LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*)
privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 21 octombrie 2002



    ────────────── Notă *) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 36/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 31 ianuarie 2002, dându-se articolelor şi alineatelor o noua numerotare.
    Legea nr. 17/1990 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 9 august 1990, a fost modificată şi completată prin Legea nr. 36/2002 şi textul art. 47 (fostul articol 33^1) a fost rectificat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 26 septembrie 2002.

    Capitolul 1 Marea teritorială şi apele maritime interioare ale României


    Articolul 1

    Prezenta lege reglementează statutul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive, în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului marii, ratificată de România prin Legea nr. 110/1996.


    Articolul 2

    (1) Marea teritorială a României cuprinde fasia de mare adiacenta ţărmului ori, după caz, apelor maritime interioare, având lăţimea de 12 mile marine (22.224 m), masurata de la liniile de baza.
    (2) Liniile de baza sunt liniile celui mai mare reflux de-a lungul ţărmului sau, după caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale ţărmului, inclusiv ale ţărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajărilor hidrotehnice şi ale altor instalaţii portuare permanente.
    (3) Coordonatele geografice ale punctelor între care sunt trasate liniile de baza drepte sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. În cazul unor evolutii obiective de natura sa influenteze punctele între care sunt trasate liniile de baza drepte, coordonatele noilor puncte sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.
    (4) Limita exterioară a marii teritoriale este linia care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine, masurata de la punctul cel mai apropiat al liniilor de baza.


    Articolul 3

    Marea teritorială a României se delimiteaza de marea teritorială a statelor vecine prin înţelegeri cu fiecare dintre aceste state, în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional.


    Articolul 4

    Limitele exterioare şi laterale ale marii teritoriale, stabilite conform prevederilor art. 2 şi 3, constituie frontiera de stat maritima a României.


    Articolul 5

    Suprafeţele de apa situate între tarmul marii şi liniile de baza stabilite în art. 2 constituie apele maritime interioare ale României.


    Articolul 6

    (1) Apele maritime interioare, marea teritorială, solul şi subsolul acestora, precum şi spaţiul aerian de deasupra lor fac parte din teritoriul României.
    (2) În aceste spaţii România îşi exercită suveranitatea în conformitate cu legislaţia sa interna, cu prevederile convenţiilor internaţionale la care este parte şi ţinând seama de principiile şi normele dreptului internaţional.


    Capitolul 2 Zona contigua a României


    Articolul 7

    Zona contigua a României este fasia de mare adiacenta marii teritoriale care se întinde spre largul marii până la distanta de 24 mile marine, masurata de la liniile de baza stabilite în art. 2.


    Articolul 8

    În zona sa contigua, România exercita controlul pentru prevenirea şi reprimarea incalcarilor, pe teritoriul sau, ale legilor şi reglementărilor sale din domeniul vamal, fiscal, sanitar şi al trecerii frontierei de stat.


    Capitolul 3 Zona economică exclusiva a României în Marea Neagra


    Articolul 9

    (1) Zona economică exclusiva a României este instituită în spaţiul marin al ţărmului românesc la Marea Neagra, situat dincolo de limita apelor marii teritoriale şi adiacent acestora, în care România îşi exercită drepturi suverane şi jurisdicţia asupra resurselor naturale ale fundului marii, subsolului acestuia şi coloanei de apa de deasupra, precum şi în ceea ce priveşte diferitele activităţi legate de explorarea, exploatarea, protecţia, conservarea mediului şi gestionarea acestora.
    (2) În condiţiile specifice determinate de dimensiunile Marii Negre, întinderea zonei economice exclusive a României se stabileşte prin delimitare, pe bază de acord încheiat cu statele vecine ale căror tarmuri sunt limitrofe sau situate faţa în faţa cu litoralul românesc al Marii Negre, ţinându-se seama de faptul ca lăţimea maxima a zonei economice exclusive, în conformitate cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului marii, ratificată de România prin Legea nr. 110/1996, poate fi de 200 mile marine măsurate de la liniile de baza prevăzute la art. 2.
    (3) Delimitarea se face în conformitate cu principiile general recunoscute de dreptul internaţional şi cu respectarea legislaţiei române, prin aplicarea, în funcţie de circumstanţele specifice din fiecare sector de delimitat, a principiilor şi criteriilor de delimitare general recunoscute, astfel încât să se ajungă la o soluţie echitabila.


    Articolul 10

    (1) În zona economică exclusiva România exercita:
    a) drepturi suverane de explorare şi exploatare, protecţie, conservare şi gestionare a tuturor resurselor naturale biologice şi/sau nebiologice şi a altor resurse care se afla pe fundul marii, în subsolul acestuia, în coloana de apa, în spaţiul aerian de deasupra acestuia;
    b) drepturi suverane privind alte activităţi legate de explorarea şi exploatarea zonei în scopuri economice, cum sunt producerea de energie cu ajutorul apei, al curentilor şi al vanturilor;
    c) drepturi exclusive privind amplasarea şi folosirea de insule artificiale, de instalaţii şi lucrări destinate cercetării ştiinţifice, explorării şi exploatării resurselor naturale din aceasta zona sau în alte scopuri economice;
    d) jurisdicţie privind:
    - amplasarea şi folosirea de insule artificiale, de instalaţii şi lucrări;
    - cercetarea ştiinţifică marina;
    - protecţia şi conservarea mediului marin şi a faunei marine;
    e) alte drepturi prevăzute în prezenta lege sau în alte acte normative ale României şi de normele general recunoscute ale dreptului internaţional.
    (2) Drepturile suverane şi jurisdicţia prevăzute la alin. (1) se realizează în conformitate cu legislaţia României.


    Articolul 11

    România poate coopera în zona sa economică exclusiva, prin organele sale competente, cu celelalte state riverane la Marea Neagra, pentru asigurarea conservării, explorării şi exploatării rationale a resurselor biologice, protecţiei şi apărării mediului marin, îndeosebi în sectoarele direct invecinate cu aceasta zona, ţinându-se seama de caracteristicile specifice ale Marii Negre ca mare semiînchisă şi cu potenţial biologic redus.


