LEGE Nr. 68 din 15 iulie 1992
pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 164 din 16 iulie 1992



    Parlamentul României adopta prezenta lege.

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    Camera Deputaţilor şi Senatul se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiilor prezentei legi.


    Articolul 2

    Alegatorul are dreptul la un vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un vot pentru alegerea Senatului.


    Articolul 3

    (1) Deputaţii şi senatorii se aleg în circumscripţii electorale pe bază de scrutin de lista şi de candidaturi independente, potrivit principiului reprezentării proporţionale.
    (2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 locuitori.
    (3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori.
    (4) Numărul deputaţilor şi al senatorilor ce vor fi aleşi se determina prin raportarea numărului de locuitori ai fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2) şi (3), la care se adauga un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul deputaţilor să fie mai mic de 4, iar cel al senatorilor mai mic de 2.
    (5) Numărul locuitorilor care se ia în calcul, potrivit alin. (4), este cel de la 1 iulie al anului precedent, publicat în Anuarul statistic al României. În situaţia în care, cu cel puţin 5 luni înainte de data alegerilor, are loc un recensamint general al populaţiei, numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma recensămîntului, publicat de Comisia Naţionala pentru Statistica.
    (6) Numerotarea circumscriptiilor electorale şi numărul de deputaţi şi de senatori ce urmează să fie aleşi în fiecare circumscripţie electorală sînt prevăzute în anexa nr. 1.


    Articolul 4

    (1) Organizaţiile cetăţenilor aparţinînd unei minorităţi naţionale, legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator, au dreptul, împreună, potrivit art. 59 alin. (2) din Constituţie, la un mandat de deputat, dacă au obţinut, pe întreaga ţara, un număr de voturi egal cu cel puţin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţara pentru alegerea unui deputat.
    (2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale care participa la alegeri sînt echivalente juridic, în ce priveşte operaţiunile electorale, cu partidele politice.
    (3) Beneficiază de prevederile alin. (1) şi organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale care au participat la alegeri pe lista comuna a acestor organizaţii; în acest caz, dacă nici un candidat de pe lista comuna nu a fost ales, se va atribui pentru toate organizaţiile care au propus lista un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor alin. (1).
    (4) Prevederile alin. (3) nu se aplică organizaţiei cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale care a participat la alegeri pe lista comuna cu un partid sau alta formaţiune politica ori atît pe liste comune, potrivit alin. (3), cît şi pe liste exclusiv proprii.
    (5) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) sau (3) se acordă peste numărul total de deputaţi rezultat din norma de reprezentare.


    Articolul 5

    (1) Candidaturile pentru Camera Deputaţilor şi Senat se propun pe liste separate de candidaţi numai de partide şi alte formaţiuni politice, constituite potrivit legii.
    (2) Numărul de candidaţi de pe fiecare lista poate fi mai mare decît numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi pînă la un sfert din aceste mandate; fracţiunile se intregesc la cifra 1.
    (3) În aceeaşi circumscripţie electorală un partid, formaţiune politica ori coalitie a acestora poate propune, pentru fiecare din Camerele Parlamentului, doar o singura lista de candidaţi. Coalitiile de partide şi de formaţiuni politice se pot face numai la nivel naţional. Partidele şi formaţiunile politice din coalitiile electorale pot participa la alegeri numai pe listele coalitiei.
    Un partid sau formaţiune politica nu poate face parte decît dintr-o singura coalitie electorală.
    (4) Listele de candidaţi trebuie să cuprindă, după caz, şi apartenenţa politică a candidaţilor.
    (5) Candidatul independent poate participa la alegeri individual şi dacă este susţinut de cel puţin 0,5% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele permanente ale localităţilor situate în circumscripţia electorală în care candidează. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidaţi depuse de partide, formaţiuni politice ori coalitii ale acestora şi nici liste de candidaţi independenţi.
    (6) O persoana poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator şi numai într-o singura circumscripţie electorală.
    (7) Candidaturile pe mai multe liste de candidaţi sau atît pe liste, cît şi ca independent, sînt nule.


    Articolul 6

    (1) Data alegerilor se stabileşte şi se aduce la cunoştinţa publică de Guvern, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua votării şi pînă la împlinirea a 5 zile de la data cînd încep să curgă termenele prevăzute de art. 60 alin. (2) din Constituţie.
    (2) Alegerile au loc într-o singura zi, care poate fi numai duminica.
    (3) Numărul de ordine al scrutinului din cartea de alegator se stabileşte şi se aduce la cunoştinţa publică de Guvern, o dată cu data alegerilor.
    (4) Aducerea la cunoştinţa publică se face prin Monitorul Oficial al României şi prin presa.


    Capitolul 2 Listele electorale şi cărţile de alegator


    Secţiunea 1 Listele electorale


    Articolul 7

    Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot. Ele sînt permanente sau speciale.


    Articolul 8

    (1) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite. Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot fi înscrişi, la cererea lor, în listele electorale permanente ale localităţii în care s-au născut sau în care au avut ultimul domiciliu în ţara. Cererea se depune la misiunea diplomatică a României din statul în care domiciliază sau direct la consiliul local.
    (2) Listele electorale permanente se întocmesc de către primării comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor.
    (3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune pe sate, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi.
    (4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegatorii, numele şi prenumele, data naşterii şi domiciliul acestora, precum şi numărul circumscripţiei electorale.
    (5) Listele electorale permanente se întocmesc în doua exemplare oficiale, se semnează de primar şi de secretarul consiliului local şi se păstrează în doua registre speciale cu file detasabile, din care unul de secretarul consiliului local şi celălalt de judecătoria în a carei raza teritorială se afla localitatea pentru care au fost întocmite.
    (6) Primarul este obligat sa comunice judecătoriei orice modificare în listele electorale.


    Articolul 9

    (1) Listele electorale permanente se actualizează anual de către primari, în luna ianuarie, precum şi în termen de cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votării.
    (2) Persoanele decedate se radiază din lista electorală pe baza comunicării serviciului public local unde s-a înregistrat decesul. Comunicarea se face în termen de 24 de ore.
    (3) Persoanele care şi-au pierdut cetăţenia română se radiază din lista electorală, pe baza comunicării Ministerului Justiţiei.
    (4) Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală în temeiul comunicării, din oficiu, a instanţei judecătoreşti.


    Articolul 10

    (1) Fiecare alegator este înscris într-o singura lista electorală permanenta.
    (2) Înscrierea în listele electorale permanente este obligatorie. O dată cu schimbarea domiciliului, autoritatea competentă să efectueze schimbarea este obligată ca, din oficiu, sa comunice primarului datele necesare înscrierii cetăţeanului în lista electorală de la noul domiciliu şi pentru radierea corespunzătoare din lista electorală a localităţii vechiului domiciliu.


    Articolul 11

    Listele electorale speciale se întocmesc în cazurile prevăzute de prezenta lege şi vor cuprinde numele şi prenumele, domiciliul, data naşterii, numărul şi seria actului de identitate al alegătorului. Listele se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite.


    Articolul 12

    (1) Alegatorii au dreptul sa verifice înscrierea în listele electorale. Intimpinarile împotriva omisiunilor, a inscrierilor gresite şi a oricăror erori din liste se fac la autorităţile care au întocmit listele, acestea fiind obligate să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.
    (2) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se soluţionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a carei raza teritorială domiciliază alegatorul sau, în cazul celor înscrişi pe liste speciale, de judecătoria pe a carei raza teritorială se afla biroul electoral al secţiei de votare care a întocmit lista. Hotărîrea judecătorească este executorie. Împotriva hotărîrii date se poate face recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se soluţionează în termen de 3 zile de la înregistrare.
    (3) Intimpinarile formulate cu privire la listele speciale din străinătate se soluţionează de către şeful misiunii diplomatice sau de inlocuitorul acestuia. Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date de şeful misiunii diplomatice sau de inlocuitorul acestuia se depun la sediul misiunii şi se trimit spre soluţionare la Judecătoria sectorului 1 al municipiului Bucureşti, prevederile alin. (2) aplicindu-se în mod corespunzător.


    Articolul 13

    (1) Primării care au întocmit listele electorale permanente vor inainta o copie de pe liste, cuprinzînd alegatorii din fiecare secţie de votare, birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora.
    (2) Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele electorale se comunică judecătoriei şi biroului electoral al secţiei de votare în termen de 24 de ore.


    Secţiunea a 2-a Cărţile de alegator


    Articolul 14

    (1) Exercitarea dreptului de vot se face numai pe baza cărţii de alegator, eliberata în condiţiile prezentei legi. Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot vota şi fără carte de alegator.
    (2) Modelul cărţii de alegator este prevăzut în anexa nr. 2.
    (3) Un alegator nu poate primi decît o singura carte de alegator.


    Articolul 15

    (1) Cărţile de alegator sînt permanente şi valabile pentru toate consultarile electorale cu caracter naţional, potrivit numărului de scrutine prevăzut în cuprinsul lor, şi se eliberează alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente ale localităţii în care domiciliază.
    (2) Cartea de alegator se păstrează şi se foloseşte numai de către titular.


