CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ REVIZUITĂ*) din 3 mai 1996
adoptată la Strasbourg
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 4 mai 1999



    --------- Notă *) Traducere.
    PREAMBUL
    Guvernele semnatare, membre ale Consiliului Europei,
    considerând ca obiectivul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai strânsă între membrii săi cu scopul de a proteja şi promova idealurile şi principiile care sunt patrimoniul lor comun şi de a favoriza progresul lor economic şi social, în special prin apărarea şi dezvoltarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale,
    considerând ca prin Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950, şi prin protocoalele la aceasta statele membre ale Consiliului Europei au convenit să asigure populatiilor lor drepturile civile şi politice şi libertăţile specificate în aceste instrumente,
    considerând ca prin Carta socială europeană, deschisă în vederea semnării la Torino la 18 octombrie 1961, şi prin protocoalele adiţionale la aceasta statele membre ale Consiliului Europei au convenit să asigure populatiilor lor drepturile sociale specificate în aceste instrumente pentru a ameliora nivelul lor de trai şi a promova bunăstarea lor socială,
    reamintind ca în cursul Conferintei ministeriale a drepturilor omului, desfăşurată la Roma la 5 noiembrie 1990, a fost subliniata necesitatea, pe de o parte, de a prezerva caracterul indivizibil al tuturor drepturilor omului, fie ca sunt civile, politice, economice, sociale sau culturale, şi, pe de altă parte, de a conferi Cartei sociale europene un nou impuls,
    hotărâte, astfel cum s-a decis pe parcursul Conferintei ministeriale desfăşurate la Torino la 21 şi 22 octombrie 1992, sa actualizeze şi sa adapteze conţinutul material al cartei, pentru a tine seama în special de schimbările sociale fundamentale intervenite după adoptarea sa,
    recunoscând avantajul de a înscrie într-o carta revizuită, destinată să se substituie treptat Cartei sociale europene, drepturile garantate de carta, astfel cum au fost amendate, drepturile garantate de Protocolul adiţional din 1988 şi sa adauge noi drepturi,
    au convenit asupra celor ce urmează:

    Partea I

    Părţile contractante recunosc ca obiectiv al politicii lor, a cărui realizare o vor urmări prin toate mijloacele utile pe plan naţional şi internaţional, atingerea condiţiilor specifice pentru asigurarea exercitării efective a următoarelor drepturi şi principii:
    1. orice persoană trebuie să aibă posibilitatea de a-şi câştiga existenta printr-o munca liber întreprinsă;
    2. toţi lucrătorii au dreptul la condiţii de muncă echitabile;
    3. toţi lucrătorii au dreptul la securitate şi igiena în munca;
    4. toţi lucrătorii au dreptul la o salarizare echitabila care să le asigure lor, precum şi familiilor lor un nivel de trai satisfăcător;
    5. toţi lucrătorii şi patronii au dreptul de a se asocia liber în organizaţii naţionale sau internaţionale pentru protecţia intereselor lor economice şi sociale;
    6. toţi lucrătorii şi patronii au dreptul de a negocia colectiv;
    7. copiii şi ţinerii au dreptul la protecţie specială împotriva pericolelor fizice şi morale la care sunt expusi;
    8. lucratoarele, în caz de maternitate, au dreptul la protecţie specială;
    9. orice persoană are dreptul la mijloace corespunzătoare de orientare profesională, în vederea sprijinirii sale în alegerea unei profesii adecvate intereselor şi aptitudinilor sale profesionale;
    10. orice persoană are dreptul la mijloace corespunzătoare de formare profesională;
    11. orice persoană are dreptul de a beneficia de toate măsurile care îi permit să se bucure de cea mai buna stare de sănătate pe care o poate atinge;
    12. toţi lucrătorii şi persoanele aflate în întreţinerea acestora au dreptul la securitate socială;
    13. orice persoană lipsită de resurse suficiente are dreptul la asistenţa socială şi medicală;
    14. orice persoană are dreptul de a beneficia de servicii sociale calificate;
    15. orice persoană handicapata are dreptul la autonomie, la integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii;
    16. familia, în calitate de celula fundamentală a societăţii, are dreptul la o protecţie socială, juridică şi economică corespunzătoare, în vederea asigurării deplinei sale dezvoltări;
    17. copiii şi adolescentii au dreptul la o protecţie socială, juridică şi economică corespunzătoare;
    18. cetăţenii uneia dintre părţile contractante au dreptul de a exercita orice activitate lucrativă pe teritoriul unei alte părţi contractante, în condiţii de egalitate cu cetăţenii acesteia din urma, sub rezerva restrictiilor motivate de ratiuni serioase cu caracter economic sau social;
    19. lucrătorii migranti, cetăţeni ai uneia dintre părţile contractante, şi familiile lor au dreptul la protecţie şi asistenţa pe teritoriul oricărei alte părţi contractante;
    20. lucrătorii au dreptul la egalitate de sanse şi de tratament în materie de angajare şi de profesie, fără discriminare în funcţie de sex;
    21. lucrătorii au dreptul de a fi informati şi consultaţi în cadrul întreprinderii;
    22. lucrătorii au dreptul de a participa la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă din cadrul întreprinderii;
    23. orice persoană varstnica are dreptul la protecţie socială;
    24. toţi lucrătorii au dreptul la protecţie în caz de concediere;
    25. toţi lucrătorii au dreptul la protecţia propriilor creanţe în caz de insolvabilitate a patronului lor;
    26. toţi lucrătorii au dreptul la demnitate în munca;
    27. toate persoanele cu responsabilităţi familiale, care sunt angajate sau doresc să se angajeze în munca, au dreptul sa o facă fără a fi supuse discriminarilor şi, pe cat posibil, fără sa existe un conflict între responsabilităţile lor profesionale şi familiale;
    28. reprezentanţii lucrătorilor din întreprindere au dreptul la protecţie împotriva actelor susceptibile să le producă prejudicii şi trebuie să li se acorde facilităţi corespunzătoare pentru a-şi îndeplini atribuţiile;
    29. toţi lucrătorii au dreptul de a fi informati şi consultaţi în procedurile de concediere colectivă;
    30. orice persoană are dreptul la protecţie împotriva saraciei şi excluderii sociale;
    31. orice persoană are dreptul la locuinta.