    Articolul 12

    (1) În zona economică exclusiva a României toate statele, riverane sau fără litoral, se bucura, în conformitate cu normele general recunoscute ale dreptului internaţional, de libertăţile de navigaţie, de survol şi de a instala cabluri şi conducte submarine, precum şi de libertatea de a utiliza marea în alte scopuri licite pe plan internaţional, legate de exercitarea acestor libertăţi, în condiţiile respectării prevederilor prezentei legi şi ale altor acte normative ale României.
    (2) Pe axul traseului cablurilor şi conductelor montate în mare se instituie zone de securitate şi protecţie, care se întind până la 1.000 de metri de o parte şi de alta a acestuia.


    Articolul 13

    (1) România are interese prioritare în legătură cu stocurile de peşti anadromi care se reproduc în apele sale şi are răspunderea principala pentru aceste specii, exercitandu-şi în consecinţa drepturile cu privire la ele.
    (2) Organele competente române iau măsuri pentru a asigura conservarea stocurilor acestor specii de peşti anadromi prin acţiuni corespunzătoare şi stabilirea de norme privind reglementarea pescuitului lor, inclusiv stabilirea capturii totale autorizate, şi cooperează în acest scop cu organele altor state interesate, în cazul în care speciile menţionate migrează dincolo de limitele zonei economice exclusive a României.


    Articolul 14

    (1) România asigura utilizarea optima a resurselor piscicole şi a altor resurse biologice, prin luarea măsurilor tehnice sau de alta natura ce se impun cu privire la conservarea şi gestionarea lor în toate apele situate în interiorul limitelor exterioare ale zonei sale economice exclusive, cu luarea în considerare a celor mai sigure date ştiinţifice, iar în cazurile în care considera necesar, în colaborare cu organizaţiile internaţionale având competenţa în acest domeniu şi la care România este sau nu este membra.
    (2) În acest scop organele competente române stabilesc anual volumul total autorizat al capturilor pentru fiecare specie de peste şi alte resurse biologice, adopta măsuri tehnice şi de alta natura pentru a asigura un pescuit raţional şi conservarea, protecţia şi regenerarea resurselor biologice, asigurând respectarea legislaţiei române în materie privind monitorizarea prin satelit a navelor de pescuit, inclusiv inspecţia, reţinerea, sechestrarea şi urmărirea judiciară a navelor de pescuit care încalcă drepturile suverane ale statului român.
    (3) Stocurile de peşti anadromi care se reproduc în cursurile de apa ale României nu pot fi pescuite decât în apele situate în interiorul limitelor zonei sale economice exclusive.
    (4) În ceea ce priveşte respectarea reglementărilor privind stocurile de peşti ce habiteaza sau traverseaza ape situate în zonele economice exclusive ale altor state ori migrează în apele internaţionale, cooperarea României va fi asigurata prin acorduri specifice, în vederea conservării şi gestiunii acestor stocuri, şi ţinând seama, în mod corespunzător, de interesele şi de responsabilităţile sale.


    Articolul 15

    (1) Organele competente române pot permite accesul navelor de pescuit ale altor state în zona economică exclusiva a României, pe bază de acorduri, în condiţii de reciprocitate, cu respectarea legilor şi a reglementărilor române, precum şi a normelor general recunoscute ale dreptului internaţional, în scopul exploatării unui eventual excedent al volumului total autorizat al capturilor.
    (2) Statele care participa, pe bază de acord cu România, la măsuri care urmăresc reînnoirea stocurilor de peşti anadromi şi la refacerea resurselor piscicole şi a altor resurse biologice din zona sa economică exclusiva, îndeosebi prin finanţarea acestor măsuri, sunt luate în considerare cu prioritate la realizarea prevederilor alin. (1).


    Articolul 16

    (1) În zona sa economică România are jurisdicţie exclusiva asupra insulelor artificiale, instalaţiilor şi lucrărilor, inclusiv dreptul de a exercita controlul pentru prevenirea infracţiunilor şi a altor încălcări privind legile şi reglementările sale în domeniul vamal, fiscal, sanitar şi al imigratiei, precum şi în legătură cu legile şi regulamentele privind securitatea.
    (2) În jurul insulelor artificiale, al instalaţiilor şi lucrărilor din zona economică exclusiva a României se instituie zone de securitate şi protecţie care se întind până la 500 de metri de la fiecare punct al limitelor lor exterioare, în afară de cazurile în care se prevede altfel prin norme internaţionale general recunoscute. Organele române competente stabilesc şi instituie în aceste zone măsurile care se impun pentru asigurarea securităţii şi protecţiei atât a navigaţiei, cat şi a insulelor artificiale, instalaţiilor şi lucrărilor.
    (3) Organizaţiile, companiile, persoanele fizice şi juridice, române şi străine, care au dreptul sa amplaseze, sa menţină şi sa exploateze insulele artificiale, instalaţiile şi lucrările sus-menţionate, sunt obligate să asigure şi sa menţină în stare de funcţionare mijloacele permanente de avertizare asupra existenţei acestora.
    (4) Instalarea de insule artificiale, amplasarea de instalaţii şi lucrări, instituirea în jurul lor a zonelor de securitate şi protecţie, precum şi desfiinţarea completa sau parţială a acestor instalaţii şi lucrări se comunică prin avize pentru navigatori emise de autorităţile române competente, împreună cu toate datele necesare identificarii acestora.


    Capitolul 4 Trecerea inofensiva prin marea teritorială


    Secţiunea A Reguli aplicabile tuturor navelor străine


    Articolul 17

    (1) Trecerea inofensiva a navelor străine prin marea teritorială a României se efectuează în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de alte reglementări în vigoare, cu respectarea normelor dreptului internaţional.
    (2) Prin trecere se înţelege faptul de a naviga în marea teritorială în scopul:
    a) de a o traversa fără a intră în apele maritime interioare ori fără a ancora într-o rada sau a face escala într-o instalatie portuara situata în afară apelor maritime interioare;
    b) de a intră în apele maritime interioare şi a ancora într-o rada sau a face escala într-o instalatie portuara sau de a le părăsi.
    (3) Trecerea trebuie să fie neîntreruptă şi rapida. Navele vor urma drumurile maritime, senalele şi pasele recomandate, specificate de hartile maritime şi în documentele de navigaţie.
    (4) Pe timpul trecerii inofensive nu se permite oprirea sau ancorarea, în afară cazurilor când acestea sunt impuse de nevoile navigaţiei sau ca urmare a unui caz de forta majoră ori avarie, pentru salvarea persoanelor sau pentru ajutorarea navelor şi aeronavelor aflate în pericol.


