DECRET nr. 156 din 24 decembrie 1975
privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Apelor, direcţiilor apelor şi oficiilor de gospodărire a apelor
EMITENT
  • CONSILIUL DE STAT
  • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 42 din 26 august 1985


    Notă *) Republicat în temeiul art. 14 din Decretul nr. 236 din 2 august 1985.
    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    Consiliul Naţional al Apelor se organizează şi funcţionează ca organ central al administraţiei de stat, avînd sarcina de a infaptui politica partidului şi statului în domeniul apelor şi meteorologiei.


    Articolul 2

    Consiliul Naţional al Apelor îndeplineşte, potrivit legii, funcţia de organ central coordonator pentru activităţile din domeniul sau, faţă de toate unităţile socialiste din subordinea organelor centrale sau locale de stat, precum şi pentru organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti.


    Articolul 3

    Pentru coordonarea unitară pe bazine sau grupuri de bazine hidrografice a activităţilor din domeniul apelor, se înfiinţează, în subordinea Consiliului Naţional al Apelor, direcţiile apelor, organe teritoriale de gospodărire a apelor, de meteorologie şi hidrologie, ca unităţi bugetare cu personalitate juridică.
    Direcţiile apelor se organizează pe trei tipuri de mărime, potrivit structurilor organizatorice şi criteriilor de constituire prevăzute în anexa nr. 1**. Încadrarea pe tipuri de mărime se face de Consiliul Naţional al Apelor.
    Unităţile de baza prin care se realizează activitatea de gospodărire a apelor, meteorologice şi hidrologie sînt: sisteme hidrotehnice; staţii meteorologice; staţii hidrologice; formaţii de reparaţii şi întreţinere utilaje, echipamente şi aparatura hidrometeorologica; colective sau ateliere de studii şi proiectare; oficii de calcul; compartimente de investiţii, de supraveghere a lucrărilor de investiţii şi tehnico-productive.
    ** Anexa a fost comunicată instituţiilor interesate.


    Articolul 4

    Pentru gospodărirea apelor pe teritoriul judeţelor şi municipiului Bucureşti, oficiile de gospodărire a apelor se organizează ca organe locale de specialitate ale administraţiei de stat, subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau ale municipiului Bucureşti şi Consiliul Naţional al Apelor.
    Oficiile de gospodărire a apelor sînt unităţi bugetare cu personalitate juridică, finanţate de la bugetul de stat, şi pot avea în subordine subunitati şi activităţi care funcţionează pe bază de autofinanţare.
    Consiliul Naţional al Apelor şi comitetele executive ale consiliilor populare şi ale municipiului Bucureşti vor acţiona pentru creşterea condiţiilor necesare organizării pe principii economice a întregii activităţi a oficiilor de gospodărire a apelor, potrivit art. 8 şi 9 din Decretul nr. 151/1975 privind autofinantarea unor activităţi ale instituţiilor de stat.
    Oficiile de gospodărire a apelor se organizează pe doua tipuri de mărime, potrivit structurilor organizatorice şi criteriilor de constituire prevăzute în anexa nr. 2*.
    Unităţile de baza prin care se realizează activitatea de gospodărire a apelor sînt: districte de gospodărire a apelor; sisteme hidrotehnice; laboratoare de hidrochimie şi hidrobiologie; formaţii de reparaţii şi întreţinere utilaje şi echipamente; colective sau ateliere de studii şi proiectare; compartimente tehnico-productive, precum şi compartimente functionale, care se organizează potrivit normelor de structura pentru activitatea teritorială de gospodărire a apelor, meteorologie şi hidrologie.
    * Anexa a fost comunicată instituţiilor interesate.


    Articolul 5

    Consiliul Naţional al Apelor conduce, îndrumă şi controlează activitatea unităţilor din subordinea sa şi răspunde, în calitate de titular de plan, de realizarea sarcinilor ce îi revin din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.


    Articolul 6

    Consiliul Naţional al Apelor colaborează cu ministerele şi celelalte organe centrale, precum şi cu organele locale, în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin.
    În îndeplinirea atribuţiilor sale, Consiliul Naţional al Apelor are dreptul sa ceara organelor prevăzute la alineatul precedent şi unităţilor din subordinea acestor studii, date şi informaţii ce îi sînt necesare, iar acestea sînt obligate, potrivit legii, să le transmită.
    Direcţiile apelor şi oficiile de gospodărire a apelor colaborează, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, cu organizaţiile de stat şi cooperatiste de pe teritoriul bazinelor hidrografice sau judeţelor pentru care sînt organizate; acestea sînt obligate să le pună la dispoziţie datele şi informaţiile ce le sînt necesare.


    Articolul 7

    Consiliul Naţional al Apelor asigura în activitatea sa aplicarea hotărîrilor partidului, legilor, decretelor şi a hotărîrilor Consiliului de Miniştri şi răspunde de realizarea într-o conceptie unitară a întregii activităţi de gospodărire a apelor, de organizarea şi desfăşurarea activităţii de meteorologie şi hidrologie.


