin emiterea deciziei/dispozitiei de restituire în natură.
    3. Art. 3 din lege*):
    ---------------
    *) Este reprodus textul rezultat în urma modificarii şi completarii Legii nr. 10/2001 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
    (1) Sunt indreptatite, în înţelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constand în restituire în natura sau, după caz, prin echivalent:
    a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora;
    b) persoanele fizice, asociaţi ai persoanei juridice care detinea imobilele şi alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv;
    c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizaţii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice după data de 6 martie 1945; indreptatirea la masurile reparatorii prevăzute de prezentul articol este condiţionată de continuarea activităţii ca persoana juridica până la data intrarii în vigoare a prezentei legi sau de imprejurarea ca activitatea lor sa fi fost interzisa sau întreruptă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar acestea să-şi fi reluat activitatea după data de 22 decembrie 1989, dacă, prin hotărâre judecătorească, se constată că sunt aceeasi persoana juridica cu cea desfiintata sau interzisa, precum şi partidele politice a caror activitate a fost interzisa sau întreruptă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, dacă şi-au reluat activitatea în condiţiile legii.
    (2) Ministerele, celelalte institutii publice ale statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente, regiile autonome, companiile/societăţile naţionale, societăţile comerciale cu capital de stat, precum şi cele privatizate potrivit legii, nu au calitatea de persoane indreptatite şi nu fac obiectul prezentei legi.
    Norme metodologice:
    3.1. La art. 3 alin. (1) lit. a) din lege, în cadrul procedurii administrative, sarcina probei detinerii proprietăţii incumba persoanei care pretinde dreptul (potrivit principiului actori incumbit probatio). Cu toate acestea, în cazul în care imobilul respectiv se regaseste în patrimoniul statului după data invocata ca fiind data preluării bunului, solutionarea notificarii se va face în functie şi de acest element, în cazul în care nu exista acte doveditoare privind preluarea imobilului (faptul ca imobilul se regaseste în patrimoniul statului constituie o prezumtie relativa de preluare abuziva, deci fără titlu).
    3.2. La art. 3 alin. (1) lit. b) din lege sintagma asociaţi ai persoanei juridice se va considera ca având semnificatia şi de "actionari la persoana juridica", deoarece altfel ar insemna o abordare restrictiva care ar viza numai asociaţii din cadrul unei societăţi cu raspundere limitata (regimul unor astfel de societăţi nu era reglementat în perioada vizata - 1948) sau al unei societăţi în participatiune. Textul se va corobora şi cu prevederea art. 32 alin. (3) şi (4) din lege, care face referire la "acţiuni" (deci nu la "părţi sociale" sau "aporturi").
    3.3. La art. 3 alin. (2) din lege ministerele sau celelalte institutii publice ale statului ori ale unităţilor administrativ-teritoriale, organizate ca persoane juridice, nu fac parte din categoria persoanelor juridice indreptatite la restituire potrivit procedurii prevăzute de lege. Pentru instituţiile publice care au în administrare bunuri ale statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale reglementarea unor probleme de proprietate sau, după caz, de administrare se face prin acte administrative, fie potrivit Legii nr. 213/1998, cu completările ulterioare, fie potrivit Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi functionarea Guvernului României şi a ministerelor. De asemenea, în cazul societatilor comerciale cu capital de stat sau în cazul celor privatizate nu se poate acorda beneficiul masurilor reparatorii prevăzute de lege, deoarece, pe de o parte, temeiul dobândirii capitalului de către noii actionari este contractul de vanzare-cumparare de acţiuni şi, pe de altă parte, nu se poate invoca principiul succesivitatii persoanei juridice intrucat ar echivala cu acordarea unor drepturi necuvenite în raport cu noii actionari (imbogatire fără just temei). Semnalam ca numai fostii asociaţi sau actionari de la data preluării abuzive beneficiaza de măsuri reparatorii.
    În cazul în care exista astfel de notificari sau alte cereri prin care se invoca incidenţa legii, acestea se vor respinge ca inadmisibile.
    4. Art. 4 din lege:
    (1) În cazul în care restituirea este ceruta de mai multe persoane indreptatite, dreptul de proprietate se constata sau se stabileste în cote-părţi ideale, potrivit dreptului comun.
    (2) De prevederile prezentei legi beneficiaza şi mostenitorii persoanelor fizice indreptatite.
    (3) Succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat mostenirea sunt repusi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita în temeiul prezentei legi.
    Norme metodologice:
    4.1. La art. 4 alin. (1) din lege, în cazul în care restituirea aceluiasi imobil este ceruta de mai multe persoane indreptatite, care nu sunt rude şi care invoca un titlu de proprietate ce atesta existenta unei coproprietati la data preluării abuzive, se va emite o decizie de restituire în care se vor consemna cotele ideale prevăzute în titlul de proprietate invocat. În cazul în care numai o parte din fostii proprietari au solicitat restituirea pe calea legii, decizia de restituire se va limita numai la cotele ideale cuvenite acestora. Ulterior emiterii deciziei de restituire, coproprietarii pot iesi din indiviziune pe calea dreptului comun.
    4.2. La art. 4 alin. (2) din lege norma referitoare la accesul mostenitorilor persoanei indreptatite la beneficiul legii implica o analiza calificata a actelor doveditoare depuse de solicitant (acte de stare civila, certificate de mostenitor, dacă acestea exista, testamente) pentru stabilirea calităţii de mostenitor legal sau testamentar. Având în vedere complexitatea materiei, se recomanda entitatilor investite cu solutionarea notificarilor sa apeleze fie la serviciile unor notari publici (pe baza unor contracte de colaborare), fie ale juristilor din cadrul entitatii respective. Mentionam ca legiuitorul a lasat, intr-o primă faza, aceasta analiza şi calificare (a calităţii de mostenitor) la aprecierea unităţii detinatoare sau a entitatii investite cu solutionarea notificarii. În cazul în care se depune "certificat de calitate" emis de un notar public, potrivit legii, entitatea investita va solutiona notificarea şi pe baza acestuia.
    4.3. În cazul în care restituirea aceluiasi imobil este ceruta de mai multe persoane indreptatite, care sunt succesoare ale titularului şi care sunt rude de acelasi grad (deci care au vocatie legala sau testamentara, după caz, la mostenire), şi comisia de analiza a notificarilor nu poate stabili cotele cuvenite fiecaruia dintre succesori, decizia de restituire se va emite pe numele tuturor, urmand ca stabilirea cotelor de proprietate ale acestora să se faca potrivit dreptului comun intern aplicabil mostenirii (persoanele respective vor face partajarea conventionala sau, în lipsa înţelegerii părţilor, se vor adresa instanţei judecătorești pentru stabilirea cotelor şi, eventual, pentru ieşirea din indiviziune).
    4.4. În toate cazurile stabilirea calităţii de mostenitor (legal sau testamentar) se face potrivit legii civile române.
    4.5. În cazul acestei legi, termenul de acceptare a succesiunii coincide cu termenul pentru depunerea notificarii şi este cel rezultat în urma prelungirii termenului initial prevăzut de art. 21 alin. (1), respectiv 12 luni de la intrarea în vigoare a respectivei legi (6+3+3 = 12 luni), deci până la 14 februarie 2002.
    4.6. Prima teza a alin. (3) al art. 4 din lege este de stricta interpretare şi vizeaza numai ipoteza în care cu privire la imobilul ce face obiectul legii a avut loc o dezbatere succesorala finalizata printr-un certificat de mostenitor care a cuprins fie succesibili neacceptanti, fie succesibili renuntatori. Pentru succesibilii neacceptanti noul termen de acceptare pentru care a operat repunerea de drept este cel rezultat în urma prelungirii termenelor initiale, respectiv 12 luni (6,3,3), deci până la 14 februarie 2002. A considera ca în acest caz termenul respectiv ar fi de numai 6 luni (termenul de drept comun) ar crea un regim discriminatoriu între persoane egal indreptatite de lege la restituire. Având în vedere ca textul legal face referire numai la succesibilii neacceptanti, per a contrario, rezultă ca succesibilii renuntatori nu beneficiaza de prevederile legii (deci se recunoaste valabilitatea renuntarii exprese a unuia sau a unora dintre succesori, urmand ca de cota care a facut obiectul renuntarii exprese sa profite succesibilii acceptanti împreună cu cei neacceptanti notificatori, care au fost repusi de drept în termen).
    5. Art. 5 din lege:
    Nu sunt indreptatite la restituire sau la alte măsuri reparatorii persoanele care au primit despăgubiri potrivit acordurilor internationale incheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
    Norme metodologice:
    5.1. Pentru asigurarea exigentelor art. 5 din lege nu este necesară lista nominala a persoanelor care au beneficiat de măsuri reparatorii în baza unor tratate internationale, deoarece este suficienta existenta acordului international pentru imobilele naţionalizate.
    Pentru imobilele cu destinaţia de locuinte, preluate în baza Decretului nr. 223/1974, este necesar ca în toate cazurile în care notificarea este formulata de persoane, cetăţeni straini sau apatrizi ori de cetăţeni români, pentru realizarea drepturilor unor persoane (proprietari deposedati) care au emigrat în statele prevăzute în anexa la lege să se solicite depunerea unei declaratii autentificate date pe propria raspundere, prin care notificatorii declara ca ei sau ascendentii lor, proprietari ai imobilului la data preluării, nu au facut obiectul acordurilor internationale incheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie şi totodata se obliga la restituirea imobilului sau, după caz, la plata de despăgubiri în cazul constatarii ulterioare a incidentei prevederilor art. 5 din lege.
    5.2. Lipsa acestor declaratii atrage amanarea solutionarii cererii de restituire până la depunerea acestora, dar nu mai tarziu de 14 mai 2003. Măsura este justificata de necesitatea contracararii unei repetari a restituirii din partea statului român.
    5.3. Se vor admite declaratii autentificate persoanei care se pretinde indreptatita date la ambasadele, consulatele sau misiunile diplomatice ale României din tara de reşedinţa sau la autorităţile competente sa autentifice acte din tara de reşedinţa, cu condiţia ca acestea să fie traduse şi legalizate de un notar public din România.
    5.4. Entitatea investita cu solutionarea notificarii formulate de cetăţeni straini sau apatrizi va include în decizia/dispoziţia motivata de restituire o prevedere prin care se va menţiona ca măsura dispusa se acordă sub rezerva respectarii obligaţiilor asumate de persoana indreptatita în declaratia autentificata.
    6. Art. 6 din lege:
    (1) Prin imobile, în sensul prezentei legi, se înţelege terenurile, cu sau fără constructii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin incorporare în aceste constructii, inclusiv terenurile fără constructii afectate de lucrari de investitii de interes public aprobate, dacă nu a inceput construcţia acestora.
    (2) Masurile reparatorii privesc şi utilajele şi instalatiile preluate de stat sau de alte persoane juridice o dată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost inlocuite, casate sau distruse.
    Norme metodologice:
    6.1. Incidenţa legii intervine pentru:
    a) imobilele cu destinaţia de locuinta;
    b) imobilele (constructii sau/şi terenuri) cu destinatie comerciala (imobile cu alta destinatie decat aceea de locuinta);
    c) terenurile din intravilan neocupate de constructii sau care nu au facut obiectul reconstituirii ori constituirii dreptului de proprietate în baza legilor speciale anterioare (denumite în continuare terenuri disponibile), indiferent de afectatiunea juridica actuala a acestora, fiind fără relevanta juridica calificarile Legii nr. 213/1998, cu completările ulterioare, sau alte acte normative subsidiare acesteia.
    Intrucat legiuitorul a stabilit ca norme de conexiune directa cu regimul proprietăţii publice prevederile art. 16 din lege, deţinătorul imobilului care, la data solutionarii notificarii, este calificat ca fiind bun proprietate publică are competenţa de a dispune fie:
    a) menţinerea regimului de proprietate publică, caz în care motivarea deciziei/dispozitiei consta în faptul ca "restituirea în natura nu este posibila datorita necesităţii mentinerii afectatiunii de utilitate publică" şi ca atare va emite o ofertă de restituire în echivalent. În acest caz este necesar ca imobilul respectiv sa fi fost propus pentru a fi inscris în lista aprobata de Guvern potrivit art. 16 alin. (2) din lege;
    b) restituirea bunului în natura, apreciind ca menţinerea afectatiunii de utilitate publică a imobilului respectiv nu se mai justifica, caz în care în decizia de restituire în natura se va face referire expresa şi justificata cu privire la oportunitatea dezafectarii respectivului imobil.
    6.2. Norma prevăzută la alin. (2) al art. 6 din lege vizeaza acordarea de măsuri reparatorii pentru utilajele şi instalatiile preluate o dată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost inlocuite, casate sau distruse. Consecintele acestei norme sunt urmatoarele:
    a) se referă la acele bunuri care se aflau în imobilul preluat, indiferent de destinaţia acestuia; o dată dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului se prezuma ca instalatiile şi utilajele au apartinut aceluiasi proprietar;
    b) pentru aceste bunuri se pot acorda nu numai masurile reparatorii [asa cum sunt definite potrivit art. 1 alin. (2) din lege], ci şi măsura restituirii în natura potrivit calificarii de la art. 3 formula introductiva;
    c) bunurile respective trebuie să fie cele preluate o dată cu imobilul şi sa existe fizic la unitatea notificata (aceasta fiind semnificatia termenilor "inlocuite" sau "distruse") sau sa nu fi fost casate;
    d) incidenţa beneficiului legii se apreciaza în functie de data nasterii dreptului la măsuri reparatorii, respectiv data intrarii în vigoare a legii (deci este necesar ca bunul respectiv sa existe fizic în patrimoniul unităţii detinatoare la data intrarii în vigoare a legii şi totodata este necesar ca acesta sa nu fi fost casat la aceeasi data - nu exista un proces-verbal de constatare a casării incheiat până la data de 14 februarie 2001).
    7. Art. 7 din lege:
    (1) De regula, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură.
    (2) Dacă restituirea în natura este posibila, persoana indreptatita nu poate opta pentru măsuri reparatorii prin echivalent decat în cazurile expres prevăzute de prezenta lege.
    Norme metodologice:
    7.1. Norma prevăzută la alin. (1) al art. 7 din lege consacra principiul restituirii în natura şi numai acolo unde această măsură nu este posibila urmeaza să se acorde alte măsuri reparatorii prevăzute de lege (semnificatia sintagmei nu este posibila este complexa fie ca restituirea nu este posibila datorita afectatiunii, fie ca bunul nu mai exista, fie ca exista o prevedere expresa care indica o alta măsura reparatorie alternativa).
    7.2. Prefecturile investite cu solutionarea notificarilor prin care se solicita despăgubiri banesti au obligaţia sa verifice dacă varianta solicitata de persoana indreptatita este singura posibila. În cazul în care se constata (în urma analizei situaţiei juridice a imobilului pentru care se cere despăgubire şi a situaţiei unităţii detinatoare) ca solutia restituirii în natura era posibila, vor comunică în scris persoanei indreptatite noua solutie şi vor transmite notificarea deţinătorului imobilului posibil de a fi restituit în natură. În acest caz unitatea detinatoare devine unitatea obligata la restituire, potrivit legii.
    8. Art. 8 din lege:
    (1) Nu intra sub incidenţa prezentei legi terenurile al caror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997.
    (2) Regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor religioase sau comunitatilor minoritatilor naţionale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestor reglementari este interzisa înstrăinarea imobilelor în cauza sau schimbarea destinatiei acestora.
    Norme metodologice:
    8.1. Restituirea în natura a terenurilor (inclusiv cele arabile) aflate în intravilanul localitatilor intra sub incidenţa procedurilor prevăzute de lege, dacă terenul respectiv este disponibil (deci nu este ocupat de constructii ale tertilor ori pe terenul respectiv nu au fost puse în posesie în mod legal, până la aparitia legii, persoane cărora li s-a constituit drept de proprietate în temeiul legilor anterioare).
    Ţinând seama ca legiuitorul a avut în vedere şi acele imobile care nu au fost inca restituite, prin formularea şi nerestituite cuprinsa la art. 1 din lege, rezultă ca domeniul de reglementare al legii are şi caracter de complinire în raport cu celelalte acte normative cu caracter reparatoriu din domeniul imobiliar, inclusiv din fondul funciar, în sensul că domeniul de reglementare al acesteia acopera şi acele terenuri din intravilanul localitatilor care, până la intrarea în vigoare a acesteia, respectiv 14 februarie 2001, nu au fost restituite integral persoanelor indreptatite.
    8.2. În cazul în care s-au depus notificari cu privire la imobilele prevăzute la alin. (2) al art. 8 din lege, acestea urmeaza a fi respinse ca inadmisibile în cadrul procedurilor prevăzute de lege.
    9. Art. 9 din lege:
    (1) Imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se afla în prezent, se restituie în natura în starea în care se afla la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini.
    (2) În cazul imobilelor care aveau numai alta destinatie decat aceea de locuinta şi care au fost demolate sau a caror restituire în natura, în tot sau în parte, nu este posibila, restituirea prin măsuri reparatorii în echivalent se face prin acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare, de acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital ori prin compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de detinator, cu acordul persoanei indreptatite.
    Norme metodologice:
    9.1. Sintagma indiferent în posesia cui se afla în prezent are semnificatia, pe de o parte, ca incidenţa legii este stabilita erga omnes, indiferent de calitatea deţinătorului (minister, institutie publică etc.) şi, pe de altă parte, are semnificatia stabilirii momentului în functie de care se face calificarea unităţii detinatoare, respectiv cel care detinea imobilul respectiv la data intrarii în vigoare a legii (prezent se raporteaza la momentul nasterii juridice a dreptului la restituire). În cazul în care, după data intrarii în vigoare a legii, un imobil notificat potrivit legii a fost transferat în administrarea unei alte entităţi, aceasta din urma devine entitate detinatoare investita cu solutionarea notificarii. Entitatea initial notificata are obligaţia de a transmite notificarea şi documentaţia aferenta entitatii detinatoare şi totodata de a instiinta în mod expres persoana indreptatita despre aceasta situaţie.
    9.2. Sintagma libere de orice sarcini nu are semnificatia exonerarii de raspundere a unităţii detinatoare în raport cu terte persoane ca urmare a neexecutarii unor contracte civile sau comerciale care vizau imobilul respectiv. În cazul societatilor comerciale cu capital de stat (majoritar sau minoritar - cazul în care cota deţinută de stat acopera valoarea imobilului), aceasta sintagma instituie prevalenta restituirii în natura a imobilului către persoana indreptatita, indiferent dacă aceasta s-ar afla în concurs cu alti creditori ai persoanei juridice debitoare (creditori ipotecari sau cu garantii privilegiate, inclusiv creditorii unităţii debitoare în cadrul procedurii falimentului). Prevalenta restituirii în natura în raport cu alte proceduri legale este o consecinţa şi a prevederii art. 52 din lege care inlatura de la aplicare orice alte prevederi contrare care tind sa indisponibilizeze bunul de la restituirea în natură.
    9.3. Norma cuprinsa la alin. (2) al art. 9 din lege se referă, pe de o parte, la posibilitatea restituirii în natura, în tot sau în parte, a unor terenuri pe care s-au aflat constructii cu destinatie comerciala şi care au fost demolate şi, pe de altă parte, se referă la cazul în care desi constructiile mai exista pe terenul respectiv, acestea (imobil - constructii şi teren) nu pot fi restituite, deoarece se menţine afectatiunea de interes public. Pentru ipoteza a doua se pot atribui, cu acordul persoanei indreptatite, numai măsuri reparatorii strict individualizate:
    a) titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare (emise de Ministerul Finanţelor Publice);
    b) acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital (de către Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului fie dintre cele tranzactionate la bursa, fie pe piaţa secundara autorizata);
    c) compensarea cu alte bunuri sau servicii în echivalent, situaţie care poate implica şi acordarea unui alt imobil la schimb.
    10. Art. 10 din lege:
    (1) În situaţia imobilelor preluate în mod abuziv şi demolate total sau parţial restituirea în natura se dispune pentru terenul liber şi pentru constructiile rămase nedemolate, urmand să se respecte documentatiile de urbanism legal aprobate, iar pentru constructiile demolate şi terenurile ocupate masurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
    (2) În cazul în care pe terenurile imobilelor preluate în mod abuziv s-au ridicat constructii, persoana indreptatita poate obtine restituirea în natura a părţii de teren rămase libera, urmand să se respecte documentatiile de urbanism legal aprobate.
    (3) Se restituie în natura terenurile pe care s-au ridicat constructii neautorizate în condiţiile legii după data de 1 ianuarie 1990, precum şi constructii usoare sau demontabile.
    (4) În cazul imobilelor preluate în mod abuziv şi distruse ca urmare a unor calamitati naturale persoana indreptatita beneficiaza de restituirea în natura pentru terenul liber. Dacă terenul nu este liber, masurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent.
    (5) Dispozitiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi imobilelor rechizitionate în baza Legii nr. 139/1940 şi distruse în timpul razboiului, dacă nu au primit despăgubiri.
    (6) Valoarea corespunzătoare a construcţiilor preluate în mod abuziv şi demolate se stabileste potrivit actelor normative în vigoare la data demolarii, actualizata cu indicele inflatiei la data platii efective.
    (7) Valoarea terenurilor, precum şi a construcţiilor nedemolate preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în natura, se stabileste potrivit actelor normative în vigoare.
    (8) În situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (4) masurile reparatorii în echivalent sunt cele prevăzute la art. 9 alin. (2), la alegerea persoanei indreptatite.
