NORMĂ din 10 februarie 2015 privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România [în temeiul art. 93 și 94, respectiv anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului
EMITENT
  • MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
  • MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
  • AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 363 din 26 mai 2015 Notă
    Aprobată prin ORDINUL nr. 352 din 10 februarie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 363 din 26 mai 2015.

    Specificare SMR/GAEC

    Cerințe obligatorii pentru fermieri

    Domeniul: Mediu, schimbări climatice, bunele condiții agricole ale terenurilor

    Apă

    SMR1 - Protecția apelor împotriva poluării cu
    nitrați proveniți din surse agricole
    Reglementări:
    Directiva 91/676/CEE a Consiliului din
    12 decembrie 1991 privind protecția apelor
    împotriva poluării cu nitrați proveniți din
    surse agricole (publicată în Jurnalul Oficial
    al Comunităților Europene, seria L, nr. 375
    din 31 decembrie 1991): art. 4 și 5;
    Planul de acțiune pentru protecția apelor
    împotriva poluării cu nitrați proveniți din
    surse agricole, aprobat prin Hotărârea
    Guvernului nr. 964/2000, cu modificările și
    completările ulterioare: art. 5 și 6 și
    anexele nr. 3 și 4;
    Codul de bune practici agricole pentru
    protecția apelor împotriva poluării cu nitrați
    din surse agricole, aprobat prin Ordinul
    ministrului mediului și gospodăririi apelor și
    al ministrului agriculturii, pădurilor și
    dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005, cu
    modificările și completările ulterioare (Codul
    de bune practici agricole).

    1. În scopul protecției tuturor resurselor de apă împotriva
    poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, conform
    Codului de bune practici agricole, fermierii au următoarele
    obligații:
    a) să dispună de capacități de depozitare a gunoiului de
    grajd, fără defecte structurale, a căror mărime trebuie să
    depășească necesarul de stocare a gunoiului de grajd,
    ținând seama de perioada cea mai lungă de interdicție
    pentru aplicarea îngrășămintelor organice pe terenul
    agricol. Depozitarea gunoiului de grajd se poate face în
    depozite permanente (sistem individual și/sau comunal) sau
    depozite temporare în câmp, pe terenul pe care va fi
    împrăștiat;
    b) să respecte perioada de interdicție pentru aplicarea
    gunoiului de grajd pe terenul agricol, prevăzută în tabelul
    7.6 din Codul de bune practici agricole, cu specificarea
    "îngrășăminte organice";
    c) să nu depășească cantitatea de 170 kg azot s.a./ha
    provenită din aplicarea îngrășămintelor organice pe terenul
    agricol în decursul unui an. În acest scop trebuie să
    urmeze un plan de fertilizare, cu respectarea standardelor
    privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot care pot
    fi aplicate pe terenul agricol, prevăzute în tabelele 7.4
    și 7.5 din Codul de bune practici agricole, și să asigure o
    distribuire uniformă a îngrășămintelor pe terenul agricol;
    d) în cazul exploatațiilor care practică agricultura în
    sistem irigat sau în care producția planificată necesită
    cantități mai mari de azot decât cele prevăzute de
    standardele privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu
    azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, să urmeze un
    plan de fertilizare întocmit pe baza studiului agrochimic,
    după modelul prevăzut în anexa 10 la Codul de bune practici
    agricole. Referințe:
    http://www.icpa.ro/documente/planul_de_fertilizare.pdf;
    e) să nu aplice îngrășăminte organice sau minerale pe timp
    de ploaie, ninsoare și soare puternic ori pe terenuri cu
    exces de apă, acoperite cu zăpadă sau dacă solul este
    puternic înghețat/crăpat în adâncime/săpat în vederea
    instalării unor drenuri/lucrări de subsolaj;
    f) să asigure încorporarea în sol a îngrășămintelor
    organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare
    de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora;
    g) să nu aplice îngrășăminte organice sau minerale pe
    fâșiile de protecție existente pe terenurile agricole
    situate în vecinătatea zonelor de protecție a apelor de
    suprafață sau pe terenurile agricole situate în zonele de
    protecție a apelor de suprafață ori în zonele de protecție
    sanitară și hidrogeologică a surselor de captare a apei
    potabile/minerale și a lacurilor terapeutice, stabilite în
    conformitate cu legislația în vigoare. Lățimea minimă a
    fâșiilor de protecție este de 1 m pe terenurile cu panta de
    până la 12% și de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de
    12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic
    adiacent cursului de apă;
    h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 5 ani și
    să prezinte pentru control documentele de evidență ale
    exploatației cu privire la suprafața agricolă utilizată,
    structura culturilor, efectivele de animale, tipul și
    cantitatea îngrășămintelor cu azot aplicate pe terenul
    agricol și documentele de livrare/expediere a
    îngrășămintelor.
    2. Fermierii care, potrivit legislației în domeniul
    protecției mediului și gospodăririi apelor, au obligația
    obținerii actelor de reglementare pentru activitățile pe
    care le desfășoară trebuie să dețină aceste documente și să
    respecte condițiile stabilite de acestea cu privire la
    protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse
    agricole.
    -------
    Respectarea cerințelor SMR 1 se verifică astfel: cerințele
    1.a), 1.h) și cerința 2 se verifică la nivelul exploatației
    agricole; cerințele 1.b), 1.c), 1.d), 1.e), 1.f) și 1.g) se
    verifică la nivelul parcelei agricole. În sensul cerințelor
    1.c) și 1.d) verificarea se limitează la cantitatea de azot
    din gunoiul de grajd existent în fermă și cantitatea de
    azot substanță activă din îngrășămintele organice aplicate
    pe terenul agricol (kg azot s.a./ha), conform planului de
    fertilizare. Referințe: http://www.icpa.ro/documente/
    calculator_cod_bune_practici_agricole.xls.

    GAEC 1 - Crearea/menținerea benzilor-tampon
    (fâșii de protecție) în vecinătatea apelor de
    suprafață

    1. Se mențin fâșiile de protecție existente pe terenurile
    agricole situate în vecinătatea zonelor de protecție a
    apelor de suprafață stabilite în conformitate cu
    prevederile legislației în domeniu. Lățimea minimă a
    fâșiilor de protecție este de 1 m pe terenurile cu panta de
    până la 12% și de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de
    12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic
    adiacent cursului de apă.
    2. În cazul în care pe terenul agricol situat în
    vecinătatea zonelor de protecție a apelor de suprafață nu
    există fâșii de protecție, fermierul are obligația
    înființării și menținerii acestor fâșii, în conformitate cu
    prevederile Codului de bune practici agricole.
    -------
    Respectarea cerințelor GAEC 1 se verifică la nivelul
    parcelei agricole.

    GAEC 2 - Respectarea procedurilor de
    autorizare, în cazul utilizării apei pentru
    irigații în agricultură

    Se respectă prevederile legale privind utilizarea apei
    pentru irigații în agricultură.
    -------
    Respectarea cerinței GAEC 2 se verifică la nivelul
    parcelei agricole.