    Capitolul 2 Consiliul Naţional al Apelor


    Secţiunea 1 Atribuţii


    Articolul 8

    Consiliul Naţional al Apelor are următoarele atribuţii principale:
    A. Atribuţii cu privire la meteorologie
    a) organizează, în mod unitar, activitatea de observaţii şi măsurători meteorologice şi agrometeorologice, transmiterea operativă a datelor obţinute pe plan naţional şi internaţional, centralizează, prelucrarea şi stocarea acestor date;
    b) asigura efectuarea de studii, analize şi prognoze meteorologice cu caracter general şi zonal, pentru deservirea organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat;
    c) organizează activitatea de deservire a întregului sector agricol al tarii cu date, informaţii, prognoze şi studii de specialitate;
    d) organizează, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale, activitatea de protecţie meteorologica a navigaţiei aeriene;
    e) organizează activitatea de masurari a radioactivitatii aerului şi a răspîndirii impuritatilor în atmosfera;
    f) informează permanent organele superioare de conducere ale partidului şi statului asupra stării şi evoluţiei vremii, semnalind posibilitatea producerii fenomenelor meteorologice periculoase;
    g) asigura, prin unităţile sale de specialitate, avertizarea asupra producerii fenomenelor meteorologice periculoase şi informarea permanenta asupra evoluţiei acestora; urmăreşte ca institutul de meteorologie şi hidrologie şi unităţile reţelei meteorologice să efectueze avertizarea şi informarea potrivit prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 155/1975 privind organizarea apărării împotriva efectelor fenomenelor meteorologice periculoase;
    h) coordonează şi îndrumă activitatea de cercetare pentru îmbunătăţirea calităţii prognozelor meteorologice şi a protecţiei meteorologice a navigaţiei aeriene şi pentru crearea de prototipuri de instrumente, aparate şi utilaje meteorologice, în vederea asimilarii şi producerii acestora în ţara;
    i) asigura dezvoltarea reţelei meteorologice şi modernizarea dotării tehnice a acesteia.
    B. Atribuţii cu privire la hidrologie şi resurse de apa
    a) organizează, în mod unitar, activitatea de observaţii şi măsurători hidrologice, hidrogeologice şi de gospodărire a apelor, pentru cunoaşterea resurselor de apa de suprafaţa şi subterane, a regimului acestora şi a evoluţiei calităţii apelor, precum şi pentru elaborarea de prognoze hidrologice şi hidrogeologice;
    b) organizează transmiterea, centralizarea, prelucrarea şi stocarea datelor hidrologice, hidrogeologice şi de gospodărire a apelor, obţinute de unităţile de specialitate proprii şi ale altor ministere şi organe centrale;
    c) asigura efectuarea de informări, prognoze şi studii hidrologice şi hidrogeologice pentru deservirea organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat, a organizaţiilor de proiectare şi unităţilor economice interesate;
    d) coordonează şi îndrumă activitatea de cercetare pentru stabilirea condiţiilor de producere, evoluţie şi repartiţie a fenomenelor hidrologice şi hidrogeologice pe teritoriul tarii, pentru îmbunătăţirea calităţii prognozelor hidrologice şi hidrogeologice şi pentru crearea de prototipuri de aparate şi instalaţii hidrometrice, în vederea asimilarii şi producerii acestora în ţara;
    e) asigura dezvoltarea reţelelor hidrologice şi hidrogeologice şi modernizarea tehnica a acestora;
    f) emite normative tehnice în domeniul hidrologiei şi hidrogeologiei.
    C. Atribuţii cu privire la amenajarea şi folosirea apelor
    a) elaborează studii pentru fundamentarea politicii şi orientarilor de baza în domeniul apelor;
    b) răspunde de întocmirea şi reactualizarea periodică a schemelor cadru de amenajare a bazinelor hidrografice şi de elaborarea, în corelare cu planurile privind dezvoltarea economică şi socială, a programelor de dezvoltare a lucrărilor de amenajare a apelor tarii pentru valorificarea şi protejarea resurselor de apa şi pentru apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor; asigura unitatea de conceptie la elaborarea schemelor şi programelor, precum şi la realizarea lucrărilor de amenajare, folosind colective stabile de specialişti din organizaţiile de proiectare, pe care le organizează, pentru fiecare bazin hidrografic, sub conducerea unui şef de proiect;
    c) elaborează, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, proiectele planurilor naţionale de dezvoltare economică şi socială, cincinale şi anuale, de lucrări pentru amenajarea cursurilor de apa şi pentru protecţia calităţii apelor; în acest scop, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii şi în colaborare cu titularii de plan pentru astfel de lucrări, asigura corelarea propunerilor de lucrări ale acestora cu lucrări ce rezultă ca necesare din studii proprii pentru satisfacerea cerinţelor celorlalte ministere, organe centrale şi comitete executive ale consiliilor populare judeţene şi ale municipiului Bucureşti;
    d) asigura şi răspunde de dezvoltarea lucrărilor de amenajare a cursurilor de apa, de folosire şi protecţie a calităţii resurselor de apa, în ritmul necesar satisfacerii continue a cerinţelor dezvoltării social-economice;
    e) asigura şi coordonează realizarea într-o conceptie unitară a barajelor şi lacurilor de acumulare, canalelor şi galeriilor de derivatie de debite între cursurile de apa, lucrărilor de indiguire şi de regularizare a cursurilor de apa;
    f) exercita atribuţiile ce decurg din calitatea de titular de plan de investiţii şi asigura cercetarea, studiile, proiectarea, executarea, administrarea, exploatarea şi întreţinerea pentru:
    - baraje şi lacuri de acumulare, canale şi galerii de derivatie de debite între cursurile de apa; se exceptează lucrările ce au drept scop principal producerea de energie hidroelectrica şi navigaţia care rămîn, după caz, în sarcina Ministerului Energiei Electrice şi Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, precum şi lacurile de acumulare mici, în interes local, cu folosinţă agricolă, piscicolă şi agrement, sau de atenuare a torenţilor ce se descarca în sistemele de desecare;
    - îndiguiri de apărare împotriva inundaţiilor a centrelor populate şi terenurilor agricole; se exceptează administrarea, exploatarea şi întreţinerea indiguirilor de apărare a terenurilor agricole care se asigura de către organizaţiile Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, sub controlul şi îndrumarea organelor de gospodărire a apelor;
    - regularizări de albii şi apărări de maluri ale cursurilor de apa; se exceptează lucrările de regularizare a albiilor în aval de baraje pînă la primul afluent important, care rămîn în sarcina organelor ce administrează barajele;
    g) răspunde de coordonarea, pe bazine hidrografice, a exploatării tuturor lacurilor de acumulare şi canalelor de derivatie de debite între cursurile de apa;
    h) asigura şi răspunde, în condiţiile legii, de menţinerea capacităţii de transport a albiilor cursurilor de apa, precum şi de întreţinerea curenta a albiilor minore ale acestora;
    i) coordonează, îndrumă şi controlează conservarea, amenajarea şi folosirea resurselor de apa de suprafaţa şi subterane;