    (9) În situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (4), pentru imobilele care aveau numai alta destinatie decat aceea de locuinta masurile reparatorii prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).
    Norme metodologice:
    10.1. Ipoteza restituirii în natura a construcţiilor nedemolate sau demolate parţial şi a terenului liber, cu respectarea documentatiilor de urbanism legal aprobate, are scopul de a limita restituirea în natura numai la acele suprafete de terenuri disponibile, respectiv numai acele terenuri care nu sunt prevăzute în documentatiile de urbanism legal aprobate ca fiind destinate construirii unor noi obiective de utilitate publică (construirea de locuinte sociale sau pentru tineri, construirea de spitale sau scoli ori alte obiective de utilitate publică - parcuri etc.). În cazul în care o parte din terenul initial aferent construcţiei are o astfel de afectatiune, restituirea se va limita numai la construcţia existenta şi la terenul disponibil. Pentru partea de construcţie demolata şi pentru terenul nedisponibil restituirea se va converti în masurile reparatorii în echivalent strict determinate la alin. (8) al art. 10 din lege (titluri de valoare nominala, acţiuni, compensare). Alegerea uneia dintre cele trei variante sau a variantelor combinate, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din lege, se face de către persoana indreptatita.
    10.2. În ipoteza în care constructiile au fost demolate integral se va dispune restituirea în natura numai a terenului disponibil, iar pentru constructiile şi terenul imposibil de restituit în natura urmeaza a se acordă beneficiul oricarora dintre cele trei măsuri prevăzute la art. 9 alin. (2) din lege.
    10.3. În toate cazurile entitatea investita cu solutionarea notificarii are obligaţia, înainte de a dispune orice măsură, de a identifica cu exactitate terenul şi vecinatatile şi totodata de a verifica destinaţia actuala a terenului solicitat şi a subfetei acestuia, pentru a nu afecta caile de acces (existenta pe terenul respectiv a unor străzi, trotuare, parcari amenajate etc.), existenta şi utilizarea unor amenajari subterane: conducte de alimentare cu apa, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adaposturi militare şi altele asemenea). În cazul în care se constata astfel de situaţii, restituirea în natura se va limita numai la acele suprafete de teren disponibile sau, după caz, numai la acele suprafete de teren care nu afectează accesul şi utilizarea normala a amenajarilor subterane.
    10.4. Norma cuprinsa la alin. (3) al art. 10 din lege instituie obligativitatea restituirii în natura a terenurilor în ipoteza în care pe acestea se afla edificate ilegal fie constructii, indiferent de destinaţia acestora, fie constructii usoare sau demontabile. În aceste cazuri entitatea investita cu solutionarea notificarii va analiza regimul juridic al construcţiilor deja edificate şi în ipoteza în care va constata ca acestea au fost construite sau, după caz, amplasate fără autorizarile legale, va emite decizia de restituire în natura persoanei indreptatite potrivit legii. Se vor restitui în natura terenurile pe care au fost amplasate constructii usoare sau demontabile (garaje, chioscuri şi altele asemenea), chiar dacă amplasarea acestora a fost autorizata (constructiile care au acest regim se amplasau, potrivit legii, numai pe perioada determinata - autorizatia era temporara). În acest ultim caz proprietarul este tinut a respecta prevederile art. 14 alin. (2) din lege.
    10.5. În cazul în care pe terenul notificat se afla edificate constructii care nu mai sunt necesare unităţii detinatoare, se poate dispune restituirea şi a terenului aferent acestora dacă persoana indreptatita achita unităţii detinatoare o despăgubire reprezentand valoarea reala actuala a construcţiei respective. Despăgubirea aferenta construcţiei se stabileste de unitatea detinatoare pe baza unei expertize extrajudiciare dispuse de aceasta. În toate cazurile aceasta despăgubire nu poate fi mai mica decat valoarea contabila de înregistrare a construcţiei în activul patrimonial al unităţii detinatoare la momentul emiterii deciziei de restituire. Oportunitatea aplicarii acestei măsuri revine exclusiv unităţii detinatoare.
    10.6. Prevederea cuprinsa la art. 10 alin. (4) din lege vizeaza restituirea în natura a terenului pe care a fost amplasata o construcţie distrusa ca urmare a unor calamitati naturale (distrugerea trebuie să fie cauzata de calamitati naturale - ploi, incendii, inundaţii, grindina, cutremure), cu condiţia ca acesta să fie liber (sa nu fie ocupat fizic sau sa nu fie afectat unei utilitati sociale).
    10.7. Norma prevăzută la alin. (5) al art. 10 din lege este de stricta interpretare şi vizeaza numai ipoteza imobilelor rechizitionate în baza Legii nr. 139/1940, care au fost distruse în timpul razboiului şi pentru care nu s-au primit despăgubiri cu ocazia rechizitionarii. Extensia restituirii în natura prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (4) al art. 10 din lege vizeaza numai ipoteza în care terenul respectiv nu este ocupat (deci, pentru constructiile distruse ca urmare a razboiului nu se acordă despăgubiri, deoarece ar insemna acordarea unui regim favorizant pentru astfel de situaţii în raport cu acele constructii distruse, dar care n-au fost rechizitionate; distrugerea este determinata de un eveniment neimputabil statului; acestea ar fi pierit indiferent de proprietar; forta majoră este motiv de exonerare şi pentru stat).
    10.8. Pentru determinarea valorii unor bunuri preluate în mod abuziv entitatea investita cu solutionarea notificarii, prin decizie interna, va constitui o comisie interna de evaluare formata, în măsura posibilitatilor, din specialisti în constructii, economisti şi juristi.
    Comisia interna de evaluare va aplica urmatoarele proceduri:
    A. Pentru constructiile preluate în mod abuziv şi demolate comisia interna de evaluare va avea ca baza de calcul valoarea aferenta construcţiei demolate, care se stabileste potrivit actelor normative în vigoare la data demolarii, la care se aplică indicele de inflatie/coeficientul de actualizare aferent perioadei cuprinse între anul preluării şi anul solutionarii notificarii.
    1. În cazul în care persoana indreptatita prezinta un act doveditor care atesta valoarea imobilului la data demolarii sau la o dată apropiata acesteia, se va utiliza respectiva valoare (valoare dovedita) ca element de referinţa pentru aplicarea indicelui de inflatie/coeficientului de actualizare.
    2. În cazul în care persoana indreptatita nu prezinta dovezi cu privire la valoarea construcţiei demolate (nu are sau nu le poate procura, dand declaratie pe propria răspundere că nu are dovezi cu privire la valoarea construcţiei şi ca va returna sumele insusite necuvenit, în cazul în care se dovedeste contrariul), se va proceda la identificarea actului normativ incident perioadei demolarii şi, pe baza actelor doveditoare (depuse de persoanele indreptatite) care cuprind date ce permit descrierea imobilului (actul de proprietate, certificatul de mostenitor sau orice alt act emis de o autoritate din perioada respectiva), se va stabili valoarea estimată la momentul demolarii a construcţiei respective. În cazul în care construcţia descrisa nu se poate incadra în prevederile actului normativ incident perioadei respective, comisia interna de evaluare va stabili, în mod ad-hoc, o valoare orientativa la momentul demolarii a construcţiei respective (se va estima prin raportare la situaţia unor alte constructii similare din perioada respectiva). La valoarea estimată astfel calculată se va aplica indicele de inflatie/coeficientul de actualizare.
    3. Valoarea estimativa (finala) a construcţiei demolate în perioada de referinţa a legii se va calcula prin raportarea la coeficientul de actualizare stabilit prin art. I al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, astfel: valorile de la momentul demolarii (valoarea dovedita, valoarea estimată sau valoarea orientativa) se vor transforma în dolari S.U.A. (prin raportarea la cursul leu/dolar S.U.A. din anul preluării imobilului), suma astfel rezultata se va inmulti cu cursul mediu leu/dolar din anul emiterii deciziei/dispozitiei prin care se solutioneaza notificarea.
    4. Cursul leu/dolar aferent anului 2003 se va calcula ca medie a valorii cursului comunicat de Banca Naţionala a României între 7 ianuarie 2003 şi cursul de la data solutionarii notificarii.
    Exemplu: valoarea la momentul demolarii era de 40.000 de lei, cursul leu/dolar S.U.A. de la data preluării era 10 lei/1 dolar S.U.A., rezultand suma de 4.000 dolari S.U.A.; suma respectiva se inmulteste cu valoarea medie a cursului leu/dolar din anul 2003 (anul solutionarii notificarii), aproximativ 34.000 lei, rezultand suma de 136.000.000 lei, aceasta fiind valoarea estimată în limita careia se vor acorda masurile reparatorii în echivalent.
    B. Pentru terenurile preluate abuziv şi care nu pot fi restituite în natura stabilirea valorii acestora se face potrivit actelor normative în vigoare. Având în vedere ca incidenţa legii se limiteaza la acele terenuri care se situeaza în intravilanul localitatilor, stabilirea valorii acestora urmeaza a se face potrivit valorii de piaţa. În acest caz valoarea estimativa se va stabili de către comisia interna de evaluare din cadrul unităţii detinatoare, care va avea în vedere valoarea de vanzare a unui teren martor din anul solutionarii notificarii, prin utilizarea raportului lei/mp. Valoarea astfel rezultata va face obiectul negocierii cu persoana indreptatita, care poate opune expertiza de specialitate efectuata pe cheltuiala sa. Suma astfel rezultata va fi utilizata pentru acordarea sau stabilirea celorlalte măsuri reparatorii prevăzute de lege.
    C. În cazul construcţiilor nedemolate şi imposibil de restituit în natura, stabilirea valorii estimative a acestora urmeaza a se face prin expertiza efectuata de comisia interna de evaluare a unităţii detinatoare (se va avea în vedere valoarea construcţiei respective, rezultata în urma aplicarii actelor normative incidente, sau valoarea de vanzare a unei constructii similare din aceeasi zona). Acestei valori estimative persoana indreptatita îi poate opune o expertiza de specialitate efectuata pe cheltuiala acesteia.
    11. Art. 11 din lege:
    (1) Imobilele expropriate şi ale caror constructii nu au fost demolate se pot restitui integral în natura persoanelor indreptatite, dacă nu au fost instrainate, cu respectarea dispoziţiilor legale. Dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea în natura este condiţionată de rambursarea unei sume reprezentand valoarea despăgubirii primite, actualizata cu indicele inflatiei.
    (2) În cazul în care constructiile expropriate au fost demolate parţial sau total, dar nu s-au executat lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natura cu constructiile rămase, iar pentru constructiile demolate masurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea este condiţionată de rambursarea diferenţei dintre valoarea despăgubirii primite şi valoarea construcţiilor demolate, actualizata cu indicele inflatiei.
    (3) În cazul în care constructiile expropriate au fost integral demolate şi lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul parţial, persoana indreptatita poate obtine restituirea în natura a părţii de teren rămase libera, pentru cea ocupata de constructii noi şi pentru cea necesară în vederea bunei utilizari a acestora masurile reparatorii stabilindu-se în echivalent.
    (4) În cazul în care lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa functional intregul teren afectat, masurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru intregul imobil.
    (5) Valoarea construcţiilor expropriate în vederea demolarii se stabileste potrivit actelor normative în vigoare la data exproprierii şi se actualizeaza cu indicele inflatiei la data platii efective.
    (6) Valoarea terenurilor aparţinând imobilelor expropriate în vederea demolarii se stabileste potrivit actelor normative aplicabile la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
    (7) În situaţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) valoarea masurilor reparatorii în echivalent se stabileste prin scaderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru constructii, din valoarea corespunzătoare a părţii din imobilul expropriat - teren şi constructii - care nu se poate restitui în natura, stabilita potrivit alin. (5) şi (6).
    (8) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) masurile reparatorii prin echivalent constau în acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital, în functie de opţiunea persoanei indreptatite.
    (9) În situaţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (4), pentru imobilele care aveau numai alta destinatie decat aceea de locuinta masurile reparatorii prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).
    Norme metodologice:
    11.1. Prin utilizarea sintagmei generice imobilele expropriate legiuitorul a avut în vedere includerea sub incidenţa legii a tuturor exproprierilor facute în perioada de referinţa, indiferent de calificarea titlului în temeiul cărora acestea au fost expropriate (ca fiind valabil sau nu). Important pentru stabilirea incidentei acestor norme speciale este dovedirea faptului ca preluarea a intervenit ca urmare a unei exproprieri dispuse ca atare în baza unui act normativ generic sau individual de expropriere (nu are relevanta asupra incidentei legii faptul ca exproprierea a privit numai constructiile sau numai terenurile, deoarece aceasta era o formă abuziva de a restrange cuantumul despăgubirilor). În aceste cazuri persoana indreptatita este ţinuta a indica sau, după caz, a depune în cadrul notificarii sau actelor doveditoare actul normativ ori decizia administrativa în temeiul careia s-a facut sau s-a dispus exproprierea.
    11.2. Imobilele expropriate (constructii nedemolate şi teren) care sunt libere (deci care nu au primit afectatiunea pentru care s-a dispus exproprierea sau nu au fost instrainate legal) se pot restitui integral persoanei indreptatite. Entitatea investita cu solutionarea notificarii are plenitudine de competenţa în a aprecia, în functie de necesitatile localităţii (realizarea planului de urbanism, realizarea unor investitii de utilitate publică), dacă dispune restituirea în natura sau acorda beneficiul celorlalte măsuri reparatorii. Solutia este justificata de necesitatea asigurarii dezvoltării localitatilor. Sintagma despăgubiri primite vizeaza acele despăgubiri calculate şi încasate efectiv de proprietarul imobilului care a fost expropriat. În cazul în care despăgubirile nu au fost încasate şi exista dovezi certe în acest sens, restituirea în natura sau acordarea de alte măsuri reparatorii nu se condiţioneaza de rambursarea despăgubirii.
    11.3. În cazul în care persoana indreptatita sustine că nu s-au incasat despăgubiri pentru imobilul expropriat şi nici unitatea detinatoare nu poate dovedi plata acestora, se va solicita persoanei indreptatite prezentarea unei declaratii autentificate prin care aceasta declara pe propria răspundere că pentru imobilul respectiv nu s-au incasat despăgubiri şi totodata îşi asuma obligaţia rambursarii acestora în cazul în care, ulterior acordarii beneficiului legii, se constata şi dovedeste ca totusi s-au acordat despăgubiri.
    11.4. Modul de calcul al despăgubirilor de rambursat se face prin raportare la coeficientul de inflatie stabilit după modelul prevăzut la articolul precedent.
    Exemplu: în cazul în care pentru imobilul expropriat s-a primit suma de 40.000 lei, iar cursul oficial de schimb de la data preluării era de 1 dolar S.U.A./10 lei, rezultă suma de 4.000 dolari S.U.A. Suma astfel obtinuta se inmulteste cu valoarea cursului leu/dolar S.U.A. din anul solutionarii notificarii (aprox. 34.000 lei/1 dolar S.U.A. în anul 2003) rezultand: 4.000 x 34.000 = 136.000.000 lei care trebuie restituiti de către persoana indreptatita pentru a se dispune măsura restituirii în natura a imobilului notificat.
    11.5. Prevederea alin. (3) al art. 11 din lege are în vedere ipoteza în care constructiile expropriate au fost integral demolate, iar lucrarile de execuţie a noilor lucrari pentru care s-a dispus exproprierea ocupa parţial terenul. În acest caz persoana indreptatita poate beneficia de măsura restituirii în natura a terenului liber, iar pentru constructiile demolate şi terenul ocupat de constructii noi, precum şi terenul aferent acestora (terenul necesar bunei functionari a construcţiilor) se vor acorda măsuri reparatorii în echivalent. Şi în acest caz aprecierea oportunitatii restituirii în natura aparţine unităţii detinatoare (consecinţa formulării poate obtine).
    În cazul în care s-a primit o despăgubire, aceasta se va reactualiza şi se va deduce din valoarea masurilor reparatorii calculată potrivit prevederilor art. 11 alin. (7) din lege.
    11.6. Ipoteza de la alin. (4) al art. 11 din lege vizeaza situaţia în care terenul expropriat este integral ocupat de lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea, caz în care se vor stabili numai măsuri reparatorii în echivalent pentru intregul imobil.
    11.7. Prevederile alin. (5) şi (6) ale art. 11 din lege vizeaza modalitatea de calcul al valorii construcţiilor expropriate şi a terenurilor expropriate. Pentru stabilirea acestora se vor urma aceleasi proceduri prevăzute pentru aplicarea art. 10 din lege.
    12. Art. 12 din lege:
    (1) În situaţia imobilelor preluate cu titlu valabil, deţinute de stat, de o organizaţie cooperatistă sau de orice altă persoană juridica, dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea în natura este condiţionată de rambursarea unei sume reprezentand valoarea despăgubirii primite, actualizata cu indicele inflatiei.
    (2) Persoana indreptatita poate opta, în situaţiile prevăzute la alin. (1), în cazul în care despăgubirea primita nu a fost corespunzătoare valorii imobilului, pentru completarea în echivalent a despăgubirii de la valoarea actualizata cu indicele inflatiei a despăgubirii primite până la valoarea corespunzătoare a imobilului.
    (3) Valoarea corespunzătoare pentru constructii se stabileste potrivit prevederilor art. 11 alin. (5), iar cea pentru teren se stabileste potrivit prevederilor art. 11 alin. (6).
    (4) Masurile reparatorii prin echivalent pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital, în functie de opţiunea persoanei indreptatite.
    Norme metodologice:
    12.1. Prevederile art. 12 din lege au în vedere procedura de urmat pentru situaţia în care s-a apreciat de către unitatea detinatoare sau de entitatea investita cu solutionarea notificarii ca imobilul respectiv a fost preluat cu titlu valabil. Ca alternativa la restituirea în natura, este posibila opţiunea solutionarii notificarii prin completarea despăgubirii primite cu diferenţa dintre despăgubirea primita şi actualizata cu coeficientul de actualizare şi suma aferenta valorii actualizate a imobilului respectiv. Suma astfel rezultata se va acoperi prin acţiuni sau titluri de valoare nominala.
    Exemple:
    1. un imobil calificat ca fiind preluat cu titlu valabil se afla în patrimoniul unei institutii publice; pentru imobilul respectiv proprietarul deposedat a primit cu titlu de despăgubire suma de 50.000 lei care reprezenta la data platii 5.000 de dolari (deci, la un curs de 1 dolar S.U.A./10 lei). Pentru a se dispune restituirea în natura, persoana indreptatita va trebui sa restituie o despăgubire actualizata în suma de 170.000.000 lei (5.000 dolari S.U.A. x 34.000 lei curs leu/dolar S.U.A. în anul 2003);
    2. pentru un imobil calificat ca fiind preluat cu titlu valabil, aflat în patrimoniul unei organizaţii cooperatiste, s-a acordat o despăgubire de 80.000 de lei reprezentand 8.000 dolari S.U.A. (curs 1 dolar S.U.A./10 lei la momentul platii), iar persoana indreptatita la restituire în natura neavand banii necesari restituirii despăgubirii (272.000.000 lei, adica 8.000 dolari S.U.A. x 34.000 curs leu/dolar S.U.A.) opteaza pentru completarea despăgubirii primite cu diferenţa de valoare, se va proceda în modul următor: cu privire la imobilul respectiv comisia interna de evaluare va proceda la stabilirea valorii actuale a imobilului rezultand 700.000.000 lei din care va deduce suma de 272.000.000 lei. Diferenţa rezultata, respectiv suma de 428.000.000 lei (700.000.000-272.000.000), va face obiectul negocierii cu persoana indreptatita. În cazul în care persoana indreptatita nu îşi insuseste rezultatul evaluării interne, aceasta poate opune o expertiza de specialitate efectuata pe cheltuiala sa.
    12.2. Prevederile art. 12 din lege nu vizeaza imobilele preluate ca urmare a exproprierii, acestea fiind asimilate de lege ca fiind preluate abuziv indiferent de valabilitatea titlului şi, ca atare, situaţia lor juridica este reglementata de art. 11 din lege.
    13. Art. 13 din lege:
    (1) În cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotărâre judecătorească sunt aplicabile prevederile privind contractele de închiriere cuprinse în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor şi stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinaţia de locuinte.
    (2) Contractele de închiriere pentru imobilele restituite în natura, ocupate de misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentantele organizaţiilor internationale interguvernamentale acreditate în România şi de personalul strain al acestora, se prelungesc de drept pentru o perioadă de 5 ani, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului.
    Norme metodologice:
    13.1. Prezinta importanţa deosebită corelatia impusa de legiuitor cu Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor şi stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinaţia de locuinte, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 241/2001. Prevederile legii cuprinse la art. 13, 14 şi 15, desi se complinesc cu prevederile ordonantei de urgenta respective, au aplicatie proprie în raport cu situaţia imobilelor restituite în natura în baza legii. Având în vedere aceste aspecte, urmeaza a se considera ca termenul de 5 ani la care face trimitere art. 15 din lege începe să curgă de la data crearii noii situaţii juridice a imobilului notificat. Astfel, dacă prin procedura administrativa s-a restituit în natura un imobil afectat de un contract de închiriere, proprietarul fie poate să menţină în vigoare respectivul contract de închiriere (subrogandu-se în drepturile fostului locator), fie poate solicita incheierea unui nou contract de închiriere cu parcurgerea procedurii prevăzute de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, termenul de 5 ani curgand de la data deciziei de restituire în natură.