    Articolul 16

    (1) Cartea de alegator se întocmeşte de primarul localităţii unde alegatorul îşi are domiciliul.
    (2) Eliberarea cărţii de alegator se face pe baza actului de identitate, numai titularului şi sub semnatura acestuia, de:
    a) primarul care a întocmit-o;
    b) primarul localităţii unde alegatorul îşi are reşedinţa, în termen de 10 zile de la cererea alegătorului; primarul căruia i-a fost adresată cererea va solicita primarului localităţii unde alegatorul îşi are domiciliul trimiterea cărţii de alegator, iar acesta, o dată cu trimiterea cărţii, va face menţiunea corespunzătoare în lista electorală permanenta a localităţii;
    c) biroul electoral al secţiei de votare din localitatea unde alegatorul domiciliază, pentru cărţile de alegator neridicate; în acest scop, cărţile de alegator neridicate se predau de primar, cu 3 zile înainte de ziua alegerilor, biroului electoral al secţiei de votare, pe bază de proces-verbal cuprinzînd numărul cărţilor de alegator, numele, prenumele şi domiciliul titularilor.
    (3) Domiciliul sau reşedinţa se dovedeşte numai cu actul de identitate.
    (4) După actualizarea listelor electorale centrale potrivit art. 9 alin. (1), întocmirea şi eliberarea cărţilor de alegator pentru cetăţenii care au împlinit vîrsta de 18 ani pînă în luna ianuarie sau care vor împlini aceasta vîrsta pînă în ziua alegerilor inclusiv se fac potrivit prevederilor alin. (1) şi (2).
    (5) Intimpinarile şi contestaţiile privind întocmirea sau eliberarea cărţilor de alegator se fac cu respectarea prevederilor art. 12, care se aplică în mod corespunzător.
    (6) Evidenta cărţilor de alegator se asigura de secretarul consiliului local.


    Articolul 17

    (1) În cazul pierderii sau distrugerii cărţii de alegator, indiferent de motiv, se poate elibera un duplicat de către primării prevăzuţi la art. 16 alin. (2) lit. a) şi b), care vor menţiona aceasta pe lista electorală permanenta a localităţii.
    (2) Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului şi pe răspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept.


    Capitolul 3 Secţiile de votare


    Articolul 18

    (1) Secţiile de votare se organizează în localităţi, după cum urmează:
    a) în localităţile cu populaţie de peste 2.000 locuitori, cîte o secţie de votare la 1.000-2.000 locuitori;
    b) în comunele cu populaţie sub 2.000 locuitori, o singura secţie de votare.
    (2) Se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu populaţie pînă la 1.000 locuitori, situate la o distanta mai mare de 5 km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei.


    Articolul 19

    (1) Pe lîngă unităţi militare, precum şi pe lîngă spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi şi cămine de batrini, avînd cel puţin 50 alegatori, se pot organiza secţii de votare separate.
    (2) Se pot organiza secţii de votare şi în staţiile de cale ferată, în autogări, în porturi şi aeroporturi, pentru alegatorii care, în ziua alegerilor, se afla în timpul efectuării unei călătorii.
    (3) Pentru studenţii de la cursurile de zi şi pentru elevii cu drept de vot care nu domiciliază în localitatea în care urmează studiile se organizează cîte o secţie de votare pe lîngă căminele de studenţi sau de elevi, pentru 500-2.000 alegatori.
    (4) La secţiile de votare organizate pe lîngă unităţile militare votează numai militarii acestor unităţi, iar la cele pentru studenţi şi elevi, numai studenţii şi elevii din unităţile de învăţămînt arondate.


    Articolul 20

    (1) Pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează cîte o secţie de votare pentru alegatorii membri ai acestor reprezentante şi familiile lor, precum şi pentru cetăţenii români din ţara sau străinătate aflaţi în ţările respective în ziua alegerilor. Aceste secţii de votare aparţin de circumscripţia electorală a municipiului Bucureşti.
    (2) Pe navele sub pavilion român, aflate în navigaţie în ziua alegerilor, se vor organiza secţii de votare, acestea făcînd parte din circumscripţia electorală a locului unde este înregistrată nava.


    Articolul 21

    Alegatorii votează atît pentru Camera Deputaţilor, cît şi pentru Senat, la aceeaşi secţie de votare.


    Articolul 22

    (1) Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor.
    (2) Toate secţiile de votare dintr-o circumscripţie electorală se numeroteaza, indiferent de localităţi, începînd cu localitatea de reşedinţa a judeţului, respectiv a sectorului agricol Ilfov, şi continuind cu cele din municipii, celelalte oraşe şi, apoi, din comune, în ordinea alfabetica a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.
    (3) Prefectii sînt obligaţii ca, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, să facă numerotarea tuturor secţiilor de votare şi sa aducă la cunoştinţa publică aceasta numerotare, precum şi delimitarea fiecărei secţii de votare, indicind şi locul unde va avea loc votarea.
    (4) Primării localităţilor şi secretarii consiliilor locale vor asigura toate datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea, de către prefecţi, a obligaţiilor prevăzute la alin. (3).


    Capitolul 4 Birourile electorale


    Articolul 23

    (1) În scopul bunei desfăşurări a operaţiunilor electorale se înfiinţează, în condiţiile prezentei legi, pentru fiecare alegere, Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare.
    (2) Birourile electorale sînt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot; candidaţii nu pot fi membri ai birourilor electorale.
    (3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, toţi membrii din compunerea acestora exercita o funcţie ce implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta şi impartiala a acestei funcţii este obligatorie.


    Articolul 24

    (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie şi 16 reprezentanţi ai partidelor, formatiunilor politice şi coalitiilor acestora care participa la alegeri.
    (2) Desemnarea celor 7 judecători se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, dintre toţi judecătorii în exerciţiu ai Curţii. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi consultantul şef ai Curţii Supreme de Justiţie, ce constituie actul de investire. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică prin presa, de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, cu cel puţin 48 de ore înainte.
    (3) În termen de 24 de ore de la investire, judecătorii desemnaţi aleg, din rindul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central. În aceasta organizare, Biroul Electoral Central va îndeplini toate atribuţiile ce-i revin potrivit prezentei legi, urmînd să fie completat cu reprezentanţii partidelor, formatiunilor politice şi coalitiilor acestora.
    (4) În termen de 2 zile de la data pînă la care se pot depune candidaturile, partidele, formaţiunile politice şi coalitiile acestora care participa la alegeri vor comunică, în scris, Biroului Electoral Central, numărul listelor de candidaţi din toate circumscripţiile electorale, precum şi prenumele şi numele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.
    (5) Desemnarea reprezentanţilor partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescătoare a ponderii numărului listelor de candidaţi comunicate de fiecare partid, formaţiune politica sau coalitie a acestora, potrivit alin. (4), în numărul circumscriptiilor electorale din întreaga ţara. Un partid, formaţiune politica sau coalitie a acestora nu poate avea mai mult de 5 reprezentanţi.
    (6) Persoanele care au calitatea de reprezentanţi ai unui partid, formaţiune politica sau coalitie a acestora în Biroul Electoral Central se stabilesc în ordinea menţionată în comunicarea prevăzută la alin. (4).
    (7) În cazul în care mai multe partide, formaţiuni politice sau coalitii ale acestora au depus acelaşi număr de liste, desemnarea reprezentanţilor acestora se va face, prin tragere la sorţi, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenta persoanelor delegate de partidele, formaţiunile politice sau coalitiile în cauza.
    (8) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor, formatiunilor politice şi ai coalitiilor acestora se face, în 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de preşedintele Biroului Electoral Central, asistat de 3 judecători, în prezenta persoanelor delegate de partidele, formaţiunile politice şi coalitiile acestora care au comunicat reprezentanţii. Procesul-verbal întocmit de preşedinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanţilor constituie actul de atestare a calităţii acestora de membri în Biroul Electoral Central.


    Articolul 25

    (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii: a) veghează la actualizarea listelor electorale, urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul tarii şi asigura interpretarea lor uniforma;
    b) rezolva intimpinarile referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale de circumscripţie;
    c) primeşte de la birourile electorale de circumscripţie procesele-verbale cuprinzînd numărul de voturi valabil exprimat pentru fiecare lista de candidaţi şi constata dacă exista partide, formaţiuni politice sau coalitii ale acestora care nu au întrunit cel puţin 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţara; comunică birourilor electorale de circumscripţie şi da publicităţii, în termen de 24 de ore de la constatare, partidele, formaţiunile politice sau coalitiile acestora care se afla în aceasta situaţie;
    d) verifica şi înregistrează rezultatul alegerilor, insumeaza pe întreaga ţara voturile neutilizate pentru fiecare partid, formaţiune politica sau coalitie a acestora care îndeplineşte condiţia prevăzută la lit. c) şi asigura repartizarea centralizata şi desfăşurarea pe circumscripţii electorale a mandatelor ce li se cuvin;
    e) atesta atribuirea unui mandat de deputat organizaţiei cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale care a întrunit condiţiile prevăzute de art. 4 şi eliberează certificatul doveditor al deputatului desemnat pe aceasta baza;
    f) anulează alegerile dintr-o circumscripţie electorală în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natura sa modifice atribuirea mandatelor şi dispune repetarea scrutinului;
    g) îndeplineşte orice alte obligaţii ce îi revin potrivit prezentei legi.
    (2) În cazul în care, pentru soluţionarea unei contestaţii, sînt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenta unui judecător din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor.
    (3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate face numai de partidele, formaţiunile politice, coalitiile acestora sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri, în termen de 48 de ore de la încheierea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel ce a sesizat nu este implicat în producerea fraudei. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător. Soluţionarea cererii de către Biroul Electoral Central se face pînă la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României.
    (4) Hotărîrile Biroului Electoral Central se aduc la cunoştinţa în şedinţa publică.


    Articolul 26

    (1) Biroul electoral de circumscripţie se constituie din 3 judecători şi din cel mult 8 reprezentanţi ai partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora ce participa la alegeri în circumscripţia electorală în care funcţionează biroul electoral.
    (2) Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean sau ai Tribunalului municipiului Bucureşti. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică, prin presa, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, ce constituie actul de investire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului electoral de circumscripţie. Biroul astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmînd a fi completat cu reprezentanţii partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora care participa la alegeri.
    (3) În termen de 2 zile de la data pînă la care se pot depune candidaturile, partidele, formaţiunile politice şi coalitiile acestora vor comunică, în scris, birourilor electorale de circumscripţie, numărul candidaturilor de pe listele de candidaţi depuse în circumscripţia electorală respectiva, precum şi prenumele şi numele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.
    (4) Desemnarea reprezentanţilor partidelor, formatiunilor politice şi ai coalitiilor acestora în biroul electoral de circumscripţie se face în ordinea descrescătoare a ponderii numărului de candidaţi, comunicat de fiecare partid, formaţiune politica sau coalitie a acestora, potrivit alin. (3), în numărul total al candidaţilor din comunicările primite. Un partid, formaţiune politica sau coalitie a acestora nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi.
    (5) Completarea biroului electoral cu reprezentanţii partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora se face potrivit prevederilor art. 24 alin. (6) şi (8), care se aplică în mod corespunzător. În cazul în care mai multe partide, formaţiuni politice sau coalitii ale acestora au depus acelaşi număr de candidaţi, desemnarea reprezentanţilor se va face prin tragere la sorţi, de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în prezenta delegatiilor partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor în cauza.