    Articolul 18

    (1) Trecerea unei nave străine prin marea teritorială este inofensiva atât timp cat nu aduce atingere păcii, ordinii publice sau securităţii naţionale.
    (2) Se considera ca trecerea aduce atingere păcii, ordinii publice sau securităţii naţionale dacă o asemenea nava desfăşoară, în marea teritorială sau în apele maritime interioare, una dintre următoarele activităţi:
    a) ameninţarea cu forta sau folosirea forţei împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale sau independentei politice a României sau în orice alt mod contrar principiilor dreptului internaţional;
    b) manevre sau exercitii cu arme de orice fel;
    c) culegerea de informaţii în detrimentul apărării sau securităţii naţionale;
    d) propaganda care prejudiciază interesele apărării sau ale securităţii naţionale;
    e) decolarea de pe nave, apuntarea sau imbarcarea pe nave a oricărui fel de aparate de zbor;
    f) lansarea, debarcarea sau imbarcarea de tehnica militară, scafandri, submarine, alte vehicule submersibile sau amfibii şi de orice alte instalaţii în măsura să execute cercetări acvatice sau subacvatice;
    g) imbarcarea sau debarcarea de mărfuri, stupefiante şi substanţe psihotrope, fonduri băneşti sau de persoane, contrar legilor şi reglementărilor în vigoare, inclusiv vamale, fiscale, sanitare sau de imigrare;
    h) poluarea deliberata şi grava, de orice natura, a apei şi a mediului marin, a spaţiului aerian de deasupra apei sau afectarea deliberata şi grava a ecosistemelor marine;
    i) orice activitate de pescuit sau alta activitate de explorare ori exploatare ilegala a resurselor naturale şi biologice;
    j) orice activitate de cercetări ştiinţifice, arheologice sau ridicari hidrografice;
    k) orice activitate care se desfăşoară cu încălcarea reglementărilor internaţionale în domeniul radiocomunicatiilor sau care poate perturba funcţionarea sistemelor de comunicaţii sau a oricărui alt echipament sau instalaţii;
    l) orice alta activitate care nu are o legătură directa cu trecerea sau care se desfăşoară cu încălcarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege.


    Articolul 19

    În marea teritorială, în apele maritime interioare şi în porturile României este interzis accesul oricărei nave care are la bord arme nucleare, chimice ori alte arme de distrugere în masa, sau care transporta asemenea arme sau munitie pentru acestea, precum şi orice alte mărfuri sau produse interzise de legile României.


    Articolul 20

    Navele străine cu propulsie nucleara pot intră în rade sau în porturi numai cu aprobarea prealabilă a organelor române competente, care va fi solicitată cu cel puţin 30 de zile înainte de data intrării.


    Articolul 21

    (1) Navele străine cu propulsie nucleara şi navele care transporta substanţe radioactive sau alte substanţe periculoase sunt obligate, atunci când se afla în trecere prin marea teritorială, să aibă asupra lor documentele prevăzute de acordurile internaţionale pentru aceste nave şi incarcatura pe care o transporta şi sa ia măsurile speciale de precautie prevăzute de aceste acorduri.
    (2) Navele străine care transporta substanţe radioactive sau alte substanţe ori deşeuri periculoase sau nocive pot trece prin marea teritorială numai cu aprobarea organelor române competente. Aprobarea trebuie solicitată cu cel puţin 30 de zile înainte de data estimată a intrării în marea teritorială a României.
    (3) Pe timpul trecerii inofensive a navelor prevăzute la alin. (2) oprirea sau ancorarea nu este permisă, în afară cazurilor prevăzute la art. 17.
    (4) Navele străine cu propulsie nucleara sau care transporta substanţe radioactive ori alte substanţe sau deşeuri periculoase ori nocive vor utiliza numai căile de navigaţie desemnate de autoritatea română competenţa şi vor respecta dispozitivele de separare a traficului prescrise.


    Articolul 22

    (1) Controlul documentelor de siguranţă a navelor cu propulsie nucleara şi a navelor care transporta substanţe radioactive sau alte substanţe periculoase, controlul dozimetric şi celelalte controale legate de protecţia mediului înconjurător se executa de organele române competente, în locuri stabilite de către acestea. Pe timpul stationarii navelor în porturi sau în rade pot fi executate controale suplimentare.
    (2) Dacă în urma controlului se constată că prezenta unei nave poate duce la consecinţe periculoase, organele române competente pot dispune ca, într-un termen stabilit, nava respectiva sa părăsească marea teritorială.


    Articolul 23

    Navele străine aflate în trecere prin marea teritorială sau stationate în rade ori în porturi nu vor folosi mijloacele de navigaţie radio, aparatura hidroacustica şi de radiocomunicatii, sistemele electronice şi optice de observare decât pentru necesităţile siguranţei navigaţiei şi stationarii la ancora, precum şi pentru a comunică cu autorităţile portuare şi a realiza traficul radio, în clar sau folosind coduri, cu staţiile româneşti de pe uscat, potrivit regulilor şi procedurilor prevăzute în Regulamentul radiocomunicatiilor care este anexa la Convenţia internationala a telecomunicatiilor.


    Articolul 24

    Organele române competente vor lua măsurile necesare pentru a preveni orice încălcare a condiţiilor stabilite prin reglementările în vigoare cu privire la admiterea navelor străine în apele maritime interioare sau la instalaţiile portuare şi vor folosi orice mijloace legale, inclusiv de constrângere pentru a împiedica trecerea oricărei nave străine prin apele maritime interioare sau marea teritorială, dacă aceasta trecere nu este inofensiva.


    Articolul 25

    (1) Organele române competente pot suspenda temporar, în anumite zone ale marii teritoriale, trecerea inofensiva a navelor străine, ori de câte ori aceasta suspendare este cerută de asigurarea securităţii tarii sau este necesară pentru a se putea executa exercitii militare.
    (2) Măsurile de suspendare a trecerii inofensive prevăzute la alin. (1) vor fi publicate în "avize pentru navigatori" emise de organele române competente.