    13.2 Entitatile investite cu solutionarea notificarilor având ca obiect restituirea unor imobile afectate de contracte de închiriere au obligaţia introducerii în dispoziţia/decizia de restituire în natura a condiţiei respectarii drepturilor prevăzute de lege în favoarea chiriasilor. Nerespectarea acestei obligaţii atrage raspunderea disciplinara, civila sau materiala, după caz, în sarcina conducătorului entitatii respective.
    14. Art. 14 din lege:
    (1) Dacă imobilul prevăzut la art. 13 alin. (1) face obiectul unui contract de concesiune, locatie de gestiune, asociere în participatiune sau al unei operaţiuni de leasing, persoana indreptatita poate opta pentru restituirea în natura sau pentru măsuri reparatorii în echivalent.
    (2) În situaţia optiunii pentru restituirea în natura persoana indreptatita se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice detinatoare în contractele prevăzute la alin. (1), dacă aceste contracte au fost incheiate potrivit legii.
    Norme metodologice:
    Desi subrograrea la care face referire alin. (2) al art. 14 din lege intervine de drept, decizia/dispoziţia motivata de restituire în natura trebuie să indice în mod expres contractele civile sau comerciale care afectează imobilul restituit.
    Nerespectarea acestei cerinţe atrage raspunderea disciplinara, civila sau materiala, după caz, în sarcina conducătorului entitatii respective.
    15. Art. 15 din lege:
    (1) Contractele de închiriere prevăzute la art. 6 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 se vor incheia pentru o perioadă de 5 ani. În cazul în care chiriasului i se pune la dispoziţie o alta locuinta corespunzătoare, acesta este obligat sa elibereze de îndată locuinta ocupata.
    (2) Neincheierea noului contract de închiriere în cazul prevăzut la art. 9 şi 10 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, cauzata de neintelegerea asupra cuantumului chiriei cerute de proprietar sau de pretentia acestuia de restrangere a suprafetei locative pentru persoanele prevăzute la art. 32 alin. (1) din aceeasi ordonanţa, atrage prelungirea de drept a contractului de închiriere până la incheierea noului contract.
    (3) Pentru chiriasii persoane fizice din imobilele restituite în natura, precum şi pentru cei din locuintele prevăzute la art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, ale caror venituri nete lunare pe membru de familie se situeaza între venitul mediu net lunar pe economie şi dublul acestuia, nivelul maxim al chiriei nu poate depăşi 25 % din venitul net lunar pe familie. Dispozitiile art. 31 alin. (2) şi ale art. 33 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 se aplică în mod corespunzător. În cazul în care chiria astfel calculată este mai mica decat cea calculată potrivit art. 26-30 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, proprietarul este scutit de impozitul pe teren şi cladire, de impozitul pe chirie*) şi este exonerat de raspundere pentru oblibaţiile ce îi revin pe durata contractului de închiriere respectiv.
    -----------
    *) Prevederea privind scutirea de impozit pe chirie prevăzută la alin. (3) al art. 15 din Legea nr. 10/2001 a fost abrogata în mod expres prin art. 85 al Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001.
    (4) Pentru persoanele cu handicap, pentru persoanele prevăzute în Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum şi luptatorilor pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989, în Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi vaduvelor de razboi şi în Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, la efectuarea schimbului obligatoriu prevăzut la cap. II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 locuinta oferita trebuie să asigure condiţii de folosinţă similare celor existente în locuinta deţinută.
    (5) Chiriasii ale caror contracte de închiriere nu s-au reinnoit pentru motivele prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 au prioritate la acordarea inlesnirilor prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, precum şi a celor prevăzute de Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agentiei Naţionale pentru Locuinte.
    Norme metodologice:
    Prin locuinta corespunzătoare se înţelege acea unitate locativa care este situata în aceeasi localitate cu imobilul restituit sau, cu acordul chiriasului, în alta localitate şi are cel puţin minimul suprafetei stabilit de lege pentru fiecare persoana din cadrul familiei chiriasului, inclusiv pentru persoanele aflate în întreţinerea titularului contractului de închiriere, dacă acestea locuiau în aceeasi locuinta la data depunerii notificarii.
    16. Art. 16**) din lege:
    -----------
    **) Este reprodus textul rezultat în urma modificarii şi completarii Legii nr. 10/2001 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
    (1) În situaţia imobilelor ocupate de unităţi bugetare din invatamant, din sănătate, asezaminte social-culturale sau de institutii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizaţiilor internationale interguvernamentale acreditate în România, precum şi de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare în vederea continuarii activităţilor de interes public, social-cultural sau obstesc, fostilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent, în condiţiile prezentei legi.
    (2) Ministerele de resort, precum şi celelalte institutii publice interesate vor propune, iar Guvernul va stabili prin hotărâre, imobilele care nu vor fi retrocedate în natura şi pentru care se acordă măsuri reparatorii prin echivalent potrivit alin. (1).
    (3) În cazul în care imobilul nu mai este necesar potrivit scopului legal stabilit, fostii proprietari care beneficiaza de măsuri reparatorii prin echivalent, în cazurile prevăzute la alin. (1), vor fi notificati pentru a opta în viitor pentru restituirea în natură. În aceste cazuri persoanele beneficiare de măsuri reparatorii vor restitui sumele primite sau echivalentul bunurilor ori serviciilor, actualizate cu rata inflatiei.
    (4) Bunurile stabilite potrivit procedurii prevăzute la alin. (2) sunt, pe durata afectatiunii de interes public, bunuri proprietate publică şi au regimul prevăzut de lege.
    Norme metodologice:
    Pentru fundamentarea propunerii de mentinere a afectatiunii speciale prevăzute la art. 16, se vor avea în vedere urmatoarele aspecte:
    - imposibilitatea mutarii activităţilor respective în alte imobile deţinute legal de respectiva entitate;
    - situarea imobilului este esenţială pentru buna desfăşurare a activităţilor de utilitate publică sau sociala;
    - prin restituirea în natura s-ar impune disponibilizari semnificative de salariati care ar afecta buna desfăşurare a activităţii.
    17. Art. 17 din lege:
    (1) Statul, precum şi instituţiile publice, unitatile de invatamant sau asezamintele social-culturale, care ocupa imobilul cu contract de închiriere, au drept de preemtiune la cumpararea acestuia.
    (2) Acest drept se poate exercita, sub sancţiunea decaderii, în termen de 90 de zile de la data primirii notificarii privind intentia de vanzare.
    (3) Notificarea se face prin executorul judecătoresc, potrivit legii.
    (4) Contractele de vanzare-cumparare incheiate cu incalcarea dreptului de preemtiune sunt lovite de nulitate.
    18. Art. 18 din lege:
    Masurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent şi în urmatoarele cazuri:
    a) persoana indreptatita era asociat la persoana juridica proprietara a imobilelor şi a activelor la data preluării acestora în mod abuziv, cu excepţia cazului în care persoana indreptatita era unic asociat sau persoanele indreptatite asociate erau membri ai aceleiasi familii;
    b) imobilul nu mai exista la data intrarii în vigoare a prezentei legi, cu excepţia imobilelor distruse ca urmare a unor calamitati naturale;
    c) imobilul a fost transformat, astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat, dacă părţile nu au convenit altfel;
    d) imobilul a fost înstrăinat fostului chirias cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinte, trecute în proprietatea statului.
    Norme metodologice:
    18.1. Ipoteza de la lit. a) a art. 18 din lege vizeaza interdictia restituirii în natura a imobilelor pentru cazul deţinătorilor de participatii de capital social la societăţi comerciale naţionalizate (solutia este justificata deoarece asociaţii sau actionarii nu aveau decat un drept de creanta asupra societatii şi, ca atare, stabilirea corespondentei cu bunurile acesteia este imposibil de operat).
    18.2. Textul de la lit. b) a art. 18 din lege vizeaza numai constructiile preluate de stat şi care nu mai exista la data intrarii în vigoare a prezentei legi (evident, ipoteza nu este valabila pentru terenuri, deoarece acestea exista). Acele constructii care au fost distruse de calamitati naturale nu fac obiectul masurilor reparatorii.
    18.3. Imobil nou în raport cu cel preluat este considerat acea construcţie care, prin transformarile survenite, are urmatoarele caracteristici:
    - în raport cu forma initiala i s-au adaugat corpuri de zidarie sau volume din alte materiale, ce reprezinta peste 50% din suprafaţa construita initial (etajari sau/şi adaugari de corpuri noi pe orizontala);
    - prin modificările aduse a rezultat o construcţie destinata sa deserveasca o activitate specifică (de exemplu, s-a amenajat ca sediu de banca cu seifuri incorporate; s-a amenajat ca spital sau sanatoriu cu spatii şi dotari medicale specifice; s-au efectuat lucrari subterane cu destinatie militara ori pentru siguranţa naţionala şi altele asemenea).
    18.4. Nu constituie imobil nou în raport cu cel preluat acea construcţie careia i s-a modificat compartimentarea initiala - din spatii de locuit în birouri şi invers -, i s-au adus numai imbunatatiri functionale (racordari de gaze, termoficare, consolidari sau alte lucrari de întreţinere curenta, consolidari şi altele asemenea).
    18.5. Norma cuprinsa la lit. d) a art. 18 din lege vizeaza conservarea situaţiei juridice a imobilelor (apartamentelor) instrainate legal în baza Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, caz în care restituirea în natura nu mai este posibila.
    19. Art. 19 din lege:
    (1) Persoanele care au primit despăgubiri în condiţiile Legii nr. 112/1995 pot solicita numai restituirea în natura, cu obligaţia returnarii sumei reprezentand despăgubirea primita, actualizata cu indicele inflatiei, dacă imobilul nu a fost vandut până la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
    (2) În cazul în care persoana indreptatita a optat pentru despăgubiri şi imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 până la data intrarii în vigoare a prezentei legi, persoana indreptatita are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea corespunzătoare a intregului imobil, teren şi constructii. Dacă persoanele indreptatite au primit despăgubiri, ele au dreptul la diferenţa dintre valoarea încasată, actualizata cu indicele inflatiei, şi valoarea corespunzătoare a imobilului, care se acopera prin acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin acţiuni la societăţile comerciale tranzactionate pe piaţa de capital, în functie de opţiunea persoanei fizice sau juridice indreptatite. Dacă persoanei indreptatite i s-a stabilit despăgubirea potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 şi nu a incasat-o, valoarea astfel stabilita i se va acorda în despăgubiri banesti, iar diferenţa până la valoarea corespunzătoare a imobilului se va acoperi prin acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital, în functie de opţiunea acesteia.
    (3) În cazul în care valoarea despăgubirii nu a fost inca stabilita potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, calculul şi plata masurilor reparatorii se vor stabili potrivit alin. (2).
    (4) Persoanele indreptatite care nu au formulat cereri potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, precum şi cele ale caror cereri au fost respinse ori nu au fost solutionate până la data intrarii în vigoare a prezentei legi au dreptul de a formula o asemenea cerere în condiţiile prezentei legi.
    Norme metodologice:
    19.1. Dacă imobilul (apartamentul, unitatea locativa) care face obiectul notificarii nu a fost înstrăinat în baza Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, deci este fie liber, fie ocupat de chiriasi, persoana indreptatita care a primit despăgubiri pentru respectivul imobil potrivit respectivei legi poate opta pentru restituirea în natura a imobilului sau a apartamentelor ori unităţilor locative nevandute, dacă va rambursa despăgubirea primita, actualizata cu indicele inflatiei.
    Calculul actualizarii se va face prin aplicarea indicelui de inflatie comunicat de entitatea naţionala din domeniul statisticii, aferent perioadei respective (se va avea în vedere anul incasarii efective a despăgubirii şi anul rambursarii acesteia). Suma rezultata se va varsa în contul deschis la trezorerie, prin ordin*) al ministrului finanţelor publice, potrivit art. I alin. (3) de la titlul II al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
    ------------
    *) Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 198/2003 a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 122 din 26 februarie 2003.
    19.2. În cazul în care imobilul notificat (apartament, unitate locativa) a fost înstrăinat legal până la data de 14 februarie 2001, persoana indreptatita are dreptul numai la masurile reparatorii individualizate de lege pentru teren şi constructiile nerestituite, cu urmatoarele distinctii:
    - dacă persoanele indreptatite au incasat despăgubiri potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, acestea au dreptul la măsuri reparatorii reprezentand diferenţa dintre valoarea actualizata cu indicele inflatiei a despăgubirii încasate efectiv şi valoarea corespunzătoare (actuala) a imobilului nerestituit (terenul şi partea de construcţie nerestituita). Masurile reparatorii pot consta, la alegerea persoanei indreptatite, numai în:
    a) titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare;
    b) acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital;
    - dacă persoanei indreptatite i s-a stabilit despăgubirea prevăzută de Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, fără ca aceasta sa o incaseze efectiv, valoarea astfel stabilita se va acorda în despăgubiri banesti, iar diferenţa până la valoarea corespunzătoare (actuala) a imobilului nerestituit (construcţie şi teren) se va acoperi numai prin acordarea de titluri de valoare nominala sau acordarea de acţiuni, la alegerea persoanei indreptatite;
    - în cazul în care valoarea despăgubirii cuvenite potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, nu a fost stabilita până la data depunerii notificarii (acesta fiind elementul obiectiv care atesta opţiunea proprietarului de a beneficia de prevederile legii), valoarea acesteia se va stabili prin raportarea la valoarea de piaţa a imobilului de la momentul solutionarii notificarii (aceasta fiind semnificatia valorii corespunzătoare).
    19.3. Prevederea alin. (4) al art. 19 din lege are semnificatia acordarii beneficiului noii legi de restituire şi persoanelor care, din diverse motive, nu au formulat cereri potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare. Solutionarea acestor notificari se va face cu respectarea drepturilor chiriasilor dobanditori de buna-credinta. În cazul în care persoana indreptatita (care a facut notificarea) a formulat o actiune în justiţie pentru anularea sau constatarea nulitatii actelor de instrainare şi a instiintat despre aceasta conduita unitatea detinatoare, se va proceda, potrivit art. 47 alin. (2) din lege, la suspendarea procedurii administrative.
    19.4. Cazuri posibile şi recomandari de solutionare:
    În cazul în care imobilul cuprinde mai multe unităţi locative (apartamente) dintre care unul s-a restituit proprietarului potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, iar pentru restul s-au acordat despăgubiri care au fost încasate şi totodata s-a formulat cerere de restituire în natura de către fostul proprietar al unităţilor locative nevandute din acelasi imobil potrivit Legii, restituirea acestora este condiţionată numai de rambursarea cotei de despăgubire aferenta apartamentelor ce se vor restitui în natură. Exemplu: un imobil cu 6 apartamente de valoare egala dintre care unul a fost restituit proprietarului, doua au fost instrainate către chiriasi, 3 sunt ocupate de chiriasi (deci sunt restituibile în natura). Pentru cele 5 apartamente fostul proprietar a primit suma de 500.000.000 lei în anul 1996. Proprietarul solicita, în cadrul legii, restituirea în natura a celor 3 apartamente nevandute. Pentru a beneficia de restituirea în natura proprietarul notificator va trebui sa returneze o sumă de bani reprezentand cota aferenta celor 3 apartamente pentru care s-au primit despăgubiri şi care, în temeiul noii legi, sunt restituibile în natura, respectiv suma de 300.000.000 lei, suma care va trebui actualizata cu indicele de inflatie pentru perioada 1996-2002 (aproximativ 600.000.000 lei).
    Pentru a face aplicarea tezei a doua de la alin. (2) al art. 19, suma primita cu titlu de despăgubire, rămasă ca urmare a returnarii cotei aferente celor 3 imobile restituite în natura, se va actualiza cu indicele de inflatie (devenind 400.000.000 lei) şi se va deduce din valoarea actuala corespunzătoare a imobilului (valoarea imobilului este de fapt valoarea reala, de piaţa, a celor două imobile vandute potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, şi a terenului aferent acestora, aproximativ 1.000.000.000 lei), iar pentru suma astfel rezultata (600.000.000 lei) se vor acorda masurile reparatorii expres indicate de lege:
    a) titluri de valoare nominala; sau
    b) acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital, la alegerea persoanei indreptatite.
    19.5. În cazul în care o persoană are, pentru un imobil restituibil în natura (deci, ocupat de chiriasi), obligaţia de a restitui despăgubirea baneasca primita, iar cu privire la alt imobil, are o creanta prin acordarea de despăgubiri banesti, cele doua obligaţii reciproce de plată se vor compensa până la concurenta celei mai mici dintre ele. În aceste situaţii, potrivit art. III al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, cu modificările ulterioare, se va solicita în prealabil avizul Autorităţii pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001. Persoana indreptatita care se afla intr-o astfel de situaţie se va adresa Autorităţii cu o cerere pentru eliberarea avizului, la care va anexa actele doveditoare ale obligaţiilor reciproce. Avizul favorabil emis de Autoritate va atesta valoarea obligaţiei de plată şi debitorul acesteia. Acesta este pe deplin opozabil tuturor entitatilor implicate în aplicarea legii. Notiunea imobil are în vedere şi unitatea locativa.
    20. Art. 20 din lege:
    (I) Imobilele - terenuri şi constructii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinatie, care sunt deţinute la data intrarii în vigoare a prezentei legi de o regie autonoma, o societate sau companie naţionala, o societate comerciala la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, de o organizaţie cooperatista sau de orice altă persoană juridica, vor fi restituite persoanei indreptatite, în natura, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivata a organelor de conducere ale unităţii detinatoare.
    (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care statul sau o autoritate publică centrala sau locala ori o organizaţie cooperatista este acţionar sau asociat minoritar al unităţii care detine imobilul, dacă valoarea acţiunilor sau părţilor sociale deţinute este mai mare sau egala cu valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în natura este ceruta.
    (3) În cazul primariilor restituirea în natura sau prin echivalent către persoana indreptatita se face prin dispoziţia motivata a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti.
    (4) Prin excepţie de la dispozitiile alin. (1) şi (2), în cazul bunurilor deţinute de o organizaţie cooperatista, persoana indreptatita poate opta şi pentru măsuri reparatorii prin echivalent constand în compensare cu alte bunuri ori servicii sau despăgubiri banesti.
    Norme metodologice:
    20.1. Prevederea alin. (1) al art. 20 din lege are semnificatii juridice multiple, respectiv:
    - statueaza indisponibilizarea imobilelor restituibile pe calea prevăzută de lege cu privire la orice alte proceduri legale care tind sa instraineze imobilul respectiv către alte persoane, altele decat cele indreptatite potrivit legii; ca atare, sunt inlaturate de la aplicare cu privire la aceste bunuri prevederile Legii nr. 64/1995 sau ale Legii nr. 213/1998, cu completările ulterioare;
    - indisponibilizarea respectiva opereaza începând cu data de 14 februarie 2001 chiar dacă notificarea a fost facuta la o dată ulterioară;
    - indisponibilizarea acestor bunuri are drept scop primordial indeplinirea obligaţiei de restituire în natura către adevaratul proprietar;
    - restituirea în natura este obligatorie în cazul în care unitatea detinatoare este regie autonoma, societate sau companie naţionala, societate comerciala la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale ori locale este acţionar (S.A.) sau asociat (S.R.L.) majoritar ori de către o organizaţie cooperatista sau de orice altă persoană juridica (orice altă persoană juridica vizeaza şi acele entităţi de drept public - ministere, prefecturi, Agentia Domeniilor Statului şi altele asemenea);
    - societăţile comerciale privatizate integral sau cele constituite din iniţiativa privată, care au dobândit astfel de bunuri după privatizare sau, după caz, după înfiinţarea lor, nu au obligaţia restituirii în natura dacă sunt dobanditori de buna-credinta.
    20.2. Restituirea în natura se face în toate cazurile prin decizie/dispoziţie motivata a organelor de conducere a unităţii detinatoare. Decizia/dispoziţia va cuprinde detaliat motivele care au stat la baza fundamentarii deciziei (inclusiv incadrarea în prevederile art. 2 din lege, calificarea preluării cu titlu sau fără titlu).
    20.3. Organe de conducere înseamnă:
    a) pentru regii autonome - consiliul de administratie sau directorul executiv dacă i s-au acordat puteri speciale în acest sens;
    b) pentru societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar (S.A.) ori asociat (S.R.L.) majoritar - adunarea generală a acţionarilor, consiliul de administratie sau administratorul, după caz, dacă i s-au acordat puteri speciale în acest sens;
    c) pentru organizaţiile cooperatiste - adunarea membrilor sau administratorul dacă i s-au acordat puteri speciale în acest sens;
    d) pentru institutii publice - conducatorul ales sau numit al acesteia, care are competenţa de a angaja patrimonial institutia.
    20.4. Decizia/dispoziţia motivata dispusa de un organ de conducere ierarhic inferior unui alt organ de conducere din cadrul unităţii detinatoare poate fi revocata de acesta din urma în virtutea plenitudinii de competenţa specific situaţiei juridice a unităţii detinatoare (pentru societăţi comerciale - Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi statutele aprobate, pentru regii autonome - Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările ulterioare, şi statutele aprobate etc.).
    20.5. În cazul în care entitatea obligata la restituire este primaria, organul de conducere abilitat expres de lege este primarul, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti. Având în vedere aceasta precizare expresa a legiuitorului, rezultă că nu este necesară o aprobare prealabila sau ulterioară a restituirii de către consiliul local (sau, după caz, general), responsabilitatea aplicarii legii aparţinând în totalitate primarului. Cu toate acestea, se recomanda ca deciziile de restituire să fie prezentate spre informare consiliului local în vederea asigurarii transparentei actului decizional.