    j) emite norme de consum de apa, cu consultarea ministerelor şi celorlalte organe centrale interesate, precum şi normative tehnice în domeniul gospodăririi apelor;
    k) organizează întocmirea şi ţinerea la zi a cadastrului general al apelor tarii şi a evidentei drepturilor de folosire a apelor.
    D. Atribuţii cu privire la protecţia calităţii apelor
    a) coordonează, îndrumă şi controlează protecţia calităţii resurselor de apa de suprafaţa şi subterane, precum şi a apelor maritime interioare şi marii teritoriale;
    b) emite norme cu privire la calitatea apelor uzate restituite, cu consultarea ministerelor şi celorlalte organe centrale interesate, precum şi normative tehnice în domeniul protecţiei calităţii apelor;
    c) asigura cercetarea proceselor tehnologice de epurare a apelor uzate provenite de la centrele populate şi colaborează cu Ministerul Industriei Chimice la organizarea cercetării proceselor tehnologice de epurare a apelor uzate industriale;
    d) întocmeşte, în colaborare cu organele centrale şi locale interesate, programe de realizare sau completare a statiilor de epurare a apelor uzate de la centrele populate şi de la unităţile care evacueaza astfel de ape, în cazul în care nu au staţii de epurare sau capacitatea acestora este insuficienta;
    e) elaborează, împreună cu Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi celelalte organe centrale interesate, programe de asimilare şi introducere în fabricaţie a utilajelor şi aparatajelor necesare statiilor de epurare;
    f) înfiinţează, potrivit Legii apelor, comisii de supraveghere a calităţii apei pentru cursurile de apa, lacurile sau zonele litorale maritime care necesita măsuri deosebite pentru prevenirea şi combaterea poluarii şi numeşte, cu acordul organelor centrale şi locale interesate, pe membrii acestor comisii.
    E. Atribuţii cu privire la apărarea împotriva inundaţiilor
    a) iniţiază, organizează şi coordonează pe întreg cuprinsul tarii activitatea de prevenire a inundaţiilor;
    b) aproba planurile de apărare împotriva inundaţiilor ale judeţelor şi municipiului Bucureşti şi controlează măsurile luate în vederea aplicării acestor planuri;
    c) organizează sistemul de avertizare asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase care pot produce inundaţii din revarsarea cursurilor de apa;
    d) informează organele superioare de conducere ale partidului şi statului asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase, care pot produce inundaţii, precum şi asupra evoluţiei şi efectelor acestora;
    e) îndrumă şi sprijină, prin Comisia centrala de apărare împotriva inundaţiilor, activitatea comisiilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor şi efectelor meteorologice periculoase şi stabileşte, cînd este cazul, măsuri operative obligatorii, în perioadele de inundaţii, pentru aceste comisii.
    F. Atribuţii generale
    a) emite, în cazurile prevăzute de lege, acorduri de gospodărire a apelor;
    b) exercita controlul respectării de către organele şi organizaţiile de stat, organizaţiile cooperatiste, alte persoane juridice, precum şi de către toţi locuitorii, a prevederilor legale în domeniul apelor;
    c) organizează activitatea de informare şi documentare tehnica, editarea de publicaţii şi lucrări în domeniul sau de activitate şi efectuează acţiuni de propaganda cu privire la conservarea, folosirea raţională şi economisirea resurselor de apa, protecţia calităţii acestora şi apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor;
    d) întreţine, în domeniul sau de activitate, relaţii de colaborare şi cooperare cu organe similare din alte state, precum şi cu organizaţii internaţionale; răspunde de aplicarea convenţiilor şi acordurilor hidrotehnice privind apele ce formează sau traverseaza frontiera de stat, precum şi alte convenţii internaţionale în domeniul apelor, la care Republica Socialistă România este parte;
    e) răspunde de utilizarea judicioasă a mijloacelor economice şi financiare de care dispune, în care scop:
    - elaborează proiectele planurilor anuale şi de perspectiva, pe baza studiilor proprii şi ale unităţilor subordonate;
    - desfăşoară şi precizează, pe unităţi subordonate, sarcinile şi indicatorii din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială şi din bugetul de stat;
    - determina necesarul de mijloace circulante pentru unităţile subordonate şi le doteaza cu astfel de mijloace, potrivit normelor legale;
    - urmăreşte şi răspunde de îndeplinirea indicatorilor ce-i revin din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială şi bugetul de stat, informind periodic Consiliul de Miniştri;
    - analizează bilanţurile şi dările de seama periodice ale unităţilor subordonate şi întocmeşte pe cele care privesc activitatea pe întregul consiliu;
    - întocmeşte şi executa planul de venituri şi cheltuieli pentru administraţia centrala şi unităţile bugetare subordonate;
    f) coordonează şi îndrumă activitatea de cercetare şi proiectare din unităţile subordonate şi ia măsuri pentru inzestrarea acestora cu mijloace tehnico-materiale necesare; urmăreşte rezultatele cercetării ştiinţifice şi valorificarea acestora; răspunde de introducerea progresului tehnic, ştiinţific şi economic în unităţile subordonate;
    g) îndrumă şi coordonează activitatea de organizare a producţiei şi a muncii în unităţile subordonate; organizează activitatea de elaborare, aplicare şi urmărire a normativelor şi normelor de muncă, pentru toate categoriile de personal din domeniul sau de activitate; organizează elaborarea de normative şi norme de muncă unificate pe economie la lucrările pentru care se stabileşte ca este initiator;
    h) asigura aplicarea politicii partidului şi statului în probleme de personal, în care scop:
    - stabileşte criterii unitare de selecţionare, pregătire, perfecţionare şi promovare a personalului din administraţia centrala şi din unităţile subordonate;
    - stabileşte necesarul de personal în perspectiva pentru unităţile subordonate şi ia măsuri pentru pregătirea acestuia;
    - organizează şi asigura perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului;
    - încadrează personalul pentru aparatul propriu; numeşte organele de conducere ale unităţilor din subordinea sa; asigura aplicarea unitară a elementelor sistemului de retribuire în unităţile sale şi controlează modul lor de aplicare; stabileşte măsuri de ansamblu pentru îmbunătăţirea continua a condiţiilor de muncă şi de trai ale personalului;
    i) stabileşte, potrivit legii, norme de protecţie a muncii şi ia măsurile necesare, în scopul asigurării celor mai bune condiţii de muncă, al prevenirii accidentelor de muncă şi imbolnavirilor profesionale la unităţile în subordine;
    j) prezintă Consiliului de Miniştri proiecte de acte normative şi alte acte prevăzute de lege privind activitatea din domeniul apelor; avizează proiectele de acte normative şi cu alt caracter, care interesează domeniul sau de activitate, elaborate de ministere şi alte organe centrale;
    k) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.