    Articolul 27

    (1) Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii:
    a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţia electorală în care funcţionează, veghează la organizarea, din timp, a secţiilor de votare;
    b) înregistrează candidaturile depuse şi constata rămînerea definitivă a acestora;
    c) fac publicaţiile şi afişările prevăzute de lege cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente;
    d) rezolva intimpinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare din cadrul circumscripţiei electorale în care funcţionează:
    e) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "Votat";
    f) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare şi comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzînd numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare lista de candidaţi;
    g) pe baza constatării Biroului Electoral Central cu privire la partidele, formaţiunile politice şi coalitiile acestora ce nu întrunesc cel puţin 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţara, constata rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electorală şi eliberează deputaţilor sau, după caz, senatorilor certificatul doveditor al alegerii;
    h) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzînd rezultatul alegerilor, precum şi intimpinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare;
    i) îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit legii.
    (2) Hotărîrile biroului electoral se aduc la cunoştinţa în şedinţa publică.


    Articolul 28

    (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sînt alcătuite dintr-un preşedinte, un loctiitor al acestuia şi cel mult 7 membri.
    (2) Preşedintele şi locţiitorul sînt, de regula, magistraţi sau alţi jurişti, care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica, desemnaţi de preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorţi de pe o lista întocmită de prefecţi şi comunicată de aceştia preşedintelui tribunalului cu cel puţin 5 zile înaintea tragerii la sorţi.
    (3) În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista va fi completată cu alte persoane care au o reputaţie nestirbita şi care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica.
    (4) Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decît cel necesar, acestea fiind rezerva la dispoziţia preşedintelui tribunalului; lista va conţine: prenumele, numele, adresele, telefoanele şi semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse.
    (5) Gruparea în lista a persoanelor, în vederea tragerii la sorţi, se va face avîndu-se în vedere necesitatea ca locuintele lor să fie cît mai aproape de sediul biroului electoral al secţiei de votare.
    (6) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora.
    (7) Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare provin din cîte un reprezentant al partidelor, formatiunilor politice şi coalitiilor acestora care participa la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi în circumscripţia electorală respectiva.
    (8) În acest scop, preşedintele biroului electoral de circumscripţie va comunică preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin. (2), numărul de candidaţi propuşi de fiecare partid, formaţiune politica şi coalitie a acestora. De asemenea, partidele, formaţiunile politice şi coalitiile acestora sînt obligate sa comunice, fiecare, preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi termen, prenumele şi numele reprezentantului lor.
    (9) Dacă doua sau mai multe partide, formaţiuni politice ori coalitii ale acestora au acelaşi număr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral al secţiei de votare, în limita locurilor neocupate de reprezentanţii partidelor, formatiunilor politice şi coalitiilor acestora, aflate, potrivit alin. (7), într-o situaţie mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toţi reprezentanţii să fie incluşi în componenta biroului electoral, preşedintele acestuia va proceda la tragerea la sorţi, cu respectarea prevederilor art. 26 alin. (5), care se aplică în mod corespunzător.
    (10) În cazul în care partidele, formaţiunile politice sau coalitiile acestora nu şi-au desemnat reprezentanţii sau numărul reprezentanţilor este insuficient, completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face de preşedintele tribunalului de pe lista prevăzută la alin. (4), prin tragere la sorţi.
    (11) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8) sau, după caz, a prevederilor alin. (9), printr-un proces-verbal, cuprinzînd modul de stabilire a reprezentanţilor, constituie actul de atestare a calităţii acestora de membri în biroul electoral al secţiei de votare; întocmirea procesului-verbal se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8), cu participarea partidelor, formatiunilor politice şi coalitiilor acestora interesate, dacă şi-au trimis, în acest scop, cîte un delegat.


    Articolul 29

    Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:
    a) primesc copia listelor electorale comunicate, potrivit art. 13 alin. (1), şi cărţile de alegator neridicate, potrivit art. 16 lit. c), iar de la birourile electorale de circumscripţie, buletinele de vot pentru alegatorii ce urmează sa voteze la secţia de votare, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "Votat";
    b) conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia;
    c) numara voturile şi consemnează rezultatele votării;
    d) rezolva intimpinarile referitoare la propria lor activitate;
    e) înaintează birourilor electorale de circumscripţie procesele-verbale cuprinzînd rezultatele votării, împreună cu contestaţiile depuse şi materialele la care acestea se referă;
    f) predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a carei raza teritorială îşi au sediul, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării; listele electorale speciale de la secţiile de votare constituite pe lîngă unităţile militare se transmit, sub paza militară, acestor unităţi şi se păstrează de comandantul unităţii.


    Articolul 30

    Birourile electorale lucrează în prezenta majorităţii membrilor ce le compun şi iau hotărîri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.


    Articolul 31

    Reprezentanţii partidelor, formatiunilor politice sau ai coalitiilor acestora în birourile electorale nu pot primi alte acreditari prevăzute de prezenta lege.


    Articolul 32

    (1) Partidele şi formaţiunile politice care participa la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenta birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
    (2) Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie, sau de Curtea Suprema de Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 2 zile de la înregistrare. Hotărîrea data este definitivă.


    Capitolul 5 Candidaturile


    Articolul 33

    (1) Propunerile de candidaţi se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie, cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
    (2) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele sau formaţiunile politice care participa la alegeri, sub semnatura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor.
    (3) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, prenumele şi numele, data naşterii, adresa, seria, numărul actului de identitate şi semnatura susţinătorilor, precum şi persoana care a întocmit lista.
    (4) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege.
    (5) Sustinatorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot.
    (6) Un sustinator poate sprijini numai cîte un singur candidat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat.
    (7) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria răspundere a acestora.
    (8) Propunerile de candidaţi prevăzute la alin. (2) trebuie să cuprindă prenumele, numele, domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia candidatului şi vor fi însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat.
    (9) Declaraţia de acceptare va cuprinde prenumele, numele, apartenenţa politică, profesia şi ocupaţia candidatului, consimţămîntul expres al acestuia de a candida, precum şi precizarea ca întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida.


    Articolul 34

    (1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 35 din Constituţie pentru a fi alese.
    (2) De asemenea, nu pot candida, în circumscripţiile electorale constituite în unităţile administrativ-teritoriale în care îşi exercită sau şi-au exercitat funcţiile în ultimele 6 luni anterioare datei alegerilor, prefectii, subprefectii şi conducătorii serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi guvernamentale, descentralizate în aceste unităţi.
    (3) Preşedintele României, în cazul în care este ales senator sau deputat, este obligat, pînă la data validării, sa opteze între calitatea de parlamentar sau de preşedinte.


    Articolul 35

    (1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida şi înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii.
    (2) Doua exemplare ale propunerii de candidatura se păstrează la biroul electoral de circumscripţie, un altul se înregistrează la tribunalul în a cărui raza teritorială este circumscripţia electorală, iar al patrulea, certificat de birou, se restituie depunatorului.


    Articolul 36

    (1) Pînă la împlinirea a 20 de zile înainte de data alegerilor, cetăţenii, partidele şi celelalte formaţiuni politice pot contesta candidaturile.
    (2) În acest scop, în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, unul din exemplarele propunerii de candidatura se afişează de biroul electoral de circumscripţie, la sediul sau.
    (3) Contestaţiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor se soluţionează de tribunalul în a cărui raza teritorială este circumscripţia electorală, în cel mult 2 zile de la primirea contestaţiei. Hotărîrea nu se comunică.
    (4) Împotriva hotărîrii date în contestaţie se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Recursul se soluţionează în termen de 2 zile de la înregistrare.
    (5) Contestaţiile vor cuprinde prenumele şi numele, adresa şi calitatea contestatorului, prenumele şi numele candidatului, expunerea temeiurilor contestaţiei, data şi semnatura contestatorului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate sa-l reprezinte.
    (6) Contestaţia şi cererea de recurs se depun la instanţa competenţa, sub sancţiunea nulităţii.
    (7) După expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), (3) şi (4), birourile electorale de circumscripţie constata, pe bază de proces-verbal, rămînerea definitivă a candidaturilor, afişează, la sediul lor, candidaturile definitive şi dispun imprimarea buletinelor de vot.


    Capitolul 6 Buletinele de vot


    Articolul 37

    Buletinele de vot se vor tipari şi stampilele necesare votării se vor realiza cu respectarea modelelor prevăzute în anexa nr. 3.


    Articolul 38

    (1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie, ţinînd seama de numărul listelor de candidaţi şi al candidaţilor independenţi şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor.
    (2) Hirtia pentru buletinului de vot va fi de culoare alba şi suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat.
    (3) Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, în număr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afară de ultima pagina, care va rămîne alba, pentru ştampila de control; paginile se numeroteaza.
    (4) Buletinele de vot se capseaza.
    (5) Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, cîte doua coloane pe aceeaşi pagina.
    (6) În unghiul din partea stinga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formatiunii politice sau coalitiei acestora care participa la alegeri ori, după caz, menţiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă de sus, semnul electoral.
    (7) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi în ordinea rezultată din tragerea la sorţi, efectuată de către biroul electoral de circumscripţie; candidaţii se identifica pe lista prin prenume şi nume şi, după caz, prin apartenenţa politică.
    (8) Pentru fiecare candidat independent se imprima un patrulater distinct, în partea finala a buletinului, în ordinea înregistrării propunerilor.