    Secţiunea B Reguli aplicabile navelor străine folosite în scopuri comerciale


    Articolul 26

    (1) Jurisdicţia penală a României se aplică cu privire la orice infracţiune săvârşită pe teritoriul român de către persoane imbarcate la bordul navelor străine folosite în scopuri comerciale, precum şi cu privire la orice infracţiune săvârşită la bordul unei asemenea nave, pe timpul când aceasta se afla în porturile româneşti sau în apele maritime interioare.
    (2) Jurisdicţia penală a României nu se va exercita la bordul unei nave străine folosite în scopuri comerciale, care trece prin marea teritorială, cu privire la o infracţiune săvârşită la bordul acesteia, cu excepţia cazurilor când:
    a) infracţiunea a fost săvârşită de un cetăţean român sau de o persoană fără cetăţenie care are domiciliul pe teritoriul României;
    b) infracţiunea este îndreptată împotriva intereselor României sau împotriva unui cetăţean român, ori a unei persoane rezidente pe teritoriul României;
    c) infracţiunea este de natura sa tulbure ordinea şi liniştea publică în ţara sau ordinea în marea teritorială;
    d) exercitarea jurisdicţiei române este necesară pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante sau de substanţe psihotrope;
    e) asistenţa autorităţilor române a fost cerută, în scris, de capitanul navei ori de un agent diplomatic sau un funcţionar consular al cărui pavilion îl arboreaza nava.


    Articolul 27

    Jurisdicţia penală a României se aplică şi în cazul încălcării prevederilor prezentei legi cu privire la zona economică exclusiva a României de către persoane imbarcate la bordul navelor străine folosite în scopuri comerciale, dacă faptele sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracţiuni.


    Articolul 28

    Jurisdicţia penală la bordul unei nave sub pavilionul unui stat cu care România a încheiat o convenţie consulară sau un alt acord similar se exercită cu respectarea prevederilor acestora.


    Articolul 29

    (1) În exercitarea jurisdicţiei României organele române competente vor putea dispune, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, reţinerea sau sechestrarea unei nave străine folosite în scopuri comerciale şi vor putea lua măsuri de executare silită împotriva unei asemenea nave care se găseşte în marea teritorială, în apele maritime interioare sau în zona contigua a României, pentru asigurarea executării obligaţiilor contractate sau a altor obligaţii asumate de nava respectiva în timpul sau în legătură cu trecerea sa prin marea teritorială sau prin apele maritime interioare ale României, precum şi pentru alte pretenţii rezultând din evenimente de navigaţie care au avut ca urmare avarii ale navei sau încărcăturii ori rezultând din abordaje, asistenţa sau salvare, precum şi pentru despăgubiri, taxe şi altele asemenea.
    (2) În cazul încălcării drepturilor suverane ale statului român de explorare, exploatare, protecţie, conservare şi gestionare a mediului şi a resurselor biologice din zona economică exclusiva, autorităţile române vor putea lua măsurile necesare, în conformitate cu dispoziţiile legale române în vigoare şi cu convenţiile internaţionale la care România este parte, inclusiv inspectarea sau reţinerea unei nave străine folosite în scopuri comerciale. Nava reţinută şi echipajul sau vor fi eliberate imediat după depunerea unei cauţiuni sau a unei alte garanţii corespunzătoare.


    Secţiunea C Reguli aplicabile navelor militare străine, submarinelor şi celorlalte vehicule submersibile, precum şi altor nave de stat folosite pentru servicii guvernamentale


    Articolul 30

    (1) Navele militare străine, submarinele şi celelalte vehicule submersibile, precum şi navele sub pavilion străin folosite pentru servicii guvernamentale pot intră în marea teritorială, în porturi şi rade numai cu aprobarea prealabilă a guvernului român, exceptându-se cazurile de avarie sau adăpostire de furtuna.
    (2) Aprobarea se solicita cu cel puţin 30 de zile înainte de data la care ar urma să aibă loc trecerea prin marea teritorială sau vizitarea porturilor sau radelor, cu excepţia cazurilor când între România şi statul pavilionului s-a convenit altfel.


    Articolul 31

    Submarinele şi celelalte vehicule submersibile străine în trecere prin marea teritorială sunt obligate sa navigheze la suprafaţa şi sa arboreze pavilionul naţional. Cele care se vor afla în imersiune vor fi constranse sa iasa la suprafaţa. În cazul când, din cauza unei avarii nu pot ieşi la suprafaţa, acestea sunt obligate sa semnalizeze, prin toate mijloacele, despre situaţia în care se afla.


    Articolul 32

    Dacă o nava militară străină încalcă legile şi reglementările României în apele maritime interioare sau în marea teritorială şi nu tine seama de avertismentul ce i-a fost dat de a se conformă acestora, va fi somata sa părăsească imediat marea teritorială a României.


    Articolul 33

    Răspunderea pentru orice prejudicii sau daune cauzate de către o nava militară străină ori de orice alta nava de stat folosită pentru servicii guvernamentale sau în scopuri necomerciale, precum şi de către persoane care fac parte din echipajul acestor nave, pe timpul când nava respectiva s-a aflat în porturi, în apele maritime interioare, în marea teritorială şi în zona economică exclusiva ale României, revine statului sub al cărui pavilion se afla nava.


    Articolul 34

    Sub rezerva excepţiilor prevăzute în secţiunea A şi a condiţiilor art. 30-33, navele militare străine şi alte nave de stat străine folosite pentru servicii guvernamentale se bucura de imunitate de jurisdicţie pe timpul cat se afla în porturi, în apele maritime interioare şi în marea teritorială ale României.