    Secţiunea a 2-a Organizare şi funcţionare


    Articolul 9

    Activitatea Consiliului Naţional al Apelor este coordonata, în mod direct, de un viceprim-ministru al guvernului.


    Articolul 10

    Consiliul Naţional al Apelor este condus de consiliul de conducere, care hotărăşte în problemele generale privind activitatea acestuia; conducerea colectivă a activităţii operative şi asigurarea aducerii la îndeplinire a hotărîrilor consiliului de conducere se realizează prin biroul executiv al acestuia.
    Consiliul de conducere şi biroul executiv, organe cu caracter deliberativ, sînt organizate şi funcţionează potrivit Decretului nr. 76/1973 privind conducerea ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat pe baza principiului conducerii colective.


    Articolul 11

    Consiliul Naţional al Apelor are în conducerea sa un preşedinte şi doi vicepreşedinţi.
    Preşedintele Consiliului Naţional al Apelor este membru al Consiliului de Miniştri şi se numeşte prin decret prezidential.
    Vicepreşedinţii Consiliului Naţional al Apelor se numesc prin decret prezidential, iar atribuţiile acestora se stabilesc de Consiliul de conducere al Consiliului Naţional al Apelor.


    Articolul 12

    Preşedintele reprezintă Consiliul Naţional al Apelor în raporturile cu celelalte organe de stat şi organizaţii din ţara, precum şi în relaţii internaţionale şi angajează Consiliul Naţional al Apelor în raporturile cu persoanele juridice şi fizice; în acest scop, poate da şi împuterniciri de reprezentare altor membri ai conducerii consiliului.


    Articolul 13

    În executarea hotărîrilor consiliului de conducere şi ale biroului executiv, precum şi în exercitarea atribuţiilor proprii, preşedintele Consiliului Naţional al Apelor emite, potrivit legii, ordine, instrucţiuni şi alte acte prevăzute de lege.


    Articolul 14

    Preşedintele informează Consiliul de conducere al Consiliului Naţional al Apelor asupra principalelor probleme rezolvate în perioada dintre şedinţe.


    Articolul 15

    În cadrul Consiliului Naţional al Apelor se organizează şi funcţionează, potrivit Decretului nr. 78/1973 privind organizarea şi funcţionarea consiliilor şi comisiilor tehnico-economice, Consiliul tehnico-economic, organ de lucru pe lîngă organele de conducere colectivă.


    Articolul 16

    Consiliul Naţional al Apelor are următoarea structura organizatorică;
    a) Direcţia planurilor de amenajare şi folosire a apelor;
    b) Direcţia de exploatare a lucrărilor hidrotehnice şi de întreţinere a cursurilor de apa;
    c) Direcţia investiţii;
    d) Inspecţia de stat a apelor;
    e) Direcţia plan-finanţe şi aprovizionare.
    În cadrul Inspecţiei de stat a apelor se desfăşoară activitatea de organizare, control, normare, retribuire a muncii, personal, învăţămînt, iar în cadrul Direcţiei de exploatare a lucrărilor hidrotehnice şi de întreţinere a cursurilor de apa, activitatea de relaţii externe, ape de frontieră şi activitatea de cadastrul apelor.
    Direcţia planurilor de amenajare şi folosire a apelor îndeplineşte şi funcţia de direcţie tehnica.
    Structura organizatorică pe compartimente de muncă şi numărul maxim de posturi în aparatul Consiliului Naţionala al Apelor sînt cele prevăzute în anexa nr. 3* şi anexa nr. 4*.


    Articolul 17

    Pe lîngă Consiliul Naţional al Apelor funcţionează Comisia centrala de apărare împotriva inundaţiilor şi Comisia centrala de supraveghere a comportării lucrărilor hidrotehnice. Aceste comisii au cîte un secretariat tehnic permanent al căror număr de posturi se asigura în cadrul numărului de posturi aprobat Consiliului Naţional al Apelor.


    Articolul 18

    Consiliul Naţional al Apelor are în subordine direcţii ale apelor pe bazine hidrografice, oficii de gospodărire a apelor, institute de cercetare, studii şi proiectare, un trust de construcţii-montaj, întreprinderi de dragaje pentru decolmatarea albiilor cursurilor de apa, licee de specialitate, precum şi un oficiu de informare documentara pentru hidrotehnica.


    Articolul 19

    Atribuţiile şi modul de funcţionare a unităţilor prevăzute la art. 16 se stabilesc de Consiliul de conducere al Consiliului Naţional al Apelor, potrivit normelor legale.
    * Anexele au fost comunicate instituţiilor interesate.


    Capitolul 3 Direcţiile apelor


    Articolul 20

    Direcţia apelor exercita administrarea directa a apelor din bazinul sau grupul de bazine hidrografice pentru care sînt organizate şi asigura gospodărirea într-o conceptie unitară a acestora, raspunzind, pe ansamblul bazinului sau grupului de bazine hidrografice, de cunoaşterea situaţiei meteorologice şi hidrologice, de avertizarea pericolului de inundaţii şi a fenomenelor meteorologice periculoase, de exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de amenajare a apelor şi de dezvoltare a acestor lucrări, de îndrumarea, reglementarea şi controlul folosirii şi protecţiei apelor.