    Partea a II-a

    Părţile se angajează să se considere legate, conform dispoziţiilor părţii a III-a, de obligaţiile ce rezultă din articolele şi paragrafele următoare: 

    Articolul 1

    Dreptul la munca
    În vederea exercitării efective a dreptului la munca, părţile se angajează:
    1. sa recunoască drept unul dintre principalele obiective şi responsabilităţi realizarea şi menţinerea celui mai ridicat şi stabil nivel posibil de ocupare a forţei de muncă, în vederea realizării unei ocupari depline;
    2. sa protejeze de o maniera eficienta dreptul lucrătorului de a-şi câştiga existenta printr-o munca liber întreprinsă;
    3. sa stabilească sau sa menţină servicii gratuite de angajare pentru toţi lucrătorii;
    4. să asigure sau sa favorizeze o orientare, formare şi readaptare profesională corespunzătoare.


    Articolul 2

    Dreptul la condiţii de muncă echitabile
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului la condiţii de muncă echitabile, părţile se angajează:
    1. sa fixeze o durată rezonabila a muncii zilnice şi saptamanale, săptămâna de lucru trebuind să fie redusă treptat, în măsura în care o permit creşterea productivitatii şi ceilalţi factori relevanti;
    2. sa prevadă zile de sărbătoare plătite;
    3. să asigure acordarea unui concediu anual plătit de minimum 4 săptămâni;
    4. sa elimine riscurile inerente ocupatiilor periculoase sau insalubre şi, atunci când aceste riscuri nu au putut fi încă eliminate sau suficient reduse, să asigure lucrătorilor angajaţi în astfel de ocupaţii fie o reducere a duratei muncii, fie concedii suplimentare plătite;
    5. să asigure un repaus suplimentar care să coincida,în măsura în care este posibil, cu ziua săptămânii recunoscută ca zi de repaus prin traditia sau obiceiurile tarii ori ale regiunii;
    6. să asigure ca lucrătorii să fie informati în scris, cat mai curând posibil şi în nici un caz mai târziu de doua luni după angajare, despre aspectele esenţiale ale contractului de muncă;
    7. să asigure ca lucrătorii care desfăşoară o munca de noapte sa beneficieze de măsuri care ţin seama de natura specială a acestei munci.


    Articolul 3

    Dreptul la securitate şi la igiena în munca
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului la securitate şi la igiena în munca, părţile se angajează, în consultare cu organizaţiile patronilor şi lucrătorilor:
    1. sa definească, sa pună în practica şi sa reexamineze periodic o politica naţionala coerenta în materie de securitate, de sănătate a lucrătorilor şi de mediu de muncă. Aceasta politica va avea drept obiect primordial ameliorarea securităţii şi igienei profesionale şi prevenirea accidentelor şi lezarii sănătăţii, care rezultă din munca, sunt legate de muncă sau survin în cursul muncii, în special prin reducerea la minimum a cauzelor riscurilor inerente mediului de muncă;
    2. sa emita regulamente de securitate şi igiena;
    3. să asigure punerea în practica a măsurilor de control al aplicării acestor regulamente;
    4. sa promoveze instituirea progresiva a serviciilor de sănătate în munca pentru toţi lucrătorii, cu funcţii eminamente preventive şi de consiliere.


    Articolul 4

    Dreptul la o salarizare echitabila
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului la o salarizare echitabila, părţile se angajează:
    1. sa recunoască dreptul lucrătorilor la o salarizare suficienta, care să le asigure acestora, precum şi familiilor lor un nivel de trai decent;
    2. sa recunoască dreptul lucrătorilor la o rata majorată a salarizarii pentru orele suplimentare de muncă, cu excepţia unor cazuri speciale;
    3. sa recunoască dreptul lucrătorilor şi al lucratoarelor la salarizare egala pentru munca de valoare egala;
    4. sa recunoască dreptul tuturor lucrătorilor la o perioadă de preaviz rezonabila, în cazul încetării angajării;
    5. sa nu autorizeze retinerile din salarii decât în condiţiile şi în limitele prescrise de legislaţia sau de reglementarea naţionala ori fixate prin convenţii colective sau prin sentinţe de arbitraj.
    Exercitarea acestor drepturi trebuie să fie asigurată fie prin intermediul convenţiilor colective încheiate în mod liber, fie prin metodele legale de fixare a salariilor, fie prin orice alta modalitate adecvată condiţiilor naţionale.


    Articolul 5

    Dreptul sindical
    În vederea garantarii sau promovării libertăţii lucrătorilor şi a patronilor de a constitui organizaţii locale, naţionale sau internaţionale pentru protecţia intereselor lor economice şi sociale şi de a adera la aceste organizaţii, părţile se angajează ca legislaţia naţionala sa nu aducă atingere şi sa nu fie aplicată de o maniera care să aducă atingere acestei libertăţi. Măsura în care garanţiile prevăzute în prezentul articol se vor aplica poliţiei va fi determinata prin legislaţia sau prin reglementarea naţionala. Principiul aplicării acestor garanţii membrilor forţelor armate şi măsura în care ele se vor aplica acestei categorii de persoane sunt, de asemenea, determinate prin legislaţia sau prin reglementarea naţionala.