    Capitolul 5 Dreptul de urmărire în afară marii teritoriale


    Articolul 35

    (1) O nava străină folosită în scopuri comerciale poate fi urmărită în afară marii teritoriale a României şi poate fi reţinută pentru a fi trasa la răspundere, dacă exista motive întemeiate să se creadă ca acea nava a încălcat legile şi reglementările române pe timpul cat s-a aflat în apele maritime interioare, în marea teritorială, în zona contigua sau în zona economică exclusiva a României.
    (2) Urmărirea poate începe atunci când nava străină sau una dintre ambarcatiunile acesteia se găseşte în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona contigua a României şi nu poate să fie continuată dincolo de limitele marii teritoriale sau ale zonei contigue, decât cu condiţia sa nu fie întreruptă.
    (3) Urmărirea începe când nava străină nu se conformează semnalului de oprire şi poate continua, fără întrerupere, până la intrarea navei urmărite în marea teritorială a propriului sau stat sau a unui alt stat.
    (4) Nava reţinută conform prevederilor acestui articol poate fi condusă până la cel mai apropiat port românesc, pentru cercetări şi aplicarea de sancţiuni.
    (5) Dacă o nava a fost reţinută în afară marii teritoriale, în împrejurări care nu justifica exercitarea dreptului de urmărire, ea va fi despagubita pentru orice pierdere sau dăuna suferită ca urmare a acestei acţiuni.
    (6) Dreptul de urmărire nu poate fi exercitat decât de navele şi de aeronavele Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne, autorizate în acest scop.


    Articolul 36

    (1) Dreptul de urmărire prevăzut la art. 35 se aplică şi în cazul încălcării de către o nava străină, folosită în scopuri comerciale, a legislaţiei române cu privire la zona economică exclusiva a României în Marea Neagra.
    (2) În acest caz, urmărirea poate începe numai când nava străină în cauza sau una dintre ambarcatiunile sale se găseşte în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona economică exclusiva a României.


    Capitolul 6 Cercetarea ştiinţifică în marea teritorială şi în zona economică exclusiva ale României


    Articolul 37

    Activitatea de cercetare ştiinţifică, precum şi cea de prospectare şi de amenajare a navigaţiei în marea teritorială a României se realizează de către instituţiile române de specialitate, în baza programelor şi proiectelor aprobate şi cu avizul organelor române competente.


    Articolul 38

    Persoanele fizice sau juridice străine pot participa la cercetări ştiinţifice în marea teritorială a României numai cu autorizarea expresă a organelor române, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare şi condiţiilor specifice stabilite de către acestea.


    Articolul 39

    (1) Cercetările ştiinţifice marine în zona economică exclusiva a României se efectuează numai cu autorizarea organelor române competente, în conformitate cu legislaţia României, ţinându-se seama şi de convenţiile internaţionale la care România este parte.
    (2) Cercetările ştiinţifice în zona economică exclusiva a României, efectuate în scopuri exclusiv paşnice şi pentru lărgirea şi aprofundarea cunoştinţelor ştiinţifice în domeniul marin, în folosul întregii omeniri, se pot face şi de către state străine sau organizaţii internaţionale, precum şi de către persoane fizice sau juridice străine, dar numai cu acordul prealabil al organelor competente române. Acestea din urma au dreptul sa refuze, în mod discretionar, executarea unui proiect de cercetare ştiinţifică marina în zona economică exclusiva a României în următoarele cazuri:
    a) dacă proiectul are o incidenţa directa asupra explorării şi exploatării resurselor naturale, biologice sau nebiologice;
    b) dacă proiectul prevede forari pe fundul marii, utilizarea de explozivi sau introducerea de substanţe nocive în mediul marin;
    c) dacă proiectul prevede construirea, exploatarea sau utilizarea insulelor artificiale, a instalaţiilor şi lucrărilor prevăzute la art. 16;
    d) dacă datele şi informaţiile privind proiectul, natura şi obiectivele lui sunt inexacte sau dacă autorul ori beneficiarul proiectului nu s-a achitat de obligaţiile contractate printr-un proiect de cercetare anterior, faţă de statul român;
    e) dacă exista indicii sau motive întemeiate care duc la concluzia ca prin realizarea proiectului se poate aduce atingere drepturilor suverane şi jurisdicţiei României asupra zonei sale economice exclusive prevăzute de prezenta lege şi de prevederile dreptului internaţional.


    Articolul 40

    Statele străine, organizaţiile internaţionale cu competenţa în acest domeniu, precum şi persoanele fizice şi juridice străine care intenţionează sa întreprindă cercetări ştiinţifice marine în zona economică exclusiva a României au obligaţia de a furniza organelor competente române, cu cel puţin 6 luni înainte de data propusă pentru începerea derulării proiectului de cercetare ştiinţifică marina, toate informaţiile pe care acestea le solicita.


    Articolul 41

    În desfăşurarea cercetărilor ştiinţifice marine în zona economică exclusiva a României statele străine, organizaţiile internaţionale cu competenţa în acest domeniu, precum şi persoanele fizice şi juridice străine care au obţinut acordul organelor române competente în acest scop sunt obligate:
    a) să asigure participarea reprezentanţilor statului român la lucrările de cercetare ştiinţifică marina, inclusiv la bordul navelor şi al altor ambarcatiuni de cercetare ştiinţifică marina;
    b) să permită organelor competente române, la cererea acestora, accesul la toate esantioanele şi datele obţinute în cadrul cercetărilor ştiinţifice marine şi să prezinte acestora rapoartele preliminare, rezultatele finale şi concluziile după încheierea cercetărilor, precum şi datele care pot fi reproduse şi esantioanele care pot fi fractionate;
    c) sa furnizeze organelor competente române, la cererea acestora, o evaluare a datelor, esantioanelor şi a rezultatelor cercetării şi să le ajute la interpretarea lor;
    d) sa nu difuzeze rezultatele cercetărilor, nici chiar parţial, pe plan internaţional, pe cai naţionale sau internaţionale, fără a solicita şi fără a obţine acordul organelor competente române;
    e) sa ridice instalaţiile şi materialele utilizate, după încetarea activităţii de cercetare ştiinţifică, dacă nu s-a convenit altfel;
    f) sa nu afecteze în nici un fel prin activitatea pe care o desfăşoară drepturile suverane şi jurisdicţia României asupra marii teritoriale şi zonei sale economice exclusive prevăzute în prezenta lege.