    Articolul 21

    Direcţiile apelor au următoarele atribuţii principale în bazinul sau grupul de bazine hidrografice pentru care sînt organizate:
    a) întocmesc, în mod corelat, pe ansamblul fiecărui bazin hidrografic, propuneri de lucrări noi de amenajare a acestuia, necesare satisfacerii cerinţelor de apa, protecţiei calităţii şi prevenirii acţiunilor distructive ale apelor, pe care le transmit Consiliului Naţional al Apelor în vederea reactualizarii periodice a schemei-cadru de amenajare a bazinului şi a elaborării proiectelor de plan cincinale şi anuale;
    b) elaborează studii de detaliere a schemelor-cadru de amenajare a bazinelor hidrografice, proiecte pentru lucrări de regularizare şi de indiguire a albiilor cursurilor de apa, pentru lucrări hidrotehnice şi instalaţii de măsurare a debitelor captate şi evacuate şi pentru dezvoltarea bazei materiale a activităţii proprii, cum sînt construcţiile hidrometrice, forajele hidrogeologice, staţiile meteorologice şi hidrologice;
    c) administrează, exploatează şi întreţin barajele, lacurile de acumulare, derivatiile de debite între cursurile de apa, cu influenţa pe ansamblul bazinului hidrografic sau grupului de bazine, şi asigura paza acestor obiective, cu excepţia barajelor, lacurilor de acumulare şi derivatiilor de debite, care au drept scop principal producerea de energie hidroelectrica şi navigaţiei;
    d) coordonează, controlează şi răspund, din punct de vedere al gospodăririi apelor, de exploatarea tuturor barajelor, lacurilor de acumulare şi canalelor de derivatie de debite; dispun, în conformitate cu prevederile legii, măsuri operative obligatorii asupra modului de exploatare în perioadele critice de ape mari şi pericol de inundaţii sau seceta şi lipsa de apa;
    e) asigura avertizarea imediata a oficiilor de gospodărire a apelor şi a Consiliului Naţional al Apelor asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase care pot produce inundaţii sau pot avea alte consecinţe grave, precum şi asupra poluarilor accidentale; asigura avertizarea comisiilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor şi efectelor meteorologice periculoase, asupra posibilităţii de producere şi asupra evoluţiei acestor fenomene;
    f) întocmesc şi ţin la zi planurile de apărare împotriva inundaţiilor şi coordonează acţiunile tehnice operative de apărare împotriva inundaţiilor, pe ansamblul fiecărui bazin hidrografic;
    g) exercita atribuţiile de beneficiar de investiţii pentru lucrările din domeniul sau de activitate, avînd la baza schemele generale de amenajare ale bazinelor hidrografice, creează condiţiile şi urmăreşte realizarea acestora;
    h) efectuează întregul complex de observaţii şi măsurători hidrologice, hidrogeologice şi meteorologice, pentru cunoaşterea resurselor de apa şi a regimului acestora, a fenomenelor atmosferice, evoluţiei vremii, caracteristicilor climatice şi stării de impurificare a aerului; transmit datele obţinute Institutului de meteorologie şi hidrologie; elaborează informări hidrologice, hidrogeologice şi meteorologice, precum şi prognoze hidrologice pentru deservirea organelor locale, a oficiilor de gospodărire a apelor şi a altor organizaţii interesate; activităţi de meteorologie, hidrologie şi hidrogeologie sînt indrumate şi coordonate din punct de vedere ştiinţific şi metodologic de institutul de meteorologie şi hidrologie;
    i) elaborează, în colaborare cu institutele de cercetări şi proiectari din subordinea Consiliului Naţional al Apelor, studii periodice de gospodărire cantitativă a apelor, pe bazine hidrografice;
    j) întocmesc, pe baza datelor primare, transmise de oficiile de gospodărire a apelor, sinteze anuale de cadastrul apelor pe bazine, hidrografice şi furnizează date de cadastrul apelor unităţilor interesate;
    k) coordonează şi răspund de modul de folosire a apelor pe ansamblul fiecărui bazin hidrografic; controlează, la obiectivele a căror funcţionare poate influenţa regimul cantitativ şi calitativ al apelor pe ansamblul bazinului hidrografic, modul în care se efectuează prelevarea şi folosirea apelor, evacuarea apelor uzate, exploatarea statiilor de epurare şi eficienta acestora şi stabilesc măsuri obligatorii de remediere a situaţiilor necorespunzătoare constatate;
    l) elaborează, în condiţiile legii, planuri de restrictii temporare în folosirea apelor pentru cursurile de apa deficitare ce traverseaza mai multe judeţe şi controlează aplicarea acestor planuri;
    m) urmăresc, în colaborare cu oficiile de gospodărire a apelor şi alte unităţi interesate, evoluţia calităţii apelor pe ansamblul bazinelor hidrografice şi iau măsuri pentru îmbunătăţirea acestora;
    n) organizează sistemul de avertizare a poluarilor accidentale a apelor şi conlucreaza cu unităţile interesate la stabilirea şi aplicarea măsurilor operative necesare pentru eliminarea cauzelor şi efectelor acestor poluari;
    o) conduc şi răspund de activitatea comisiilor de supraveghere a calităţii apelor, înfiinţate pentru cursurile de apa, lacurile sau zonele litorale maritime, care necesita măsuri deosebite pentru prevenirea şi combaterea poluarii apelor;
    p) coordonează realizarea de către unităţile ce folosesc ape sau evacueaza ape uzate, a instalaţiilor de măsurare a debitelor captate şi evacuate; acorda asistenţa tehnica la proiectarea, executarea şi tratarea acestor instalaţii, stabilesc condiţiile în care trebuie efectuate observaţiile şi măsurătorile, centralizează şi prelucreaza rezultatele obţinute;
    r) emit, în limitele competentelor atribute, acorduri de gospodărire a apelor, precum şi autorizaţii de folosire a apelor, de evacuare a apelor uzate, de extragere de materiale din albiile şi malurile cursurilor de apa, lacurilor sau marii şi de funcţionare a lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele;
    s) întocmesc şi ţin la zi evidenta drepturilor de folosire a apelor;
    s,) aduc la îndeplinire, pe cursurile de apa, vaile, depresiunile şi sistemele hidrotehnice ce formează sau traverseaza frontiera de stat, sarcinile ce le revin din aplicarea convenţiilor hidrotehnice de frontieră; coordonează şi controlează îndeplinirea sarcinilor ce decurg din aceste convenţii şi acorduri pentru alte unităţi care desfăşoară activităţi în legătură cu apele;
    t) coordonează şi îndrumă activitatea tehnica de specialitate desfăşurată de gospodărire a apelor;
    t,) asigura supravegherea calităţii apelor prin laboratoarele de hidrochimie şi hidrobiologie ale oficiilor de gospodărire a apelor din cadrul bazinului hidrografic sau grupului de bazine hidrografice pentru care au fost organizate.