    20.6. Deciziile/dispozitiile motivate de restituire emise de către primar pot fi contestate de prefect pe calea contenciosului administrativ numai dacă se constata o încălcare grava a legii (de exemplu, în cazul în care se restituie în natura un imobil pentru care nu s-a facut dovada dreptului de proprietate sau a calităţii de mostenitor). Semnalam ca ambele institutii - primarul şi prefectul - sunt implicate în procesul de restituire şi, ca atare, exercitarea controlului de legalitate din partea prefectului trebuie să vizeze numai acele cazuri în care se apreciaza ca restituirea dispusa este ilegala.
    20.7. Obligaţia de restituire în natura intervine şi în cazul în care cota minoritara de capital deţinută de stat sau de alta institutie publică acopera valoarea imobilului notificat. În acest caz elementul de referinţa este valoarea de înregistrare în activul patrimonial al unităţii detinatoare de la data intrarii în vigoare a legii. Obligaţia legala de restituire în natura prevaleaza asupra oricarei alte optiuni a entitatii notificate. După emiterea deciziei/dispozitiei de restituire societatea comerciala, prin organele sale de conducere, va constata reducerea capitalului social şi va face aplicarea prevederilor art. 69 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    20.8. La art. 20 alin. (4) din lege se introduce o excepţie de la principiul restituirii în natura, în cazul în care unitate detinatoare este o organizaţie cooperatista. În acest caz expres determinat de lege, opţiunea aparţine exclusiv persoanei indreptatite care poate alege:
    a) compensarea cu alte bunuri şi servicii;
    b) acordarea de despăgubiri banesti.
    În cazul în care persoana indreptatita opteaza pentru oricare dintre cele doua alternative, organizaţia cooperatista are obligaţia ca, pe baza evaluării stabilite de comisia interna pentru evaluarea despăgubirii şi, după caz, a expertizei de specialitate depuse de persoana indreptatita, sa negocieze cu aceasta valoarea masurilor reparatorii, pe care le va suporta din fondurile sale.
    21. Art. 21 din lege:
    (1) Persoana indreptatita va notifica în termen de 6*) luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi persoana juridica detinatoare, solicitand restituirea în natura a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face cate o notificare pentru fiecare imobil.
    ---------
    *) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 şi cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 145/2001.
    (2) Notificarea va cuprinde denumirea şi adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei indreptatite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum şi valoarea estimată a acestuia.
    (3) Notificarea va fi comunicata prin executorul judecătoresc de pe lângă judecatoria în a carei circumscriptie teritoriala se afla imobilul solicitat sau în a carei circumscriptie îşi are sediul persoana juridica detinatoare a imobilului. Executorul judecătoresc va inregistra notificarea şi o va comunică persoanei notificate în termen de 7 zile de la data înregistrării.
    (4) Notificarea înregistrată face dovada deplina în faţa oricăror autorităţi, persoane fizice sau juridice, a respectarii termenului prevăzut la alin. (1), chiar dacă a fost adresata altei unităţi decat cea care detine imobilul.
    (5) Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificarii atrage pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natura sau prin echivalent.
    Norme metodologice:
    Având în vedere ca faza depunerii notificarilor s-a consumat, rămân deplin valabile normele de recomandare prevăzute la cap. IV din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 614/2001.
    În completare se aduc urmatoarele precizări:
    a) în cazul în care notificarea s-a facut prin intermediul unui executor judecătoresc cu incalcarea competentei teritoriale, se va considera ca notificarea s-a facut totusi legal (prevaleaza principiul realizării dreptului în raport de cel al respectarii procedurii);
    b) de asemenea, în cazul în care notificarea s-a facut în bloc pentru mai multe imobile din aceeasi localitate, urmeaza a se considera ca notificarea s-a facut pentru fiecare imobil, disjungandu-se fiecare caz.
    22. Art. 22 din lege:
    Actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum şi, în cazul mostenitorilor, cele care atesta aceasta calitate vor fi depuse ca anexe la notificare o dată cu aceasta sau în termen de cel mult 18 luni**) de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
    ---------
    **) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 109/2001, cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 145/2001, cu o luna prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 şi cu inca doua luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 10/2003.
    Norme metodologice:
    22.1. Prin acte doveditoare se înţelege:
    a) orice acte juridice translative de proprietate, care atesta detinerea proprietăţii de către o persoană fizica sau juridica (act de vanzare-cumparare, tranzactie, donatie, extras carte funciara, act sub semnatura privată şi altele asemenea);
    b) actele juridice care atesta calitatea de mostenitor (certificat de mostenitor, testament, acte de stare civila care atesta rudenia sau filiatia cu titularul initial al dreptului de proprietate);
    c) orice acte juridice sau sustineri care permit incadrarea preluării ca fiind abuziva [art. 2 alin. (1) din lege]; în cazul exproprierii prevăzute de art. 11 din lege sunt suficiente indicarea actului de expropriere şi, eventual, prezentarea procesului-verbal incheiat cu aceasta ocazie ori a acordului la expropriere;
    d) orice acte juridice care atesta detinerea proprietăţii de către persoana indreptatita sau ascendentul/testatorul acesteia la data preluării abuzive (extras carte funciara, istoric de rol fiscal, procesul-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanand de la o autoritate din perioada respectiva, care atesta direct sau indirect faptul ca bunul respectiv apartinea persoanei respective, pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol);
    e) în cazul în care construcţia a fost demolata, orice act juridic care descrie construcţia demolata;
    f) expertize judiciare sau extrajudiciare de care persoana indreptatita înţelege să se prevaleze în susţinerea cererii sale;
    g) orice alte inscrisuri pe care persoana indreptatita înţelege să le foloseasca în dovedirea cererii sale;
    h) declaratii notariale date de persoana care se pretinde indreptatita, pe propria raspundere, şi care sunt solicitate de unitatea detinatoare sau de entitatea investita cu solutionarea notificarii în scopul fundamentarii deciziei.
    22.2. Se admit numai copii legalizate sau certificate de pe actele doveditoare referitoare la proprietate şi la calitatea de mostenitor.
    22.3. În cazul în care depunerea actelor doveditoare referitoare la proprietate şi la calitatea de mostenitor s-a facut o dată cu notificarea, iar acestea sunt numai fotocopii ale acestora, se va solicita petentilor prezentarea originalelor sau duplicatelor în vederea verificării şi certificării acestora de către salariaţii entitatii investite cu solutionarea notificarii.
    22.4. În cazuri deosebite, se pot solicita şi declaratii notariale date de persoane în viaţa care atesta anumite situaţii în legătură cu imobilul notificat şi care pot contribui la fundamentarea deciziei.
    23. Art. 23 din lege:
    (1) În termen de 60 de zile de la inregistrarea notificarii sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 22 unitatea detinatoare este obligata să se pronunte, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivata, asupra cererii de restituire în natură.
    (2) Persoana indreptatita are dreptul sa sustina în faţa organelor de conducere ale unităţii detinatoare cererea de restituire în natură. În acest scop ea va fi inaintata în scris, în timp util, sa ia parte la lucrarile organului de conducere al unităţii detinatoare.
    (3) Decizia sau, după caz, dispoziţia motivata se comunică persoanei indreptatite în termen de cel mult 10 zile de la data adoptarii.
    (4) Decizia sau, după caz, dispoziţia de aprobare a restituirii în natura a imobilului face dovada proprietăţii persoanei indreptatite asupra acestuia, are forta probanta a unui inscris autentic şi constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara.
    (5) Decizia sau, după caz, dispoziţia prevăzută la alin. (4) trebuie pusa în executare în termen de 3 ani de la data primirii ei de către persoana indreptatita.
    (6) Prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile şi dispoziţiilor emise de primari potrivit art. 20 alin. (3).
    Norme metodologice:
    23.1. Termenul de 60 de zile pentru indeplinirea obligaţiei unităţii detinatoare de a se pronunţă asupra cererii de restituire poate avea doua date de referinţa, fie data depunerii notificarii, fie data depunerii actelor doveditoare.
    În cazul în care persoana indreptatita a depus o dată cu notificarea toate actele de care aceasta înţelege să se prevaleze pentru dovedirea cererii de restituire, termenul de 60 de zile curge de la data depunerii notificarii. Însă, în cazul în care o dată cu notificarea nu s-au depus acte doveditoare, termenul respectiv va curge de la data depunerii acestora.
    În cazul în care persoana indreptatita a depus toate actele doveditoare pe care le poseda şi totodata a facut precizarea că nu mai detine alte probe, unitatea detinatoare este obligata să se pronunte numai pe baza acestora, în termen de 60 de zile.
    Termenul pentru indeplinirea obligaţiei respective se poate proroga cu acordul expres sau tacit al persoanei indreptatite dacă unitatea detinatoare, în urma analizei actelor doveditoare deja depuse, comunică celeilalte părţi, în intervalul de 60 de zile, faptul ca documentaţia depusa este insuficienta pentru fundamentarea deciziei de restituire. Pentru a avea beneficiul acestei prorogari este necesar însă ca unitatea detinatoare sa comunice în scris persoanei indreptatite faptul ca fundamentarea şi emiterea deciziei de restituire sunt condiţionate de depunerea probelor solicitate. Depunerea actelor solicitate sau comunicarea faptului ca persoana indreptatita nu poseda actele respective are semnificatia acceptarii prorogarii termenului respectiv (în aceasta ipoteza termenul curge de la depunerea actelor solicitate sau, după caz, de la data comunicarii raspunsului).
    23.2. În cazul în care, după comunicarea unităţii detinatoare, persoana indreptatita este pasiva (deci nu comunică nici un răspuns), pasivitatea acesteia poate fi apreciata ca acceptare tacita.
    Acceptarea unei prorogari tacite se poate obtine şi cu ocazia indeplinirii procedurii prevăzute la art. 23 alin. (2) din lege (invitarea persoanei indreptatite cu ocazia dezbaterii cererii respective), fiind necesar ca în procesul-verbal întocmit cu acest prilej să se faca menţiune despre necesitatea completarii materialului probator (procesul-verbal se va semna şi de persoana invitata). În cazul în care însă persoana indreptatita careia i s-a solicitat completarea materialului probator comunică în mod expres sau pretinde în cadrul procedurii prevăzute la alin. (2) al art. 23 din lege că nu poseda sau ca îi este imposibil sa procure respectivele acte doveditoare, termenul de 60 de zile curge de la data acestei ultime comunicari sau, după caz, de la data consemnarii situaţiei respective în procesul-verbal. Dacă persoana indreptatita, desi invitata, nu se prezinta la dezbaterea cererii de restituire, este necesar a se face comunicarea respectiva în scris.
    23.3. Actele solicitate în mod expres de către entitatile investite cu solutionarea notificarii, care se depun după data de 14 mai 2003, pot fi luate în considerare numai dacă aceasta (entitatea investita) considera ca sunt esentiale pentru solutionarea notificarii şi numai dacă nu s-a emis deja decizia de solutionare.
    23.4. Dispozitiile alin. (4) şi (5) ale art. 23 din lege consacra regimul complex al dispozitiei de aprobare a restituirii în natura:
    - este asimilata inscrisului sub forma autentica;
    - constituie actul juridic de baza pentru efectuarea formalitatilor de publicitate imobiliara (de aceea este necesar ca dispoziţia/decizia de restituire sa cuprindă datele de identificare a noului proprietar, a imobilului restituit, cu suprafetele construite, terenul aferent şi vecinatatile);
    - constituie titlu executoriu, după indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara.
    23.5. În cazul în care între suprafaţa terenului solicitat şi celui restituit exista diferente în minus rezultate din menţinerea în proprietate publică a unor suprafete cu afectatiune legala speciala (zone de protecţie sau acces pentru linii de înaltă tensiune, conducte magistrale şi altele asemenea), decizia/dispoziţia de restituire va face referire la aceste servituti legale şi totodata va fi însoţită de o schita a terenului restituit.
    23.6. Dispoziţia de aprobare a restituirii în natura poate fi şi sub forma compensarii cu un alt imobil în echivalent, caz în care decizia/dispoziţia de aprobare a restituirii în natura prin compensare cu un alt imobil are acelasi regim cu cel prevăzut la alin. (4) şi (5) ale art. 23 din lege.
    23.7. Dispoziţia de aprobare a restituirii în natura este un act administrativ de putere care atesta restituirea proprietăţii şi care, o dată indeplinite formalitatile de publicitate imobiliara, se consolideaza ca titlu de proprietate supus regulilor prevăzute de dreptul comun (devine act de proprietate în sensul prevederilor Codului civil).
    23.8. După efectuarea formalitatilor de publicitate imobiliara de către noul proprietar, dispoziţia de aprobare a restituirii în natura nu mai poate fi revocata de entitatea care a dispus-o.
    24. Art. 24 din lege:
    (1) Dacă restituirea în natura nu este aprobata sau nu este posibila, după caz, deţinătorul imobilului este obligat ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivata, în termenul prevăzut la art. 23 alin. (1) sa faca persoanei indreptatite o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului.
    (2) În cazul imobilelor cu destinaţia de locuinte, dacă restituirea în natura nu este posibila, oferta de restituire prin echivalent se poate face sub forma unor despăgubiri banesti. Persoana indreptatita poate opta pentru celelalte forme de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului.
    (3) În termen de 60 de zile de la primirea ofertei persoana indreptatita este obligata sa răspundă în scris dacă accepta sau refuza oferta. Lipsa raspunsului scris echivaleaza cu neacceptarea ofertei.
    (4) Dacă oferta acceptata consta în bunuri imobile, sunt aplicabile prevederile art. 23 alin. (4).
    (5) Dacă oferta acceptata consta în bunuri mobile sau servicii, sunt aplicabile dispozitiile dreptului comun în materie, după caz.
    (6) Dacă oferta acceptata consta în titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau, după caz, în acţiuni, persoana indreptatita va urma procedura prevăzută la cap. IV.
    (7) Dacă oferta este refuzata potrivit alin. (3), persoana indreptatita poate ataca în justiţie decizia prevăzută la alin. (1) în termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia.
    (8) Competenţa de solutionare revine secţiei civile a tribunalului în a cărui circumscriptie teritoriala se afla sediul unităţii detinatoare. Hotărârea tribunalului este supusă cailor legale de atac.
    Norme metodologice:
    24.1. În virtutea prevederii art. 24 alin. (1) din lege, unităţii detinatoare a imobilului imposibil de restituit în natura sau pentru care nu s-a aprobat restituirea în natura, fie datorita imposibilitatii restituirii, fie interdicţiei dispuse de lege [art. 9 alin. (2), art. 10, art. 11 alin. (9), art. 16, 18 şi 27], îi revine obligaţia ca, prin decizie/dispoziţie motivata, sa faca persoanei indreptatite o ofertă de restituire în echivalent, corespunzătoare valorii imobilului respectiv. Emiterea deciziei/dispozitiei motivate trebuie facuta în termen de 60 de zile de la data depunerii actelor doveditoare. Pentru solutionarea corecta a notificarii şi aprecierea indeplinirii obligaţiei legale de a face (de a emite actul respectiv) se vor avea în vedere prevederile pct. 22 din prezentele norme metodologice.
    24.2. Oferta de restituire prin echivalent se va transmite persoanei indreptatite după depunerea actelor doveditoare care permit cuantificarea valorii cuvenite. În cazul în care persoana indreptatita nu prezinta acte doveditoare care să permită evaluarea nici macar aproximativa a pretentiilor de restituire prin echivalent, unitatea detinatoare va emite o ofertă de restituire prin echivalent care va cuprinde o valoare estimată a imobilului (aceasta valoare va fi stabilita ad-hoc de comisia interna). Persoana nemultumita de cuantumul ofertei astfel stabilite poate ataca decizia respectiva potrivit alin. (7) al art. 24 din lege, în termenul prevăzut de lege.
    24.3. Decizia/dispoziţia emisa în temeiul art. 24 alin. (1) din lege va cuprinde, alaturi de toate datele de identificare a petentului şi imobilului notificat, motivarea imprejurarilor de fapt şi de drept care au condus la imposibilitatea restituirii în natura şi totodata va cuprinde oferta propusa persoanei indreptatite.
    25. Art. 25 din lege:
    (1) Dispozitiile art. 23 sunt aplicabile şi în situaţia în care persoana juridica notificata detine numai în parte bunurile imobile solicitate. În aceasta situaţie persoana juridica detinatoare va emite decizia motivata de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o detine.
    (2) Persoana juridica notificata va comunică persoanei indreptatite toate datele privind persoana fizica sau juridica detinatoare a celeilalte părţi din imobilul solicitat. Totodata va anexa la comunicare şi copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, după caz, de administrare. În cazul în care nu detine aceste date persoana juridica notificata va comunică acest fapt persoanei indreptatite.
    (3) Comunicarea prevăzută la alin. (2) şi, după caz, actele anexate vor fi transmise persoanei indreptatite prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
    (4) Termenul de 6 luni prevăzut la art. 21 alin. (1) curge în acest caz de la data primirii comunicarii prevăzute la alin. (3).
    (5) Dispozitiile alin. (2), (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care unitatea notificata nu detine nici macar în parte imobilul solicitat, dar comunică persoanei indreptatite datele de identificare a unităţii detinatoare.
    (6) Dispozitiile art. 24 se aplică în mod corespunzător.
    Norme metodologice:
    Termenul de 6 luni prevăzut la alin. (4) al art. 25 din lege se va considera a fi de 12 luni (rezultat în urma celor două ordonante de urgenta de prelungire a termenului de depunere a notificarilor). În cazul în care detinator al celeilalte părţi a imobilului solicitat este o persoană fizica, notificarea la care face trimitere art. 25 alin. (4) din lege se va adresa persoanei juridice care a detinut imobilul respectiv şi l-a înstrăinat către o persoană fizica.
    26. Art. 26 din lege:
    (1) În cazul în care persoana indreptatita nu cunoaste deţinătorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primariei în a carei raza se afla imobilul, respectiv Primariei Municipiului Bucureşti. Termenul de 6 (12) luni prevăzut la art. 21 alin. (1) curge, după caz, de la data intrarii în vigoare a prezentei legi sau de la data primirii comunicarii prevăzute la art. 25 alin. (3).
    (2) În termen de 30 de zile primaria notificata este obligata sa identifice unitatea detinatoare şi sa comunice persoanei indreptatite elementele de identificare a acesteia.
    (3) În cazul în care unitatea detinatoare nu a fost identificata, persoana indreptatita poate chema în judecata statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 90 de zile de la data la care a expirat termenul prevăzut la alin. (1), dacă nu a primit comunicarea din partea primariei, sau de la data comunicarii, solicitand restituirea în natura sau, după caz, măsuri reparatorii prin echivalent în formele prevăzute de prezenta lege.
    27. Art. 27 din lege:
    (1) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidentiate în patrimoniul unei societăţi comerciale privatizate cu respectarea dispoziţiilor legale, persoana indreptatita are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, constand în bunuri ori servicii, acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital sau titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare, corespunzătoare valorii imobilelor solicitate.
    (2) Notificarea prin care se solicita restituirea potrivit alin. (1) se adreseaza institutiei publice implicate care a efectuat privatizarea - Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (fostul Fond al Proprietăţii de Stat), ministerul de resort, autoritatea administraţiei publice locale - în a carei raza este sau era situat imobilul, indiferent de valoarea acestuia.
    (3) În situaţia bunurilor imobile preluate cu titlu valabil, instrainate sub orice formă din patrimoniul administraţiei publice centrale sau locale, persoana indreptatita va notifica organele de conducere ale acesteia. În acest caz masurile reparatorii în echivalent sunt cele prevăzute la art. 9 alin. (2), la alegerea persoanei indreptatite.
    (4) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, care au fost deţinute de o organizaţie cooperatista şi au fost instrainate de aceasta cu respectarea legii, persoana indreptatita are dreptul la măsuri reparatorii în echivalent constand în bunuri ori servicii sau despăgubiri banesti. Notificarea se adreseaza organizaţiei cooperatiste care a detinut imobilul, indiferent de valoarea acestuia.
    Norme metodologice:
    27.1. Prevederile alin. (1) şi (2) ale art. 27 din lege vizeaza stabilirea regimului juridic al reparatiilor pentru cazul imobilelor preluate cu titlu valabil, aflate în patrimoniul societatilor comerciale care:
    a) sunt privatizate integral sau intr-o proportie care nu permite aplicarea art. 20 din lege (pentru acele societăţi comerciale care mai au cote de capital neprivatizate sunt aplicabile dispozitiile art. 20 din lege, în măsura în care valoarea imobilului restituibil este mai mica sau egala decat valoarea cotei neprivatizate);
    b) au facut obiectul unor proceduri de privatizare indeplinite cu respectarea legii (Legea privatizarii societatilor comerciale nr. 58/1991, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este acţionar, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societatilor comerciale din turism, cu modificările ulterioare, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare).
    27.2. Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3) ale art. 27 din lege entitatea investita cu solutionarea notificarii (entitatea care a facut privatizarea) va invita în scris persoana indreptatita sau reprezentantul acesteia la negocierea:
    a) valorii masurilor reparatorii;
    b) modalitatilor de acordare a masurilor reparatorii prevăzute expres de lege (compensare cu bunuri sau servicii, acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital sau titluri de valoare nominala ori combinarea acestora).
    27.3. Rezultatele negocierii se vor consemna într-un proces-verbal semnat de participanti (un exemplar se va preda persoanei indreptatite). Dacă persoana astfel invitata nu se prezinta la negociere, unitatea investita cu solutionarea notificarii îi va comunică în scris acesteia stadiul solutionarii notificarii (inclusiv faptul ca lipsa optiunii sau, după caz, lipsa actelor doveditoare impun amanarea emiterii deciziei finale).