    GAEC 3 - Protecția apelor subterane împotriva poluării
    cu substanțe periculoase enumerate în anexa la
    Directiva 80/68/CEE în versiunea acesteia aflată în
    vigoare în ultima zi a valabilității sale

    Este interzisă evacuarea directă în apele subterane
    a substanțelor periculoase enumerate în lista I și lista
    II din anexa la Directiva 80/68/CEE în versiunea aflată
    în vigoare în ultima zi a valabilității sale, astfel cum
    sunt menționate mai jos, care sunt utilizate în agricultură,
    și se iau măsuri de prevenire a poluării apelor
    subterane prin evacuarea indirectă a substanțelor
    periculoase utilizate în agricultură.
    Definiții:
    - ape subterane înseamnă toate apele care se află
    sub suprafața solului în zona de saturație și în contact
    direct cu solul sau subsolul;
    - evacuare directă înseamnă introducerea în apele
    subterane a substanțelor din listele I și II fără filtrare
    prin sol sau subsol;
    - evacuare indirectă înseamnă introducerea în apele
    subterane a substanțelor din listele I și II după
    filtrare prin sol sau subsol;
    - poluare înseamnă evacuarea în mod direct
    sau indirect de substanțe în apele subterane,
    cu consecințe de natură să pună în pericol sănătatea
    umană sau alimentarea cu apă, resursele vii
    și ecosistemul acvatic, precum și alte utilizări legitime
    ale apei.
    Familii și grupe de substanțe periculoase:
    Lista I - substanțele individuale care aparțin familiilor
    și grupelor de substanțe cu risc crescut de toxicitate,
    persistență și bioacumulare, precum:
    - compuși organohalogenați și substanțe care pot da
    naștere unor astfel de compuși în mediul acvatic;
    - compuși organofosforici; compuși organostanici;
    - substanțe cu proprietăți cancerigene, mutagene sau
    teratogene în sau prin intermediul mediului acvatic;
    - mercur și compușii săi; cadmiu și compușii săi;
    - uleiuri minerale și hidrocarburi; cianuri.
    Lista II - substanțele individuale și categorii de
    substanțe care aparțin familiilor și grupelor de substanțe
    enumerate mai jos și care pot avea efecte nocive
    asupra apelor subterane, precum:
    - metaloide și metale și compușii acestora (zinc, cupru,
    nichel, crom, plumb, seleniu, arsenic, antimoniu,
    molibden, titan, staniu, bariu, beriliu, bor, uraniu,
    vanadiu, cobalt, taliu, telur, argint);
    - biocide și derivații acestora care nu apar în lista I;
    - substanțe care au un efect nociv asupra gustului
    și/sau a mirosului apelor subterane, precum și
    compușii care pot da naștere unor astfel de substanțe
    în apă, făcându-le improprii pentru consumul uman;
    - compuși organici toxici sau persistenți ai siliconului
    și substanțe care pot da naștere unor astfel de compuși
    în apă, cu excepția celor inofensivi din punct de vedere
    biologic sau care se transformă rapid în substanțe
    inofensive în apă;
    - compuși anorganici ai fosforului și fosfor elementar;
    - fluoruri; amoniac și nitriți.
    Măsuri de prevenire a poluării apelor subterane prin
    evacuarea indirectă a substanțelor periculoase
    utilizate în agricultură, precum:
    - respectarea condițiilor de depozitare, manipulare
    și utilizare a produselor de protecție a plantelor în
    exploatațiile agricole, conform Codului de bune
    practici pentru utilizarea în siguranță a produselor
    de protecție a plantelor, aprobat prin
    Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 297/2017;
    - respectarea normelor tehnice privind depozitarea,
    manipularea și aplicarea îngrășămintelor chimice și
    organice de origine animală în exploatațiile agricole,
    conform Codului de bune practici agricole pentru
    protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse
    agricole, aprobat prin
    Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor
    și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării
    rurale nr. 1.182/1.270/2005, cu modificările și completările
    ulterioare;
    - fermierii care, potrivit legislației în domeniul
    protecției mediului și gospodăririi apelor, au
    obligația obținerii actelor de reglementare pentru
    activitățile pe care le desfășoară (avize, acorduri, autorizații),
    trebuie să dețină aceste documente și să respecte
    condițiile stabilite de acestea cu privire la protecția apelor
    subterane împotriva poluării cu substanțe periculoase
    utilizate în agricultură.
    Respectarea interdicției privind evacuarea directă a
    produselor de protecție a plantelor, regulatori de
    creștere, azotați, azotiți și fosfați din îngrășăminte
    se verifică la nivelul parcelei agricole.
    Respectarea interdicției privind evacuarea directă
    de biocide, produse de uz veterinar, produse petroliere,
    alte produse utilizate pentru dezinfecție, dezinsecție,
    deratizare și decontaminare în fermă se verifică la
    nivelul exploatației agricole.
    Respectarea măsurilor de prevenire a poluării apelor
    subterane prin evacuarea indirectă a substanțelor
    periculoase utilizate în agricultură se verifică la nivelul exploatației agricole.

    Sol și
    stoc de
    carbon

    GAEC 4 - Acoperirea minimă a solului

    Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu
    culturi de toamnă și/sau să rămână nelucrat după recoltare
    pe cel puțin 20% din suprafața arabilă totală a fermei.
    --------
    Respectarea cerinței GAEC 4 se verifică la nivelul
    parcelei agricole.

    GAEC 5 - Gestionarea minimă a terenului care
    să reflecte condițiile locale specifice pentru
    limitarea eroziunii

    1. Lucrările solului, inclusiv semănatul, pe terenul arabil
    cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prășitoare, se
    efectuează de-a lungul curbelor de nivel.
    2. Se mențin terasele existente pe terenul agricol la data
    de 1 ianuarie 2007.
    --------
    Respectarea cerințelor GAEC 5 se verifică la nivelul
    parcelei agricole.

    GAEC 6 - Menținerea nivelului de materie
    organică din sol, inclusiv interdicția de a
    incendia miriștile arabile

    1. Floarea-soarelui nu se cultivă pe același amplasament
    mai mult de 2 ani consecutiv.
    2. Este interzisă arderea miriștilor și a resturilor
    vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației
    pajiștilor permanente.
    --------
    Respectarea cerințelor GAEC 6 se verifică la nivelul
    parcelei agricole.

    Biodi-
    versitate

    SMR 2 - Conservarea păsărilor sălbatice
    Reglementări:
    Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European
    și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind
    conservarea păsărilor sălbatice (publicată în
    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L,
    nr. 20 din 26 ianuarie 2010): art. 3 alin. (1),
    art. 3 alin. (2) lit. (b), art. 4 alin. (1),
    (2) și (4);
    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007
    privind regimul ariilor naturale protejate,
    conservarea habitatelor naturale, a florei și
    a faunei sălbatice, aprobată cu modificări și
    completări prin Legea nr. 49/2011, cu
    modificările și completările ulterioare:
    art. 21 alin. (4), art. 22, 28, art. 31
    alin. (2), art. 33 alin. (2) și anexele nr. 3
    și 4A;
    Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind
    declararea ariilor de protecție specială
    avifaunistică ca parte integrantă a rețelei
    ecologice europene Natura 2000 în România, cu
    modificările și completările ulterioare: art. 1
    și anexa nr. 1.