    Articolul 6

    Dreptul de negociere colectivă
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului de negociere colectivă, părţile se angajează:
    1. sa favorizeze consultarea paritara între lucrători şi patroni;
    2. sa promoveze, atunci când este necesar şi util, instituirea procedurilor de negociere voluntara între patroni sau organizaţiile patronale, pe de o parte, şi organizaţiile lucrătorilor, pe de altă parte, în vederea reglementării condiţiilor de angajare prin intermediul convenţiilor colective;
    3. sa favorizeze instituirea şi utilizarea procedurilor adecvate de conciliere şi arbitraj voluntar pentru reglementarea conflictelor de muncă;
    şi recunosc:
    4. dreptul lucrătorilor şi al patronilor la acţiuni colective, în caz de conflict de interese, inclusiv dreptul la greva, sub rezerva obligaţiilor care ar putea rezultă din convenţiile colective în vigoare.


    Articolul 7

    Dreptul copiilor şi al tinerilor la protecţie
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului copiilor şi al tinerilor la protecţie, părţile se angajează:
    1. sa fixeze la 15 ani vârsta minima de angajare, fiind totuşi admise derogări pentru copiii angajaţi în munci uşoare, determinate, care nu risca sa aducă atingere sănătăţii, moralităţii sau educaţiei acestora;
    2. sa fixeze la 18 ani vârsta minima de angajare pentru anumite ocupaţii determinate, considerate periculoase sau insalubre;
    3. sa interzică angajarea copiilor, care sunt încă supuşi instrucţiei obligatorii, în munci care îi priveaza de beneficiul deplin al acestei instructii;
    4. sa limiteze durata muncii lucrătorilor sub 18 ani, pentru ca aceasta sa corespundă exigenţelor dezvoltării lor şi, mai ales, nevoilor lor de formare profesională;
    5. sa recunoască dreptul tinerilor lucrători şi ucenici la o salarizare echitabila sau la o alocaţie corespunzătoare;
    6. sa prevadă ca orele pe care ţinerii le consacra formării profesionale pe durata timpului normal de muncă, cu consimţământul patronului, să fie considerate ca fiind incluse în ziua de muncă;
    7. sa fixeze la cel puţin 4 săptămâni durata concediilor anuale plătite ale lucrătorilor sub 18 ani;
    8. sa interzică angajarea lucrătorilor sub 18 ani în munci de noapte, cu excepţia anumitor locuri de muncă determinate prin legislaţia sau prin reglementarea naţionala;
    9. sa prevadă ca lucrătorii sub 18 ani, angajaţi în locuri de muncă determinate prin legislaţia sau prin reglementarea naţionala, să fie supuşi unui control medical periodic;
    10. să asigure o protecţie specială împotriva riscurilor fizice şi morale la care copiii şi ţinerii sunt expusi şi, în special, împotriva riscurilor care rezultă, într-o maniera directa sau indirecta, din munca lor.


    Articolul 8

    Dreptul lucratoarelor la protecţia maternitatii
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului lucratoarelor la protecţia maternitatii, părţile se angajează:
    1. să asigure lucratoarelor, înainte şi după naştere, un repaus cu o durată totală de cel puţin 14 săptămâni, fie prin concediu plătit, fie prin prestaţii adecvate de securitate socială sau prin prestaţii din fonduri publice;
    2. sa considere ilegal ca un patron sa anunţe concedierea unei femei în perioada cuprinsă între momentul în care aceasta a notificat starea sa de graviditate şi încheierea concediului sau de maternitate sau la o astfel de data încât termenul de preaviz sa expire în cursul acestei perioade;
    3. să asigure mamelor care îşi alapteaza copiii pauze suficiente în acest scop;
    4. sa reglementeze munca de noapte a femeilor însărcinate, a femeilor care au născut recent sau a celor care îşi alapteaza copiii;
    5. sa interzică angajarea, în munci subterane în mine şi în orice alte munci cu caracter periculos, insalubru sau penibil, a femeilor însărcinate, a femeilor care au născut recent sau a celor care îşi alapteaza copiii şi sa ia măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor acestor femei în materie de angajare.


    Articolul 9

    Dreptul la orientare profesională
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului la orientare profesională, părţile se angajează să asigure sau sa promoveze, în funcţie de necesitaţi, un serviciu care va sprijini toate persoanele, inclusiv cele handicapate, sa rezolve problemele referitoare la alegerea unei profesii sau la avansarea profesională, ţinând seama de caracteristicile individului şi de legătură dintre acestea şi posibilităţile pieţei muncii; acest sprijin trebuie să fie asigurat gratuit atât tinerilor, inclusiv copiilor de vârsta şcolară, cat şi adulţilor.