    Articolul 42

    (1) Organele române competente au dreptul sa ceara suspendarea lucrărilor de cercetare ştiinţifică marina în curs de desfăşurare în zona economică exclusiva a României, pentru următoarele situaţii, dacă acestea nu sunt inlaturate într-un termen stabilit în acest scop:
    a) lucrările nu sunt efectuate în conformitate cu informaţiile comunicate conform art. 40, pe baza cărora organele competente române şi-au dat consimţământul;
    b) statul sau organizaţia internationala competenţa ori persoanele fizice şi juridice străine care desfăşoară lucrările respective nu respecta dispoziţiile art. 41.
    (2) Organele române competente au dreptul sa ceara încetarea tuturor lucrărilor de cercetare ştiinţifică marina în toate cazurile în care nerespectarea art. 40 echivaleaza cu o modificare importanţa a proiectului sau a lucrărilor de cercetare.
    (3) Ordinul de suspendare dat potrivit prevederilor alin. (1) va putea fi revocat de organele competente române, iar proiectul de cercetare ştiinţifică va putea continua de îndată ce statul sau organizaţia internationala competenţa ori persoanele fizice şi juridice care efectuează aceste lucrări de cercetare ştiinţifică marina s-au conformat condiţiilor prevăzute la art. 40 şi 41.


    Capitolul 7 Protecţia mediului marin


    Articolul 43

    (1) Prevenirea, reducerea şi menţinerea sub control a poluarii mediului marin, provocată sau care este legată de activităţile din apele maritime interioare, din marea teritorială, din zona economică exclusiva şi din atmosfera de deasupra acestora, se realizează în conformitate cu legislaţia română în vigoare şi cu convenţiile internaţionale la care România este parte.
    (2) Organele române competente stabilesc norme şi iau măsuri pentru protejarea şi conservarea mediului marin, precum şi pentru prevenirea, reducerea şi menţinerea sub control a poluarii mediului marin şi în legătură cu menţinerea securităţii şi a protecţiei navigaţiei specifice zonei respective şi asigura respectarea şi aplicarea acestora în porturi, în apele maritime interioare, în marea teritorială şi în zona economică exclusiva ale României.
    (3) Măsurile luate în aplicarea prevederilor prezentului capitol vizează toate sursele de poluare a mediului marin. Ele includ, în special, măsurile care limitează:
    a) evacuarea de substanţe toxice, dăunătoare sau nocive, mai ales substanţe nedegradabile, provenind din surse terestre, din atmosfera ori prin atmosfera sau prin scufundare;
    b) poluarea de către nave, îndeosebi măsurile pentru prevenirea accidentelor şi pentru a se face faţa cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea operaţiunilor pe mare, a se preveni deversarile, fie ca sunt intenţionate sau nu, şi pentru a se reglementa proiectarea, construcţia, echiparea şi exploatarea navelor şi componenta/structura personalului afectat acestora;
    c) poluarea provenind de la instalaţiile sau aparatura utilizata pentru explorarea ori exploatarea resurselor naturale de pe fundul marii şi din subsolul ei, în mod deosebit măsurile pentru prevenirea accidentelor şi pentru a se face faţa cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea operaţiunilor pe mare şi a se reglementa proiectarea, construcţia, echiparea şi exploatarea acestor instalaţii şi aparaturi şi componenta/structura personalului afectat acestora;
    d) poluarea provenind de la celelalte instalaţii sau aparaturi care funcţionează în mediul marin, aplicând măsurile pentru prevenirea accidentelor şi pentru a se face faţa cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea operaţiunilor pe mare şi a se reglementa proiectarea, construcţia, echiparea şi exploatarea acestor instalaţii şi aparaturi şi componenta/structura personalului afectat acestora.
    (4) Măsurile luate potrivit prevederilor prezentului capitol cuprind şi acele măsuri necesare pentru protejarea şi conservarea ecosistemelor rare sau delicate, precum şi a mediului de viaţa al speciilor şi organismelor marine al căror număr este în scădere, care sunt amenintate sau pe cale de dispariţie.


    Articolul 44

    Este interzisă, potrivit legislaţiei în vigoare, poluarea de orice natura a apelor maritime interioare, a marii teritoriale şi a zonei economice exclusive, precum şi a atmosferei de deasupra acestora, prin orice mod sau mijloace, cum ar fi: deversarea, aruncarea, scufundarea sau degajarea de pe nave ori alte instalaţii plutitoare, submersibile sau fixe, de pe aparate de zbor, precum şi de către surse aflate pe ţărm a unor substanţe sau deşeuri nedegradabile, toxice, radioactive, hidrocarburi, precum şi a altor substanţe nocive, dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea oamenilor ori pentru flora şi fauna marii, sau a altor reziduuri ori materiale care pot sa producă pagube ţărmului românesc ori sa creeze obstacole în calea utilizării legitime a marii.


    Articolul 45

    (1) În cazul în care exista motive întemeiate să se creadă ca o nava folosită în scopuri comerciale, care se afla în apele maritime interioare sau în marea teritorială ori care a trecut sau navighează prin zona economică exclusiva a României, a încălcat prevederile legislaţiei române sau regulile internaţionale privind prevenirea, reducerea şi menţinerea sub control a poluarii mediului marin, organele române competente sunt în drept sa ceara navei respective explicaţii în legătură cu faptele care îi sunt imputate, precum şi sa inspecteze aceasta nava, în cazul în care ar refuza să prezinte explicaţiile cerute ori dacă explicaţiile primite nu concorda cu faptele, iar atunci când elementele de proba o justifica, sa intenteze o acţiune judiciară în legătură cu aceasta încălcare, în conformitate cu legislaţia română, şi, printre alte măsuri necesare, sa ordone, sub rezerva normelor dreptului internaţional, reţinerea navei.
    (2) În cazul în care exista dovezi evidente ca o nava folosită în scopuri comerciale, care se afla în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona economică exclusiva a României, a încălcat prevederile legislaţiei române sau regulile internaţionale privind prevenirea, reducerea şi menţinerea sub control a poluarii mediului marin, prin imersiune sau deversari ale unor substanţe ori deşeuri nedegradabile, toxice, radioactive, hidrocarburi, precum şi ale altor substanţe nocive, dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea oamenilor ori pentru flora şi fauna marii, care au produs sau risca sa producă, prin poluare, riscuri şi daune importante ţărmului românesc ori intereselor statului român sau oricăror resurse din apele sale maritime interioare, marea sa teritorială sau din zona sa economică exclusiva, organele române competente sunt în drept sa intenteze o acţiune judiciară în legătură cu aceasta încălcare, în conformitate cu legislaţia română, şi sa ordone, sub rezerva normelor dreptului internaţional şi dacă elementele de proba o justifica, reţinerea navei.