    1. Fermierii care dețin/administrează terenuri agricole și
    care desfășoară activități în perimetrul ariilor de
    protecție specială avifaunistică au următoarele obligații:
    a) să respecte planul de management și regulamentul ariei
    de protecție specială avifaunistică în ceea ce privește
    utilizarea suprafețelor de teren cu destinație agricolă și
    regimul activităților agricole;
    b) să urmeze procedura evaluării impactului asupra
    mediului/evaluării strategice de mediu/evaluării adecvate
    pentru proiecte sau planuri, precum și procedura de
    autorizare pentru activități care pot afecta în mod
    semnificativ aria de protecție specială avifaunistică, în
    conformitate cu legislația în domeniu.
    2. În vederea protejării tuturor speciilor de păsări
    sălbatice, inclusiv a celor migratoare, atât în ariile de
    protecție specială avifaunistică, cât și în afara acestora
    sunt interzise:
    a) uciderea sau capturarea intenționată a păsărilor
    sălbatice, indiferent de metoda utilizată;
    b) deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată
    a cuiburilor și/sau a ouălor din natură;
    c) perturbarea intenționată a păsărilor sălbatice, în
    special în cursul perioadei de reproducere sau de
    maturizare, prin activități ce contravin scopului de
    protecție și conservare a acestora, cum ar fi: arderea
    vegetației, tăierea arborilor/pâlcurilor arbustive și a
    perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol sau
    schimbări în folosința terenurilor și în cursul apelor,
    precum și alte activități ce contravin scopului de
    protecție și conservare a ariei naturale protejate.
    -------
    Respectarea cerințelor SMR 2 se verifică astfel: cerința
    1.a) și cerințele 2.a), 2.b) și 2.c) se verifică la nivelul
    parcelei agricole; cerința 1.b) se verifică la nivelul
    exploatației agricole.

    SMR 3 - Conservarea habitatelor naturale și a
    speciilor de floră și faună sălbatică
    Reglementări:
    Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai
    1992 privind conservarea habitatelor naturale
    și a speciilor de faună și floră sălbatică
    (publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților
    Europene, seria L, nr. 206 din 22 iulie 1992):
    art. 6 alin. (1) și (2); Ordonanța de urgență
    a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu
    modificări și completări prin Legea nr. 49/2011
    cu modificările și completările ulterioare:
    art. 21, 22, 28, art. 33 alin. (1) și anexele
    nr. 3, 4A și 4B.

    1. Fermierii care dețin/administrează terenuri agricole și
    care desfășoară activități în perimetrul ariilor naturale
    protejate au următoarele obligații:
    a) să respecte planul de management și regulamentul ariei
    naturale protejate în ceea ce privește utilizarea
    suprafețelor de teren cu destinație agricolă și regimul
    activităților agricole;
    b) să urmeze procedura evaluării impactului asupra
    mediului/evaluării strategice de mediu/evaluării adecvate
    pentru proiecte sau planuri, precum și procedura de
    autorizare pentru activități care pot afecta în mod
    semnificativ aria naturală protejată, în conformitate cu
    legislația în domeniu.
    2. Pentru protecția speciilor de plante și animale
    sălbatice prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța
    de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu
    modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu
    modificările și completările ulterioare, care trăiesc
    atât în ariile naturale protejate, cât și în afara
    acestora, sunt interzise:
    a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere,
    distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul
    lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor
    biologic;
    b) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere
    ori de odihnă a animalelor sălbatice și perturbarea
    intenționată a animalelor sălbatice în cursul perioadei de
    reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație,
    prin activități ce contravin scopului de protecție și
    conservare a acestora, cum ar fi: arderea vegetației,
    tăierea arborilor/pâlcurilor arbustive și a perdelelor
    agroforestiere existente pe terenul agricol, schimbări în
    folosința terenurilor și în cursul apelor, precum și alte
    activități ce contravin scopului de protecție și conservare
    a ariei naturale protejate;
    c) recoltarea florilor și a fructelor, culegerea, tăierea,
    dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție a plantelor
    sălbatice în habitatele lor naturale, în oricare dintre
    stadiile ciclului lor biologic.
    -------
    Respectarea cerințelor SMR 3 se verifică astfel:
    cerința 1.a) și cerințele 2.a), 2.b) și 2.c) se verifică
    la nivelul parcelei agricole; cerința 1.b) se verifică
    la nivelul exploatației agricole.

    Peisaj,
    nivelul
    minim de
    întreți-
    nere

    GAEC 7 - Menținerea particularităților
    peisajelor, incluzând arborii în aliniament,
    în grup sau izolați și terasele existente pe
    terenul agricol, inclusiv interzicerea tăierii
    gardurilor vii și a arborilor în perioada de
    reproducere și creștere a păsărilor sălbatice,
    luând măsuri pentru evitarea instalării
    și extinderii speciilor de plante invazive
    pe terenul agricol

    1. Se mențin particularitățile peisajelor, incluzând
    arborii în aliniament, în grup sau izolați și terasele
    existente pe terenul agricol.
    2. Se iau măsuri pentru evitarea instalării și extinderii
    speciilor de plante invazive pe terenul agricol.
    3. Este interzisă tăierea gardurilor vii și a arborilor în
    perioada de reproducere și creștere a păsărilor
    sălbatice.
    Plante invazive pe terenul agricol înseamnă plante
    cu capacitate mare de extindere, având efect
    dăunător asupra culturilor agricole, fără a aduce
    atingere definiției «specii invazive» prevăzute la
    art. 4 pct. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007
    privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
    habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,
    aprobată cu modificări și completări prin
    Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.
    Tăierea gardurilor vii și a arborilor înseamnă orice tip de tăiere
    sau intervenție asupra gardurilor vii și a arborilor, care
    ar duce la deteriorarea sau distrugerea locurilor de
    reproducere și creștere a păsărilor sălbatice,
    precum și la perturbarea intenționată a acestora.
    Perioada de reproducere și creștere a păsărilor
    sălbatice înseamnă perioada în care o specie de
    păsări depune ouă, le clocește și își crește puii
    până când aceștia sunt capabili să zboare. Fără a
    aduce atingere restricțiilor din planurile de management
    și regulamentele ariilor naturale protejate, perioada
    de reproducere și creștere pentru speciile de păsări este
    15 martie-30 iunie, atât în perimetrul ariilor naturale
    protejate (SCI, SPA), cât și în afara acestora.
    Respectarea cerințelor GAEC 7 se verifică la
    nivelul parcelei agricole.