    Articolul 10

    Dreptul la formare profesională
    În vederea exercitării efective a dreptului la formare profesională, părţile se angajează:
    1. să asigure sau sa favorizeze, în funcţie de necesitaţi, formarea tehnica şi profesională a tuturor persoanelor, inclusiv a celor handicapate, în consultare cu organizaţiile profesionale ale lucrătorilor şi patronilor, şi sa acorde mijloacele care să permită accesul la învăţământul tehnic superior şi la învăţământul universitar numai în conformitate cu criteriul aptitudinii individuale;
    2. să asigure sau sa favorizeze un sistem de ucenicie şi alte sisteme de formare a tinerilor la locurile de muncă;
    3. să asigure sau sa favorizeze, în funcţie de necesitaţi:
    a) măsuri corespunzătoare şi uşor accesibile, în vederea formării lucrătorilor adulti;
    b) măsuri speciale în vederea recalificarii profesionale a lucrătorilor adulti, necesare ca urmare a evoluţiei tehnice sau a unei noi orientări a pieţei muncii;
    4. să asigure sau sa favorizeze, în funcţie de necesitaţi, măsuri speciale de recalificare şi de reintegrare a şomerilor de lungă durata;
    5. sa încurajeze deplina utilizare a mijloacelor prevăzute prin măsuri corespunzătoare, cum ar fi:
    a) reducerea sau desfiinţarea tuturor taxelor şi cheltuielilor;
    b) acordarea unei asistente financiare în cazurile adecvate;
    c) includerea în programul normal de lucru a timpului consacrat cursurilor suplimentare de formare, urmate de un lucrator pe durata angajării, la cererea patronului sau;
    d) garantarea, printr-un control corespunzător, în consultare cu organizaţiile profesionale ale lucrătorilor şi patronilor, a eficientei sistemului de ucenicie şi a oricărui alt sistem de formare pentru ţinerii lucrători şi, la modul general, a unei protecţii adecvate a tinerilor lucrători.


    Articolul 11

    Dreptul la protecţia sănătăţii
    În vederea exercitării efective a dreptului la protecţia sănătăţii, părţile se angajează sa ia fie direct, fie în cooperare cu organizaţiile publice şi private măsuri corespunzătoare, care vizează, în special:
    1. sa elimine, în măsura în care este posibil, cauzele unei sănătăţi deficitare;
    2. sa prevadă servicii de consultare şi de educare în ceea ce priveşte ameliorarea sănătăţii şi dezvoltarea simtului responsabilităţii individuale în materie de sănătate;
    3. sa prevină, în măsura în care este posibil, bolile epidemice, endemice şi alte boli, precum şi accidentele.


    Articolul 12

    Dreptul la securitate socială
    În vederea exercitării efective a dreptului la securitate socială, părţile se angajează:
    1. sa stabilească sau sa menţină un regim de securitate socială;
    2. sa menţină regimul de securitate socială la un nivel satisfăcător cel puţin egal cu cel necesar pentru ratificarea Codului european de securitate socială;
    3. să depună eforturi pentru a aduce treptat regimul de securitate socială la un nivel mai ridicat;
    4. sa ia măsuri, prin încheierea de acorduri bilaterale sau multilaterale corespunzătoare sau prin alte mijloace şi sub rezerva condiţiilor stipulate în aceste acorduri, pentru a asigura:
    a) egalitatea de tratament între cetăţenii fiecărei părţi şi cetăţenii celorlalte părţi, în ceea ce priveşte drepturile de securitate socială, inclusiv păstrarea avantajelor acordate de legislatiile de securitate socială, indiferent de deplasarile pe care persoanele protejate le-ar putea efectua între teritoriile părţilor;
    b) acordarea, menţinerea şi restabilirea drepturilor de securitate socială prin mijloace precum totalizarea perioadelor de asigurare sau de angajare, îndeplinite conform legislaţiei fiecăreia dintre părţi.


    Articolul 13

    Dreptul la asistenţa socială şi medicală
    În vederea exercitării efective a dreptului la asistenţa socială şi medicală, părţile se angajează:
    1. sa vegheze ca orice persoană care nu dispune de resurse suficiente şi care nu este în măsura sa şi le procure prin propriile mijloace sau să le primească dintr-o alta sursa, în special prin prestaţii rezultate dintr-un regim de securitate socială, să poată beneficia de o asistenţa corespunzătoare şi, în caz de boala, de ingrijirile impuse de starea sa;
    2. sa vegheze ca persoanele care beneficiază de o astfel de asistenţa sa nu sufere, din acest motiv, o reducere a drepturilor lor politice sau sociale;
    3. sa prevadă ca fiecare să poată obţine, prin servicii competente cu caracter public sau privat, orice sfat şi orice ajutor personal, necesare pentru a preveni, a îndepărta sau a atenua starea de nevoie de ordin personal şi de ordin familial;
    4. să aplice dispoziţiile paragrafelor 1-3 ale prezentului articol, în condiţii de egalitate cu propriii cetăţeni, cetăţenilor celorlalte părţi care se afla în mod legal pe teritoriul acestora, în conformitate cu obligaţiile pe care părţile şi le asuma în virtutea Convenţiei europene de asistenţa socială şi medicală, semnată la Paris la 11 decembrie 1953.


    Articolul 14

    Dreptul de a beneficia de servicii sociale
    În vederea exercitării efective a dreptului de a beneficia de servicii sociale, părţile se angajează:
    1. sa încurajeze sau sa organizeze serviciile care utilizează metode specifice serviciului social şi care contribuie la bunăstarea şi la dezvoltarea indivizilor şi a grupurilor în cadrul comunităţii, precum şi la adaptarea lor la mediul social;
    2. sa încurajeze participarea indivizilor şi a organizaţiilor benevole sau a altor organizaţii la crearea sau la menţinerea acestor servicii.