    27.4. În cazul în care, cu ocazia negocierii, se constată că actele doveditoare necesare fundamentarii deciziei sunt insuficiente, se va solicita depunerea acestora (se va face menţiune despre aceasta în procesul-verbal).
    27.5. În cazul în care cu ocazia negocierii se constata existenta unor divergente între părţile implicate cu privire la valorile solicitate şi/sau modalitatile de acordare a masurilor reparatorii, se va incheia proces-verbal de divergenta care va urma regimul prevăzut la art. 31 din lege.
    27.6. Pentru situaţia prevăzută la art. 27 alin. (4) din lege (imobile preluate cu titlu valabil, care au fost deţinute de o organizaţie cooperatista şi au fost instrainate de aceasta cu respectarea legii) se va urma procedura prevăzută anterior, cu precizarea ca masurile reparatorii posibil de acordat se limiteaza la compensarea cu bunuri sau servicii ori despăgubiri banesti, la alegerea persoanei îndreptăţite.
    28. Art. 28 din lege:
    (1) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei indreptatite organele de conducere ale institutiei publice implicate în privatizare, prevăzută la art. 27 alin. (2), respectiv ale organizaţiei cooperatiste prevăzute la art. 27 alin. (4), vor stabili prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivata valoarea şi modalitatea masurilor reparatorii corespunzătoare convenite prin negociere.
    (2) Termenul de 60 de zile prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit numai la cererea persoanei indreptatite, în vederea completarii dovezilor necesare, sau în caz de imposibilitate a prezentarii persoanei indreptatite, dovedita cu inscrisuri. Prelungirea termenului în vederea completarii dovezilor necesare nu poate depăşi 18 luni de la data înregistrării notificarii, sub sancţiunea solutionarii cererii pe baza actelor doveditoare existente la dosar.
    Norme metodologice:
    28.1. Obligaţia entitatii investite cu solutionarea notificarii de a emite decizia sau, după caz, dispoziţia motivata, în termenul prevăzut de lege, poate fi prorogata numai dacă se indeplinesc conduitele impuse de lege [corespondenta scrisa transmisa periodic, prin care se solicita actele doveditoare şi se invita la negocierea prevăzută la alin. (1) al art. 28 din lege, corespondenta scrisa prin care persoana solicitanta cere expres prorogarea termenului pentru procurarea şi depunerea actelor doveditoare]. În cazul în care persoana indreptatita declara în mod expres că nu mai are alte dovezi de prezentat, solutionarea notificarii se va face pe baza actelor existente la dosar la expirarea termenului de 60 de zile de la data acestei ultime comunicari.
    28.2. Cu ocazia negocierilor părţile pot utiliza evaluari proprii sau expertize extrajudiciare care să sustina cuantumul valorii propuse a fi acoperite prin echivalent.
    29. Art. 29 din lege:
    Decizia sau, după caz, dispoziţia motivata a organului de conducere al institutiei publice implicate în privatizare, respectiv al organizaţiei cooperatiste, se va emite pe baza avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice şi se va comunică persoanei indreptatite în termen de 15 zile de la data adoptarii. Dispozitiile art. 23 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. Organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice vor emite avizul, cu respectarea condiţiilor de fond şi de forma prevăzute de prezenta lege.
    Norme metodologice:
    29.1. Avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, prevăzut de art. 29 din lege, vizeaza numai regimul masurilor de restituire avute în vedere de art. 27, 28 şi 33 din lege şi ca atare nu pot fi extinse şi la celelalte situaţii.
    29.2. Solicitarea şi emiterea avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice sunt obligatorii. O dată cu cererea de avizare se vor transmite:
    a) fotocopii certificate de entitatea investita cu solutionarea notificarii de pe toate actele depuse de solicitant;
    b) punctul de vedere preliminar al entitatii investite cu solutionarea notificarii.
    29.3. Cererea de eliberare a avizului trebuie să cuprindă şi termenul inlauntrul caruia acesta este oportun a fi emis pentru solutionarea notificarii în termenul legal. Totodata se recomanda instiintarea în scris a persoanei solicitante cu privire la această măsură.
    29.4. Avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice se va emite în scris şi poate fi:
    a) favorabil (prin care se confirma rezultatul negocierii sau solutiile propuse);
    b) favorabil cu observatii (se aduc anumite corectii motivate cu privire la cuantumul valoric sau cu privire la modalitatile de acordare a masurilor reparatorii);
    c) negativ şi motivat (se apreciaza că nu sunt intrunite condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea masurilor reparatorii prevăzute de lege).
    29.5. În cazul în care avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice nu este comunicat până la termenul indicat de entitatea investita cu solutionarea notificarii, se va instiinta persoana solicitanta despre aceasta. În cazul în care aceasta solicita expres solutionarea cererii sale fără acest aviz, entitatea notificata va emite decizia/dispoziţia pe baza actelor doveditoare existente la dosar sau, după caz, va incheia proces-verbal de divergenta.
    29.6. În cazul în care avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice cuprinde observatii neinsusite de entitatea solicitanta sau avizul este negativ, în decizia/dispoziţia finala emisa de entitatea notificata se va face referire la motivele pentru care acestea nu au fost reţinute.
    30. Art. 30 din lege:
    (1) În termen de 6 luni de la primirea deciziei sau, după caz, a dispozitiei motivate care conferă dreptul de a primi titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare persoana indreptatita este obligata să solicite Ministerului Finanţelor Publice eliberarea acestor titluri, sub sancţiunea diminuarii valorii stabilite cu 10% în caz de intarziere.
    (2) În termen de 3 luni de la primirea cererii persoanei indreptatite Ministerul Finanţelor Publice este obligat sa elibereze titlurile de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare, garantate de stat, sub sancţiunea platii unor penalităţi de 0,1% pe zi din valoarea sumei totale.
    Norme metodologice:
    Sintagma garantate de stat are semnificatia garantarii exercitarii drepturilor conferite de posesia acestor titluri inlauntrul termenului legal de valorificare. O dată emise, titlurile de valoare nominala nu pot fi anulate sau diminuate.
    31. Art. 31 din lege:
    (1) Dacă în termenul stabilit la art. 28 alin. (1) nu s-a convenit asupra valorii corespunzătoare şi asupra modalitatilor de acordare a masurilor reparatorii, se va incheia un proces-verbal de divergenta.
    (2) În termen de 6 luni de la data procesului-verbal de divergenta persoana indreptatita se poate adresa secţiei civile a tribunalului în a cărui circumscriptie teritoriala se afla sediul persoanei juridice cu care este în litigiu, sub sancţiunea pierderii dreptului la masurile reparatorii prevăzute de prezenta lege.
    (3) Cererea se va judeca cu celeritate. La primirea cererii se va fixa un prim termen cu citarea părţilor în camera de consiliu, la care se va dispune efectuarea unei expertize având ca obiect stabilirea valorii corespunzătoare a imobilului în vederea acordarii masurilor reparatorii prin echivalent şi se va desemna un expert tehnic sau contabil, după caz. Valoarea corespunzătoare a imobilului va fi stabilita numai pe bază de expertiza, care va tine seama şi de sarcinile bunului, atât la preluare, cat şi la restituire.
    (4) Dacă persoana indreptatita opteaza prin cerere pentru titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare, va fi citat în cauza şi Ministerul Finanţelor Publice.
    (5) Hotărârea tribunalului este supusă cailor legale de atac.
    (6) În cazul în care persoana indreptatita a optat în cererea adresata justiţiei pentru acţiuni, prin hotărâre judecătorească instanţa va constata valoarea corespunzătoare stabilita prin expertiza şi va obliga institutia publică implicata în privatizare sa emita o decizie sau, după caz, o dispoziţie motivata în temeiul careia persoana indreptatita va primi acţiuni.
    (7) Dacă persoana indreptatita a optat în cerere pentru titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare, prin hotărâre judecătorească instanţa va constata valoarea corespunzătoare stabilita prin expertiza şi va obliga Ministerul Finanţelor Publice sa emita titlurile respective.
    Norme metodologice:
    31.1. Dacă în termenul de 60 de zile de la data primirii cererii (notificarii) sau în termenul rezultat ca urmare a prorogarii voluntare, dar nu mai tarziu de termenul de 18 luni prevăzut la art. 28 alin. (2) din lege, nu s-a convenit asupra valorii corespunzătoare şi a modalitatilor de acordare a masurilor reparatorii, se va incheia proces-verbal de divergenta.
    31.2. În cazul în care persoana indreptatita cere expres incheierea acestui act constatator (care îi permite accesul la justiţie), entitatea investita cu solutionarea notificarii nu poate refuza incheierea acestuia. Refuzul expres sau implicit (pasivitatea) entitatii notificate se va inlatura prin comunicarea unui proces-verbal de divergenta întocmit de notificatorul nemultumit, procedura ce se va efectua prin intermediul executorului judecătoresc. În acest caz termenul de 6 luni la care face trimitere alin. (2) al art. 31 din lege se va calcula de la data comunicarii procesului-verbal de divergenta prin executorul judecătoresc.
    31.3. Prevederea art. 31 alin. (3) teza finala din lege, potrivit careia "Valoarea corespunzătoare a imobilului va fi stabilita numai pe bază de expertiza, care va tine seama şi de sarcinile bunului, atât la preluare, cat şi la restituire", impune o dubla evaluare a sarcinilor (cele care afectau initial bunul şi cele existente la data restituirii). Incidenţa art. 31 din lege se referă numai la cazurile prevăzute strict de art. 27 din lege, iar tratamentul special acordat de legiuitor este justificat de necesitatea respectarii dreptului de proprietate dobândit legal după anul 1990 (privatizari legale sau vanzari facute cu buna-credinta şi cu respectarea legii).
    32. Art. 32 din lege:
    (1) Persoanele care aveau calitatea de asociat al persoanelor juridice naţionalizate prin Legea nr. 119/1948 sau prin alte acte normative au dreptul la măsuri reparatorii constand în acţiuni acordate cu precadere la societatea comerciala care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate sau cu prioritate la o alta societate comerciala tranzactionata pe piaţa de capital.
    (2) De prevederile alin. (1) nu beneficiaza persoanele fizice sau juridice care au primit despăgubiri până la data intrarii în vigoare a prezentei legi, în condiţiile art. 5.
    (3) Actiunile se vor acorda, la cererea persoanei indreptatite, de către institutia publică implicata în privatizarea societatii comerciale menţionate la alin. (1).
    (4) Recalcularea valorii acţiunilor se face de către institutia publică implicata în privatizare în baza valorii activului net din ultimul bilant contabil, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau înregistrat la registrul comerţului inaintea naţionalizarii, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naţionala a României şi a indicelui inflatiei stabilit de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice.
    (5) În termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi Banca Naţionala a României va stabili coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
    (6) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei indreptatite sau în termenul prelungit conform art. 28 institutia publică implicata în privatizare va stabili prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivata valoarea recalculata a acţiunilor.
    (7) Dacă persoana indreptatita solicita acţiuni, institutia publică implicata în privatizare va stabili în urma negocierii, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivata, societăţile comerciale şi numărul de acţiuni corespunzătoare valorii recalculate.
    (8) Persoana indreptatita poate negocia cu institutia publică implicata în privatizare şi alte forme de măsuri reparatorii în echivalent.
    Norme metodologice:
    32.1. Intrucat ultimul bilant la care face referire alin. (4) al art. 32 din lege este insuficient pentru a stabili vocatia de persoana indreptatita, este necesară dovedirea şi a calităţii de acţionar sau de asociat la respectivele entităţi juridice, în functie de forma juridica a acestora [art. 77 şi urmatoarele din Codul comercial nemodificat reglementau "societatea în nume colectiv (coprinzator), societatea în comandita simpla, societatea în comandita prin acţiuni şi societatea anonima"] la momentul naţionalizarii [facandu-se aplicarea prevederilor art. 3 alin. (1) din lege].
    32.2. Pentru dovedirea calităţii de asociat la societăţi în nume colectiv ori în comandita simpla sau pentru dovedirea calităţii de acţionar la societăţi cu acţiuni nominative se va solicita extras de pe registrul prevăzut la art. 142 pct. 1 din Codul comercial nemodificat.
    32.3. Pentru dovedirea calităţii de acţionar la societăţi comerciale care aveau emise acţiuni la purtator se vor prezenta titlurile originale (dacă mai exista - mentionam ca în cazul acestui tip de acţiuni transferul dreptului de proprietate se facea prin simpla traditiune).
    32.4. În cazul în care se depun aceste dovezi pentru asigurarea respectarii exigentelor alin. (2) al art. 32 din lege se vor cere pentru toţi solicitanţii declaratiile prevăzute la pct. 5 din prezentele norme metodologice.
    32.5. Pentru cuantificarea valorii acţiunilor deţinute şi dovedite exista doua posibilitati:
    a) se va calcula cota procentuala aferenta titlurilor deţinute şi dovedite de solicitant prin stabilirea ponderii numarului acestora la numărul titlurilor corespunzătoare capitalului social al respectivei societăţi comerciale. Cota astfel stabilita se va raporta la valoarea activului net din ultimul bilant contabil publicat în Monitorul Oficial al României, iar valoarea astfel rezultata se va actualiza cu coeficientul de actualizare comunicat de Banca Naţionala a României şi a indicelui de inflatie stabilit de Institutul Naţional de Statistica (se va avea în vedere Ordinul presedintelui Consiliului de administratie al Băncii Naţionale a României nr. 3/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 4 mai 2001, prin care s-a stabilit coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data de 14 februarie 2001, ca fiind 1.303,33).
    Exemplu: persoana prezinta dovezi care atesta detinerea a 500 de acţiuni la o societate care avea emise 5.000 de acţiuni. Ponderea participatiei sale este în acest caz de 10%. Activul net din ultimul bilant publicat era de 100.000.000 lei în anul 1948. Rezultă ca valoarea aferenta cotei deţinute era de 10.000.000 lei în anul 1948. Aplicand coeficientul de actualizare stabilit de Banca Naţionala a României, rezultă 10.000.000 x 1.303 = 13.030.000.000 lei. La aceasta valoare se adauga suma rezultata din calculul indicelui de inflatie aferent anilor 2001 şi 2002. Aceasta ultima suma reprezinta valoarea care va face obiectul alocarii acţiunilor la societăţile comerciale prevăzute la alin. (1) al art. 32 din lege;
    b) se va calcula valoarea unei acţiuni emise de respectiva societate comerciala prin raportarea numarului de acţiuni emise la valoarea activului net patrimonial din ultimul bilant contabil publicat în Monitorul Oficial al României. Valoarea astfel calculată se va inmulti cu numărul de acţiuni deţinute şi dovedite de actionarul solicitant, iar valoarea astfel rezultata se va actualiza cu coeficientul de actualizare şi cu indicele de inflatie.
    Exemplu: valoarea activului net publicată în Monitorul Oficial al României este de 100.000.000 lei aferenti anului 1948, iar numărul de acţiuni emise este de 5.000. Impartind 100.000.000 lei la 5.000, rezultă 20.000 lei/actiune. Inmultind numărul acţiunilor solicitantului, respectiv 500, cu valoarea de 20.000 lei/actiune, rezultă 10.000.000 lei aferenti anului 1948. Aplicand coeficientul de actualizare stabilit de Banca Naţionala a României, rezultă 10.000.000 x 1.303 = 13.030.000.000 lei. La aceasta valoare se adauga suma rezultata din calculul indicelui de inflatie aferent anilor 2001 şi 2002. Aceasta ultima suma reprezinta valoarea care va face obiectul alocarii acţiunilor la societăţile comerciale prevăzute la alin. (1) al art. 32 din lege.
    Se recomanda utilizarea metodei prevăzute la lit. b) în cazul în care ponderea acţiunilor deţinute şi dovedite este foarte mica (subunitara, de exemplu 0,123).
    32.6. Prevederile alin. (8) al art. 32 din lege instituie şi posibilitatea pentru persoana indreptatita de a negocia cu institutia publică implicata în privatizare alte forme de măsuri reparatorii în echivalent. Semnalam ca prevederea respectiva poate viza:
    a) măsura compensarii cu alte bunuri sau servicii;
    b) acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare;
    c) acordarea de despăgubiri banesti.
    Se recomanda ca aplicarea prevederilor alin. (8) al art. 32 din lege să se faca în completarea masurii reparatorii prevăzute la alin. (1) al aceluiasi articol, în sensul acoperirii părţii valorice aferente dreptului cuvenit actionarului/asociatului care excedeaza capitalului disponibil la societăţile comerciale oferite de institutia implicata în procesul de privatizare.
    32.7. Măsuri instituţionale şi procedurile pentru acordarea acţiunilor
    1. Fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare, care are obligaţia de a acorda acţiuni persoanelor indreptatite la această măsură reparatorie, are obligaţia de a respecta prezenta procedura. Aceasta va organiza un birou sau, după caz, un ghiseu special de atribuire de acţiuni în baza Legii nr. 10/2001, care va fi deservit de personal corespunzător şi ca pregatire profesionala (juristi sau economisti), şi ca numar (în functie de numărul cererilor). Salariaţii care desfăşoară aceste activităţi beneficiaza de prevederile art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
    2. Prezenta procedura este aplicabila şi în cazul în care ofertantul are şi calitatea de emitent al deciziei/dispozitiei prin care se acordă acţiuni, dacă până la data intrarii în vigoare a prezentelor norme metodologice nu a operat transferul de acţiuni.
    3. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice, fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare (denumita ofertant), care are obligaţia de a acorda persoanelor indreptatite acţiuni ca măsura reparatorie în echivalent din cadrul capitalului social disponibil (procedura care va fi denumita în continuare privatizare prin restituire) va stabili şi va afisa la sediul sau prima oferta de capital disponibil destinata acestei măsuri reparatorii, care va cuprinde:
    a) lista initiala cu societăţile comerciale aflate în portofoliul lor, la care au cote disponibile de capital pentru privatizare prin restituire, sediul acestora, capitalul social total, cota de capital disponibil (exprimata în procente), obiectul de activitate (pe scurt), codul fiscal, valoarea nominala a unei acţiuni şi, după caz, ultima cotatie a valorii actiunii societatii comerciale respective (fie pe RASDAQ, fie la Bursa); şi
    b) durata ofertei.
    4. Durata primei oferte de privatizare prin restituire va fi de 90 de zile de la data publicarii. După 30 de zile de la închiderea primei oferte de privatizare prin restituire institutia implicata va emite o noua oferta care va cuprinde societăţi comerciale pentru care, în urma acordarii de acţiuni în cadrul primei oferte, a ramas capital disponibil.
    5. Tranzactionarea acţiunilor societatilor comerciale care fac obiectul procedurilor de privatizare prin restituire se va suspenda pe durata ofertei de privatizare prin restituire.
    6. Constituie capital disponibil acea parte de capital social deţinută de stat sau de alta entitate implicata în procesul de privatizare la o societate comerciala neprivatizata, în tot sau în parte, care nu este afectată de alte drepturi izvorand din contractele de privatizare incheiate deja în baza legilor de privatizare.
    7. Oferta de privatizare prin restituire este destinata exclusiv persoanelor indreptatite, care au beneficiat de măsura restituirii prin acţiuni, acordată în temeiul legii, precum şi al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 501/2002, cu modificările ulterioare.
    8. Oferta initiala de privatizare prin restituire şi datele de identificare a ofertantului se vor publică, pe cheltuiala acestuia, în cel puţin un ziar de raspandire naţionala, în termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentelor norme metodologice.
    9. După expirarea termenului prevăzut la pct. 8 titularul deciziei/dispozitiei de restituire prin acordarea de acţiuni sau reprezentantul acestuia desemnat prin procura speciala ori, după caz, mostenitorii acestuia (pe baza certificatului de mostenitor) va/vor depune o cerere privind atribuirea de acţiuni la una sau mai multe dintre societăţile comerciale prevăzute pentru oferta initiala de restituire, la care va anexa în copie legalizata decizia/dispoziţia emisa de entitatea investita cu solutionarea.
    Cererea va cuprinde:
    - numele şi prenumele persoanei indreptatite, după caz, sediul persoanei juridice, domiciliul/sediul;
    - valoarea stabilita în decizie/dispoziţie pentru acordarea de acţiuni;
    - societatea comerciala la care opteaza pentru acordarea de acţiuni;
    - indicarea numarului deciziei/dispozitiei prin care s-a acordat beneficiul acestei măsuri şi emitentul.
    10. În termen de 60 de zile de la primirea cererii şi a copiei legalizate de pe decizie, ofertantul analizeaza cererea şi invita persoana indreptatita la negocierea atribuirii de acţiuni.
    11. Atribuirea de acţiuni în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire se face în functie de momentul depunerii cererii privind atribuirea de acţiuni, cu excepţia cazului în care, în decizia de solutionare a notificarii emisa chiar de entitatea implicata în privatizare, este individualizata societatea comerciala la care urmeaza sa i se atribuie sau, după caz, sa i se aloce actiunile. În aceasta situaţie se va proceda la atribuirea directa a acţiunilor până la concurenta acţiunilor disponibile, iar în cazul în care sunt mai mulţi solicitanţi, se va aplica în mod corespunzător procedura prevăzută la pct. 13.