    Domeniul: Sănătate publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor

    Siguranța
    alimen-
    tară

    SMR 4 - Principii și cerințe generale ale
    legislației alimentare și proceduri în domeniul
    siguranței produselor alimentare
    Reglementări:
    - Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al
    Parlamentului European și al Consiliului
    din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor
    și a cerințelor generale ale legislației
    alimentare, de instituire a Autorității Europene
    pentru Siguranța Alimentară și de stabilire
    a procedurilor în domeniul siguranței
    produselor alimentare: art. 14 și 15,
    art. 17 alin. (1)(*) și art. 18-20;
    - Legea nr. 150/2004 privind siguranța
    alimentelor și a hranei pentru animale,
    republicată, art. 15-22;
    - Norma sanitară veterinară și pentru
    siguranța alimentelor privind procedura
    de înregistrare sanitară veterinară și
    pentru siguranța alimentelor a activităților
    de obținere și de vânzare directă și/sau
    cu amănuntul a produselor alimentare
    de origine animală sau nonanimală,
    precum și a activităților de producție,
    procesare, depozitare, transport și
    comercializare a produselor alimentare
    de origine nonanimală, aprobată prin
    Ordinul președintelui Autorității Naționale
    Sanitare Veterinare și pentru Siguranța
    Alimentelor nr. 111/2008, cu modificările
    și completările ulterioare: art. 1,art. 5-10,
    art. 12 alin. (4),art. 14 alin. (2), art. 15 și 22,
    art. 25 alin. (5), art. 28 alin. (1) și (2),
    art. 34 alin. (9), art. 37 și 38, anexele nr. 1
    și 9;
    - Norma sanitară veterinară privind
    interzicerea utilizării în creșterea animalelor
    de fermă a unor substanțe cu acțiune
    hormonală sau tireostatică și a celor
    betaagoniste, aprobată prin Ordinul
    președintelui Autorității Naționale Sanitare
    Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor
    nr. 199/2006, cu modificările și completările
    ulterioare, referitor la Registrul de consultații
    și tratamente: art. 1-6;
    - Regulile generale pentru igiena produselor
    alimentare, aprobate prin Hotărârea
    Guvernului nr. 924/2005: art. 1-6 și art. 9 și
    10 din anexa nr. 1;
    - Norma sanitară veterinară privind
    protecția animalelor de fermă, aprobată
    prin Ordinul președintelui Autorității Naționale
    Sanitare Veterinare și pentru Siguranța
    Alimentelor nr. 75/2005: pct. 5 și 6 din anexă;
    - Norma sanitară veterinară și pentru
    siguranța alimentelor privind măsurile de
    supraveghere și control al unor substanțe și
    al reziduurilor acestora la animalele vii și la
    produsele de origine animală, aprobată prin
    Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare
    Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor
    nr. 95/2007: art. 9 și 10 și lit. A și B din anexa nr. 1;
    - Norma sanitară veterinară și pentru siguranța
    alimentelor privind stabilirea limitelor maxime
    de reziduuri de pesticide din conținutul sau
    de pe suprafața produselor alimentare de
    origine animală, aprobată prin Ordinul
    președintelui Autorității Naționale Sanitare
    Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor
    nr. 23/2007, cu modificările și completările
    ulterioare: art. 1 și 3, anexele nr. 1 și 2;
    - Norma sanitară veterinară privind procedura
    de autorizare/înregistrare sanitar-veterinară
    a unităților ce desfășoară activități în domeniul
    hranei pentru animale și a mijloacelor de
    transport al hranei pentru animale, aprobată
    prin Ordinul președintelui Autorității Naționale
    Sanitare Veterinare și pentru Siguranța
    Alimentelor nr. 44/2017, cu modificările și
    completările ulterioare: cap. II, cap. III și
    anexele nr. 1 și 2.
    (*) Astfel cum s-a pus în aplicare, în special prin:
    - art. 14 din Regulamentul (CE) nr. 470/2009 și
    anexa la Regulamentul (CE) nr. 37/2010;
    - Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al
    Parlamentului European și al Consiliului
    din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor
    alimentare: art. 4 (1) și anexa I partea A –
    II 4 (g, h, j), 5 (f, h), 6 și III 8 (a, b, d, e),
    9 (a-c) și 10;
    - Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al
    Parlamentului European și al Consiliului
    din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor
    norme specifice de igienă care se aplică
    alimentelor de origine animală: art. 3 alin. (1)
    și anexa III secțiunea IX cap. 1 [I-1 b, c, d, e;
    I-2 a (i, ii, iii), b (i, ii), c; I-3; I-4; I-5; II-A 1, 2, 3, 4;
    II-B 1 (a, d), 2, 4 (a, b)], anexa III secțiunea X
    cap. 1 pct. 1;
    - Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al
    Parlamentului European și al Consiliului
    de stabilire a normelor specifice de
    organizare a controalelor oficiale privind
    produsele de origine animală destinate
    consumului uman: anexa IV, cap. I și II;
    - Regulamentul (CE) nr. 183/2005: art. 5
    alin. (1) și anexa I partea A (I-4 e, g; II-2 a,
    b, e), art. 5 alin. (5) și anexa III (secțiunea
    «Hrănirea», pct. 1 «Depozitarea», prima și
    ultima teză și pct. 2 «Distribuirea hranei
    pentru animale», a treia teză), art. 5 alin. (6); și
    - Regulamentul (CE) nr. 396/2005: art. 18.