    Articolul 46

    Dacă o nava străină folosită în scopuri comerciale se afla într-un port românesc sau la o instalatie terminala în larg, organele competente române pot iniţia procedurile legale în legătură cu orice încălcare facuta de aceasta nava, iar dacă nava se afla în apele maritime interioare, în marea teritorială, în zona contigua sau în zona economică exclusiva a României, poate fi urmărită şi reţinută în conformitate cu prevederile art. 29, 35 şi 36.


    Articolul 47

    (1) În sensul prezentei legi:
    1. prin poluarea mediului marin se înţelege introducerea de către orice persoană fizica sau juridică, direct ori indirect, de substanţe sau energie în mediul marin, când aceasta are sau poate avea efecte vătămătoare, cum ar fi daune aduse resurselor biologice, faunei şi florei marine, riscuri pentru sănătatea omului, piedici pentru activităţile marine, inclusiv pescuitului şi celorlalte utilizări legitime ale marii, alterarea calităţii apei marii din punct de vedere al întrebuinţării acesteia şi degradarea valorilor sale de agrement;
    2. prin scufundare se înţelege:
    a) orice evacuare deliberata de deşeuri sau de alte materii de pe nave, aeronave, platforme sau alte lucrări plasate pe mare;
    b) orice sabordare pe mare a unor nave, aeronave, platforme sau alte lucrări.
    (2) Termenul scufundare, în sensul alin. (1) pct. 2, nu vizează:
    a) evacuarea de deşeuri sau de alte materii provenind direct sau indirect din exploatarea normală a navelor, aeronavelor, platformelor ori a altor lucrări plasate pe mare, precum şi de la echipamentul acestora, cu excepţia deşeurilor sau a altor materii transportate de nave ori transbordate pe nave, aeronave, platforme ori alte lucrări plasate pe mare, care sunt folosite pentru eliminarea acestor materii sau provenite din tratarea unor asemenea deşeuri ori a altor materii la bordul acestor nave, aeronave, platforme sau lucrări;
    b) depozitarea unor materii în alt scop decât simpla lor eliminare, sub rezerva ca aceasta depozitare sa nu contravina scopurilor prezentei legi.


    Articolul 48

    (1) În cazul în care în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona economică exclusiva a României are loc o coliziune de nave, o eşuare sau o alta avarie maritima, iar acţiunile legate de un asemenea eveniment pot avea consecinţe dăunătoare pentru mediul şi fauna marina, precum şi pentru apele maritime interioare, marea teritorială, zona economică exclusiva sau pentru tarmul românesc, organele române competente sunt în drept sa adopte măsurile necesare, corespunzător cu paguba efectivă sau cu ameninţarea pe care o reprezintă, în scopul apărării împotriva poluarii sau ameninţării cu poluarea, şi să asigure respectarea acestor măsuri dincolo de limitele marii teritoriale.
    (2) Scufundarea de deşeuri în marea teritorială, zona economică exclusiva a României sau pe platoul continental al României, astfel cum este acesta definit la art. 76 din Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului marii, nu poate avea loc fără acordul prealabil expres al organelor române competente; acestea au dreptul sa autorizeze, sa reglementeze şi sa controleze aceasta scufundare, după ce au examinat în modul cuvenit problema împreună cu celelalte state pentru care aceasta scufundare poate, datorită situaţiei lor geografice, sa cauzeze, prin poluare, prejudicii acestora şi mediului lor înconjurător.


    Capitolul 8 Sancţiuni


    Articolul 49

    (1) Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:
    a) încălcarea interdicţiei prevăzute la art. 19;
    b) încălcarea interdicţiei prevăzute la art. 44, precum şi aducerea ilegala în ţara, în scopul deversarii, aruncarii sau scufundarii în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona economică exclusiva a României sau al degajarii în atmosfera de deasupra acestora, de pe nave sau de pe alte instalaţii plutitoare sau fixe, de pe aparate de zbor ori vehicule submersibile, de substanţe ori deşeuri nedegradabile, toxice, radioactive, hidrocarburi sau alte substanţe nocive, dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea oamenilor ori pentru flora şi fauna marii, sau de alte reziduuri ori materiale care pot sa producă pagube ţărmului românesc ori sa creeze obstacole în calea utilizării legitime a marii, inclusiv în scopuri turistice;
    c) pescuitul industrial sau alta activitate de explorare şi exploatare ilegala a resurselor naturale şi biologice ale apelor maritime interioare, ale marii teritoriale sau ale zonei economice exclusive a României, inclusiv ale fundului marii şi ale subsolului din aceste zone;
    d) sabordarea unei nave în apele maritime interioare, în marea teritorială ori esuarea ei la ţărm;
    e) intrarea în porturile româneşti, fără aprobarea organelor române competente, a navelor cu propulsie nucleara;
    f) neprezentarea documentelor prevăzute de acordurile internaţionale pentru navele care transporta substanţe radioactive sau toxice ori alte substanţe periculoase, precum şi neluarea măsurilor de precautie prevăzute de aceste acorduri;
    g) efectuarea, fără autorizarea organelor române competente sau cu încălcarea condiţiilor stabilite în autorizaţie, a unor activităţi de cercetare ştiinţifică, de prospecţiuni sau a altor activităţi în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona economică exclusiva a României;
    h) imbarcarea sau debarcarea de persoane ori mărfuri în afară porturilor sau a locurilor unde aceste operaţiuni sunt autorizate;
    i) pătrunderea neautorizata a unei nave într-un port declarat închis sau într-o zona a marii teritoriale în care trecerea inofensiva a fost suspendată temporar;
    j) încălcarea restrictiilor prevăzute la art. 23;
    k) încălcarea interdictiilor prevăzute la art. 18 lit. e), f) şi k);
    l) nerespectarea regulilor stabilite de organele române competente cu privire la securitatea navigaţiei şi la protecţia instalaţiilor, a altor echipamente, a cablurilor de telecomunicaţii şi a conductelor submarine, în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona economică exclusiva a României;
    m) crearea de insule artificiale, amplasarea de instalaţii şi lucrări în zona economică exclusiva a României;
    n) nerespectarea avizelor pentru navigatori şi a semnalizarilor privind instalarea de insule artificiale, amplasarea de instalaţii şi lucrări în zona economică exclusiva a României;
    o) neasigurarea instalaţiilor şi a altor echipamente cu mijloace permanente de avertizare a prezentei lor, încălcarea normelor de menţinere a acestor mijloace în stare buna de funcţionare şi de lichidare a instalaţiilor şi echipamentelor a căror folosire a fost definitiv interzisă în zona economică exclusiva a României.
    (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-h) se sancţionează cu amendă de la 80.000.000 lei la 400.000.000 lei, iar cele prevăzute la alin. (1) lit. i)-o), cu amendă de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei, sancţiunile fiind aplicabile la locul constatării faptelor contravenţionale.