    Articolul 39

    (1) Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid, formaţiune politica ori coalitie a acestora sau candidat independent şi se comunică Biroului Electoral Central în 3 zile de la constituirea acestuia.
    (2) Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de de alte partide, formaţiuni politice, coalitii ale acestora sau de candidaţi independenţi decît cu consimţămîntul celor cărora le-au aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit coalitia iniţială.
    (3) În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide, formaţiuni politice ori coalitii ale acestora sau de candidaţi independenţi, atribuirea se va face în beneficiul partidului, formatiunii politice, coalitiei acestora sau candidatului independent care a înregistrat primul respectivul semn, iar în caz de concomitenta a înregistrării ori de imposibilitate de stabilire a priorităţii, prin tragere la sorţi, de preşedintele Biroului Electoral Central, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).
    (4) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.
    (5) Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunoştinţa publică a semnelor electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1).


    Articolul 40

    Coalitia de partide, care a participat la alegerile anterioare sub o denumire, o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenta iniţială. De asemenea, denumirea respectiva nu poate fi utilizata de o alta coalitie.


    Articolul 41

    (1) Pentru întreaga circumscripţie electorală, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneala, în atitea exemplare citi alegatori sînt în circumscripţie, cu un supliment de 10%.
    (2) Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscripţie, prin intermediul prefecţilor. Prefectii răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerilor.


    Articolul 42

    (1) Buletinele de vot se predau preşedintelui biroului electoral de circumscripţie, care le va distribui preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare cu cel puţin 2 zile înainte de data alegerilor. Predarea şi distribuirea buletinelor se fac, în pachete sigilate de cîte 100 bucăţi, pe bază de proces-verbal.
    (2) Cîte 2 exemplare din buletinele de vot, vizate şi anulate de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, se vor afişa, cu o zi înainte de alegeri, la sediul judecătorilor, precum şi la sediul fiecărei secţii de votare.


    Articolul 43

    La cererea partidelor, formatiunilor politice, coalitiilor acestora sau a candidaţilor independenţi care participa la alegeri, biroul electoral de circumscripţie va elibera, pentru fiecare, cîte 2 buletine de vot, vizate şi anulate.


    Capitolul 7 Campania electorală


    Articolul 44

    (1) Campania electorală începe la data aducerii la cunoştinţa publică a datei alegerilor şi se încheie cu 2 zile înainte de ziua votării.
    (2) În campania electorală, candidaţii, partidele, formaţiunile politice, toate organizaţiile sociale şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa.
    (3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.
    (4) Este interzis orice procedeu de publicitate comercială prin presa sau mijloace de comunicare audiovizuala în scop de propaganda electorală.
    (5) Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare.


    Articolul 45

    (1) Partidele şi formaţiunile politice care participa la campania electorală pot primi, prin lege specială, o subvenţie de la bugetul de stat. Categoriile de acţiuni desfăşurate în cadrul campaniei electorale ce pot fi astfel finanţate se stabilesc prin legea de acordare a subventiei. Partidele şi formaţiunile politice care nu au obţinut cel puţin 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţara vor restitui subvenţia în termen de 2 luni de la data votării.
    (2) Subvenţiile primite după deschiderea campaniei electorale de la persoanele fizice sau juridice, din ţara, cu excepţia subvenţiilor prevăzute la alin. (1), pot fi folosite pentru campania electorală a unui partid ori formaţiune politica numai dacă, în prealabil, sînt declarate public.
    (3) Este interzisă subvenţionarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de către persoane fizice sau juridice din străinătate. Sumele astfel primite se confisca şi se fac venit la bugetul statului.
    (4) Se interzice subvenţionarea campaniei electorale a unui partid, formaţiune politica, coalitie a acestora sau candidat independent de către o autoritate publică, instituţie publică, regie autonomă sau societate cu capital integral sau majoritar de stat.
    (5) Primirea pentru campania electorală a subvenţiilor de la bugetul de stat sau de la persoane juridice ori de la persoane fizice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop de către conducerea partidului sau formatiunii politice.
    (6) Mandatarul financiar răspunde solidar cu partidul ori formatiunea politica ce l-a desemnat de legalitatea cheltuielilor efectuate din subvenţiile acordate şi de respectarea prevederilor alin. (2).
    (7) Mandatarul financiar poate fi o persoană fizica sau juridică.
    (8) Un partid sau formaţiune politica poate avea mai mulţi mandatari financiari; în acest caz, la desemnare se vor delimita şi împuternicirile acestora.
    (9) Mai multe partide sau formaţiuni politice pot folosi serviciile aceluiaşi mandatar.
    (10) Calitatea de mandatar financiar se dobîndeşte numai după înregistrarea sa oficială la Ministerul Economiei şi Finanţelor şi aducerea la cunoştinţa publică prin presa.
    (11) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi candidaţilor independenţi care primesc subvenţii de la persoane fizice sau juridice din ţara.


    Articolul 46

    (1) Accesul la serviciile publice de radio şi de televiziune, în cadrul campaniei electorale, este garantat, în condiţiile prezentului articol.
    (2) Partidele, formaţiunile politice şi candidaţii independenţi reprezentate în Parlament au acces la serviciile publice de radio şi televiziune, subventionat de la bugetul de stat. Restul partidelor, al formatiunilor politice şi al candidaţilor independenţi vor avea acces la serviciile respective pe bază de contracte încheiate între instituţiile corespunzătoare ale Radioteleviziunii Române şi mandatarii financiari care îi reprezintă, practicindu-se tarife unice pe unitate de timp de emisie.
    (3) Partidele şi formaţiunile politice care participa la alegeri sînt obligate să solicite, în 48 de ore de la data stabilirii zilei votării, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune, acordarea timpilor de antena. Solicitarile peste acest termen nu se iau în considerare.
    (4) Orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antena se stabilesc de o comisie parlamentară specială, împreună cu reprezentanţi ai serviciilor publice de radio şi televiziune, în cel mult 5 zile de la deschiderea campaniei electorale. La repartizare se va avea în vedere ca timpii de antena pentru partidele şi formaţiunile politice reprezentate în Parlament, în condiţiile alin. (2), să fie de 2 ori mai mare decît pentru celelalte partide şi formaţiuni politice şi sa corespundă ponderii parlamentare.
    (5) După încheierea perioadei de depunere a candidaturilor se vor face, potrivit alin. (4), un nou orar şi o noua repartizare a timpilor de antena, proporţională cu numărul listelor de candidaţi depuse în întreaga ţara. Partidele, formaţiunile politice sau coalitiile acestora, care nu au depus liste de candidaţi în cel puţin 10 circumscripţii electorale, pierd dreptul la timpi de antena la posturile centrale de radio şi televiziune. Dovada depunerii candidaturilor se va face cu certificat eliberat de biroul electoral de circumscripţie.
    (6) Candidaţii independenţi îşi pot exercita dreptul la timpi de antena o singură dată, între 5 minute şi o ora, în mod egal, în funcţie de orarul stabilit şi de numărul lor.
    (7) Nu se includ în dreptul la timpi de antena interviurile, reportajele şi alte asemenea servicii audiovizuale de interes general pentru informarea cetăţenilor.


    Articolul 47

    (1) Primării sînt obligaţi ca, în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale, sa stabilească locuri speciale pentru afisaj electoral, ţinînd seama de numărul partidelor, formatiunilor politice şi coalitiilor acestora care declara ca vor depune liste de candidaţi şi al persoanelor care declara ca vor candida la alegeri ca independenţi.
    (2) Primării vor asigura ca locurile speciale de afisaj să fie situate în pieţe, pe străzi şi în alte locuri publice frecventate de cetăţeni, fără stînjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primării sînt obligaţi să asigure înlăturarea oricăror afişe, înscrisuri şi însemne rămase de la campaniile electorale precedente.
    (3) Utilizarea locurilor de afisaj electoral este permisă numai pentru partidele, formaţiunile politice sau coalitiilor acestora ce participa la alegeri şi pentru candidaţii independenţi.
    (4) Este interzisă utilizarea de către un partid, formaţiune politica, coalitie a acestora ori candidat independent a locurilor speciale de afisaj electoral astfel încît sa împiedice folosirea acestora de către un alt partid, formaţiune politica, coalitie a acestora ori candidat independent.
    (5) În alte locuri decît cele stabilite potrivit alin. (1), afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor.
    (6) Pe un panou electoral fiecare partid, formaţiune politica, coalitie a acestora ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral.
    (7) Un afis electoral nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latura şi 300 mm cealaltă latura, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latura şi 250 mm cealaltă latura.
    (8) Sînt interzise afisele electorale care combina culorile astfel încît sa evoce drapelul României sau al altui stat.
    (9) Poliţia este obligată să asigure integritatea panourilor şi a afiselor electorale.


    Articolul 48

    (1) Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţionează, soluţionînd plingerile ce le sînt adresate cu privire la împiedicarea unui partid, formaţiune politica, coalitie a acestora ori candidat independent de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea deontologiei electorale.
    (2) Dacă biroul electoral de circumscripţie considera, cu ocazia soluţionării plingerii, ca este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente.
    (3) Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie se poate face contestaţie la Biroul Electoral Central; soluţia data asupra contestaţiei este definitivă.
    (4) Soluţionarea plîngerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărîrile date se publică în presa şi se afişează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.


    Capitolul 8 Desfăşurarea votării


    Articolul 49

    (1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare proporţional cu numărul alegătorilor de pe listele comunicate de primari.
    (2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se afla biroul preşedintelui. Cabinele, urnele, stampilele şi celelalte materiale necesare biroului electoral al secţiei de votare se vor asigura de către primării comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefectii.
    (3) Stampilele şi celelalte materiale necesare birourilor electorale ale secţiilor de votare se predau, pe bază de proces-verbal, de primari, preşedinţilor secţiilor de votare cu cel puţin 2 zile înainte de data alegerilor. După preluarea buletinelor de vot şi a stampilelor, preşedintele secţiei de votare asigura păstrarea acestora în deplina siguranţa.
    (4) Formularele şi celelalte imprimate necesare votării se predau biroului electoral al secţiei de votare pe bază de borderou de predare-primire, cuprinzînd felul şi numărul de exemplare din fiecare imprimat.
    (5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa ia, de îndată, măsurile necesare pentru a asigura ordinea şi corectitudinea operaţiunilor de votare.
    (6) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot.