    1. Fermierii care desfășoară activități de producție,
    prelucrare și punere pe piață a alimentelor și a hranei
    pentru animale au următoarele obligații generale:
    a) să pună pe piață numai alimente sigure;
    b) să pună pe piață numai alimente adecvate consumului
    uman;
    c) să respecte măsurile impuse de autoritatea competentă
    cu privire la punerea pe piață a unui aliment sau la
    retragerea de pe piață a acestuia, în cazul în care există
    suspiciunea că alimentul respectiv este nesigur;
    d) să se asigure că hrana pentru animale nu va fi pusă pe
    piață sau utilizată în hrana animalelor destinate
    producției de alimente decât dacă este sigură;
    e) să utilizeze în hrana animalelor numai produse (furaje,
    aditivi și ingrediente furajere) care îndeplinesc
    cerințele de siguranță a hranei pentru animale;
    f) să se asigure că materialele utilizate pentru
    împachetare, modul de prezentare și cadrul în care sunt
    dispuse, precum și informațiile difuzate prin orice
    mijloace nu trebuie să inducă în eroare consumatorul;
    g) să păstreze evidența furnizorilor și a produselor pe
    care le achiziționează în scopuri alimentare sau în
    scopul hrănirii animalelor pentru a asigura
    trasabilitatea acestora;
    h) să informeze autoritatea competentă în cazul în care
    consideră că un produs alimentar pus pe piață poate fi
    dăunător pentru sănătatea consumatorilor și să ia
    măsurile necesare pentru a preveni riscurile pentru
    consumatorul final;
    i) să pună la dispoziția autorității competente
    informațiile solicitate în ceea ce privește acțiunile
    întreprinse pentru evitarea sau reducerea riscului
    determinat de alimentele pe care le furnizează sau le-a
    furnizat.
    2. Fermierii care desfășoară activități în domeniul
    alimentar trebuie să respecte următoarele cerințe privind
    igiena alimentelor și a hranei pentru animale:
    a) să se asigure că produsele alimentare și hrana pentru
    animale sunt protejate împotriva oricărei contaminări,
    având în vedere toate etapele de prelucrare la care
    produsele primare vor fi supuse;
    b) să respecte prevederile legislației în vigoare privind
    combaterea riscurilor în producția primară și activitățile
    conexe, inclusiv măsurile privind controlul contaminării
    din aer, sol, apă, furaje, îngrășăminte, medicamente de
    uz veterinar, produse de protecție a plantelor și
    biocide sau din depozitarea, manipularea, colectarea și
    prelucrarea deșeurilor, precum și măsurile privind
    sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor
    care au implicații asupra sănătății umane, inclusiv
    programe pentru monitorizarea și combaterea zoonozelor și
    a agenților zoonotici.
    3. Fermierii care cresc, colectează sau vânează animale
    ori care obțin produse primare de origine animală trebuie
    să respecte măsurile specifice de igienă, astfel:
    - să mențină în bună stare orice facilități utilizate în
    legătură cu producția primară și cu operațiunile asociate
    acesteia, incluzând facilități utilizate pentru depozitarea
    și manipularea furajelor, să le curețe și, după caz, să le
    dezinfecteze după curățare într-o manieră corespunzătoare;
    - să curețe echipamentele, containerele, boxele, vehiculele
    și vasele și, după caz, să le dezinfecteze după curățare
    într-o manieră corespunzătoare;
    - să asigure, pe cât posibil, curățenia animalelor care
    urmează să fie sacrificate și, după caz, a animalelor de
    reproducție;
    - să utilizeze apă potabilă sau apă curată oricând este
    necesar pentru a preveni contaminarea;
    - să se asigure că personalul care manipulează produsele
    alimentare este în stare bună de sănătate și este instruit
    cu privire la riscurile pentru sănătate;
    - să evite, pe cât posibil, ca animalele și dăunătorii să
    determine producerea contaminării;
    - să depoziteze și să manipuleze deșeurile și substanțele
    periculoase astfel încât să prevină contaminarea;
    - să prevină introducerea și răspândirea bolilor
    contagioase transmisibile la oameni prin alimente, inclusiv
    să ia măsuri de precauție la introducerea unor animale noi
    și să raporteze suspiciunile de focare de boli către
    autoritatea competentă;
    - să țină cont de rezultatele analizelor efectuate pe probe
    prelevate de la animale sau pe alte probe, ce au importanță
    pentru sănătatea publică;
    - să utilizeze corect aditivii furajeri și produsele
    medicinale de uz veterinar, în conformitate cu legislația
    aferentă.
    4. Fermierii care produc sau recoltează produse vegetale
    trebuie să ia măsuri adecvate de igienă, astfel:
    - să mențină curate facilitățile, echipamentul,
    containerele, lăzile, vehiculele și vasele și, atunci când
    este necesar, să le dezinfecteze după curățare într-o
    manieră corespunzătoare;
    - să asigure, după cum este necesar, condiții igienice de
    producție, de transport și de depozitare, precum și
    curățenia produselor vegetale; să utilizeze apă potabilă
    sau apă curată oricând este necesar pentru a preveni
    contaminarea;
    - să se asigure că personalul care manipulează produsele
    alimentare este în stare bună de sănătate și este instruit
    cu privire la riscurile pentru sănătate;
    - să prevină, pe cât posibil, ca animalele și dăunătorii să
    determine producerea contaminării;
    - să depoziteze și să manipuleze deșeurile și substanțele
    periculoase astfel încât să prevină contaminarea;
    - să țină cont de rezultatele oricăror analize relevante
    efectuate pe probe prelevate de la plante sau pe alte
    probe, importante pentru sănătatea publică, și să
    utilizeze corect produsele pentru protecția plantelor și
    biocidele, în conformitate cu legislația în vigoare;
    - să ia măsuri corespunzătoare de remediere atunci când au
    fost informați despre probleme identificate în timpul
    controalelor oficiale.
    5. Fermierii care desfășoară activități în domeniul
    alimentar au următoarele obligații cu privire la
    documentele de evidență:
    a) să întocmească și să păstreze documentele referitoare
    la măsurile puse în aplicare pentru a controla pericolele,
    într-o manieră și pentru o perioadă corespunzătoare,
    proporțional cu natura și mărimea activității din domeniul
    alimentar;
    b) să pună la dispoziția autorității competente (direcția
    sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județea-
    nă, respectiv a municipiului București) și, după caz,
    celorlalte autorități competente și a operatorilor din
    sectorul alimentar, la cererea acestora, informațiile din
    documentele menționate la lit. a).
    6. Fermierii care cresc animale sau obțin produse primare
    de origine animală trebuie să întocmească și să păstreze
    documente de evidență cu privire la: natura și originea
    furajelor utilizate în hrana animalelor; produsele medicale
    de uz veterinar sau alte tratamente administrate animalelor
    datele de administrare și perioadele de așteptare; apariția
    de boli care pot afecta siguranța produselor de origine
    animală; rezultatele analizelor efectuate pe probe
    prelevate de la animale sau pe alte probe prelevate pentru
    stabilirea diagnosticului, importante pentru sănătatea
    publică, și orice rapoarte aferente verificărilor efectuate
    asupra animalelor sau produselor de origine animală.
    7. Fermierii care produc sau recoltează produse vegetale
    care sunt puse pe piață sau care sunt potrivite pentru a fi
    puse pe piață trebuie să se asigure că acestea sunt
    etichetate și identificate în mod adecvat pentru a facilita
    trasabilitatea acestora, prin intermediul documentației și
    a informațiilor relevante, în conformitate cu prevederile
    legislației în domeniu.
    -------
    Respectarea cerințelor SMR 4 se verifică la nivelul
    exploatației agricole.
     
    SMR 5 - Interzicerea utilizării anumitor
    substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și
    a substanțelor betaagoniste în creșterea
    animalelor
    Reglementări:
    Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie
    1996 privind interzicerea utilizării anumitor
    substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și
    a substanțelor betaagoniste și de abrogare a
    Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE și
    88/299/CEE (publicată în Jurnalul Oficial al
    Comunităților Europene, seria L, nr. 125 din
    23 mai 1996): art. 3 lit. (a), (b), (d) și (e)
    și art. 4, 5 și 7;
    Norma sanitară veterinară privind interzicerea
    utilizării în creșterea animalelor de fermă a
    unor substanțe cu acțiune hormonală sau
    tireostatică și a celor betaagoniste, aprobată
    prin Ordinul președintelui Autorității
    Naționale Sanitare Veterinare și pentru
    Siguranța Alimentelor nr. 199/2006, cu
    modificările și completările ulterioare:
    art. 1-6 și anexele nr. 1, 2 și 3.

    1. Se interzice deținerea de către crescătorii de animale a
    substanțelor cu efect hormonal sau tireostatic și a
    substanțelor betaagoniste.
    2. Deținătorii animalelor de fermă (animale domestice din
    speciile bovine, porcine, ovine și caprine, solipede
    domestice, păsări și iepuri, precum și animalele sălbatice
    din aceste specii și rumegătoarele sălbatice care au fost
    crescute într-o exploatație) sau de acvacultură au
    obligația de nu administra în tratamentul animalelor de
    fermă, indiferent prin ce mijloace, produse medicinale
    veterinare ce conțin substanțe interzise, cum ar fi:
    substanțe tireostatice, stilbenele, derivații de stilbene,
    sărurile și esterii acestora, respectiv 17 betaestradiol și
    derivații esterificați ai acestuia, precum și produse
    medicinale veterinare ce conțin substanțe care au acțiune
    estrogenă, androgenă sau gestagenă, altele decât 17
    betaestradiol și derivații esterici ai acestuia.
    3. Exploatațiile comerciale cu animale de fermă au
    obligația să cunoască și să respecte următoarele norme
    sanitare veterinare:
    a) administrarea în scopuri terapeutice sau zootehnice a
    testosteronului, progesteronului și a derivaților acestora,
    precum și a substanțelor betaagoniste se efectuează numai
    la animale identificate și numai de către sau sub
    responsabilitatea directă a unui medic veterinar care va
    consemna tratamentul efectuat în registrul de consultații
    și tratamente;
    b) produsele medicinale veterinare care conțin testosteron,
    progesteron și derivații acestora, precum și substanțele
    betaagoniste administrate în scop terapeutic/zootehnic
    trebuie să fie autorizate pentru comercializare conform
    legislației sanitare veterinare în vigoare;
    c) este interzis tratamentul terapeutic cu substanțele
    hormonale, tireostatice și betaagoniste al animalelor de
    interes economic și al animalelor de reproducție la
    sfârșitul vieții reproductive a acestora;
    d) să permită accesul medicului veterinar oficial pentru
    prelevarea de probe în vederea realizării controlului
    anumitor substanțe și al reziduurilor acestora la animalele
    vii și la produsele acestora;
    e) medicul veterinar înregistrează toate utilizările de
    hormoni terapeutici în registrul de consultații și
    tratamente sanitare veterinare, unde se consemnează și
    perioada de așteptare;
    f) să respecte perioadele de așteptare specificate în
    datele înscrise de medicul veterinar care a efectuat
    tratamentul terapeutic cu substanțe hormonale, tireostatice
    sau betaagoniste.
    -------
    Respectarea cerințelor SMR 5 se verifică la nivelul
    exploatației agricole.