    Articolul 50

    (1) Dacă faptele prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a)-g) au cauzat pagube importante sau au produs alte consecinţe grave ori au fost săvârşite în mod repetat, sancţiunea este amenda de la 200.000.000 lei la 400.000.000 lei.
    (2) Pentru faptele prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) sancţiunea poate fi, în funcţie de gravitatea consecinţelor şi de întinderea pagubelor, amenda de la 400.000.000 lei la 1.500.000.000 lei.
    (3) În situaţii deosebit de grave, organele române competente pot dispune, ca măsuri complementare, confiscarea navei, a instalaţiilor, a uneltelor de pescuit, a aparaturii şi a altor obiecte de la contravenient, folosite la săvârşirea contravenţiei.
    (4) Bunurile dobândite prin săvârşirea contravenţiei se confisca.
    (5) Sancţiunile se aplică şi persoanelor juridice.


    Articolul 51

    Nu constituie contravenţie faptele prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. d), h), i) şi j), dacă au fost săvârşite în scopul garantarii securităţii navei ori a navigaţiei sau al salvării de vieţi omeneşti ori în scopul evitării unor avarii la nava sau la incarcatura.


    Articolul 52

    (1) Contravenţiile se constata şi sancţiunile se aplică, în conformitate cu reglementările în vigoare, de personalul cu sarcini de supraveghere şi control al navigaţiei din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, de personalul special împuternicit de ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul apelor şi protecţiei mediului, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi de ministrul sănătăţii şi familiei, precum şi de alte persoane special împuternicite prin lege.
    (2) Împotriva procesului-verbal de contravenţie se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia maritima şi fluviala a Judecătoriei Constanta.


    Articolul 53

    Aplicarea amenzilor pentru contravenţii nu scuteşte contravenientul de obligaţia de despăgubire pentru daunele pricinuite pe uscat, în apele maritime interioare, în marea teritorială şi în zona economică exclusiva ale României, în conformitate cu legislaţia română.


    Articolul 54

    Amenzile aplicate persoanelor fizice sau juridice străine se plătesc în valută convertibilă, prin transformarea amenzilor din lei în valută la cursul de schimb oficial din momentul săvârşirii contravenţiei.


    Articolul 55

    Contravenţiilor prevăzute la art. 49 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001*) privind regimul juridic al contravenţiilor, cu excepţia art. 28 şi 29.
    ────────── Notă *) Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, şi a fost aprobată şi modificată prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002.


    Articolul 56

    (1) În cazul comiterii unor fapte pentru care legea română prevede arestarea comandantului navei străine sau reţinerea acesteia, organele române competente vor înştiinţa imediat oficiul consular sau misiunea diplomatică ale statului de pavilion despre măsurile luate.
    (2) Nava reţinută şi echipajul sau vor fi eliberate de îndată ce a fost depusa o cauţiune corespunzătoare, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Cauţiunea va fi stabilită în lei şi se va plati în valută convertibilă, prin transformarea sumei din lei în valută la cursul de schimb oficial de la data săvârşirii contravenţiei.


    Articolul 57

    Organele Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne vor asigura aplicarea prevederilor art. 30-32 şi ale art. 35 şi vor acorda sprijin altor organe de stat competente la aplicarea unor măsuri de constrângere împotriva navelor străine în marea teritorială şi în zona economică exclusiva ale României, în baza prevederilor prezentei legi.


    Capitolul 9 Dispoziţii finale


    Articolul 58

    Termenul mare teritorială, astfel cum este definit la art. 2, înlocuieşte termenul ape teritoriale folosit în dispoziţiile legale anterioare prezentei legi.


    Articolul 59

    Prezenta lege intră în vigoare după 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Articolul 60

    Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 39/1956 pentru reglementarea regimului apelor teritoriale, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 3 din 28 ianuarie 1956, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
    NOTĂ:
    Reproducem mai jos art. II din Legea nr. 36/2002:
    "Art. II. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Decretul Consiliului de Stat nr. 142/1986 privind instituirea zonei economice exclusive a Republicii Socialiste România în Marea Neagra, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 25 din 26 aprilie 1986."


    Anexa
                               COORDONATELE GEOGRAFICE
            ale punctelor între care sunt trasate liniile de baza drepte,
              de la care este masurata lăţimea spaţiilor maritime ale României
    Coordonatele geografice ale punctelor
    Segmentul Punctele Latitudine Longitudine
    A 1 45°10'51" 29°45'56"
    2 45°08'42" 29°46'20"
    B 2 Ca la segmentul A
    3 44°50'28" 29°36'52"
    C 3 4 Linia celui mai mare reflux
    D 4 44°46'52" 29°31'48"
    5 44°43'38" 29°03'10"
    E 5 Ca la segmentul D
    6 44°31'26" 28°52'26"
    F 6 Ca la segmentul E
    7 44°07'15" 28°41'50"
    G 7 Ca la segmentul F
    8 43°59'14" 28°40'09"
    H 8 Ca la segmentul G
    9 43°44'20" 28°34'51"

    ───────────────