    12. În cazul în care, în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire, la societatea comerciala care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate exista capital social disponibil, negocierea şi atribuirea de acţiuni se vor face cu prioritate la aceasta, indiferent de alta optiune a persoanei; în cazul în care societatea comerciala respectiva nu mai are capital disponibil, persoana indreptatita poate opta în cadrul negocierilor pentru oricare dintre societăţile comerciale prevăzute în oferta de restituire.
    13. În cazul în care, în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire, capitalul social disponibil de la o societate comerciala nu este indestulator pentru persoanele indreptatite care beneficiaza de prioritatea prevăzută la pct. 11, se va proceda la alocarea proporţională, în functie de ponderea fiecarei solicitări negociate.
    Exemplu: capitalul disponibil la societatea X este de 50.000 acţiuni; sunt 3 solicitanţi prioritari (A, B şi C) cărora, în urma negocierii individuale şi a sumelor de referinţa prevăzute în fiecare decizie, li s-a stabilit posibilitatea de a dobandi: A - 10.000 de acţiuni; B - 50.000 de acţiuni; C - 40.000 de acţiuni, rezultand un total de 100.000 de acţiuni. Ponderea dreptului fiecarei persoane în acest total este: A - 10%; B - 50%; C - 40%. Pentru stabilirea numarului de acţiuni care se aloca fiecarei persoane se va aplica procentul astfel obţinut la numărul acţiunilor disponibile, rezultand:
    A - 10% din 50.000 = 5.000 de acţiuni; B - 50% din 50.000 = 25.000 de acţiuni; C - 40% din 50.000 = 20.000 de acţiuni.
    14. După atribuirea sau, după caz, alocarea acţiunilor, ofertantul va elibera persoanei indreptatite un certificat de acţionar care va indica titularul acestora, numărul acţiunilor şi datele de identificare a societatii comerciale.
    15. În cazul societatilor/companiilor naţionale declanşarea acestei proceduri se va face după aprobarea deciziei de privatizare, potrivit legii.
    Cadrul normativ prevăzut în prezentele norme metodologice poate fi completat de către instituţiile publice implicate în procesul de privatizare cu prevederi specifice ce vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
    33. Art. 33 din lege:
    (1) În situaţia imobilelor pentru care la art. 10 şi 11 a fost stabilita restituirea în echivalent persoana indreptatita adreseaza notificarea prevăzută la art. 21 alin. (1) primariei în a carei raza s-a aflat imobilul, respectiv Primariei Municipiului Bucureşti.
    (2) Masurile reparatorii în echivalent se stabilesc prin dispoziţie motivata a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, cu avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, dat în urma verificării condiţiilor de fond şi de forma prevăzute de prezenta lege.
    (3) Dispozitiile art. 21-26 se aplică în mod corespunzător.
    Norme metodologice:
    33.1. Potrivit art. 10 şi 11 din lege, masurile reparatorii în echivalent care se pot acorda pentru imobilele cu alta destinatie decat aceea de locuinta sunt:
    - atribuirea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare;
    - atribuirea de acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital;
    - compensarea cu alte bunuri şi servicii oferite de detinator, cu acordul persoanei indreptatite.
    33.2. Emiterea deciziei primarului este condiţionată şi în acest caz (ca şi în cazul situaţiilor prevăzute la art. 27 din lege) de existenta avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Cu privire la acest aviz, se va urma procedura stabilita la pct. 29 din prezentele norme metodologice.
    34. Art. 34*) din lege:
    -----------
    *) Este reprodus textul rezultat în urma modificarii şi completarii Legii nr. 10/2001 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
    (1) În termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi Ministerul Finanţelor Publice va elabora norme metodologice privind emiterea, inregistrarea şi utilizarea titlurilor de valoare nominala.
    (2) Titlurile de valoare nominala emise de Ministerul Finanţelor Publice conform art. 30 alin. (2) pot circula pe piaţa şi pot fi folosite exclusiv în procesul de privatizare.
    (3) Instituţiile publice implicate în privatizare, precum şi Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (fostul Fond al Proprietăţii de Stat) sunt obligate sa primeasca în plata titlurile de valoare nominala prevăzute la alin. (2) pentru cumpararea de acţiuni şi active ale societatilor comerciale în curs de privatizare.
    (4) Termenul de valorificare a titlurilor de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare este de cel mult 7 ani de la data emisiunii titlului, la valoarea actualizata în raport cu indicele inflatiei.
    (5) În vederea asigurarii surselor pentru acordarea masurilor reparatorii în echivalent sub forma de titluri de valoare nominala şi prin acţiuni, se rezerva o cota de până la 20% din capitalul social de la societăţile sau companiile naţionale rezultate din reorganizarea regiilor autonome. Stabilirea cotelor şi alocarea titlurilor de valoare nominala sau, după caz, a acţiunilor se fac potrivit normelor metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.
    Norme metodologice:
    34.1. Titlurile de valoare nominala au regim special şi sunt materializate în formulare tipizate cu valori nominale tiparite şi elemente speciale de securizare.
    34.2. Formularea pot circula pe piaţa are semnificatia posibilităţii instrainarii respectivelor inscrisuri prin cesiunea acestor titluri, cu condiţia înregistrării acestei operaţiuni la emitent - Ministerul Finanţelor Publice -, prin trezoreria care l-a distribuit. Fiecare titlu de valoare nominala cuprinde rubrica "cesionar" în care se vor inscrie datele de identificare a acestuia şi numărul de înregistrare acordat de emitent. Poate fructifica titlul numai titularul sau, în cazul instrainarii, ultimul cesionar inscris în respectivul titlu de valoare nominala.
    În cazul decesului titularului sau ultimului cesionar, titlul de valoare nominala se va fructifica de către mostenitorii legali.
    34.3. Procedura de emitere, înregistrare şi utilizare a titlurilor de valoare nominala
    1. În scopul efectuării procedurilor prevăzute de lege pentru acordarea titlurilor de valoare nominala, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice se constituie un birou special - "Biroul pentru restituiri prin titluri de valoare nominala", denumit în continuare Biroul central, format din specialisti ai respectivului minister (de regula, economisti şi juristi, dar şi alte specialitati). De asemenea, la nivelul direcţiilor trezoreriei şi contabilitatii publice judetene şi trezoreriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, se va înfiinţa cate un "ghiseu pentru restituiri prin titluri de valoare nominala", denumit în continuare ghiseu teritorial, deservit de 1-2 salariati din cadrul acesteia.
    2.1. Titlurile de valoare nominala sunt inscrisuri speciale, cu urmatoarele valori nominale:
    a) 500.000 lei, care vor purta seria A;
    b) 1.000.000 lei, care vor purta seria B;
    c) 10.000.000 lei, care vor purta seria C;
    d) 50.000.000 lei, care vor purta seria D;
    e) 100.000.000 lei, care vor purta seria E;
    f) 1.000.000.000 lei, care vor purta seria F.
    Diferentierea tipurilor de titluri de valoare nominala se face prin serie şi nu prin numar, fiecare serie începe de la numărul 1 şi continua conform necesitatilor.
    2.2. Modelul titlului de valoare nominala este stabilit în anexa nr. 4. Salariatul Biroului central din cadrul Ministerului Finanţelor Publice va completa pe fiecare inscris datele de identificare a titularului, data emiterii, după care va decupa inscrisul oficial care va fi transmis pentru distribuire persoanelor indreptatite. Titlurile de valoare nominala emise de Ministerul Finanţelor Publice vor contine elemente de securizare şi vor purta semnatura ministrului. În cazul în care se constata existenta unor neconcordante între decizia/dispoziţia motivata şi datele de identificare completate de salariatul desemnat a îndeplini aceasta procedura în titlul de valoare ca urmare a neatentiei sau omisiunii involuntare, titlul respectiv se va anula prin bararea cu o linie diagonala, sub care se va inscrie cuvantul "ANULAT", şi se va proceda la emiterea unui nou titlu de valoare. Titlurile de valoare nominala anulate se vor inregistra intr-o evidenta speciala şi se vor arhiva.
    2.3. Tipărirea titlurilor de valoare nominala se face prin Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" - S.A. şi se suporta din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.
    3. Titularul deciziei/dispozitiei motivate prin care s-a stabilit ca măsura reparatorie acordarea de titluri de valoare nominala sau reprezentantul acestuia va depune la Biroul central:
    a) actul prin care s-a stabilit măsura reparatorie privind acordarea titlurilor de valoare nominala (în original sau în copie legalizata; în cazul în care decizia/dispoziţia contine şi alte măsuri reparatorii, se va depune copie legalizata de pe aceasta);
    b) cererea titularului sau reprezentantului acestuia, care va contine urmatoarele date:
    - numele şi prenumele sau, după caz, denumirea persoanei inscrise în decizia administrativa emisa în temeiul legii - actul de identificare (buletin de identitate, carte de identitate, pasaport, adeverinta de identitate şi, după caz, codul numeric personal; datele de identificare a persoanei juridice, inclusiv codul unic de înregistrare). În cazul în care sunt inscrise mai multe persoane în decizia administrativa, titlul de valoare va cuprinde datele de identificare a reprezentantului acestora desemnat prin act autentic;
    - emitentul deciziei/dispozitiei prin care s-a acordat această măsură reparatorie şi valoarea nominala totala a titlului exprimata în lei;
    - modalitatea de acordare a titlurilor de valoare prin indicarea numarului de titluri de valoare nominala pentru cele 6 categorii de valori până la concurenta sumei stabilite (opţiunea de divizare a valorilor se va face în functie de opţiunea titularului privind modalitatea de utilizare a acestora);
    - adresa postala la care acesta doreste sa i se faca comunicarile oficiale.
    Exemplu: valoarea în limita careia se acordă titluri de valoare nominala este de 3.550.000.000 lei.
    Titularul poate opta pentru:
    - 2 titluri de 1.000.000.000 lei, rezultand 2.000.000.000 lei;
    - 1 titlu a 1.000.000.000 lei, rezultand 1.000.000.000 lei;
    - 10 titluri a 50.000.000 lei, rezultand 500.000.000 lei;
    - 5 titluri a 10.000.000 lei, rezultand 50.000.000 lei.
    Rezultă un numar de 18 titluri cu valoare diferita, pe care titularul dreptului le poate folosi în cadrul tranzactiilor sale.
    4. În cazul în care în final rezultă valori reziduale subunitare mai mari sau egale cu jumătate (250.000 lei), în raport de titlul cu valoarea nominala cea mai mica (500.000 lei), acestea se vor rotunji în favoarea titularilor. În cazul în care în final rezultă valori reziduale subunitare mai mici de jumătate (249.000 lei), în raport de titlul cu valoarea nominala cea mai mica (500.000 lei), acestea se vor rotunji în favoarea emitentului.
    5. Actele prevăzute la pct. 3 pot fi depuse şi prin posta cu confirmare de primire. Directiile trezoreriei şi contabilitatii publice judetene şi trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti vor fi stabilite în functie de adresa postala comunicata de titular în cererea sa.
    6. În termen de 30 de zile de la primirea actelor prevăzute la pct. 3, Biroul central va comunică persoanei indreptatite trezoreria teritoriala competenţa care îi va remite titlurile de valoare nominala, conform optiunii de divizare facute de aceasta, şi termenul de la care le poate prelua.
    7. În scopul înregistrării şi evidentierii centralizate a titlurilor de valoare nominala emise, Ministerul Finanţelor Publice va înfiinţa un "registru unic de evidenta a titlurilor de valoare nominala emise" care va contine datele de identificare a titularului, actul prin care s-a stabilit valoarea acestora, seria şi numărul titlurilor de valoare nominale emise, data emiterii, trezoreria teritoriala competenţa şi data transmiterii titlurilor către acestea. Datele respective se vor inregistra şi în format electronic.
    8. După emiterea titlurilor de valoare nominala acordate, Biroul central procedeaza la transmiterea acestora pe bază de borderou la directiile trezoreriei şi contabilitatii publice judetene şi la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.
    9. La directiile trezoreriei şi contabilitatii publice judetene şi la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, se va deschide un "registru judetean unic pentru evidenta titlurilor de valoare nominala primite de la Biroul central şi predate" care va cuprinde data şi numărul borderoului transmis de Biroul central, datele de identificare a titularului, seria şi numărul titlurilor de valoare nominala emise pentru fiecare titular, data predarii către acesta şi semnatura de primire a titularului sau a reprezentantului acestuia.
    10. Pe măsura primirii actelor prevăzute la pct. 3, Biroul central va transmite trezoreriilor competente borderoul cu evidenta pe titulari a titlurilor de valoare nominala emise şi inscrisurile speciale. Trezoreriile competente, în termen de 5 zile de la primire, vor proceda la afisarea la sediul lor a persoanelor invitate să îşi ridice titlurile de valoare nominala. În cazul în care pentru ridicarea titlurilor de valoare nominala nu se prezinta primul beneficiar, procura speciala a reprezentantului acestuia sau copia certificatului de mostenitor prezentată de către persoana indreptatita va fi avizata din punct de vedere al legalităţii de către serviciul/biroul juridic.
    11. Titlurile de valoare nominala se vor preda numai pe baza actului de identitate (buletin de identitate, carte de identitate, pasaport - se va retine o fotocopie a acestuia) al titularului, a procurii speciale a reprezentantului acestuia (care se va retine) sau, după caz, a certificatului de mostenitor (în cazul în care sunt mai mulţi mostenitori, acestia vor desemna un reprezentant prin procura speciala - se va retine o fotocopie a certificatului de mostenitor şi procura speciala în original).
    12. În cazul pierderii sau distrugerii titlurilor de valoare nominala emise şi predate titularilor nu se pot emite duplicate. În acest caz titularul se adreseaza Biroului central care va hotari procedura de urmat.
    13. Fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare va organiza un birou sau, după caz, un ghiseu special de atribuire acţiuni contra titluri de valoare nominala în baza Legii nr. 10/2001 şi care va fi deservit de personal corespunzător atât ca pregatire profesionala (juristi sau economisti), cat şi ca numar (în functie de numărul cererilor). Salariaţii care presteaza aceste activităţi beneficiaza de prevederile art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
    14. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice, fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare are obligaţia de a întocmi şi de a afisa la sediul sau lista cu societăţile comerciale care au fie active disponibile, fie capital disponibil pentru schimbul de acţiuni contra titluri de valoare nominala. Acordarea de acţiuni în schimbul titlurilor de valoare nominala se va face potrivit procedurii stabilite pentru privatizarea prin restituire, care se va aplica în mod corespunzător.
    În cazul societatilor/companiilor naţionale declanşarea acestei proceduri se va face după aprobarea deciziei de privatizare, potrivit legii.
    15. Titlurile de valoare nominala sunt titluri speciale de plată şi ca atare pot fi utilizate pentru cumpararea de acţiuni sau active disponibile la societăţi comerciale privatizabile ori la regii autonome. Cumpararea de acţiuni sau de active disponibile se va face în urma negocierii între deţinătorul titlului de valoare şi institutia publică implicata în procesul de privatizare. Iniţiativa cumpararii de acţiuni sau de active disponibile aparţine, în principiu, deţinătorului titlului de valoare nominala care va transmite o ofertă de cumparare institutiei implicate în procesul de privatizare (entitatea care detine participatie privatizabila la o societate comerciala, inclusiv companie/societate naţionala organizata sub forma de societate comerciala pe acţiuni sau, după caz, ministerului de resort care are în coordonare regia ce detine active disponibile).
    16. Actualizarea valorilor inscrise în titlurile emise se va face la data utilizarii lor prin aplicarea indicelui de inflatie pentru perioada dintre inceputul lunii urmatoare celei în care a fost emis titlul de valoare şi sfârşitul lunii anterioare datei utilizarii. Actualizarea se face de către entitatea care primeste titlul de valoare nominala pentru plata acţiunilor sau, după caz, a activelor astfel instrainate. În cazul utilizarii titlurilor de valoare nominala ca instrument de plată pentru actiunile tranzactionate pe piaţa de capital autorizata, actualizarea titlului de valoare nominala se va face de către functionarul care primeste în plata respectivele titluri. În acest ultim caz comisionul aferent operaţiunii respective va fi suportat de către solicitant.
    17. După primirea în plata a titlurilor de valoare nominala, acestea se bareaza cu rosu şi se inscrie de către vânzător menţiunea "UTILIZAT CA PLATA IN CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE nr. .... din...". Titlurile de valoare nominala utilizate se retin de către ofertant şi se înregistrează într-un registru special deschis şi tinut de acesta. În termen de 15 zile de la primirea în plata, titlul de valoare nominala utilizat se preda cu semnatura de primire la oricare dintre directiile trezoreriei şi contabilitatii publice judetene sau la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz. Aceasta are obligaţia ca, pe măsura primirii titlurilor de valoare nominala, să le transmita Biroului central pe bază de borderou.
    18. Persoanele care, până la data intrarii în vigoare a prezentelor norme metodologice, au depus cereri şi acte doveditoare la Ministerul Finanţelor Publice în vederea emiterii titlurilor de valoare nominala pot completa documentaţia depusa cu opţiunea privind modul de acordare a titlurilor în termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentelor norme metodologice. În cazul în care persoana indreptatita nu depune opţiunea respectiva inlauntrul acestui termen, distribuirea pe categorii de titluri de valoare nominala se va face de către emitent, prin Biroul central.
    35. Art. 35 din lege:
    (1) În cazul în care masurile reparatorii în echivalent se fac prin acţiuni persoana indreptatita se adreseaza uneia dintre instituţiile publice implicate în privatizare, prevăzute la art. 27 alin. (2), cu o cerere, în termen de 60 de zile de la primirea deciziei sau, după caz, a dispozitiei motivate.
    (2) Institutia publică implicata în privatizare este obligata ca în termen de 60 de zile de la data primirii cererii sa invite persoana indreptatita pentru a negocia masurile reparatorii în echivalent.
    Norme metodologice:
    35.1. Persoana indreptatita, care este titulara deciziei/dispozitiei motivate prin care entitatea investita cu solutionarea notificarii a dispus măsura acordarii de acţiuni, va depune la institutia publică implicata în privatizare (care are în portofoliul sau actiunile societatii comerciale pentru care opteaza solicitantul) urmatoarele acte:
    a) cererea prin care solicită actiunile unei sau unor anumite societăţi comerciale privatizabile (care va cuprinde: datele de identificare a titularului deciziei, optiunile acesteia, datele de identificare a societatilor comerciale pentru ale caror acţiuni s-a optat, decizia de acordare şi emitentul, semnatura şi data);
    b) copie legalizata de pe decizia/dispoziţia motivata prin care s-a acordat măsura reparatorie privind atribuirea de acţiuni.
    35.2. Institutia publică implicata în privatizare este obligata ca în termenul stabilit de lege sa verifice dacă societăţile comerciale indicate în cerere se afla în portofoliul sau sau dacă mai au capital privatizabil disponibil şi sa invite titularul cererii la negociere.
    35.3. Negocierea se poate purta şi prin corespondenta sau prin orice alte mijloace electronice admise de lege (fax, telefon, e-mail etc.), dar în toate cazurile rezultatul acesteia se va consemna într-un proces-verbal constatator al finalizarii negocierii, semnat de părţi. Titularul deciziei/dispozitiei poate da mandat special de reprezentare unei alte persoane (prin inscris autentificat).
    35.4. În cazul în care decizia/dispoziţia indica mai multe persoane indreptatite, acestea vor mandata fie pe unul sau pe unii dintre acestia, fie vor da mandat special de reprezentare unei alte persoane (prin inscris autentificat).
    35.5. În cazul în care constata ca societăţile indicate în cerere nu se afla în portofoliul sau va instiinta de îndată solicitantul despre aceasta în vederea reformularii cererii.
    36. Art. 36 din lege:
    (1) Despăgubirile banesti se acordă conform prevederilor prezentului capitol.
    (2) Notificarile prin care persoana indreptatita solicita acordarea de despăgubiri banesti sau opteaza pentru despăgubiri banesti se adreseaza prefecturii în a carei raza se afla ori s-a aflat imobilul preluat abuziv, în termenul şi în condiţiile reglementate de art. 21.
    (3) În cazul în care persoana indreptatita a solicitat restituirea în natura, dar aceasta nu a fost aprobata sau nu este posibila, potrivit legii, unitatea detinatoare sau, după caz, primaria va transmite decizia, respectiv dispoziţia privind oferta de acordare a despăgubirilor banesti, prefecturii în a carei raza acestea îşi au sediul, în termen de 60 de zile de la primirea notificarii. Dacă valoarea imobilului s-a stabilit prin expertiza, se va anexa şi o copie de pe expertiza, iar dacă oferta nu a fost acceptata şi persoana indreptatita s-a adresat instanţei, se va face aceasta menţiune.
    (4) În cazul în care nu s-a efectuat o expertiza pentru stabilirea valorii imobilului, decizia sau, după caz, dispoziţia mentionata la alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu valoarea estimativa a acestuia.
    Norme metodologice:
    36.1. Legea stabileste doua variante procedurale prin care se poate realiza dreptul la despăgubiri banesti:
    a) cazul în care unitatea detinatoare sau primarul investit initial cu solutionarea notificarii constata sau apreciaza că nu se poate dispune restituirea în natura şi persoana indreptatita în virtutea dreptului sau de optiune a ales acordarea de despăgubiri banesti ca măsura echivalenta alternativa de reparare;
    b) cazul în care chiar prefectura este ţinuta sa analizeze notificarea privind acordarea de despăgubiri banesti în ipoteza în care persoana indreptatita a avut libertatea de a opta pentru aceasta cale.