    Articolul 22

    Denumirea, sediul şi bazinul sau grupul de bazine hidrografice pentru care sînt organizate direcţiile apelor sînt cele prevăzute în anexa nr. 5.
    Coordonarea activităţii de gospodărire a apelor Dunării şi teritoriului Dobrogei, inclusiv litoralul românesc al Marii Negre, se asigura direct de către Consiliul Naţional al Apelor.


    Articolul 23

    Conducerea direcţiilor apelor se exercită de către consiliul oamenilor muncii şi biroul executiv al acestuia care se organizează şi funcţionează potrivit normelor legale privind conducerea unităţilor socialiste.


    Articolul 24

    Funcţiile şi retribuirea personalului direcţiilor apelor sînt cele stabilite prin reglementările în vigoare pentru întreprinderile industriale de gradul I şi II grupa a IV-a de ramuri.


    Capitolul 4 Oficiile de gospodărire a apelor


    Articolul 25

    Oficiile de gospodărire a apelor răspund de supravegherea sistematica a reţelei hidrografice, controlează modul de folosire a apei şi de evacuare a apelor uzate şi efectuează întreţinerea curenta a albiilor minore; realizează, exploatează şi întreţin lucrări cu caracter local, de amenajare a cursurilor de apa şi organizează din punct de vedere tehnic activitatea de apărare împotriva inundaţiilor.


    Articolul 26

    Oficiile de gospodărire a apelor au următoarele atribuţii principale:
    a) răspund de administrarea directa a albiilor minore ale cursurilor de apa, a cuvetelor lacurilor şi baltilor în starea lor naturala şi, după caz, a fundului apelor maritime interioare şi a marii teritoriale; avizează modul de folosire a terenurilor din albiile majore ale cursurilor de apa;
    b) exercita administrarea directa şi atribuţiile de beneficiar de investiţii pentru toate lucrările de interes local, privind barajele şi lacurile de acumulare, digurile de apărare împotriva inundaţiilor, regularizările cursurilor de apa, consolidările de maluri şi alte lucrări hidrotehnice, cu excepţia celor cu folosinţă agricolă, piscicolă şi de agrement sau a celor de atenuare a torenţilor ce se descarca în sisteme de desecare; proiectează, exploatează, întreţine şi asigura paza unor astfel de lucrări;
    c) efectuează controlul sistematic al reţelei hidrografice în scopul sesizării şi remedierii imediate a degradărilor de albii şi maluri, culegerii datelor primare necesare ţinerii la zi a cadastrului apelor şi respectării normelor legale în domeniul apelor;
    d) asigura menţinerea capacităţii de transport a albiilor cursurilor de apa prin efectuarea lucrărilor de întreţinere a albiilor minore şi a cuvetelor lacurilor şi baltilor; coordonează, potrivit legii, celelalte lucrări de întreţinere a albiilor, acordind asistenţa tehnica la cele care se executa cu contribuţia în munca a populaţiei;
    e) asigura secretariatul comisiilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor şi efectelor fenomenelor meteorologice periculoase şi acorda acestora asistenţa tehnica operativă; răspund de măsurile tehnice pe care le propun acestor comisii;
    f) alarmeaza, pe baza avertizarilor primite de la direcţiile apelor, organele locale şi unităţile interesate asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase, care pot produce inundaţii sau avea alte consecinţe grave; avertizeaza organele locale şi unităţile ce pot fi afectate, informind totodată direcţiile apelor interesate şi Consiliul Naţional al Apelor asupra celorlalte situaţii critice ce pot aparea pe cursurile de apa - lipsa de apa, poluari accidentale sau alte situaţii grave în gospodărirea apelor; conlucreaza cu unităţile interesate la stabilirea şi aplicarea măsurilor operative ce se impun în astfel de situaţii;
    g) furnizează direcţiilor apelor date primare şi prelucrate privind gospodărirea calitativă şi cantitativă a apelor;
    h) controlează modul de prelevare şi de folosire a apei, de epurare şi de evacuare a apelor uzate, stabilind împreună cu unităţile interesate măsuri obligatorii pentru evitarea risipei de apa şi pericolul de poluare a apelor; urmăresc sistematic influenţa surselor de impurificare asupra calităţii apelor de pe teritoriul judeţului şi dispun măsuri pentru remedierea situaţiilor necorespunzătoare;
    i) elaborează, în condiţiile legii, planuri de restrictii temporare de folosire a apelor pentru cursurile de apa deficitare ce nu depăşesc limitele judeţului şi controlează aplicarea acestor planuri;
    j) eliberează, în limita competentelor atribuite, acorduri de gospodărire a apelor, precum şi autorizaţii de folosire a apelor, de evacuare a apelor uzate, de extragere de materiale din albiile şi malurile cursurilor de apa, lacurilor sau marii şi de funcţionare a lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele;
    k) întocmesc propuneri privind necesarul de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, de folosire a apelor şi de protecţie a calităţii apelor, de interes local.