    Articolul 15

    Dreptul persoanelor handicapate la autonomie, la integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii
    În vederea garantarii exercitării efective de către persoanele handicapate, indiferent de vârsta, de natura şi de originea handicapului lor, a dreptului la autonomie, la integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii, părţile se angajează, în special:
    1. sa ia măsurile necesare pentru a furniza persoanelor handicapate o orientare, o educaţie şi o formare profesională în cadrul schemelor generale ori de câte ori este posibil sau, dacă nu este posibil, prin intermediul instituţiei specializate, publice sau private;
    2. sa favorizeze accesul la angajare al acestor persoane, prin orice măsură susceptibilă sa încurajeze patronii sa angajeze şi sa menţină în activitate persoane handicapate în mediul obişnuit de muncă şi sa adapteze condiţiile de muncă la nevoile acestor persoane sau, atunci când din cauza handicapului acest lucru nu este posibil, prin organizarea sau crearea de locuri de muncă protejate, în funcţie de gradul de invaliditate. Aceste măsuri pot justifica, dacă este cazul, recurgerea la servicii specializate şi de însoţire;
    3. sa favorizeze deplina lor integrare şi participare la viaţa socială, în special prin măsuri, inclusiv ajutoare tehnice, care vizează depăşirea dificultăţilor lor de comunicare şi de mobilitate şi care să le permită accesul la mijloacele de transport, la locuinta, la activităţi culturale şi la petrecerea timpului liber.


    Articolul 16

    Dreptul familiei la protecţie socială, juridică şi economică
    În vederea realizării condiţiilor de viaţa indispensabile dezvoltării familiei, celula fundamentală a societăţii, părţile se angajează sa promoveze protecţia economică, juridică şi socială a vieţii de familie, în special prin intermediul prestaţiilor sociale şi familiale, al dispoziţiilor fiscale, al incurajarii construcţiilor de locuinţe adaptate nevoilor familiale, al ajutoarelor pentru tinerele familii sau prin orice alte măsuri corespunzătoare.


    Articolul 17

    Dreptul copiilor şi al adolescentilor la protecţie socială, juridică şi economică
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului copiilor şi al adolescentilor de a creşte într-un mediu favorabil dezvoltării personalităţii lor şi a aptitudinilor lor fizice şi mentale, părţile se angajează sa ia fie direct, fie în cooperare cu organizaţiile publice sau private toate măsurile necesare şi corespunzătoare, care:
    1. a) să asigure copiilor şi adolescentilor, ţinând seama de drepturile şi de obligaţiile părinţilor, ingrijirile, asistenţa, educaţia şi pregătirea de care au nevoie, în special prin crearea sau menţinerea unor instituţii ori servicii adecvate şi suficiente în acest scop:
    b) sa protejeze copiii şi adolescentii împotriva neglijentei, violenţei sau exploatării;
    c) să asigure o protecţie şi un ajutor special din partea statului pentru copilul sau adolescentul privat temporar ori definitiv de sprijinul familiei;
    2. să asigure copiilor şi adolescentilor învăţământ primar şi secundar gratuit, precum şi sa favorizeze regularitatea frecvenţei şcolare.


    Articolul 18

    Dreptul la exercitarea unei activităţi lucrative pe teritoriul celorlalte părţi
    În vederea exercitării efective a dreptului la exercitarea unei activităţi lucrative pe teritoriul oricărei alte părţi, părţile se angajează:
    1. să aplice într-un spirit liberal regulamentele existente;
    2. sa simplifice formalităţile în vigoare şi sa reducă sau sa desfiinteze taxele consulare şi alte taxe plătibile de către lucrătorii străini sau de către patronii lor;
    3. sa flexibilizeze, în mod individual sau colectiv, reglementările care guvernează angajarea lucrătorilor străini;
    şi recunosc:
    4. dreptul de ieşire al cetăţenilor lor care doresc sa exercite o activitate lucrativă pe teritoriul celorlalte părţi.


    Articolul 19

    Dreptul lucrătorilor migranti şi al familiilor lor la protecţie şi asistenţa
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului lucrătorilor migranti şi al familiilor lor la protecţie şi asistenţa pe teritoriul oricărei alte părţi, părţile se angajează:
    1. sa menţină sau să se asigure ca exista servicii gratuite corespunzătoare care să îi sprijine pe aceşti lucrători şi, în special, să le furnizeze informaţii exacte şi sa ia toate măsurile utile, pe care le permit legislaţia şi reglementările naţionale, împotriva oricărei propagande inselatoare privind emigrarea şi imigrarea;
    2. sa adopte, în limitele jurisdicţiei lor, măsuri corespunzătoare pentru a facilita plecarea, transportul şi primirea acestor lucrători şi familiilor lor şi pentru a le asigura, în limitele jurisdicţiei lor, în timpul călătoriei, serviciile sanitare şi medicale necesare, precum şi condiţii bune de igiena;
    3. sa promoveze colaborarea, după caz, dintre serviciile sociale, publice sau private, din ţările de emigrare şi de imigrare;
    4. sa garanteze lucrătorilor care se găsesc în mod legal pe teritoriul lor, în măsura în care aceste chestiuni sunt reglementate de legislaţie sau de alte prevederi ori sunt supuse controlului autorităţilor administrative, un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat cetăţenilor lor în ceea ce priveşte următoarele aspecte:
    a) salarizarea şi alte condiţii de angajare şi de muncă;
    b) afilierea la organizaţii sindicale şi beneficiul avantajelor oferite de convenţiile colective;
    c) locuinta;
    5. să asigure lucrătorilor care se găsesc în mod legal pe teritoriul lor un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat cetăţenilor lor în ceea ce priveşte impozitele, taxele şi contribuţiile aferente muncii, încasate de la lucrători;
    6. sa faciliteze, pe cat posibil, reîntregirea familiei lucrătorului migrant, autorizat să se stabilească pe teritoriul sau;
    7. să asigure lucrătorilor care se găsesc în mod legal pe teritoriul lor un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat cetăţenilor lor pentru acţiunile în justiţie referitoare la chestiunile menţionate în prezentul articol;
    8. sa garanteze lucrătorilor care locuiesc în mod legal pe teritoriul lor că nu vor putea fi expulzati decât dacă ameninta securitatea statului sau contravin ordinii publice sau bunelor moravuri;
    9. să permită, în cadrul limitelor fixate de legislaţie, transferul tuturor câştigurilor şi al economiilor lucrătorilor migranti, pe care aceştia doresc să le transfere;
    10. sa extindă protecţia şi asistenţa prevăzute de prezentul articol asupra lucrătorilor migranti care lucrează pe cont propriu, dacă măsurile respective sunt aplicabile acestei categorii;
    11. sa favorizeze şi sa faciliteze invatarea limbii naţionale a statului de primire sau, dacă sunt mai multe limbi, a uneia dintre ele, de către lucrătorii migranti şi membrii familiilor lor;
    12. sa favorizeze şi sa faciliteze, în măsura în care este posibil, invatarea limbii materne a lucrătorului migrant de către copiii acestuia.