    Identifi-
    carea și
    înregis-
    trarea
    animalelor

    SMR 6 - Identificarea și înregistrarea suinelor
    Reglementări:
    Directiva 2008/71/CE a Consiliului din
    15 iulie 2008 privind identificarea și
    înregistrarea porcinelor (publicată în Jurnalul
    Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 213
    din 8 august 2005): art. 3, 4 și 5; Ordonanța
    de urgență a Guvernului nr. 23/2010 privind
    identificarea și înregistrarea suinelor,
    ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și
    pentru modificarea și completarea unor acte
    normative, aprobată cu modificări și completări
    prin Legea nr. 191/2012: art. 1, 5-7, 10, 11
    și 13;
    Norma sanitară veterinară privind sistemul de
    identificare și înregistrare a suinelor,
    aprobată prin Ordinul președintelui Autorității
    Naționale Sanitare Veterinare și pentru
    Siguranța Alimentelor nr. 85/2008, cu
    modificările și completările ulterioare:
    art. 3-6, art. 7 alin. (2) și (3), art. 8 și
    anexele nr. 2-4;
    Norma sanitară veterinară pentru implementarea
    procesului de identificare și înregistrare a
    suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor,
    aprobată prin Ordinul președintelui Autorității
    Naționale Sanitare Veterinare și pentru
    Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu
    modificările și completările ulterioare: art. 2
    alin. (6) lit. a), art. 4 alin. (1) lit. c) și
    alin. (2), art. 10-14, art. 16 lit. a)-c),
    art. 18, 39 și art. 44 alin. (6) și anexele
    nr. 1-13.

    Fermierii care dețin animale din specia suine au
    următoarele obligații:
    1. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când
    activitatea de identificare și înregistrare a animalelor
    este efectuată de medicul veterinar de liberă practică
    împuternicit/o organizație profesională a crescătorilor de
    animale aprobată, în calitate de utilizator al Sistemului
    național de identificare și înregistrare a animalelor
    (SNIIA):
    a) să achiziționeze crotalii pentru identificarea
    animatelor din exploatație;
    b) să notifice utilizatorului SNIIA orice eveniment de
    naștere, sacrificare pentru consum propriu, moarte,
    pierdere crotalie, dispariție, regăsire animal;
    c) să solicite utilizatorului SNIIA eliberarea formularului
    de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între
    două exploatații diferite;
    d) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu
    toate intrările și ieșirile de animale și cu datele
    referitoare la mișcările respective (dată, destinație);
    e) să predea utilizatorului SNIIA documentele de mișcare cu
    care a achiziționat animalele;
    f) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii
    crotaliei unui animal și să solicite utilizatorului
    aplicarea acesteia.
    2. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când
    activitatea de identificare și înregistrare a animalelor
    este efectuată de proprietarul exploatației, în calitate de
    utilizator SNIIA:
    a) să solicite direcției sanitar-veterinare și pentru
    siguranța alimentelor (DSVSA) județene să devină utilizator
    SNIIA;
    b) să achiziționeze crotalii pentru identificarea
    animalelor din exploatație;
    c) să identifice și să înregistreze în SNIIA animalele
    născute în exploatație;
    d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naștere,
    mișcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte,
    dispariție, regăsire animal;
    e) să completeze și să dețină asupra lor pe timpul
    transportului documentele de mișcare, în cazul mutării
    animalului/animalelor între două exploatații;
    f) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu
    toate intrările și ieșirile de animale și cu datele
    referitoare la mișcările respective (dată, destinație);
    g) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii
    crotaliei unui animal și să o aplice în termen de 30 de
    zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie
    3. În cazul exploatațiilor comerciale:
    a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA;
    b) să achiziționeze crotalii (în cazul exploatațiilor
    comerciale de tip A) și/sau trusa de tatuaj (în cazul
    exploatațiilor comerciale industriale) pentru identificarea
    animalelor din exploatație;
    c) să identifice animalele din exploatație;
    d) să înregistreze în registrul exploatației toate
    intrările și ieșirile de animale, precum și datele
    referitoare la mișcările respective (dată, destinație);
    e) să înregistreze în SNIIA animalele identificate
    individual (în cazul exploatațiilor comerciale de tip A)
    sau pe lot (în cazul exploatațiilor comerciale industriale)
    precum și intrările și ieșirile animalelor în/din
    exploatație și datele referitoare la mișcările respective
    (dată, destinație);
    f) să completeze formularele de mișcare pentru suine vii
    (în cazul exploatațiilor comerciale industriale) sau
    documentele de mișcare (în cazul exploatațiilor comerciale
    de tip A) pentru animalele deținute ce fac obiectul
    mișcării între exploatații;
    g) să înregistreze în SNIIA cel târziu până la sfârșitul
    lunii ianuarie a anului în curs efectivul deținut la 1
    ianuarie a anului în curs, în cazul exploatațiilor
    comerciale industriale de suine.
    -------
    Respectarea cerințelor SMR 6 se verifică la nivelul
    exploatației agricole.
     
    SMR 7 - Identificarea și înregistrarea
    bovinelor
    Reglementări:
    Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000 al Consiliului
    și al Parlamentului European din 17 iulie 2000
    de stabilire a unui sistem de identificare și
    înregistrare a bovinelor și privind etichetarea
    cărnii de vită și mânzat și a produselor din
    carne de vită și mânzat și de abrogare a
    Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului:
    art. 4 și 7;
    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2002
    privind identificarea și înregistrarea
    bovinelor în România, aprobată cu modificări
    prin Legea nr. 25/2003, cu modificările și
    completările ulterioare: art. 1-3, 6, 6^1, 6^3,
    art. 7 alin. (1) și (3), art. 8, 9 și 11;
    Norma sanitară veterinară pentru implementarea
    procesului de identificare și înregistrare a
    suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor,
    aprobată prin Ordinul președintelui Autorității
    Naționale Sanitare Veterinare și pentru
    Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu
    modificările și completările ulterioare: art. 2
    alin. (6) lit. b), art. 4 alin. (1) lit. a) și
    alin. (2), art. 10-14, art. 16 lit. a)-e),
    art. 18, 39 și anexele nr. 1-13.