    Articolul 27

    Activitatea de gospodărire a apelor a oficiilor de gospodărire a apelor este indrumata, coordonata şi controlată de Consiliul Naţional al Apelor, iar acţiunile operative de gospodărire a apelor cu caracter local, de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti.


    Articolul 28

    Regulamentul de organizare şi funcţionare a oficiilor de gospodărire a apelor se stabileşte, conform normelor legale, de Consiliul Naţional al Apelor, cu acordul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.


    Articolul 29

    Numirea, transferarea, detasarea şi desfacerea contractului de muncă pentru personalul de conducere al oficiilor de gospodărire a apelor se fac de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul Consiliului Naţional al Apelor.


    Articolul 30

    Mijloacele materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii oficiilor de gospodărire a apelor se prevăd în planul economic şi în bugetul de venituri şi cheltuieli al Consiliului Naţional al Apelor.


    Capitolul 5 Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 31

    Direcţiile apelor se organizează prin preluarea, împreună cu personalul aferent, a activităţilor prevăzute în anexa nr. 6*.
    Direcţiile apelor preiau în administrare directa toate lucrările ce formează obiectul atribuţiilor prevăzute la art. 21 lit. c), de la unităţile care deţin în prezent aceste lucrări.


    Articolul 32

    Oficiile de gospodărire a apelor preiau de la oficiile de îmbunătăţiri funciare şi proiectari pentru construcţii în agricultura activitatea de investiţii, proiectare, execuţie, exploatare şi întreţinere a lucrărilor prevăzute la art. 26 lit b).


    Articolul 33

    Pe data prezentului decret trec din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare în subordinea Consiliului Naţional al Apelor următoarele unităţi:
    a) Institutul de meteorologie şi hidrologie, cu sediul în municipiul Bucureşti;
    b) Institutul de cercetări şi proiectari pentru gospodărirea apelor, cu sediul în municipiul Bucureşti;
    c) Întreprinderea de lucrări hidrotehnice speciale cu sediul în municipiul Bucureşti;
    d) Trustul de construcţii pentru îmbunătăţiri funciare, cu sediul în municipiul Oradea;
    e) Întreprinderea "Stîncă", cu sediul în municipiul Iaşi;
    f) revista "Hidrotehnica".
    * Anexa a fost comunicată instituţiilor interesate.


    Articolul 34

    Institutul de cercetări şi proiectari pentru gospodărirea apelor preia de la Institutul de cercetări pentru îmbunătăţiri funciare şi de la Institutul de studii şi proiectari pentru îmbunătăţiri funciare, din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, compartimentele şi activităţile prevăzute în anexa nr. 7*. După preluarea acestor compartimente şi activităţi, institutele din care se preiau se reorganizează conform reglementărilor legale în vigoare.


    Articolul 35

    Întreprinderea de lucrări hidrotehnice speciale Bucureşti se reorganizează, îşi schimba denumirea în Trustul de lucrări hidrotehnice speciale Bucureşti ** şi preia activitatea Trustului de construcţii pentru îmbunătăţiri funciare Oradea, care îşi încetează activitatea, precum şi activitatea de executare a barajelor, lacurilor de acumulare, canalelor şi galeriilor de derivatie de debite între cursurile de apa, indiguirilor de apărare împotriva inundaţiilor şi lucrărilor de regularizări de albii şi de apărări de maluri ale cursurilor de apa, de la celelalte trusturi de construcţii pentru îmbunătăţiri funciare şi de la Întreprinderea de foraje Bucureşti, din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare - Departamentul imbunatatirilor funciare şi construcţiilor agricole.
    Trustul de lucrări hidrotehnice speciale este unitate de construcţii-montaj de grad special de organizare şi poate folosi, prin derogare, funcţiile de inginer şi economist principal I şi II, în limitele prevăzute pentru centrale la art. 27 (3) din Legea nr. 57/1974 a retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii. Structura organizatorică a Trustului de lucrări hidrotehnice speciale este prevăzută în anexa nr. 8*.


    Articolul 36

    Preluarea unităţilor şi activităţilor prevăzute la art. 31, 32, 33, 34 şi 35 se face împreună cu activul şi pasivul, indicatorii de plan, contractele economice în curs, arhiva, spaţiile de lucru, laboratoarele, atelierele de deservire, bazele de reparaţii, dotările, personalul de specialitate, aferente, precum şi cu cota-parte din personalul compartimentelor functionale economico-administrative ce deservesc activităţile ce se preiau, pe data de 1 ianuarie 1976.
    Personalul preluat potrivit prevederilor alineatului precedent se considera transferat în interesul serviciului.
    * Anexa a fost comunicată instituţiilor interesate.
    ** Prin Decretul nr. 92/1984, publicat în Buletinul Oficial nr. 21 din 19 martie 1984, Trustul de lucrări hidrotehnice speciale Bucureşti a fost reorganizat pentru executarea lucrărilor în acord global, prin preluarea acestora în antrepriza, sub denumirea de "Trust-antrepriza generală de lucrări hidrotehnice speciale Bucureşti".
    Structura organizatorică tip pentru trusturile de antrepriza generală a fost aprobată prin acelaşi decret - anexa nr. 5 d) - care a fost comunicată instituţiilor interesate.


    Articolul 37

    Numărul de personal ce se preia de la oficiile judeţene de gospodărire a apelor şi de la sectoarele teritoriale de meteorologie şi hidrologie pentru constituirea direcţiilor apelor este prevăzut în anexa nr. 9*.
    Pentru cuprinderea activităţilor noi, ce revin direcţiilor apelor şi oficiilor de gospodărire a apelor potrivit prevederilor prezentului decret, precum şi pentru dezvoltarea la nivelul impus de necesitaţi a altor activităţi, numărul de personal al acestor unităţi se completează din rezerva la dispoziţia Consiliului de Miniştri, potrivit anexei nr. 10*.