    Articolul 50

    (1) În ziua alegerilor, la ora 5,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenta celorlalţi membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot şi a stampilelor, după care închide şi sigileaza urnele, aplicind ştampila de control a secţiei de votare.
    (2) Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control şi pe buletinele de vot.


    Articolul 51

    (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca alegerile sa decurgă în bune condiţii.
    (2) Puterile lui, în aceasta privinta, se întind şi în afară localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi pieţe publice pînă la o distanta de 500 m.
    (3) În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de delegaţii acreditaţi, nici o altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decît timpul necesar pentru votare.
    (4) Acreditarea delegaţilor se face de Biroul Electoral Central pentru presa, cinematografie, radioul şi televiziunea română, precum şi de Ministerul Afacerilor Externe, pentru presa, cinematografia, radioul şi televiziunea străine ori pentru reprezentanţii unor organizaţii internaţionale care solicită aceasta. Încălcarea condiţiilor de acreditare atrage, de drept, încetarea acreditării.
    (5) Delegaţii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, avînd numai dreptul de a sesiza preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propaganda pentru sau împotriva unui partid, formaţiune politica, coalitie a acestora ori candidat sau încercarea de a influenţa operaţiunea alegătorului, ca şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediata a persoanei respective din secţia de votare.
    (6) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefecţi, împreună cu Ministerul de Interne.
    (7) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate sa poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electorală.


    Articolul 52

    Votarea începe la ora 6,00 şi are loc pînă la ora 21,00, cînd secţia de votare se închide. În mod excepţional, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate prelungi votarea şi după ora 21,00, dar nu mai tirziu de ora 24,00, cu aprobarea biroului electoral de circumscripţie.


    Articolul 53

    (1) Alegatorii pot vota la secţia de votare unde îşi au domiciliul sau la secţiile de votare organizate potrivit art. 19 şi 20. Alegatorii care votează la secţiile organizate potrivit art. 19 şi 20 se înscriu în liste electorale speciale.
    (2) Alegatorii care, în ziua votării, se afla într-o alta localitate decît aceea în care sînt înscrişi în listele electorale, pot să-şi exercite dreptul de vot pe baza cărţii de alegator la orice secţie de votare, urmînd a fi înscrişi într-o lista electorală specială de către biroul electoral al secţiei de votare.
    (3) Prevederile alin. (2) se aplică şi cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate care, în ziua votării, se afla în ţara, pe baza pasaportului.


    Articolul 54

    (1) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta cartea de alegator şi actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală sau, după caz, înscrierea în lista electorală specială prevăzută la art. 53, îi va incredinta buletinele de vot şi ştampila pentru votare, pe baza semnăturii în lista electorală. Dacă un alegator se prezintă cu duplicatul cărţii de alegator, biroul electoral al secţiei de votare va menţiona aceasta în lista electorală.
    (2) Alegatorii care ridica, potrivit art. 16 alin. (2) lit. c), cartea de alegator de la secţia de votare, vor semna de primire în procesul-verbal întocmit la predarea de către primari a cărţilor de alegator neridicate.
    (3) Dacă alegatorul, din motive constatate de către preşedintele biroului secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, se va face menţiunea în lista, cu confirmarea, pe bază de semnatura, a unui membru al biroului electoral.
    (4) Alegatorii vor vota separat în cabine închise, aplicind ştampila care poarta menţiunea "Votat" înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează.
    (5) Ştampila cu menţiunea "Votat" trebuie astfel dimensionata încît să fie mai mica decît patrulaterul.
    (6) După ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba care poarta ştampila de control sa ramina în afară, şi le vor introduce în urna, avînd grija sa nu se deschidă.
    (7) Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
    (8) În cazul în care buletinul se deschide din eroare, la cererea alegătorului se anulează şi se va da numai o singură dată un nou buletin, facindu-se menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
    (9) Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui, după care acesta o va aplica pe cartea de alegator în locul corespunzător numărului de scrutin.
    (10) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungească nejustificat.


    Articolul 55

    Preşedinţii, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii, vor vota în secţia la care îşi desfăşoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală specială prevăzută de art. 53.


    Articolul 56

    (1) Candidaţii şi oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedinte prin orice mijloace legale.
    (2) În cazul în care contestaţia este intemeiata, preşedintele va opri de la votare pe alegatorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza aceasta situaţie autorităţilor poliţieneşti.


    Articolul 57

    (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei poate suspenda votarea pentru motive temeinice.
    (2) Suspendarea nu poate depăşi o ora şi va fi anunţată prin afişare la usa localului de vot cu cel puţin o ora înainte. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi 2 ore.
    (3) În timpul suspendării, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral vor rămîne sub paza permanenta, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare toţi în acelaşi timp.
    (4) Persoanele care, în baza art. 51 alin. (3), asista la votare nu pot fi obligate sa părăsească sala de votare în acest timp.


    Articolul 58

    (1) Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot, în afară celei care votează, este interzisă.
    (2) Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul sa cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rindul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de votare.


    Articolul 59

    Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la solicitarea celor aflaţi în aceasta situaţie sau a organelor de conducere ale instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale în care cei netransportabili se afla internati, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează, din cadrul biroului, un număr de membri care se deplaseaza cu o urna specială şi cu materialul necesar votării, la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea.


    Articolul 60

    La ora 21,00 sau la ora pînă la care s-a aprobat prelungirea votării, în condiţiile art. 52, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declara votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de votare.


    Capitolul 9 Stabilirea rezultatelor obţinute în alegeri


    Secţiunea 1 Constatarea rezultatelor votării la secţiile de votare


    Articolul 61

    (1) După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va proceda, în prezenta membrilor biroului şi, după caz, a candidaţilor şi a persoanelor acreditate sa asiste la votare, la inventarierea şi sigilarea stampilelor cu menţiunea "Votat", precum şi la numărarea şi anularea buletinelor de vot rămase neintrebuintate, la verificarea sigiliilor de pe urnele de votare, iar după încheierea acestor operaţiuni, la deschiderea urnelor.
    (2) Preşedintele, la deschiderea fiecărui buletin, va citi cu voce tare lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, prenumele şi numele candidatului independent votat şi va arata buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise se vor aseza pe partide, formaţiuni politice şi coalitii ale acestora, precum şi pe candidaţi independenţi şi se vor numara şi lega separat.
    (3) Sînt nule buletinele de vot care nu au aplicată pe ele ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decît cel legal aprobat, buletinele care nu au ştampila "Votat" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere. Votul este valabil şi în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidenta.
    (4) Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
    (5) Rezultatul votării pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se va consemna în doua tabele separate. Tabelele se întocmesc de cîte un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte. Dacă la consemnarea rezultatelor sînt prezenţi şi candidaţi, aceştia au dreptul sa întocmească şi ei un tabel pentru fiecare din Camerele Parlamentului.
    (6) În tabelele prevăzute la alin. (5) se vor înscrie voturile nule, listele de candidaţi sau prenumele şi numele candidaţilor independenţi şi voturile valabil exprimate pentru fiecare.


    Articolul 62

    (1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va încheia, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, cîte un proces-verbal, în 2 exemplare, care va cuprinde:
    a) numărul alegătorilor, potrivit listelor electorale permanente;
    b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr în funcţie de alegatorii de pe lista electorală permanenta şi de pe aceea specială;
    c) numărul total la voturilor valabil exprimate;
    d) numărul voturilor nule;
    e) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare lista de candidaţi sau de fiecare candidat independent;
    f) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor şi contestaţiilor şi a modului lor de soluţionare, precum şi a contestaţiilor înaintate spre soluţionare biroului electoral de circumscripţie;
    g) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării;
    h) numărul buletinelor de vot primite;
    i) numărul buletinelor de vot rămase neintrebuintate şi anulate.
    (2) Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de membrii biroului şi vor avea aplicată ştampila de control. Semnăturile se pun în dreptul prenumelui, numelui şi, după caz, al apartenentei politice a fiecărui membru.
    (3) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare care au semnat procesul-verbal li se eliberează, la cerere, o copie certificată de către toţi cei care au semnat originalul; cererea trebuie formulată înainte de întocmirea procesului-verbal.
    (4) Lipsa semnăturii unor membri ai biroului nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.


    Articolul 63

    (1) În tot timpul operaţiunilor de votare sau de deschidere a urnelor se pot face intimpinari ori contestaţii cu privire la aceste operaţiuni de către candidaţi, membrii biroului electoral, precum şi, pînă la încheierea votării, de către alegatori.
    (2) Contestaţiile se formulează în scris şi se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care va elibera dovada de primire.
    (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va hotărî, de îndată, asupra contestaţiilor a căror rezolvare nu suferă întîrziere.


    Articolul 64

    (1) Pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se întocmeşte cîte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale secţiei, precum şi buletinele nule şi cele contestate. Dosarele sigilate şi stampilate se vor inainta biroului electoral de circumscripţie, de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi membrii biroului, cu paza militară, în cel mult 24 de ore de la declararea închiderii secţiei de votare.
    (2) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de circumscripţie va trimite unul din exemplarele procesului-verbal la tribunalul în a cărui raza teritorială se afla circumscripţia electorală; partidele şi formaţiunile politice, precum şi candidaţii independenţi vor putea obţine copii legalizate de pe acest exemplar.