    Fermierii care dețin animale din specia bovine au
    următoarele obligații:
    1. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când
    activitatea de identificare și înregistrare a animalelor
    este efectuată de medicul veterinar de liberă practică
    împuternicit/organizația profesională a crescătorilor de
    animale aprobată, în calitate de utilizator SNIIA:
    a) să achiziționeze crotalii pentru identificarea
    animalelor din exploatație;
    b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naștere,
    sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere
    crotalie, dispariție/regăsire animal;
    c) să solicite utilizatorului eliberarea documentului de
    mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două
    exploatații diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul
    negru al documentului de mișcare, în cazul achiziționării
    ori vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu
    animale vii sau exploatații comerciale;
    d) să înregistreze în registrul exploatației toate
    intrările și ieșirile de animale, precum și datele
    referitoare la mișcările respective (dată, destinație);
    e) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii
    crotaliei unui animal și să o aplice în termenul prevăzut
    de legislația sanitară veterinară (30 de zile de la
    emiterea formularului și înregistrarea acestuia în
    Registrul național al exploatațiilor (RNE);
    f) să ridice de la sediul DSVSA județene pașaportul bovinei
    și să îl păstreze în condiții bune;
    g) să solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al
    pașaportului în cazul pierderii sau distrugerii acestuia;
    h) să solicite utilizatorului înscrierea în pașaport a
    noului deținător în cazul cumpărării animalului;
    i) să dețină asupra lor pașaportul animalului în timpul
    transportului acestuia.
    2. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când
    activitatea de identificare și înregistrare a animalelor
    este efectuată de proprietarul exploatației, în calitate de
    utilizator SNIIA:
    a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA;
    b) să achiziționeze crotalii pentru identificarea
    animalelor din exploatație;
    c) să identifice și să înregistreze în SNIIA animalele
    născute în exploatație;
    d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naștere,
    mișcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte,
    pierdere crotalie, dispariție/regăsire animal;
    e) să completeze și să dețină asupra lor pe timpul
    transportului documentele de mișcare, în cazul mutării
    animalului/animalelor între două exploatații diferite;
    f) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu
    toate intrările și ieșirile de animale și cu datele
    referitoare la mișcările respective (dată, destinație);
    g) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii
    crotaliei unui animal și să o aplice în termen de 30 de
    zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie
    h) să ridice de la sediul DSVSA județene pașaportul pentru
    bovine și să îl păstreze în bune condiții;
    i) să solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al
    pașaportului în cazul pierderii sau distrugerii acestuia;
    j) să înscrie în pașaport noul deținător în cazul
    cumpărării animalului;
    k) să dețină asupra lor pașaportul animalului în timpul
    transportului acestuia.
    3. În cazul exploatațiilor comerciale:
    a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA;
    b) să achiziționeze crotalii necesare identificării
    animalelor din exploatație;
    c) să identifice animalele din exploatație și să le
    înregistreze în baza de date RNE;
    d) să actualizeze zilnic registrul exploatației, precum și
    baza de date RNE;
    e) să ridice de la DSVSA județene, în termen de 14 zile de
    la înregistrarea bovinelor, pașapoartele acestora;
    f) să dețină asupra lor pașaportul animalelor în timpul
    transportului acestora;
    g) să înscrie în pașaportul animalelor datele ultimului
    deținător;
    h) să completeze documentele de mișcare pentru animalele
    deținute ce fac obiectul mișcării între exploatații.
    -------
    Respectarea cerințelor SMR 7 se verifică la nivelul
    exploatației agricole.
     
    SMR 8 - Identificarea și înregistrarea
    animalelor din speciile ovină și caprină
    Reglementări:
    Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului
    din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui
    sistem de identificare și de înregistrare a
    animalelor din speciile ovină și caprină și de
    modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003
    și a directivelor 92/102/CEE și 64/432/CEE:
    art. 3, 4 și 5;
    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2010,
    aprobată cu modificări și completări prin Legea
    nr. 191/2012; art. 1, 4-7, 10, 11 și 13;
    Norma sanitară veterinară pentru implementarea
    procesului de identificare și înregistrare a
    suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor,
    aprobată prin Ordinul președintelui Autorității
    Naționale Sanitare Veterinare și pentru
    Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu
    modificările și completările ulterioare: art. 2
    alin. (6) lit. b) și alin. (7), art. 3, art. 4
    alin. (1) lit. b) și alin. (2), art. 10-14,
    art. 16 lit. a)-c), art. 18, 39 și anexele
    nr. 1-13.

    Fermierii care dețin animale din speciile ovine și caprine
    au următoarele obligații:
    1. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când
    activitatea de identificare și înregistrare a animalelor
    este efectuată de medicul veterinar de liberă practică
    împuternicit/organizația profesională a crescătorilor de
    animale aprobată, în calitate de utilizator SNIIA:
    a) să achiziționeze crotalii pentru identificarea
    animalelor din exploatație;
    b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naștere,
    sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere
    crotalie, dispariție/regăsire animal;
    c) să solicite utilizatorului eliberarea documentului de
    mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două
    exploatații diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul
    negru al documentului de mișcare, în cazul achiziționării
    ori vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu
    animale vii sau exploatații comerciale;
    d) să înregistreze în registrul exploatației toate
    intrările și ieșirile de animale, precum și datele
    referitoare la mișcările respective (dată, destinație);
    e) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii
    crotaliei unui animal și să fie aplicată în termenul
    prevăzut de legislația sanitară veterinară (30 de zile de
    la emiterea formularului și înregistrarea acestuia în RNE).
    2. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când
    activitatea de identificare și înregistrare a animalelor
    este efectuată de proprietarul exploatației, în calitate de
    utilizator SNIIA:
    a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA;
    b) să achiziționeze crotalii pentru identificarea
    animatelor din exploatație;
    c) să identifice și să înregistreze în SNIIA animalele
    născute în exploatație;
    d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naștere,
    mișcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte,
    pierdere crotalie, dispariție/regăsire animal;
    e) să completeze și să dețină asupra lor pe timpul
    transportului documentele de mișcare, în cazul mutării
    animalului/animalelor între două exploatații diferite;
    f) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu
    toate intrările și ieșirile de animale și cu datele
    referitoare la mișcările respective (dată, destinație);
    g) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii
    crotaliei unui animal și să o aplice în termen de 30 de
    zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie
    3. În cazul exploatațiilor comerciale:
    a) să cumpere crotaliile necesare identificării animalelor
    din exploatație;
    b) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA;
    c) să identifice animalele din exploatație și să le
    înregistreze în baza de date RNE;
    d) să completeze documentele de mișcare pentru animalele ce
    vor fi mișcate din exploatația deținută și să înregistreze
    în SNIIA ieșirea animalelor din exploatație, precum și
    eventualele intrări;
    e) să actualizeze zilnic registrul exploatației și baza de
    date RNE.
    -------
    Respectarea cerințelor SMR 8 se verifică la nivelul
    exploatației agricole.

    Bolile
    animalelor

    SMR 9 - Prevenirea, controlul și eradicarea
    anumitor forme de encefalopatii spongiforme
    transmisibile (EST)
    Reglementări:
    Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului
    European și al Consiliului din 22 mai 2001 de
    stabilire a unor reglementări pentru
    prevenirea, controlul și eradicarea anumitor
    forme transmisibile de encefalopatie
    spongiformă (publicat în Jurnalul Oficial al
    Comunităților Europene, seria L, nr. 147 din
    31 mai 2001): art. 7, 11, 12, 13 și 15;
    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2002,
    aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2003,
    cu modificările și completările ulterioare:
    art. 8 alin. (1), (2) și (5), art. 10;
    Ordinul președintelui Autorității Naționale
    Sanitare Veterinare și pentru Siguranța
    Alimentelor nr. 42/2005 privind măsurile pentru
    implementarea interdicției totale de
    administrare a proteinelor animale procesate în
    hrana animalelor de fermă; Hotărârea Guvernului
    nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru
    stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin
    proprietarilor de animale tăiate, ucise sau
    altfel afectate, în vederea lichidării rapide a
    focarelor de boli transmisibile ale animalelor,
    cu modificările ulterioare: art. 1, 3, 4, 8 și
    9 și anexa nr. 1.