    Articolul 38

    Clădirile prevăzute în anexa nr. 11*, construite anterior ca sedii, laboratoare, baze de întreţinere şi reparaţii şi anexe gospodăreşti pentru unităţile de gospodărire a apelor şi care în prezent sînt în administrarea directa a altor unităţi de stat, trec în administrarea directa şi în folosinţă unităţilor indicate în aceeaşi anexa, preluarea facindu-se pe bază de protocol. Direcţiile apelor vor asigura, în clădirile ce trec în administrarea lor directa, suprafeţele locative necesare pentru birourile oficiale de gospodărire a apelor care îşi au sediul în aceeaşi localitate.
    Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene vor asigura suprafeţele locative şi anexele gospodăreşti necesare bunei funcţionari a direcţiilor apelor care nu au clădiri proprii.


    Articolul 39

    Se autorizeaza Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor sa introducă modificările intervenite ca urmare a aplicării măsurilor prevăzute în prezentul decret în planurile economice şi financiare pe anul 1976 şi perioada 1976 - 1980 ale unor organe centrale şi consilii populare judeţene, pe baza protocoalelor încheiate între Consiliul Naţional al Apelor şi acestea.


    Articolul 40

    Consiliul Naţional al Apelor împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor organiza, eşalonat pînă în anul 1980, activitatea de întreţinere curenta a albiilor minore ale cursurilor de apa, prin înfiinţarea districtelor de gospodărire a apelor, organizate pe sectoare de cursuri de apa de minimum 50 km, ca formaţii de lucru permanente.
    În acest scop, Consiliul Naţional al Apelor va asigura dotarea tehnica necesară, prin prevederi în planurile naţionale unice de dezvoltare economico-socială anuale, precum şi pregătirea în şcoli proprii a cadrelor de specialitate, iar comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor prevedea în planurile naţionale unice de dezvoltare economico-socială anuale forţele de muncă, materialele şi mijloacele financiare necesare.
    Consiliul Naţional al Apelor împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor definitivă, eşalonat, pînă în anul 1986, activitatea de întreţinere curenta a albiilor minore ale cursurilor de apa, prin înfiinţarea districtelor de gospodărire a apelor, în cadrul numărului de personal aprobat anual prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.
    * Anexa a fost comunicată instituţiilor interesate.


    Articolul 41

    Atribuţiile Consiliului Naţional al Apelor, direcţiilor apelor şi oficiilor de gospodărire a apelor prevăzute la art. 8, 21 şi 26 se exercită în condiţiile prevăzute de Legea apelor şi în ceea ce priveşte apele minerale şi termale, lacurile şi namolurile terapeutice.


    Articolul 42

    Programul de lucru al personalului care asigura urmărirea permanenta şi informarea asupra fenomenelor meteorologice şi hidrologice va fi organizat în tura continua. Unităţile, subunitatile, staţiile şi compartimentele în care se organizează serviciul în tura continua, ca şi modul de efectuare a acestuia, se stabilesc de Consiliul de Miniştri.


    Articolul 43

    Cheltuielile necesare pentru activitatea de măsurători şi prelucrari de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice şi de radioactivitate atmosferica, transmiterea şi prelucrarea acestora, deservirea zilnica cu date, diagnoze şi prognoze, schimbul de informaţii şi alte acţiuni cu specific hidrometeorologic de interes general, care se desfăşoară de Institutul de meteorologie şi hidrologie, vor fi prevăzute în planul de cheltuieli al Consiliului Naţional al Apelor şi se aproba de la bugetul de stat.
    Pentru lucrările prevăzute la alineatul precedent cota de beneficiu ce se prevede în contractele încheiate cu Consiliul Naţional al Apelor va fi de 1,5% . Pentru celelalte lucrări cota de beneficiu se calculează potrivit reglementărilor în vigoare.
    Institutul de meteorologie şi hidrologie beneficiază de credite bancare, necesare pînă la decontarea lucrărilor.


    Articolul 44

    Prin derogare de la prevederile pct. III/1 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 620/1973, autovehiculele din dotarea direcţiilor apelor pot fi utilizate în interes de serviciu pe întregul teritoriu al bazinului sau grupului de bazine hidrografice pentru care aceste direcţii sînt organizate.
    Se completează punctul I "Funcţii care au dreptul la consum maxim lunar de 400 litri benzina", poziţia 3, din anexa nr. 1/A la Decretul nr. 620/1973, cu "Consiliul Naţional al Apelor".


    Articolul 45

    Se aprobă normele unitare de structura prevăzute în anexa nr. 12* pentru activitatea teritorială de gospodărire a apelor, meteorologie şi hidrologie, ca anexa la art. 2 alin. 2 şi la art. 20 alin. 3 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unităţile economice.


    Articolul 46

    Anexele nr. 1 - 12 fac parte integrantă din prezentul decret.


    Articolul 47

    Pe data intrării în vigoare a prezentului decret se abroga:
    - art. 6 paragraful D "Atribuţii cu privire la gospodărirea apelor", art. 20 lit. d), art. 23, 24 şi 28 alin. 2 din Decretul nr. 14/1971 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare;
    - prevederile referitoare la normele de structura ale oficiilor de gospodărire a apelor din anexa "Direcţia generală pentru agricultura, industrie alimentara şi ape la judeţe, Inspectoratul Agrozooveterinar al municipiului Bucureşti, unităţile subordonate acestora" la art. 2 alin. 2 şi art. 20 alin. 3 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unităţile economice;
    - prevederile referitoare la normele de structura ale sectoarelor teritoriale de meteorologie şi hidrologie din "anexa la art. 3, art. 4 alin. 1, art. 5, art. 7, art. 12 alin. 1 şi 2, art. 13 alin. 3 din Decretul nr. 297/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unităţile de cercetare şi de proiectare - Unităţi de cercetare şi producţie agricolă";
    - prevederile referitoare la Consiliul Naţional al Apelor din punctul II poziţia 8 din anexa nr. 1/A la Decretul nr. 620/1973 cu privire la măsurile de dezvoltare a bazei energetice şi de folosire mai judicioasă a combustibililor şi energiei;
    - orice ale dispoziţii contrare.
    * Anexa a fost comunicată instituţiilor interesate.
    ----------------------