    Articolul 20

    Dreptul la egalitate de sanse şi de tratament în materie de angajare şi profesie, fără discriminare în funcţie de sex
    În vederea exercitării efective a dreptului la egalitate de sanse şi de tratament în materie de angajare şi de profesie, fără discriminare în funcţie de sex, părţile se angajează sa recunoască acest drept şi sa ia măsurile adecvate pentru a asigura şi a promova aplicarea sa în următoarele domenii:
    a) accesul la angajare, protecţia împotriva concedierii şi reintegrarea profesională;
    b) orientarea şi formarea profesională, recalificarea şi readaptarea profesională;
    c) condiţiile de angajare şi de muncă, inclusiv salarizarea;
    d) evoluţia carierei, inclusiv promovarea.


    Articolul 21

    Dreptul la informare şi la consultare
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului lucrătorilor la informare şi la consultare în cadrul întreprinderii, părţile se angajează sa ia sau sa promoveze măsuri care să permită lucrătorilor sau reprezentanţilor acestora, în conformitate cu legislaţia şi practica naţionale:
    a) să fie informati periodic sau la momentul oportun şi de o maniera clara despre situaţia economică şi financiară a întreprinderii în care sunt încadraţi, fiind înţeles ca divulgarea anumitor informaţii care pot prejudicia întreprinderea va putea fi refuzată sau ca se va putea solicita ca acestea să fie confidenţiale; şi
    b) să fie consultaţi în timp util asupra deciziilor propuse care sunt susceptibile sa afecteze substanţial interesele lucrătorilor şi, în special, asupra celor care ar putea avea consecinţe importante în privinta angajării în întreprindere.


    Articolul 22

    Dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului lucrătorilor de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă în întreprindere, părţile se angajează sa ia sau sa promoveze măsuri care să permită lucrătorilor sau reprezentanţilor acestora, în conformitate cu legislaţia şi practica naţionale, să contribuie:
    a) la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă, de organizare a muncii şi a mediului de muncă;
    b) la protecţia sănătăţii şi a securităţii în cadrul întreprinderii;
    c) la organizarea serviciilor şi facilităţilor sociale şi socio-culturale ale întreprinderii;
    d) la controlul respectării reglementărilor în acest domeniu.


    Articolul 23

    Dreptul persoanelor varstnice la protecţie socială
    În vederea exercitării efective a dreptului persoanelor varstnice la protecţie socială, părţile se angajează sa ia sau sa promoveze fie direct, fie în cooperare cu organizaţiile publice sau private măsuri adecvate, destinate, în special:
    - să permită persoanelor varstnice sa rămână membri deplini ai societăţii cat mai mult timp posibil, prin intermediul:
    a) unor resurse suficiente care să le permită sa ducă o existenta decenta şi sa participe activ la viaţa publică, socială şi culturală;
    b) difuzării informaţiilor privind serviciile şi facilităţile disponibile pentru persoanele varstnice şi posibilităţile lor de a recurge la acestea;
    - să permită persoanelor varstnice sa aleagă liber propriul stil de viaţa şi sa ducă o existenta independenta în mediul lor obişnuit atâta timp cat doresc şi cat acest lucru este posibil, prin:
    a) punerea la dispoziţie a unor locuinţe corespunzătoare nevoilor acestora şi stării lor de sănătate sau sprijin adecvat în vederea amenajării locuinţei;
    b) îngrijirea sănătăţii şi servicii pe care starea acestora le impune;
    - sa garanteze persoanelor varstnice care trăiesc în instituţii o asistenţa corespunzătoare în privinta vieţii private şi participarea la determinarea condiţiilor de viaţa în instituţie.


    Articolul 24

    Dreptul la protecţie în caz de concediere
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului la protecţie în caz de concediere, părţile se angajează sa recunoască:
    a) dreptul lucrătorilor de a nu fi concediati fără un motiv întemeiat, legat de aptitudinea sau de conduita acestora ori de cerinţele de funcţionare a întreprinderii, a instituţiei sau a serviciului;
    b) dreptul lucrătorilor concediati fără motiv întemeiat la o indemnizaţie adecvată sau la o alta reparatie corespunzătoare.
    În acest scop, părţile se angajează să asigure ca un lucrator care considera ca a făcut obiectul unei măsuri de concediere fără un motiv întemeiat să aibă drept de apel împotriva acestei măsuri în faţa unui organ impartial.