    Fermierii care dețin animale rumegătoare au următoarele
    obligații:
    1. să nu hrănească animalele rumegătoare cu proteine de
    origine animală, inclusiv cu proteine de origine animală
    procesate sau cu preparate furajere ce conțin astfel de
    proteine;
    2. să anunțe medicul veterinar din localitate despre orice
    îmbolnăvire a animalelor și/sau despre moartea animalelor
    aflate în proprietate ori îngrijire sau în timpul
    transportului, conform normelor sanitare veterinare în
    vigoare;
    3. să respecte interdicția privind mișcarea animalelor în
    și din exploatație atunci când în exploatație există
    animale bolnave sau suspecte de infecție cu encefalopatii
    spongiforme transmisibile (EST) și exploatația este plasată
    de medicul veterinar sub control oficial veterinar, fiind
    supusă unor restricții oficiale de circulație până la
    aflarea rezultatelor examinării;
    4. să permită aplicarea și să respecte măsurile stabilite
    de medicul veterinar în caz de suspiciune sau confirmare
    a EST prevăzute de legislația sanitară veterinară în
    vigoare;
    5. să anunțe medicul veterinar din localitate despre orice
    intenție de a pune pe piața internă bovine, ovine ori
    caprine aflate în proprietate sau îngrijire, în vederea
    completării certificatului de sănătate de către medicul
    veterinar;
    6. să nu sacrifice bovinele în exploatații/gospodării
    individuale, ci la abatoarele autorizate sanitar-veterinar,
    cu excepția situațiilor de urgență, în care animalul poate
    fi sacrificat în exploatație, sub supravegherea medicului
    veterinar, sacrificare urmată de recoltarea de probe de
    laborator în vederea testării pentru EST.
    -------
    Respectarea cerințelor SMR 9 se verifică la nivelul
    exploatației agricole.

    Produse de
    protecție
    a
    plantelor

    SMR 10 - Introducerea pe piață a produselor de
    protecție a plantelor
    Reglementări:
    Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 al
    Parlamentului European și al Consiliului din 21
    octombrie 2009 privind introducerea pe piață a
    produselor fitosanitare și de abrogare a
    Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale
    Consiliului (publicat în Jurnalul Oficial al
    Uniunii Europene, seria L, nr. 309 din 24
    noiembrie 2009): art. 55 primele două teze;
    Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind
    procedura de omologare a produselor de
    protecție a plantelor în vederea plasării pe
    piață și a utilizării lor pe teritoriul
    României, cu modificările și completările
    ulterioare: art. 2, 4 și 9;
    Ordonanța Guvernului nr. 4/1995 privind
    fabricarea, comercializarea și utilizarea
    produselor de uz fitosanitar pentru combaterea
    bolilor, dăunătorilor și buruienilor în
    agricultură și silvicultură, aprobată cu
    modificări prin Legea nr. 85/1995, cu
    modificările și completările ulterioare:
    art. 15, art. 19 alin. (2) și art. 27;
    Hotărârea Guvernului nr. 1.230/2012 privind
    stabilirea unor măsuri pentru aplicarea
    prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009
    al Parlamentului European și al Consiliului din
    21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață
    a produselor fitosanitare și de abrogare a
    Directivelor 79/117 CEE și 91/414/CEE ale
    Consiliului: art. 3 alin. (1) lit. i).

    Fermierii care prin activitatea lor depozitează,
    manipulează și utilizează produse de protecție a plantelor
    au următoarele obligații:
    1. să utilizeze numai produse de protecție a plantelor
    omologate de Comisia Națională de Omologare a Produselor de
    Protecție a Plantelor, care se regăsesc în baza de date
    PEST-EXPERT.
    Referințe: http://www.madr.ro/ro/fitosanitar;
    html-https://aloe.anfdf.ro/;
    2. să utilizeze produsele de protecție a plantelor doar în
    scopul pentru care acestea au fost omologate și numai în
    conformitate cu instrucțiunile de utilizare;
    3. să se asigure că produsele de protecție a plantelor
    clasificate ca foarte toxice (T+) și toxice (T) vor fi
    utilizate numai de persoanele juridice care dețin
    autorizație pentru utilizarea acestor produse, emisă de
    unitatea fitosanitară din raza teritorială în care își
    desfășoară activitatea;
    4. să nu aplice tratamente cu produse de protecție a
    plantelor în zonele de protecție a resurselor de apă, în
    zonele de protecție sanitară și ecologică, precum și în
    alte zone protejate stabilite în condițiile legii;
    5. să respecte condițiile de depozitare, manipulare și
    utilizare a produselor de protecție a plantelor în
    exploatațiile agricole, conform Ghidului de bune practici
    de utilizare și depozitare a produselor de protecție a
    plantelor, elaborat de Autoritatea Națională Fitosanitară.
    Referințe: http://www.madr.ro/norme-de-eco-
    conditionalitate-in-domeniul-fitosanitar.html;
    6. să păstreze o perioadă de cel puțin 3 ani documentele de
    evidență contabilă a produselor de protecție a plantelor
    depozitate și utilizate în exploatație, precum și Registrul
    de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a
    plantelor.
    -------
    Respectarea cerințelor SMR 10 se verifică astfel: cerințele
    1, 2, 3, 5 și 6 se verifică la nivelul exploatației
    agricole; cerința 4 se verifică la nivelul parcelei
    agricole.

    Domeniul: Bunăstarea animalelor

    Bunăstarea
    animalelor

    SMR 11 - Norme minime privind protecția
    vițeilor
    Reglementări:
    Art. 3 și 4 din Directiva 2008/119/CE a
    Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire
    a normelor minime privind protecția vițeilor,
    transpusă în legislația națională prin Ordinul
    președintelui Autorității Naționale Sanitare
    Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor
    nr. 72/2005 privind aprobarea Normei sanitare
    veterinare ce stabilește standarde minime
    pentru protecția vițeilor.

    Art. 3 alin. (1) și (2), art. 4 și anexa la Norma sanitară
    veterinară ce stabilește standarde minime pentru protecția
    vițeilor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității
    Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța
    Alimentelor nr. 72/2005
    -------
    Respectarea cerințelor SMR 11 se verifică la nivelul
    exploatației agricole.

    SMR 12 - Norme minime de protecție a porcinelor
    Reglementări:
    Art. 3 și 4 din Directiva 2008/120/CE a
    Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire
    a normelor minime de protecție a porcilor,
    transpusă în legislația națională prin Ordinul
    președintelui Autorității Naționale Sanitare
    Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor
    nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare
    veterinare care stabilește standarde minime
    pentru protecția porcinelor, cu modificările și
    completările ulterioare.

    Art. 3, art. 4 și anexa la Norma sanitară veterinară care
    stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor,
    aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale
    Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor
    nr. 202/2006, cu modificările și completările ulterioare
    -------
    Respectarea cerințelor SMR 12 se verifică la nivelul
    exploatației agricole.

    SMR 13 - Protecția animalelor de fermă
    Reglementări:
    Art. 4 din Directiva 98/58/CE a Consiliului din
    20 iulie 1998 privind protecția animalelor de
    fermă, transpusă în legislația națională prin
    Ordinul președintelui Autorității Naționale
    Sanitare Veterinare și pentru Siguranța
    Alimentelor nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei
    sanitare veterinare privind protecția
    animalelor de fermă.

    Art. 4 și anexa la Norma sanitară veterinară privind
    protecția animalelor de fermă, aprobată prin Ordinul
    președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și
    pentru Siguranța Alimentelor nr. 75/2005
    -------
    Respectarea cerințelor SMR 13 se verifică la nivelul
    exploatației agricole.

    (la 15-02-2019, Tabelul din norme a fost modificat de punctele 3, 4 și 5 ale articolului I din ORDINUL nr. 1.527 din 20 decembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 15 februarie 2019 )
    ------