    Pentru primul caz este evident ca decizia/dispoziţia motivata este data după consumarea procedurii prevăzute la art. 24 din lege şi ca atare prefectura se va limita numai la inregistrarea şi cuantificarea despăgubirilor banesti până la data intrarii în vigoare a legii speciale la care face trimitere art. 40 din lege, însă, pentru cel de-al doilea caz, prefectura devine entitatea investita cu solutionarea notificarii respective.
    36.2. Prefecturile investite cu solutionarea notificarilor prin care se solicita despăgubiri banesti au obligaţia sa verifice faptul ca intr-adevar varianta solicitata de persoana indreptatita este singura posibila. În cazul în care se constata (în urma analizei situaţiei juridice a imobilului pentru care se cere despăgubire şi a situaţiei unităţii detinatoare) ca solutia restituirii în natura era totusi posibila, va comunică în scris persoanei indreptatite noua solutie şi va transmite notificarea deţinătorului imobilului posibil de a fi restituit în natură. În acest caz unitatea detinatoare devine unitatea obligata la solutionarea notificarii şi, după caz, la restituire, potrivit legii.
    36.3. În cazul în care notificarea privind acordarea de despăgubiri banesti nu contine valoarea estimată aferenta imobilului/imobilelor imposibil de restituit (fie concretizata în rapoarte de expertiza - extrajudiciara sau judiciara - depuse în copii certificate sau legalizate, fie concretizata prin indicarea unei valori estimative), se va solicita petentului completarea notificarii în acest sens.
    36.4. Pentru analizarea valorilor solicitate şi stabilirea despăgubirilor banesti ce se vor acorda în cadrul fazei administrative, se recomanda constituirea la nivelul fiecarei prefecturi a unei comisii interne de evaluare (formata din 3-5 persoane, de regula din cadrul personalului prefecturii) care va întocmi un raport de evaluare. Comisia interna de evaluare astfel constituita va urma procedura recomandata la pct. 10 din prezentele norme metodologice.
    Activitatea prefecturii se va finaliza printr-un proces-verbal în care se consemneaza sumele stabilite în oferta de despăgubire, după caz, sumele solicitate de persoana indreptatita, precum şi cele rezultate în urma evaluării efectuate de comisia interna.
    37. Art. 37 din lege:
    După centralizarea notificarilor şi a ofertelor de acordare a despăgubirilor banesti prefecturile vor transmite centralizatoarele, împreună cu materialele primite, Ministerului Finanţelor Publice.
    38. Art. 38 din lege:
    Pentru evaluarea despăgubirilor banesti care urmeaza să fie acordate persoanelor indreptatite, în termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi se va constitui prin decizie a primului-ministru o comisie interministeriala formata din 2-3 reprezentanti ai Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Administraţiei Publice.
    39. Art. 39 din lege:
    Secretariatul comisiei interministeriale se asigura de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
    Norme metodologice:
    Înfiinţarea secretariatului comisiei interministeriale şi regulamentul de functionare al acestuia se aproba prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.
    40. Art. 40 din lege:
    Pe baza evaluării despăgubirilor banesti, în termen de un an de la expirarea termenului de 6*) luni prevăzut de lege pentru depunerea notificarilor, prin lege speciala se vor reglementa modalitatile, cuantumul şi procedurile de acordare a despăgubirilor banesti, care pot fi plafonate.
    ---------
    *) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 şi cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 145/2001.
    Art. 40^1*). - Incalcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau penala.
    --------
    *) Textul art. 40^1 - 40^5 este reprodus astfel cum a fost introdus prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 175/2001, aprobata şi modificata prin Legea nr. 426/2002.
    Art. 40^2. - Exercitarea abuziva a dreptului de a depune notificari în vederea restituirii de imobile în temeiul prezentei legi atrage raspunderea civila pentru pagubele pricinuite.
    Art. 40^3. - Fapta de a notifica persoana juridica detinatoare a imobilului, stiind că nu este indreptatit potrivit prezentei legi la măsuri reparatorii, în scopul de a împiedica incheierea actelor juridice de instrainare a acestuia sau a actelor juridice în cadrul procesului de privatizare, dacă s-a pricinuit o paguba, constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
    Art. 40^4. - (1) Emiterea deciziei sau a dispozitiei de restituire în lipsa actelor doveditoare a dreptului de proprietate, a calităţii de mostenitor al fostului proprietar sau, după caz, a calităţii de asociat al persoanei juridice proprietare a imobilului preluat constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 5 ani.
    (2) Cu aceeasi pedeapsa se sancţionează şi emiterea deciziei sau a dispozitiei de restituire în lipsa dovezilor privind indreptatirea persoanelor juridice prevăzute la art. 3 lit. c) de a obtine măsuri reparatorii.
    Art. 40^5. - Dacă infractiunile prevăzute la art. 288-293 din Codul penal sunt savarsite în cadrul procedurilor de restituire a imobilelor stabilite prin prezenta lege, minimul şi maximul special al pedepsei inchisorii se majoreaza cu 2 ani.
    Norme metodologice:
    Instituţiile implicate în aplicarea legii vor comunică cazurile de încălcare a legii Autorităţii pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001. Se recomanda instituţiilor implicate în aplicarea legii o analiza atenta a cazurilor în care punctul de legătură cu beneficiul legii este dat fie de invocarea unor testamente olografe, fie de invocarea unor acte de proprietate susceptibile de a fi fost contrafacute (ştersături, modificari etc.) sau a unor acte sub semnatura privată.
    41. Art. 41 a fost abrogat prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 175/2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2002.
    42. Art. 42 din lege:
    (1) Distrugerile şi degradarile cauzate imobilelor care fac obiectul prezentei legi după intrarea în vigoare a acesteia şi până în momentul predarii efective către persoana indreptatita cad în sarcina deţinătorului imobilului.
    (2) Deţinătorul imobilului, în prezenta persoanei indreptatite, va incheia un proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii.
    (3) În cazul nerespectarii de către deţinătorul imobilului a termenului prevăzut la alin. (2), persoana indreptatita se poate adresa executorului judecătoresc, care va întocmi procesulverbal privind situaţia reala a imobilului.
    (4) În vederea recuperării cheltuielilor suportate de persoana indreptatita pentru intocmirea procesului-verbal privind situaţia de fapt a imobilului prin executorul judecătoresc copia legalizata de pe procesul-verbal constituie titlu executoriu împotriva deţinătorului imobilului.
    43. Art. 43 din lege:
    (1) Imobilele care în urma procedurilor prevăzute la cap. III nu se restituie persoanelor indreptatite rămân în administrarea deţinătorilor actuali.
    (2) Imobilele cu alta destinatie decat cea de locuinta, prevăzute la alin. (1), se pot instraina potrivit legislaţiei în vigoare. Detinatorii cu titlu valabil la data intrarii în vigoare a prezentei legi au drept de preemtiune.
    (3) Imobilele cu destinaţia de locuinte, prevăzute la alin. (1), pot fi instrainate potrivit legislaţiei în vigoare, chiriasii având drept de preemtiune.
    (4) Sumele încasate ca urmare a vanzarii imobilelor prevăzute la alin. (3) vor alimenta fondul prevăzut la art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.
    Norme metodologice:
    43.1. Potrivit alin. (1) al art. 43 din lege imobilele care nu au fost restituite în natura (este singura varianta posibila) potrivit legii rămân în administrarea deţinătorilor actuali.
    Regimul de tratare al acestora este diferit în functie de natura imobilului.
    A. Astfel, pentru imobilele cu alta destinatie decat aceea de locuinta, care au fost calificate ca fiind preluate cu titlu, dar pentru care s-a decis ca restituirea în natura nu este posibila, se instituie vocatia deţinătorului actual de a le cumpara. Aceasta vocatie nu este posibila decat pentru entitatile care au în administrare sau deţin cu chirie astfel de bunuri şi care, în raport de statul proprietar, pot opta pentru cumpararea lor de la acesta.
    B. Pentru imobilele cu destinaţia de locuinte, care nu s-au restituit în natura, deţinătorul actual dobandeste vocatia de a le instraina către chiriasi, însă aceasta instrainare se va face potrivit legislaţiei în vigoare, respectiv potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 10/2001, cu menţiunea ca preţul de vanzare al locuintelor se va stabili potrivit Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societatilor comerciale cu capital de stat, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarii Teritoriului, cu completările ulterioare (act normativ la care se face trimitere în Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinte, trecute în proprietatea statului, republicate), care se va indexa la zi cu indicele de inflatie (solutia se impune prin similitudine cu modalitatea de despăgubire a proprietarilor în condiţiile legii, aceasta fiind semnificatia sintagmei "legislatia în vigoare").
    43.2. Se recomanda ca aplicarea prevederilor alin. (2) şi (3) ale art. 43 din lege să se faca numai după solutionarea definitivă a procedurilor administrative şi, după caz, jurisdictionale generate de aplicarea legii.
    44. Art. 44 din lege:
    (1) Chiriasii cărora, în temeiul prevederilor art. 9 alin. 1-4 din Legea nr. 112/1995, li s-au vandut, cu respectarea prevederilor acestei legi, apartamentele în care locuiau au dreptul să le instraineze sub orice formă înainte de implinirea termenului de 10 ani de la data cumpararii numai persoanei indreptatite, fost proprietar al acelei locuinte.
    (2) Preţul vanzarii nu poate fi mai mare decat valoarea actualizata a pretului platit de chirias la cumpararea locuinţei în baza Legii nr. 112/1995, cu excepţia situaţiilor când părţile convin altfel.
    (3) În termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi persoana indreptatita trebuie să notifice chiriasului dobanditor intentia de a cumpara locuinta şi adresa unde poate fi gasita.
    (4) Persoana indreptatita care a primit despăgubiri banesti pentru imobil este obligata sa restituie statului, dacă este cazul, diferenţa dintre valoarea despăgubirilor primite şi preţul de cumparare platit fostului chirias, actualizate.
    45. Art. 45 din lege:
    (1) Persoanele cărora li s-a restituit în natura un imobil cu destinaţia de locuinta şi care deţin cu chirie în aceeasi localitate o locuinta din fondul locativ de stat sunt obligate sa puna la dispoziţie primariei aceasta locuinta la data mutarii efective în imobilul restituit. Locuintele din fondul locativ de stat eliberate se constituie într-un fond locativ special destinat chiriasilor din imobilele restituite fostilor proprietari.
    (2) Familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul venitului minim pe economie, invalizilor, pensionarilor şi persoanelor cu handicap li se vor asigura locuinte sociale construite dintr-un fond constituit în cota de 2% din sumele obtinute din privatizare şi care va fi prevăzut anual în legea bugetului de stat.
    Norme metodologice:
    45.1. Pentru realizarea exigentei prevăzute la alin. (1) al art. 45 din lege este necesar să se solicite persoanei indreptatite să depună o declaratie olografa pe propria raspundere, din care să rezulte ca detine sau nu detine, cu chirie, o locuinta din fondul locativ de stat în aceeasi localitate cu imobilul restituit (este vorba numai de cazul construcţiei cu destinaţia de locuinta, nu şi de cazul terenului). În cazul în care persoana indreptatita detine cu chirie o locuinta din fondul locativ de stat în aceeasi localitate cu locuinta restituita, se va depune copie legalizata de pe contractul de închiriere, iar în decizia/dispoziţia motivata de restituire se va stabili data eliberarii şi predarii spatiului respectiv către locator. La data stabilita pentru predarea spatiului respectiv contractul de închiriere inceteaza.
    45.2. În cazul în care se solicita restituirea în natura a unui imobil cu destinaţia de locuinta şi această măsură este posibila, se va solicita persoanei solicitante o declaratie olografa prin care persoana indreptatita declara că nu detine cu chirie în aceeasi localitate o locuinta din fondul locativ de stat.
    45.3. În cazul în care persoana indreptatita detine cu chirie în aceeasi localitate o locuinta din fondul locativ de stat, restituirea imobilului solicitat se va face cu condiţia eliberarii acesteia într-un termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei/dispozitiei de restituire în natură.
    46. Art. 46 din lege:
    (1) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidenţa prevederilor prezentei legi, sunt valabile dacă au fost incheiate cu respectarea legilor în vigoare la data instrainarii.
    (2) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta, în afară de cazul în care actul a fost incheiat cu buna-credinta.
    (3) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobilele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), sunt lovite de nulitate absoluta, buna-credinta neputand fi invocata în aceste cazuri.
    (4) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele intocmite în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta dacă au fost incheiate cu incalcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data instrainarii.
    (5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie în termen de un an*) de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
    ---------
    *) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 şi cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 145/2001.
    Norme metodologice:
    46.1. Dispozitiile alin. (3) al art. 46 din lege au fost declarate ca neconstitutionale potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 98 din 21 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002.
    46.2. Termenul prevăzut la alin. (5) al art. 46 din lege este un termen special de prescriptie care inlatura dreptul subiectiv la actiune pentru anularea sau constatarea nulitatii actelor juridice de instrainare, după data de 14 august 2002.
    46.3. Acele instrainari efectuate în temeiul Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, şi cu deplina respectare a condiţiilor legii până la aparitia Legii nr. 213/1998 (24 noiembrie 1998) au beneficiul deplin al protectiei Legii nr. 10/2001, cu modificările ulterioare, în sensul că sunt recunoscute şi conservate efectele acestor acte. Însă instrainarile intervenite după introducerea normei care permite cenzurarea de către instantele judecătorești a "valabilităţii titlului" (art. 6 din Legea nr. 213/1998, cu completările ulterioare), menţinerea sau, după caz, anularea actului translativ de proprietate este condiţionată de dovedirea bunei-credinte a dobanditorului la momentul instrainarii.
    47. Art. 47 din lege:
    (1) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi în cazul acţiunilor în curs de judecată, persoana indreptatita putand alege calea acestei legi, renuntand la judecarea cauzei sau solicitand suspendarea cauzei.
    (2) În cazul acţiunilor formulate potrivit art. 46 şi 48, procedura de restituire inceputa în temeiul prezentei legi este suspendata până la solutionarea acelor acţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabila. Persoana indreptatita va instiinta de îndată persoana notificata, potrivit art. 21 alin. (1).
    (3) În cazul în care persoanei indreptatite i s-a respins, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabila, actiunea privind restituirea în natura a bunului solicitat, termenul de notificare prevăzut la art. 21 alin. (1) curge de la data ramanerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătorești.
    Norme metodologice:
    47.1. Dacă persoana indreptatita care a introdus o actiune intemeiata pe prevederile art. 46 din lege nu a procedat la instiintarea de îndată, cu privire la aceasta situaţie, a persoanei notificate (unitatea detinatoare a imobilului sau, după caz, entitatea investita cu solutionarea notificarii), iar aceasta (persoana notificata) ia cunoştinţa pe alte cai de aceasta situaţie, va suspenda solutionarea cererii persoanei indreptatite pentru acest motiv.
    47.2. Prevederea alin. (3) al art. 47 din lege are caracter special şi vizeaza cazul în care actiunea în revendicare privind un imobil care cade sub incidenţa legii a fost respinsa prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabila (indiferent de instanţa care a pronuntat hotărârea - judecatorie, tribunal, curte de apel sau Curtea Suprema de Justiţie - ca instante de fond, recurs sau apel, recurs în anulare), persoanele indreptatite pot solicita restituirea imobilului respectiv pe calea administrativa prevăzută de lege, într-un termen de 12 luni de la data ramanerii definitive şi irevocabile a respectivei hotărâri.
    De exemplu, în cazul în care Curtea Suprema de Justiţie a admis recursul în anulare introdus de procurorul general şi a casat o hotărâre a unei instante inferioare prin care se admitea o actiune în revendicare, hotărâre pronunţată de Curtea Suprema de Justiţie la data de 30 septembrie 2001, persoana indreptatita potrivit legii mai avea la dispoziţie calea notificarii, potrivit procedurii legii, până la data de 30 septembrie 2002.
    Semnalam ca prevederea alin. (3) al art. 47 din lege se conexeaza direct cu prevederea generica de la art. 48 din lege.
    48. Art. 48 din lege:
    Persoanele indreptatite, precum şi persoanele vatamate într-un drept al lor, cărora până la data intrarii în vigoare a prezentei legi li s-au respins, prin hotărâri judecătorești definitive şi irevocabile, actiunile având ca obiect bunuri preluate în mod abuziv de stat, de organizaţii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura solutiilor pronuntate, măsuri reparatorii în natura sau prin echivalent, în condiţiile prezentei legi.
    49. Art. 49 din lege:
    (1) Chiriasii au dreptul la despăgubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinaţia de locuinta prin imbunatatirile necesare şi utile.
    (2) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu valabil, obligaţia de despăgubire prevăzută la alin. (1) revine persoanei indreptatite.
    (3) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat fără titlu valabil, obligaţia de despăgubire revine statului sau unităţii detinatoare.
    (4) Valoarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se stabileste pe bază de expertiza.
    (5) Prin imbunatatiri, în sensul prezentei legi, se înţelege cheltuielile necesare şi utile.
    Cuantumul despăgubirilor se stabileste la valoarea actualizata a cheltuielilor, scazandu-se gradul de uzura al imbunatatirilor, în raport cu durata de viaţa normala a acestora, care se suporta de chiriasi.
    Norme metodologice:
    49.1. Prin imbunatatiri necesare şi utile se înţelege acele dotari incorporate sau aduse unităţii locative ori spatiilor comune prin care s-a sporit valoarea fondului locativ şi care au fost suportate exclusiv de chirias (introducerea sau schimbarea instalatiei de apa, gaz, canalizare, electricitate, incalzire; lucrari noi: parchetare, gresie sau faianta, geamuri termopan, uşi şi altele asemenea). Dovada acestor imbunatatiri se face prin expertiza tehnica, cu respectarea prevederilor alin. (5) al art. 49 din lege. Nu se includ în categoria cheltuielilor necesare şi utile acele cheltuieli voluptorii (utilizarea unor materiale foarte scumpe, de exemplu: uşi de mahon, instalaţii sanitare sofisticate, de lux, materiale de constructii incadrate în categoria celor de lux). În aceste cazuri despăgubirile se vor calcula având în vedere preturile medii actuale de pe piaţa.
    49.2. Dacă imobilul respectiv a fost preluat cu titlu, despăgubirile aferente acestor imbunatatiri se suporta de persoana indreptatita. În aceste cazuri se recomanda unităţilor detinatoare ca, în deciziile/dispozitiile de restituire în natura a unor astfel de imobile sa prevada generic şi obligaţia de restituire către chirias a despăgubirilor cuvenite potrivit legii.
    49.3. Dacă imobilul respectiv a fost preluat fără titlu valabil, obligaţia de despăgubire către chirias revine statului sau unităţii detinatoare. Opţiunea între cele două categorii alternative de debitori ai obligaţiei de despăgubire aparţine creditorului obligaţiei de despăgubire. Dacă imbunatatirile necesare şi utile au fost facute la cererea expresa sau cu acordul expres al locatorului, debitorul obligaţiei de restituire a despăgubirilor este unitatea detinatoare.
    50. Art. 50 din lege:
    Secretarii unităţilor administrativ-teritoriale vor lua măsuri pentru conservarea tuturor dosarelor constituite de comisiile de aplicare a Legii nr. 112/1995, vor elibera, la cerere, copii de pe actele existente la dosar şi vor da relatiile solicitate de persoanele indreptatite.
    Norme metodologice:
    Se recomanda secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale opisarea tuturor dosarelor respective pe imobile şi pe persoane beneficiare (în acest sens, se vor deschide registre speciale care vor contine aceste date).
    51. Art. 51*) din lege:
    ------------
    *) Este reprodus textul rezultat în urma modificarii şi completarii Legii nr. 10/2001 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002).
    (1) Cererile sau actiunile în justiţie, precum şi transcrierea sau intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor prezentei legi şi de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe de timbru.
    (2) Cererile sau actiunile în justiţie privind restituirea pretului actualizat platit de chiriasii ale caror contracte de vanzare-cumparare, incheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desfiinţate prin hotărâri judecătorești definitive şi irevocabile, sunt scutite de taxe de timbru.
    (3) Plata sumelor prevăzute la alin. (2) se face de către Ministerul Finanţelor Publice din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.
    Norme metodologice:
    51.1. Sintagma taxe de timbru vizeaza atât taxele judiciare de timbru, cat şi timbrul judiciar aferent tuturor acţiunilor sau cererilor generate de aplicarea legii.
    51.2. Prevederile alin. (2) al art. 51 din lege sunt aplicabile şi în cazul contractelor de vanzare-cumparare desfiinţate prin hotărâri definitive pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
    51.3. Actualizarea sumelor se va face prin aplicarea indicelui anual de inflatie din anul platii la anul introducerii actiunii. Pentru sumele platite în rate actualizarea se va face în functie de anul aferent ratelor platite în acel interval.
    52. Art. 52 din lege:
    La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispozitii contrare.
    Norme metodologice:
    Prevederea art. 52 inlatura de la aplicare orice acte normative anterioare contrare legii, care fie indisponibilizeaza astfel de bunuri de la restituire, fie se suprapun cu domeniul de aplicare a acesteia sau procedurile stabilite trebuiau să fie indeplinite ori consumate până la aparitia noii legi.