    Articolul 25

    Dreptul lucrătorilor la protecţia propriilor creanţe în caz de insolvabilitate a patronului acestora
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului lucrătorilor la protecţia propriilor creanţe în caz de insolvabilitate a patronului lor, părţile se angajează sa prevadă garantarea creanţelor lucrătorilor, care rezultă din contracte de muncă sau din raporturi de muncă, de către o instituţie de garanţie sau prin orice alta forma efectivă de protecţie.


    Articolul 26

    Dreptul la demnitate în munca
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului tuturor lucrătorilor la protecţia demnităţii lor în munca, părţile se angajează, în consultare cu organizaţiile patronilor şi lucrătorilor:
    1. sa promoveze sensibilizarea, informarea şi prevenirea în materie de hartuire sexuală la locul de muncă sau în legătură cu munca şi sa ia orice măsură adecvată pentru protejarea lucrătorilor împotriva unor astfel de comportamente;
    2. sa promoveze sensibilizarea, informarea şi prevenirea în materie de acte condamnabile sau explicit ostile şi ofensatoare, dirijate în mod repetat împotriva oricărui salariat la locul de muncă sau în legătură cu munca, şi sa ia orice măsură adecvată pentru protejarea lucrătorilor împotriva unor astfel de comportamente.


    Articolul 27

    Dreptul lucrătorilor cu responsabilităţi familiale la egalitate de sanse şi de tratament
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului la egalitate de sanse şi de tratament între lucrătorii celor două sexe cu responsabilităţi familiale şi între aceşti lucrători şi ceilalţi lucrători, părţile se angajează:
    1. sa ia măsuri adecvate:
    a) pentru a permite lucrătorilor cu responsabilităţi familiale să între şi sa rămână în viaţa activa sau sa revină la aceasta după o absenta datorată acestor responsabilităţi, inclusiv măsuri în domeniul orientarii şi formării profesionale;
    b) pentru a tine seama de nevoile acestora în ceea ce priveşte condiţiile de angajare şi de securitate socială;
    c) pentru dezvoltarea sau promovarea serviciilor publice ori private, în special a serviciilor preşcolare de zi şi a altor modalităţi de îngrijire;
    2. sa prevadă posibilitatea pentru fiecare părinte, în cursul unei perioade după concediul de maternitate, de a obţine un concediu parental pentru îngrijirea copilului, ale cărui durata şi condiţii vor fi fixate prin legislaţia naţionala, convenţiile colective sau practica naţionala;
    3. să asigure ca responsabilităţile familiale sa nu poată constitui, ca atare, un motiv întemeiat de concediere.


    Articolul 28

    Dreptul reprezentanţilor lucrătorilor la protecţie în întreprindere şi facilităţile acordate acestora
    În scopul asigurării exercitării efective a dreptului reprezentanţilor lucrătorilor de a-şi îndeplini funcţiile de reprezentanţi, părţile se angajează să asigure ca, în întreprindere:
    a) aceştia sa beneficieze de o protecţie efectivă împotriva actelor care ar putea să le aducă un prejudiciu, inclusiv împotriva concedierii, şi care ar fi motivate de calitatea sau de activităţile acestora ca reprezentanţi ai lucrătorilor din întreprindere;
    b) aceştia sa beneficieze de facilităţi adecvate care să le permită să îşi îndeplinească rapid şi eficient propriile atribuţii, ţinând seama de sistemul de relaţii profesionale care prevalează în ţara, precum şi de necesităţile, de importanţa şi de posibilităţile întreprinderii respective.


    Articolul 29

    Dreptul la informare şi la consultare în procedurile de concediere colectivă
    În scopul asigurării exercitării efective a dreptului reprezentanţilor lucrătorilor de a fi informati şi consultaţi în cazul concedierilor colective, părţile se angajează să asigure ca patronii sa informeze şi sa consulte reprezentanţii lucrătorilor în timp util, înaintea acestor concedieri colective, asupra posibilităţilor de a evita concedierile colective sau de a limita numărul şi de a atenua consecinţele acestora, recurgand, de exemplu, la măsuri sociale insotitoare care vizează, în special, ajutorul pentru redistribuirea sau recalificarea lucrătorilor respectivi.


    Articolul 30

    Dreptul la protecţie împotriva saraciei şi excluderii sociale
    În scopul asigurării exercitării efective a dreptului la protecţie împotriva saraciei şi excluderii sociale, părţile se angajează:
    a) sa ia măsuri în cadrul unei abordari globale şi coordonate pentru promovarea accesului efectiv în special la angajare, locuinta, formare, învăţământ, cultura, asistenţa socială şi medicală al persoanelor care se găsesc sau care risca să se găsească într-o situaţie de excludere socială sau de saracie şi al familiei acestora;
    b) dacă este necesar, sa reexamineze aceste măsuri în vederea adaptării lor.


    Articolul 31

    Dreptul la locuinta
    În vederea asigurării exercitării efective a dreptului la locuinta, părţile se angajează sa ia măsuri destinate:
    1. sa favorizeze accesul la locuinta la un nivel adecvat;
    2. sa prevină şi sa atenueze lipsa locuinţelor, în vederea eliminării progresive a acestei situaţii;
    3. să facă accesibil costul locuinţei pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente.