    Secţiunea a 2-a Stabilirea rezultatelor votării la circumscripţiile electorale


    Articolul 65

    (1) După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor, biroul electoral de circumscripţie va încheia, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, cîte un proces-verbal cuprinzînd voturile valabil exprimate pentru fiecare partid, formaţiune politica sau coalitie a acestora, pe care îl va inainta în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.
    (2) După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele, formaţiunile politice sau coalitiile acestora ce nu întrunesc cel puţin 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţara, biroul electoral de circumscripţie va proceda la atribuirea, potrivit art. 66, a mandatelor de deputat, respectiv de senator.
    (3) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul sa asiste candidaţii şi persoanele acreditate.


    Articolul 66

    (1) Atribuirea de mandate pentru candidaţii de pe liste se face avîndu-se în vedere numai partidele, formaţiunile politice sau coalitiile acestora care au întrunit, pe întreaga ţara, cel puţin 3% din voturile valabil exprimate, în mod distinct pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat.
    (2) Operaţiunea de atribuire a mandatelor se face după comunicarea Biroului Electoral Central cu privire la partidele, formaţiunile politice şi coalitiile acestora care au întrunit cel puţin 3% din numărul total al voturilor valabil exprimate pe întreaga ţara, în mod distinct pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat.
    (3) Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în doua etape: la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel de ţara.
    (4) La nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale partidelor, formatiunilor politice şi coalitiilor acestora ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (1) şi pentru candidaţii independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie; fiecărei liste i se vor repartiza atitea mandate de cîte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea lista; atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista; pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia cîte un mandat, dacă a obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz. Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de listele de candidaţi ale partidelor, formatiunilor politice şi coalitiilor acestora ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (1), ca şi mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.
    (5) Biroul Electoral Central insumeaza, pe întreaga ţara, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, voturile neutilizate sau cele inferioare coeficientului electoral de circumscripţie din toate circumscripţiile electorale, pentru fiecare partid, formaţiune politica sau coalitie a acestora ce întruneşte condiţia prevăzută la alin. (1); numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid, formaţiune politica sau coalitie a acestora se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., facindu-se atitea operaţii de împărţire cîte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscriptiilor electorale; citurile rezultate din împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifica în ordine descrescătoare, pînă la concurenta numărului de mandate neatribuite; cel mai mic din aceste cituri constituie coeficientul electoral pe ţara, pentru deputaţi şi, separat, pentru senatori; fiecărui partid, formaţiune politica sau coalitie a acestora i se vor repartiza atitea mandate de deputaţi sau, după caz, de senatori de cîte ori coeficientul electoral pe ţara se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul, formatiunea politica sau coalitia respectiva, rezultat din însumarea pe ţara a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie.
    (6) Desfăşurarea mandatelor repartizate pe circumscripţii electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmează:
    a) pentru fiecare partid, formaţiune politica sau coalitie a acestora, cărora le-au revenit mandate potrivit alin. (5), se împarte numărul voturilor neutilizate sau al celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie, din fiecare circumscripţie electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid, formaţiune politica sau coalitie avut în vedere la repartizarea mandatelor pe ţara.
    Rezultatul astfel obţinut pentru fiecare circumscripţie se înmulţeşte cu numărul de mandate cuvenite partidului, formatiunii politice sau coalitiei acestora. Datele obţinute se ordoneaza descrescator la nivelul tarii şi separat descrescator în cadrul fiecărei circumscripţii.
    Pentru fiecare circumscripţie se iau în calcul primele partide, formaţiuni politice sau coalitii ale acestora, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripţia respectiva. Ultimul număr din aceasta operaţiune reprezintă repartitorul acelei circumscripţii.
    În continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripţii în ordinea partidelor, formatiunilor politice, coalitiilor acestora, precum şi a circumscriptiilor din lista ordonată pe ţara, astfel: primul număr din lista ordonată pe ţara se împarte la repartitorul circumscripţiei de la care provine, rezultind numărul de mandate ce-i revin în circumscripţia respectiva. În continuare, se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată pe ţara.
    În situaţia în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid, unei formaţiuni politice sau unei coalitii ori dintr-o circumscripţie electorală, operaţiunea se continua fără acestea.
    Dacă numărul din lista ordonată pe ţara este mai mic decît repartitorul de circumscripţie, se acordă un mandat;
    b) în cazul în care nu este posibila acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din prevederile de la lit. a), Biroul Electoral Central va avea în vedere circumscripţia electorală în care partidul, formatiunea politica sau coalitia acestora are cel mai mare număr de candidaţi sau un candidat, cărora nu li s-au atribuit mandate, iar dacă şi astfel au rămas mandate neindividualizate pe circumscripţii, circumscripţia electorală în care partidul, formatiunea politica sau coalitia respectiva are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripţie;
    c) dacă după aplicarea prevederilor de la lit. a) şi b) au mai rămas mandate nedesfasurate pe circumscripţii, Biroul Electoral Central le va stabili pe baza acordului partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora cărora li se cuvin aceste mandate potrivit alin. (5), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la încheierea operaţiunilor anterioare.
    (7) Mandatele desfăşurate pe listele de candidaţi, potrivit alin. (6), se atribuie candidaţilor de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii acestora pe lista.
    (8) Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii deputaţilor şi senatorilor cărora li s-au atribuit mandate, în termen de 24 de ore de la încheierea fiecărei operaţiuni de atribuire.
    (9) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sînt declaraţi supleanţi ai listelor respective. În caz de vacanta a mandatelor de deputaţi sau de senatori aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sînt înscrişi în liste, dacă pînă la data validării, pentru ocuparea locurilor vacante, partidele sau formaţiunile politice pe listele cărora au candidat supleanţii confirma în scris ca aparţin acestora.


    Articolul 67

    (1) Biroul electoral de circumscripţie încheie, separat, cîte un proces-verbal pentru Camera Deputaţilor şi Senat privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor.
    (2) Procesul-verbal trebuie să cuprindă:
    a) numărul alegătorilor din circumscripţia electorală, potrivit listelor electorale permanente;
    b) numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr în funcţie de alegatorii de pe listele permanente şi de pe cele speciale;
    c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
    d) numărul total al voturilor valabil exprimate pentru fiecare lista de candidaţi şi pentru fiecare candidat independent;
    e) numărul voturilor nule;
    f) modul de atribuire a mandatelor, potrivit art. 66, prenumele şi numele candidaţilor aleşi, precum şi, după caz, partidul, formatiunea politica sau coalitia acestora ce i-a propus;
    g) mandatele ce nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiei electorale, precum şi voturile valabil exprimate ce urmează a fi insumate, potrivit art. 66, pe întreaga ţara;
    h) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor, contestaţiilor şi hotărîrilor luate de biroul electoral de circumscripţie.
    (3) Procesul-verbal, împreună cu intimpinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formind un dosar, încheiat, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral, se înaintează, cu paza militară, la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea comunicării Biroului Electoral Central referitoare la desfăşurarea pe circumscripţii electorale a mandatelor repartizate centralizat pe ţara.


    Articolul 68

    (1) Biroul Electoral Central rezolva intimpinarile şi contestaţiile depuse, după care încheie separat cîte un proces-verbal pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, cuprinzînd, pe întreaga ţara:
    a) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale permanente;
    b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne;
    c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
    d) numărul total al voturilor nule;
    e) constatarea cu privire la modul de aplicare, de către birourile electorale de circumscripţie, a prevederilor art. 66 alin. (4);
    f) repartizarea pe ţara a mandatelor potrivit art. 66 alin. (5) şi desfăşurarea acestora pe circumscripţii electorale potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol;
    g) organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale care, deşi au participat la alegeri, nu au obţinut nici un mandat de deputat sau de senator; totalitatea voturilor valabil exprimate pentru listele fiecăreia din aceste organizaţii şi constatarea organizaţiilor cărora li se cuvine cîte un mandat de deputat potrivit art. 4; prenumele şi numele primului candidat de pe lista organizaţiei îndreptăţite la un mandat de deputat, care a întrunit cel mai mare număr de voturi; în cazul în care listele organizaţiei au obţinut un număr egal de voturi, desemnarea se face prin tragere la sorţi;
    h) modul de soluţionare a contestaţiilor şi intimpinarile primite.
    (2) Procesele-verbale se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului în prezenta cărora au fost întocmite şi se înaintează Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea validării alegerilor, împreună cu dosarele întocmite de birourile electorale de circumscripţie.
    (3) În vederea validării, deputaţii şi senatorii vor depune preşedintelui de vîrsta sau preşedintelui în funcţie, după caz, o declaraţie asupra averii pe care o poseda. Declaraţia este confidenţială şi se preda cu o dovadă de depunere.
    (4) Programul utilizat de Biroul Electoral Central pentru repartizarea centralizata a mandatelor şi desfăşurarea acestora pe circumscripţii electorale se aproba de Biroul Electoral Central şi constituie anexa la procesul-verbal ce se înaintează pentru validarea mandatelor.


    Articolul 69

    Biroul Electoral Central publică rezultatele alegerilor în presa şi în Monitorul Oficial al României, în termen util, pentru respectarea prevederilor art. 60 alin. (3) din Constituţie.


    Capitolul 10 Alegerile parţiale


    Articolul 70

    (1) În cazul anulării alegerilor într-o circumscripţie electorală, potrivit art. 25 alin. (1) lit. f), precum şi în cazul în care mandatul de deputat sau de senator devenit vacant nu poate fi ocupat de supleant, se vor organiza alegeri parţiale.
    (2) Nu se vor organiza alegeri dacă vacanta unui mandat de deputat sau de senator s-a ivit în ultimele 12 luni anterioare expirării mandatului Camerei Deputaţilor şi Senatului, prevăzut de art. 60 alin. (1) din Constituţie.