    Capitolul 3 Măsuri instituţionale

    1.1. Pentru urgentarea aplicarii legii, la nivelul fiecarei entităţi implicate în solutionarea notificarilor prevăzute de lege, se vor constitui, pe lângă organele de conducere:
    a) comisia interna pentru analizarea notificarilor, formata, de regula, din 3-5 membri (în măsura posibilitatilor, se vor numi juristi, economisti) care vor analiza fiecare notificare şi actele doveditoare depuse şi vor întocmi propunerea de solutionare;
    b) comisia de evaluare interna, care va stabili valoarea estimativa a imobilelor, a ofertelor aferente notificarilor şi celorlalte pretentii care vor face obiectul negocierii între părţi. Comisia de evaluare interna va fi formata, de regula, din 3-5 persoane (de preferinta, juristi sau economisti ori persoane cu pregatire de specialitate în domeniul construcţiilor; în lipsa acestora, în măsura posibilitatilor financiare ale fiecarei entităţi, se pot incheia contracte de colaborare cu persoane fizice sau juridice specializate).
    1.2. Comisiile prevăzute la pct. 1.1 se numesc prin ordin sau dispoziţie a conducătorului entitatii respective. Pentru persoanele angajate cu contract de muncă atribuţiile izvorate din aplicarea legii devin sarcini de serviciu.
    1.3. Salariaţii instituţiilor, implicati în mod direct în aplicarea legii, beneficiaza de un spor lunar de dificultate, în condiţiile stabilite prin art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicarii acesteia şi a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 501/2002. Constituie salariati implicati în mod direct în aplicarea Legii nr. 10/2001:
    - salariaţii cu contract de muncă pe durata determinata sau nedeterminata, care îşi desfăşoară activitatea în calitate de membru al comisiilor prevăzute la alin. 1 lit. a) şi b);
    - salariaţii, membri ai comisiilor constituite la nivelul prefecturilor, în temeiul art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 614/2001;
    - salariaţii, membrii birourilor judetene şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, constituite în temeiul art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 950/2001 cu privire la înfiinţarea, organizarea şi functionarea Autorităţii pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989;
    - secretarii unităţilor administrativ-teritoriale;
    - personalul Autorităţii constituite în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 950/2001, cu excepţia demnitarului;
    - personalul ministerelor şi celorlalte institutii publice care au ca sarcini de serviciu aplicarea legii, cu excepţia demnitarilor şi a conducătorilor numiti sau aleşi ai respectivelor institutii;
    - salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Biroului central din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi, respectiv, ghiseelor teritoriale.
    Prefectii, subprefectii şi primarii nu beneficiaza de acest spor.
    1.4. Comisiile prevăzute la pct. 1.1 vor elabora un regulament propriu de lucru pe care îl vor supune aprobării organului de conducere al unităţii respective.
    1.5. Comisiile prevăzute la pct. 1.1 vor colabora în mod direct şi, după caz, cu:
    a) comisiile constituite la nivelul prefecturilor în temeiul art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989;
    b) birourile judetene şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, constituite în temeiul art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 950/2001;
    c) secretarii unităţilor administrativ-teritoriale care au oblibaţiile prevăzute de lege la art. 50;
    d) Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului;
    e) Ministerul Finanţelor Publice;
    f) celelalte institutii implicate în aplicarea legii.
    1.6. În cazul în care se stabilesc, potrivit art. 1 alin. (3) din lege, măsuri reparatorii combinate în echivalent, care implica măsuri reparatorii de competenţa altor entităţi, unitatea investita cu solutionarea notificarii va informa respectiva entitate şi va colabora cu aceasta pentru definitivarea ofertelor şi solutionarea notificarii.
    1.7. Comisia interna pentru analiza notificarilor, prevăzută la pct. 1.1 lit. a), întocmeşte pentru fiecare notificare un raport cu propunerile de solutionare, care va fi semnat de cel puţin 3 membri ai acesteia. Propunerile divergente vor fi motivate separat.
    1.8. Comisia de evaluare interna prevăzută la pct. 1.1 lit. b) întocmeşte raportul intern de evaluare estimativa, la solicitarea comisiei interne pentru analizarea notificarilor. Raportul sau va fi semnat de toţi membrii acesteia.
    2.1. Problemele complexe sau cele legate de acordarea de măsuri reparatorii combinate pot fi transmise spre analiza şi indrumare Autorităţii pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001.
    2.2. Controlul aplicarii fazei administrative a legii de către ministere şi celelalte institutii publice centrale se efectueaza de către Autoritatea pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001, iar controlul aplicarii fazei administrative cu privire la entitatile implicate în solutionarea notificarilor situate pe raza teritoriala a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, se exercită de prefecti. Controalele se efectueaza fie din oficiu, fie pe baza unor sesizari ale persoanelor indreptatite.


    Capitolul 4 Dispozitii finale

    Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.


    Anexa 1

    -------
    la normele metodologice
    -----------------------
    (Model orientativ)
    ANTET - Denumirea emitentului
    DISPOZIŢIE DE RESTITUIRE
    Nr. ........ din ...........
    Privind: solutionarea dosarului întocmit în baza Notificarii nr. ..... din ............, prin care dl/dna......................., cetatean ....................., domiciliat în ........................, prin reprezentant ............................. conform actului autentificat de notar public ................. sub nr. ......... din ..........., solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil ................ situat(a) în ..............................,
    având în vedere notificarea nr. ......................, depusa la Biroul executorului judecătoresc ................................, prin care numitul/numita ........................................ solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie) / părţii din imobil ...................... situat (a) în ...........................,
    analizand actele depuse la dosarul intern nr. ..........., aferent notificarii, prin care se constată că:
    1. notificatorul are calitatea de persoana indreptatita, conform dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit.... coroborat cu art. 4 alin. ............ din Legea nr. 10/2001, în baza urmatoarelor acte doveditoare:
    a) ........................;
    b) ........................;
    2. imobilul solicitat la restituirea în natura a fost proprietatea ............ la momentul deposedarii abuzive conform actului de proprietate ......................... şi ..........................;
    3. imobilul respectiv a trecut cu titlu/fără titlu/fără titlu valabil în proprietatea statului.
    Actul în temeiul caruia s-a dispus preluarea ......................;
    4. imobilul face obiectul art. 2 alin. (1) lit. ........ sau art. 11 din Legea nr. 10/2001 ......................;
    5. imobilul este în patrimoniul... şi se afla în registrul de inventar la data de ..........., la pag. ....., cu numar de inventar ........../se afla în administrarea ...................... (şi nu a fost trecut în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil),
    având în vedere referatul comisiei interne prin care se propune această măsură;
    în conformitate cu dispozitiile art. 7, art. 9 alin. (1) şi art. 23 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 10/2001,
    în temeiul art. 68 alin. (2), al art. 71 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi al art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001/Statutul/Actul constitutiv al unităţii detinatoare,
    PRIMARUL MUNICIPIULUI ................. / ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITATII DETINATOARE
    DISPUNE:
    Art. 1. - Se restituie în natura imobilul (sau, după caz, cota parte), compus din ...(se va descrie imobilul)........................, în suprafaţa de ....(după caz, şi suprafaţa construita)..........., situat în ..............................., cu urmatoarele vecinatati:
    Nord ..................................;
    Sud ...................................;
    Est ....................................;
    Vest ..................................,
    d-lui/d-nei ...(după caz, denumirea persoanei juridice)......., domiciliata/cu sediul în ...................................., posesoare a actului de identitate ............. seria ............... nr. ........, emis de ............... la data de ............................, cod numeric personal ....(în cazul persoanelor juridice se vor indica: actul de constituire şi reprezentantul legal al acesteia, precum şi codul unic de înregistrare).................
    Art. 2. - Imobilul ce se restituie este grevat de urmatoarele servituti (dacă este cazul) .......................;
    Art. 3. - Proprietarul are obligaţia respectarii prevederilor art. 13 şi 15 din Legea nr. 10/2001, cu privire la protectia chiriasilor (în cazul în care imobilul este ocupat de astfel de persoane).
    Art. 4. - Prezenta dispoziţie face dovada proprietăţii asupra imobilului şi constituie titlu executoriu după indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara.
    Punerea în posesie se va face după indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara, prin proces-verbal de punere în posesie.
    Art. 5. - Prezenta dispoziţie intră în vigoare în termen de 48 de ore de la data prezentarii dovezii privind restituirea sumei platite de stat cu titlu de despăgubire (în cazul în care măsura restituirii este condiţionată de indeplinirea acestei obligaţii corelative).
    De asemenea, în cadrul dispozitiei de restituire se vor indica, după caz, obligaţii corelative ale beneficiarului restituirii (obligaţia de a elibera şi preda locuinta inchiriata, inclusiv termenul; asumari de obligaţii unilaterale, cum este cazul declaratiilor prevăzute la pct. 5 din cap. II din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 498/2003 şi altele asemenea).
    Art. 6. - Indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara, prevăzute la art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 cad în sarcina beneficiarului restituirii.
    Art. 7. - Prezenta dispoziţie poate fi atacata în termen de 30 de zile de la comunicare, la Sectia Civila a Tribunalului .................... (în a cărui circumscriptie teritoriala se afla sediul unităţii detinatoare).


    Anexa 2

    -------
    la normele metodologice
    -----------------------
    (Model orientativ)
    ANTET - Denumirea emitentului
    DECIZIE
    de respingere a cererii de restituire în natura şi oferta
    privind acordarea altor măsuri reparatorii prin echivalent
    Nr. .......... din .............
    Privind: solutionarea dosarului întocmit în baza Notificarii nr. .... din ........, prin care dl/dna ................., cetatean ............., domiciliat în ............., prin reprezentant ......................, conform actului autentificat de notar public ........................ sub nr. ............. din ................, solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil ................, situat(a) în ...................................,
    având în vedere notificarea nr. .........., depusa la Biroul executorului judecătoresc ......................................, prin care numitul/numita ............................................ solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil .................... situat(a) în ............................,
    analizand actele depuse la dosarul intern nr..., aferent notificarii, prin care se constata unul dintre urmatoarele motive:
    1. imobilul - construcţie, a cărui restituire în natura se cere, a fost demolat total;
    2. pe imobilul - teren, a cărui restituire în natura se solicita, s-au edificat ori amplasat constructii autorizate sau au destinatii de utilitate publică (parcuri, străzi, zone de protecţie şi altele asemenea);
    3. imobilul este ocupat de unităţi bugetare din invatamant, sănătate, asezaminte social-culturale, institutii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizaţiilor internationale interguvernamentale acreditate în România, precum şi de personalul cu rang diplomatic al acestora, iar imobilul în cauza este necesar în vederea continuarii activităţilor de interes public şi acesta a fost inclus pe lista prezentată spre aprobare Guvernului României;
    4. persoana indreptatita era asociat sau asociat la persoana juridica proprietara a imobilelor şi a activelor la data preluării abuzive a acestora şi nu indeplineste condiţiile prevăzute de art. 16 din lege;
    5. imobilul a fost transformat astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat;
    6. imobilul a fost înstrăinat fostului chirias cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 112/1995;
    7. terenul nu este disponibil fiind prevăzut în planurile de urbanism aprobate pentru destinaţia de ................................;
    8. alte motive prevăzute de lege,
    având în vedere referatul comisiei interne prin care constata imposibilitatea restituirii în natura şi se propun măsuri reparatorii alternative în echivalent,
    în conformitate cu dispozitiile art. 1 alin. (2) şi alin. (3), ale art. 24 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 10/2001,
    în temeiul art. 68 alin. (2), art. 71 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Statutul/Actul constitutiv al unităţii detinatoare,
    PRIMARUL MUNICIPIULUI ....../....................
    ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITATII DETINATOARE
    DECIDE:
    Art. 1. - Respinge cererea de restituire în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil, situat(a) în ....................., formulata de notificatorul ............... prin notificarea nr. ........., pentru urmatoarele motive: ..................................
    Art. 2. - Se stabileste ca valoare echivalenta a imobilului imposibil de restituit şi cuvenita notificatorului, suma de .................. lei, în limita careia se vor acorda celelalte măsuri reparatorii.
    Art. 3. - Pentru imobilul notificat şi care nu poate fi restituit în natura, în calitate de persoana indreptatita puteti opta pentru (pentru fiecare caz în parte se vor individualiza alternativele legal posibile):
    ● bunuri ori servicii oferite în echivalent de către detinator, dacă exista astfel de posibilitati, cu acordul persoanei indreptatite;
    ● acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzactionate pe piaţa de capital;
    ● acordarea de titluri de valoare nominala, folosite exclusiv în procesul de privatizare;
    ● acordarea de despăgubiri banesti.
    Art. 4. - În cazul în care, în termen de 60 de zile de la comunicarea prezentei decizii, ne comunicati în mod expres acceptul dumneavoastra cu privire la una sau mai multe dintre masurile propuse de noi cu titlu de oferta, prezenta decizie intră în vigoare şi cu privire la măsura/masurile reparatorii acceptate de dumneavoastra, pe care le puteti fructifica în modurile stabilite de lege. Totodata, va facem cunoscut ca sunteti invitata la negocieri cu privire la oferta facuta de noi, la sediul din ....................., în urmatoarele zile ................ .
    Art. 5. - În cazul în care oferta noastra nu este acceptata în mod expres în termen de 60 de zile de la comunicarea prezentei decizii, puteti ataca în justiţie prezenta oferta în termen de 30 de zile de la comunicarea ei, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, la Sectia Civila a Tribunalului ....................... (în a cărui raza teritoriala se afla sediul unităţii detinatoare).
    Notă: Oricare dintre masurile reparatorii oferite în echivalent de către deţinătorul imobilului notificat pot fi combinate şi fiecare dintre acestea se acordă numai în cazuri expres prevăzute de lege.
    În cazul compensarii cu bunuri sau servicii decizia motivata de compensare va fi însoţită de contractul de furnizare sau, după caz, de contractul de prestări servicii care urmeaza regimul contractual de drept comun. Rezilierea contractului respectiv din vina exclusiva a unităţii obligate la restituire atrage desfiintarea de drept a deciziei/dispozitiei de compensare.
    Oferta se va comunică persoanei indreptatite în condiţiile prevăzute de art. 23 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.


    Anexa 3

    -------
    la normele metodologice
    -----------------------
    (Model orientativ)
    ANTET - Denumirea emitentului
    DECIZIA DE RESPINGEREA NOTIFICARII
    Nr. .......... din ............
    Privind: solutionarea dosarului întocmit în baza Notificarii nr. ... din ........, prin care dl/d-na ........, cetatean ........., domiciliat în .........., prin reprezentant .......... conform actului autentificat de notar public .......... sub nr. ... din ............., solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil/acordarea celorlalte măsuri reparatorii prin echivalent, în situaţia în care restituirea în natura a imobilului/părţii din imobil nu poate opera ........ situat(a) în ...........,
    având în vedere notificarea nr. ...., depusa la Biroul executorului judecătoresc ........., prin care numitul/numita ............. solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil ........... situat(a) în ...,
    analizand actele depuse la dosarul intern nr. ...., aferent notificarii, prin care se constata unul sau mai multe dintre urmatoarele motive:
    1. imobilul solicitat nu face obiectul Legii nr. 10/2001;
    2. notificarea nu a fost depusa în termenul prevăzut la art. 21 din Legea nr. 10/2001, modificat;
    3. solicitantul(a) nu are calitatea de persoana indreptatita în sensul art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 10/2001;
    4. preluarea imobilului respectiv nu s-a facut în mod abuziv;
    5. nu a fost dovedit dreptul de proprietate cu privire la imobilul solicitat;
    6. nu a fost dovedita calitatea de mostenitor;
    7. imobilul (teren şi/sau construcţie)/partea din imobilul a cărui/carei restituire în natura se cere sau pentru care persoana indreptatita, în sensul art. 3 din Legea nr. 10/2001, solicita acordarea celorlalte măsuri reparatorii prin echivalent, intrucat restituirea în natura nu poate opera, a fost distrus ca urmare a unor calamitati naturale;
    8. alte motive legale,
    având în vedere referatul comisiei interne prin care se propune respingerea cererii ce a facut obiectul notificarii,
    în temeiul art. 68 alin. (2), art. 71 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Statutul sau Actul constitutiv al unităţii detinatoare,
    PRIMARUL MUNICIPIULUI ....../.................
    ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITATII DETINATOARE
    DECIDE:
    Art. 1. - Respinge notificarea nr. ......., înregistrată sub nr. ..., de către ........, pentru urmatorul/urmatoarele motive: ............
    Art. 2. - Prezenta decizie poate fi atacata în termen de 30 de zile de la comunicare la Sectia Civila a Tribunalului .............. (în a cărui circumscriptie teritoriala se afla sediul unităţii detinatoare).


    Anexa 4

        -------
    la normele metodologice
    -----------------------
     ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
     │ │ │
     │ │ │
     │ ┌─────┐ │ ┌─────┐ │
     │ │ │ │ │ │ │
     │ │STEMA│ │ │STEMA│ │
     │ │ │ │ │ │ │
     │ └─────┘ │ └─────┘ │
     │ │ │
     │ ROMÂNIA │ ROMÂNIA │
     │ MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE │ MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE │
     │ │ │
     │ │ │
     │ │ TITLU DE VALOARE NOMINALA │
     │ │ │
     │ │ │
     │ TITLU DE VALOARE NOMINALA │ │
     │ │ (1) │
     │ (1) │ Seria...... Numar ............ │
     │ Seria...... Numar ............ │ │
     │ Data emiterii ................ │ VALOARE NOMINALA .............. lei │
     │ Valoare nominala ............. lei │ │
     │ Termen de valabilitate: 7 ani de la │ în litere ...................... │
     │ data emiterii │ ...................... │
     │ │Termen de valabilitate: 7 ani de la │
     │ (2) │data emiterii │
     │ Titular ................... │ │
     │ ................... │ (2) │
     │ │ Titular ................... │
     │ │ ................... │
     │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │
     │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|│
     │ - act de identitate... seria... nr...│- act de identitate... seria... nr...│
     │ - domiciliu: Str. ........... nr.... │- domiciliu: Str. ........... nr... │
     │ - bloc .... scara .... ap. .... │- bloc .... scara .... ap. .... │
     │ - judet/sector .................... │- judet/sector .................... │
     │- oras/comuna ...................... │- oras/comuna ...................... │
     │ │ │
     │ (3) │ │
     │ Sediul ......................... │ Sediul ......................... │
     │ Codul unic de înregistrare │ Codul unic de înregistrare │
     │ ................................ │ ................................ │
     │ │ │
     │ Numele şi prenumele functionarului │ Emis la data de ........... │
     │ care completeaza titlul: .......... │ │
     │ │ Numele şi prenumele functionarului │
     │ │ care completeaza titlul: .......... │
     │ │ │
     │ Semnatura autorizata: │ MINISTRUL FINANTELOR PUBLICE │
     │ │ │
     │ ......................... │ Mihai Nicolae TANASESCU │
     │ │ │
     │ │ │
     │ │ │
     │ │ │
     └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘
    --------------
        (1) Se va completa cu seriile şi numerele corespunzătoare valorilor
            nominale prevăzute la pct. 34.3-2.1 din normele metodologice.
        (2) Se va completa cu numele şi prenumele/denumirea titularului din
            decizia/dispoziţia emisa în temeiul Legii nr. 10/2001 sau, după caz,
            în decizia de retrocedare emisa în temeiul Legii nr. 501/2002.
        (3) Se va completa în cazul persoanelor juridice.
     ┌───────────────────────────────────────────────────────────┐
     │ │
     │ │
     │ ┌─────┐ │
     │ │ │ │
     │ │STEMA│ │
     │ │ │ │
     │ └─────┘ │
     │ │
     │ ROMÂNIA │
     │ MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE │
     │ │
     │ │
     │ CESIONAR: │
     │ 1. ..................... │
     │ │
     │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │
     │ │
     │ - act de identitate...... seria ..... nr. ...... │
     │ - domiciliu: Str. ......... nr. ..... │
     │ - bloc ...... scara ..... ap. ....... │
     │ - oras/comuna ....................... │
     │ - judet/sector ...................... │
     │ │
     │Sediul ..................................... │
     │Cod unic de înregistrare ................... │
     │Numărul de înregistrare a cesiunii ......... │
     │ │
     │ 2. ..................... │
     │ │
     │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │
     │ │
     │ - act de identitate...... seria ..... nr. ...... │
     │ - domiciliu: Str. ......... nr. ..... │
     │ - bloc ...... scara ..... ap. ....... │
     │ - judet/sector ...................... │
     │ - oras/comuna ............................... │
     │ Sediul ...................................... │
     │ Cod unic de înregistrare .................... │
     │ Numărul de înregistrare a cesiunii .......... │
     │ │
     │ │
     │ 3. ..................................... │
     │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │
     │ │
     │ - act de identitate ....... seria ...... nr. ...... │
     │ - domiciliu: Str. ......... nr. ..... │
     │ - bloc ...... scara ...... ap. ...... │
     │ - judet/sector ................ │
     │ │
     │ - oras/comuna .................................. │
     │ Sediul ......................................... │
     │ Cod unic de înregistrare ....................... │
     │ Numărul de înregistrare a cesiunii ............. │
     │ │
     │ 4. ......................... │
     │ │
     │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │
     │ │
     │ - act de identitate ..... seria ....... nr. ....... │
     │ - domiciliu: Str. ....... nr. ..... │
     │ - bloc ....... scara ...... ap. ..... │
     │ - judet/sector ...................... │
     │ │
     │ - oras/comuna ............................... │
     │ Sediul ..................................... │
     │ Cod unic de înregistrare .................... │
     │ Numărul de înregistrare a cesiunii .......... │
     │ │
     │ Utilizat pentru .............. la ............. │
     │ Valoarea actualizata la momentul utilizarii │
     │ │
     │ ..................... │
     │ │
     │ Semnatura persoanei autorizate/sigiliu │
     └───────────────────────────────────────────────────────────┘

    --------------