    Articolul 71

    (1) Dacă alegerile parţiale au loc ca urmare a anulării alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, acestea se desfăşoară pe baza aceloraşi candidaturi, birouri electorale şi la aceleaşi secţii de votare, în a treia duminica după anularea alegerilor iniţiale.
    (2) Candidaţii vinovaţi de frauda nu mai participa în noul scrutin.
    (3) Alegerile parţiale organizate în caz de vacanta a unui mandat de deputat sau de senator au loc în condiţiile aplicării corespunzătoare a prezentei legi, în cel mult 3 luni de la sesizarea Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor sau, după caz, de către preşedintele Senatului, cu privire la întrunirea condiţiilor prevăzute la art. 70.
    (4) În cazul în care alegerile parţiale prevăzute la alin. (3) se organizează într-o singura circumscripţie electorală, nu se mai constituie Biroul Electoral Central, atribuţiile acestuia urmînd a fi îndeplinite de biroul electoral de circumscripţie.
    (5) La alegerile parţiale participa numai alegatorii de pe listele electorale permanente ale localităţilor din cadrul circumscripţiei electorale unde se organizează alegerile.


    Capitolul 11 Contravenţii şi sancţiuni


    Articolul 72

    Constituie contravenţii, în măsura în care, potrivit legii, nu sînt infracţiuni, următoarele fapte:
    a) înscrierea, cu buna-ştiinţa, a unui alegator în mai multe liste electorale ale localităţii de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei de sustinatori cu încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaţilor independenţi sau la folosirea semnelor electorale;
    b) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisă a celui interesat, a cărţii de alegator sau neintocmirea cărţii de alegator în termenele stabilite;
    c) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;
    d) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propaganda electorală tipărite;
    e) afişarea mijloacelor de propaganda electorală în alte locuri decît cele permise sau cu încălcarea prevederilor prezentei legi;
    f) acceptarea de către un cetăţean a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi;
    g) neaducerea la cunoştinţa publică, de către membrii birourilor electorale de circumscripţie, a propunerilor de candidaturi;
    h) refuzul de a permite accesul în localul de vot al candidaţilor sau al persoanelor acreditate sa asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale;
    i) refuzul de a se conformă dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în imprejurimi;
    j) refuzul nejustificat de a înscrie pe alegator în lista specială sau de a inmina buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului care a semnat în lista electorală, inminarea buletinului de vot unui alegator care nu prezintă cartea de alegator şi actul de identitate ori care refuza să semneze pentru primirea acestora în lista electorală în care este înscris;
    k) întocmirea, de birourile electorale ale secţiilor de votare, a proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi;
    l) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secţiilor de votare sau în locurile prevăzute de art. 51 alin. (2), sa voteze sau sa nu voteze un anumit partid, formaţiune politica, coalitie a acestora sau un candidat independent;
    m) primirea de subvenţii pentru campania electorală altfel decît printr-un mandatar financiar sau încălcarea de către acesta a obligaţiilor ce îi revin potrivit art. 45 alin. (4);
    n) purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor secţiilor de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electorală;
    o) încălcarea, de către membrii birourilor electorale, a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri.


    Articolul 73

    Contravenţiile prevăzute de art. 72 lit. d), e), h), n) şi o) se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei, cele de la lit, f), g), k), l) şi m) cu amendă de la 15.000 la 45.000 lei, iar cele de la lit. a), b), c), i) şi j) cu închisoare contravenţională de la o luna la 6 luni sau cu amendă de la 45.000 la 100.000 lei.


    Articolul 74

    (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 72 se face prin proces-verbal întocmit de către:
    a) ofiţerii şi subofiterii de poliţie, pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), e), g), h), i), j), l) şi m);
    b) primării şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. d), e) şi m);
    c) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la lit. f), k), l), n) şi o).
    (2) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 72 lit. d), e), f), g), h), k), l), m), n) şi o) agentul constatator va stabili în procesul-verbal şi amenda aplicată.
    (3) Contravenţiilor prevăzute la alineatul precedent le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968, cu excepţia art. 26.
    (4) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor prevăzute la art. 72 lit. a), b), c), i), şi j) se va inainta judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvîrşită contravenţia, care va aplica sancţiunea, ţinînd seama de dispoziţiile Legii nr. 61/1991.


    Articolul 75

    (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
    (2) În cazul în care, prin fapta prevăzută în alin. (1), s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii care necesita pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din următoarele consecinţe: pierderea unui simt sau organ, încetarea funcţionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.
    (3) Tentativa la infracţiunea prevăzută la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.


    Articolul 76

    (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de alte persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
    (2) Tentativa se pedepseşte.


    Articolul 77

    (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului sa voteze sau sa nu voteze pentru o anumită lista de candidaţi sau candidat independent, precum şi primirea acestora de către alegator, în acelaşi scop, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
    (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvîrşită de un observator intern, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani.
    (3) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează a doua oara sau de mai multe ori în ziua alegerilor. Tentativa se pedepseşte.


    Articolul 78

    (1) Utilizarea unei cărţi de alegator nule sau a unei cărţi de alegator ori buletin de vot false, introducerea în urna a unui număr suplimentar de buletine decît cele la care are dreptul un alegator sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
    (2) Tentativa se pedepseşte.


    Articolul 79

    (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava.
    (2) Tentativa se pedepseşte.


    Articolul 80

    Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.


    Articolul 81

    Pentru infracţiunile prevăzute la art. 75-80, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.


    Articolul 82

    Bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenţiile prevăzute la art. 72 sau din infracţiunile prevăzute la art. 75-80 se confisca.


    Capitolul 12 Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 83

    (1) Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suporta de la bugetul de stat.
    (2) Sediul şi dotarea Biroului Electoral Central se asigura de Guvern, ale birourilor electorale de circumscripţie, de prefecţi, iar ale secţiilor de votare, de primari, împreună cu prefectii.
    (3) Orice acte făcute în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sînt scutite de taxa de timbru.


    Articolul 84

    (1) Guvernul României va asigura, pentru sprijinirea activităţii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar necesar.
    (2) Pe perioada cît funcţionează birourile electorale, membrii acestora, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, încadraţi cu contract de muncă, se considera detasati.


    Articolul 85

    (1) Judecarea de către instanţe a intimpinarilor, contestaţiilor sau a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului.
    (2) Împotriva hotărîrilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu exista cale de atac.


    Articolul 86

    (1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua cînd încep să curgă, pînă în ziua cînd se împlinesc, chiar dacă acestea nu sînt zile lucrătoare.
    (2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale şi instanţele judecătoreşti vor asigura permanenta activităţii necesare în vederea exercitării, de către cetăţeni, a drepturilor electorale.


    Articolul 87

    (1) Persoanele condamnate prin hotărîre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale nu participa la vot şi nu vor fi avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor.
    (2) Pentru persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau aflate în executarea unei sancţiuni contravenţionale privative de libertate se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 59 privind urna specială.


    Articolul 88

    (1) Prefectii verifica corecta îndeplinire, de către primari, a obligaţiilor ce le revin potrivit prezentei legi şi, în cazul constatării unor fraude electorale, sesizează organele în drept.
    (2) De asemenea, în cazul în care prefectii constata ca un alegator nu a fost înscris sau nu a fost radiat, potrivit legii, pe listele electorale sau ca birourile electorale de circumscripţie ori ale secţiilor de votare nu s-au constituit legal, vor formula intimpinari şi contestaţii, ce se soluţionează în conformitate cu prevederile prezentei legi.


    Articolul 89

    Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înţelege buletinul de identitate, adeverinta care tine loc de buletin de identitate sau pasaportul diplomatic sau de serviciu, iar în cazul militarilor în termen şi elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.


    Articolul 90

    Alegerile pentru constituirea noului Parlament vor avea loc la data care va fi stabilită prin lege.


    Articolul 91

    Pentru alegerile din anul 1992, în cazul coalitiilor electorale, la pragul de 3% prevăzut la art. 66 alin. (1) se adauga cîte un singur procent din totalul voturilor valabil exprimate pe întreaga ţara pentru fiecare membru al coalitiei, începînd cu al doilea partid sau formaţiune politica, fără a se depăşi 8 procente din aceste voturi.


    Articolul 92

    (1) Pentru alegerile din anul 1992, votarea se face pe baza listelor electorale utilizate la alegerile locale, reactualizate în termen de 15 zile de la data stabilirii zilei votării, precum şi pe baza actului de identitate pe care se va aplica ştampila de control a secţiei de votare asupra menţiunii, scrise cu cerneala, privind data votării.
    (2) Pînă la 31 decembrie 1992, Guvernul va asigura tipărirea, întocmirea şi eliberarea tuturor cărţilor de alegator pentru cetăţenii cu drept de vot din listele electorale ale localităţilor unde aceştia îşi au domiciliul.
    (3) Cărţile de alegator ale militarilor în termen se vor trimite, de primar, comandantilor unităţilor, care le vor inmina pe bază de semnatura.
    (4) Pentru alegerile din anul 1992, dacă nu este posibila capsarea buletinelor de vot, acestea se vor introduce în urna după ce alegatorul le-a pus în plicuri corespunzătoare dimensiunii lor, asigurate de biroul electoral al secţiei de votare.


    Articolul 93

    (1) Prevederile art. 51 alin. (3) se aplică şi delegaţilor acreditaţi de Biroul Electoral Central ca observatori interni, numai pentru alegerile din anul 1992. Pot fi acreditaţi ca observatori interni numai alegatorii împuterniciţi de o organizaţie neguvernamentala care are ca unic scop apărarea drepturilor omului, constituită legal pînă la data deschiderii campaniei electorale.
    (2) Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid sau ai unei formaţiuni politice. Acreditarea se face pentru o singura secţie de votare. Biroul Electoral Central poate acredita la o secţie de votare numai un observator intern, pe baza declaraţiei scrise a acestuia de a respecta întocmai condiţiile acreditării. Declaraţia se da pe proprie răspundere şi constituie act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege. Condiţiile acreditării se trec în actul de acreditare; dacă sînt mai mulţi împuterniciţi pentru aceeaşi secţie, acreditarea se face prin tragere la sorţi.
    (3) Organizaţiile neguvernamentale prevăzute la alin. (1) le sînt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 45 alin. (3) şi art. 51 alin. (5).


    Articolul 94

    În cazul Circumscripţiei electorale nr. 42, competentele prevăzute de prezenta lege pentru tribunalul judeţean se exercită de către Tribunalul municipiului Bucureşti.
    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comuna din 17 iunie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi art. 76 alin. (2) din Constituţia României.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
    PREŞEDINTELE SENATULUI
    MARŢIAN DAN


    Anexa 1
    NUMEROTAREA ŞI NUMĂRUL DE MANDATE
    pentru fiecare circumscripţie electorală
               
      Numărul circumscripţiei electoraleAmplasarea teritorialăNumărul de mandate
      de deputatde senator
      1.Circumscripţia electorală nr. 1Judeţul Alba63
      2.Circumscripţia electorală nr. 2Judeţul Arad73
      3.Circumscripţia electorală nr. 3Judeţul Argeş104
      4.Circumscripţia electorală nr. 4Judeţul Bacău115
      5.Circumscripţia electorală nr. 5Judeţul Bihor94
      6.Circumscripţia electorală nr. 6Judeţul Bistriţa-Năsăud52
      7.Circumscripţia electorală nr. 7Judeţul Botoşani73
      8.Circumscripţia electorală nr. 8Judeţul Braşov94
      9.Circumscripţia electorală nr. 9Judeţul Brăila62
      10.Circumscripţia electorală nr. 10Judeţul Buzău73
      11.Circumscripţia electorală nr. 11Judeţul Caraş-Severin52
      12.Circumscripţia electorală nr. 12Judeţul Călăraşi52
      13.Circumscripţia electorală nr. 13Judeţul Cluj115
      14.Circumscripţia electorală nr. 14Judeţul Constanţa115
      15.Circumscripţia electorală nr. 15Judeţul Covasna42
      16.Circumscripţia electorală nr. 16Judeţul Dîmboviţa83
      17.Circumscripţia electorală nr. 17Judeţul Dolj115
      18.Circumscripţia electorală nr. 18Judeţul Galaţi94
      19.Circumscripţia electorală nr. 19Judeţul Giurgiu42
      20.Circumscripţia electorală nr. 20Judeţul Gorj63
      21.Circumscripţia electorală nr. 21Judeţul Harghita52
      22.Circumscripţia electorală nr. 22Judeţul Hunedoara83
      23.Circumscripţia electorală nr. 23Judeţul Ialomiţa42
      24.Circumscripţia electorală nr. 24Judeţul Iaşi125
      25.Circumscripţia electorală nr. 25Judeţul Maramureş83
      26.Circumscripţia electorală nr. 26Judeţul Mehedinţi52
      27.Circumscripţia electorală nr. 27Judeţul Mureş94
      28.Circumscripţia electorală nr. 28Judeţul Neamţ84
      29.Circumscripţia electorală nr. 29Judeţul Olt73
      30.Circumscripţia electorală nr. 30Judeţul Prahova125
      31.Circumscripţia electorală nr. 31Judeţul Satu Mare63
      32.Circumscripţia electorală nr. 32Judeţul Sălaj42
      33.Circumscripţia electorală nr. 33Judeţul Sibiu63
      34.Circumscripţia electorală nr. 34Judeţul Suceava104
      35.Circumscripţia electorală nr. 35Judeţul Teleorman73
      36.Circumscripţia electorală nr. 36Judeţul Timiş104
      37.Circumscripţia electorală nr. 37Judeţul Tulcea42
      38.Circumscripţia electorală nr. 38Judeţul Vaslui73
      39.Circumscripţia electorală nr. 39Judeţul Vîlcea63
      40.Circumscripţia electorală nr. 40Judeţul Vrancea62
      41.Circumscripţia electorală nr. 41Municipiul Bucureşti2913
      42.Circumscripţia electorală nr. 42Sectorul agricol Ilfov42
          TOTAL:328143


    Anexa 2

    ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────┐
    │ România │ │ │
    │ CARTE DE ALEGĂTOR │ SCRUTIN │ SCRUTIN │
    │ eliberată de*) .............. │ Nr. 1 │ Nr. 2 │
    │ ............................. │ │ │
    │ semnătura şi locul ├─────────────────────┼────────────────────┤
    │ ştampilei**) ................ │ │ │
    │ pentru ***) ................. │ SCRUTIN │ SCRUTIN │
    │ semnătura ................... │ Nr. 3 │ Nr. 4 │
    │ domiciliul ................. │ │ │
    │ ├─────────────────────┴────────────────────┤
    ├─────────────────────────────────┤ Se socoteşte începînd cu primul │
    │ INTRANSMISIBIL │ scrutin după alegerile din 1992 │
    └─────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘
    SCRUTIN Nr. 5 SCRUTIN Nr. 6 SCRUTIN Nr. 9 SCRUTIN Nr. 10
    SCRUTIN Nr. 7 SCRUTIN Nr. 8 SCRUTIN Nr. 11 SCRUTIN Nr. 12
    Se socoteşte începînd cu primul scrutin după alegerile din 1992 Se socoteşte începînd cu primul scrutin după alegerile din 1992

    Notă *) Primarul localităţii. Notă **) Semnatura primarului şi ştampila consiliului local al localităţii. Notă ***) Numele şi prenumele titularului.
    NOTĂ:
    1. Dimensiunile cărţii de alegator sînt: 11 cm latime şi 15 cm lungime, literele sînt corp 10 verzal drepte, iar completarea cărţii se face cu cerneala de culoare neagra sau albastra; faţa a 2-a a cărţii de alegator este pe spatele primei fete.
    2. Scrutinele, în caz de alegeri parţiale, se scad din toate cărţile de alegator, deci şi din cele ale alegătorilor cu domiciliul în localităţile situate în circumscripţiile electorale unde nu s-au organizat asemenea alegeri.
    3. La epuizarea numărului de scrutine, Guvernul va asigura eliberarea unor noi cărţi de alegator, modificind numai, în mod corespunzător, anul primului tur de scrutin.
    4. La eliberarea unui duplicat, sub denumirea "Carte de alegator" se va dactilografia menţiunea "Duplicat nr. .......", trecindu-se numărul duplicatului în ordinea eliberării sale.


    Anexa 3
    I. MODELUL BULETINULUI DE VOT PENTRU ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR
    ROMÂNIA
    D
    BULETIN DE VOT
    PENTRU ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR Notă *)
     ┌─────────────────────────────────────┐ ┌─────────────────────────────────────┐
     │ │ │ │
     │ 1) 2) │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ 3) │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     └─────────────────────────────────────┘ └─────────────────────────────────────┘

     ┌─────────────────────────────────────┐ ┌─────────────────────────────────────┐
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ 4) 5) │
     │ │ │ │
     │ │ │ 6) │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     └─────────────────────────────────────┘ └─────────────────────────────────────┘

    NOTĂ:
    1) Se trece denumirea completa a partidului, formatiunii politice sau coalitiei acestora, în ordinea stabilită potrivit legii.
    2) Se trece semnul electoral; între denumirea partidului, formatiunii politice, respectiv a coalitiei acestora, precum şi semnul electoral să se păstreze distanta de 3 litere. Semnul electoral se va imprima într-un spaţiu grafic de 2,5 cm x 2,5 cm.
    3) Se trec prenumele şi numele candidaţilor, în ordinea din lista de candidaţi depusa, precum şi, dacă este cazul, apartenenţa politică prescurtata prin initialele partidului sau formatiunii politice, după care se închide patrulaterul.
    4) Se trece menţiunea "Candidat independent"; pentru fiecare candidat independent se imprima un patrulater distinct, în partea finala a buletinului, în ordinea prevăzută de lege.
    5) Se trece semnul electoral.
    6) Se trec prenumele şi numele candidatului independent.
    7) Toate prenumele, numele şi cuvintele ce se înscriu în interiorul patrulaterelor se vor tipari cu litera corp 10 verzal drepte.
    II. MODELUL BULETINULUI DE VOT PENTRU ALEGEREA SENATULUI
    ROMÂNIA
    S
    BULETIN DE VOT
    PENTRU ALEGEREA SENATULUI Notă *)
    Circumscripţia electorală nr. ..........
    --------- Notă *) Se trece data alegerilor.
     ┌─────────────────────────────────────┐ ┌─────────────────────────────────────┐
     │ │ │ │
     │ 1) 2) │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ 3) │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     └─────────────────────────────────────┘ └─────────────────────────────────────┘

     ┌─────────────────────────────────────┐ ┌─────────────────────────────────────┐
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ 4) 5) │
     │ │ │ │
     │ │ │ 6) │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     │ │ │ │
     └─────────────────────────────────────┘ └─────────────────────────────────────┘

    NOTĂ:
    1) Se trece denumirea completa a partidului, formatiunii politice sau coalitiei acestora, în ordinea stabilită potrivit legii.
    2) Se trece semnul electoral; între denumirea partidului, formatiunii politice, respectiv a coalitiei acestora, precum şi semnul electoral să se păstreze distanta de 3 litere. Semnul electoral se va imprima într-un spaţiu grafic de 2,5 cm x 2,5 cm.
    3) Se trec prenumele şi numele candidaţilor, în ordinea din lista de candidaţi depusa, precum şi, dacă este cazul, apartenenţa politică prescurtata prin initialele partidului sau formatiunii politice, după care se închide patrulaterul.
    4) Se trece menţiunea "Candidat independent"; pentru fiecare candidat independent se imprima un patrulater distinct, în partea finala a buletinului, în ordinea prevăzută de lege.
    5) Se trece semnul electoral.
    6) Se trec prenumele şi numele candidatului independent.
    7) Toate prenumele, numele şi cuvintele ce se înscriu în interiorul patrulaterelor se vor tipari cu litera corp 10 verzal drepte.
    III. MODELUL ŞTAMPILEI SECTIEI DE VOTARE
    Notă *) Se trece numărul circumscripţiei electorale.
    IV. MODELUL ŞTAMPILEI "VOTAT"

    ----------------------