    Partea a III-a


    Articolul A

    Angajamente
    1. Sub rezerva dispoziţiilor art. B de mai jos, fiecare parte contractantă se angajează:
    a) sa considere partea I din prezenta carta ca o declaraţie determinând obiectivele a căror realizare o va urmări prin toate mijloacele utile, conform paragrafului introductiv din partea respectiva;
    b) să se considere legată de cel puţin 6 din următoarele 9 articole ale părţii a II-a a cartei: art. 1, 5, 6, 7, 12, 13, 16, 19 şi 20;
    c) să se considere legată de un număr suplimentar de articole sau de paragrafe numerotate ale părţii a II-a a cartei, pe care le va alege astfel încât numărul total de articole şi de paragrafe numerotate care o leagă sa nu fie mai mic de 16 articole sau de 63 de paragrafe numerotate.
    2. Articolele sau paragrafele alese conform prevederilor lit. b) şi c) ale paragrafului 1 din prezentul articol vor fi notificate secretarului general al Consiliului Europei în momentul depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare.
    3. Fiecare parte contractantă va putea, în orice moment ulterior, sa declare, prin notificare adresată secretarului general, ca se considera legată de orice alt articol sau paragraf numerotat care figurează în partea a II-a a cartei şi pe care nu îl acceptase încă în conformitate cu paragraful 1 din prezentul articol. Aceste angajamente ulterioare vor fi considerate parte integrantă a ratificării, acceptării sau aprobării şi vor produce aceleaşi efecte începând din prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de o luna după data notificării.
    4. Fiecare parte contractantă va dispune de un sistem de inspecţie a muncii adecvat condiţiilor sale naţionale.


    Articolul B

    Relaţia cu Carta socială europeană şi cu Protocolul adiţional din 1988
    1. Nici o parte contractantă la Carta socială europeană sau la Protocolul adiţional din 5 mai 1988 nu poate ratifica, accepta sau aproba prezenta carta fără a se considera legată cel puţin de prevederile corespunzătoare ale Cartei sociale europene şi, dacă este cazul, ale Protocolului adiţional de care era legată.
    2. Acceptarea obligaţiilor oricărei prevederi prin prezenta carta va avea ca efect faptul ca, de la data intrării în vigoare a acelor obligaţii pentru partea contractantă respectiva, prevederile corespunzătoare din Carta socială europeană şi, dacă este cazul, din Protocolul adiţional din 1988 nu se vor mai aplica părţii respective în cazul în care acea parte era legată de primul dintre cele doua instrumente citate anterior sau de ambele instrumente.


    Partea a IV-a


    Articolul C

    Controlul aplicării angajamentelor conţinute în prezenta carta
    Aplicarea angajamentelor juridice conţinute în prezenta carta va fi supusă aceluiaşi control ca şi în cazul Cartei sociale europene.


    Articolul D

    Reclamaţii colective
    1. Dispoziţiile Protocolului adiţional la Carta socială europeană, prevăzând un sistem de reclamaţii colective, se vor aplica angajamentelor înscrise în prezenta carta pentru statele care au ratificat protocolul menţionat.
    2. Orice stat care nu este legat de Protocolul adiţional la Carta socială europeană prevăzând un sistem de reclamaţii colective va putea, în momentul depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare a prezentei carte sau în orice alt moment ulterior, sa declare, prin notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei, ca accepta controlul obligaţiilor înscrise în prezenta carta conform procedurii prevăzute în protocolul menţionat.


    Partea a V-a


    Articolul E

    Nediscriminarea
    Respectarea drepturilor recunoscute în prezenta carta trebuie asigurata fără deosebire de rasa, sex, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţionala sau socială, sănătate, apartenenţa la o minoritate naţionala, naştere sau orice alta situaţie.


    Articolul F

    Derogări în caz de război sau de pericol public
    1. În caz de război sau în cazul altui pericol public care ameninta viaţa naţiunii, orice parte contractantă poate lua măsuri care deroga de la obligaţiile prevăzute în prezenta carta, în stricta măsura în care situaţia o reclama şi cu condiţia ca aceste măsuri sa nu fie în contradictie cu celelalte obligaţii decurgând din dreptul internaţional.
    2. Orice parte contractantă care şi-a exercitat acest drept de derogare îl va informa, într-un interval de timp rezonabil, pe secretarul general al Consiliului Europei despre toate măsurile luate şi despre motivele care le-au inspirat. De asemenea, aceasta trebuie să îl informeze pe secretarul general despre data la care aceste măsuri au încetat să fie în vigoare şi la care dispoziţiile cartei pe care le-a acceptat sunt din nou aplicabile în întregime.


    Articolul G

    Restrictii
    1. Drepturile şi principiile enunţate în partea I, atunci când vor fi efectiv aplicate, şi exercitarea efectivă a acestor drepturi şi principii, asa cum este prevăzut în partea a II-a, nu vor putea face obiectul unor restrictii sau limitări nespecificate în părţile I şi a II-a, cu excepţia celor prescrise prin lege şi care sunt necesare într-o societate democratica pentru a garanta respectarea drepturilor şi libertăţilor altora sau pentru a proteja ordinea publică, securitatea naţionala, sănătatea publică sau bunele moravuri.
    2. Restricţiile permise în virtutea prezentei carte şi obligaţiile recunoscute în aceasta nu pot fi aplicate decât în scopul pentru care au fost prevăzute.


    Articolul H

    Relaţii între carta şi dreptul intern sau acordurile internaţionale
    Prevederile prezentei carte nu vor aduce atingere dispoziţiilor dreptului intern şi ale tratatelor, convenţiilor sau acordurilor bilaterale ori multilaterale care sunt sau vor intra în vigoare şi care acorda un tratament mai favorabil persoanelor protejate.


    Articolul I

    Punerea în aplicare a angajamentelor asumate
    1. Fără a aduce atingere mijloacelor de punere în aplicare prevăzute în aceste articole, dispoziţiile relevante ale art. 1-31 ale părţii a II-a din prezenta carta vor fi puse în aplicare prin:
    a) legislaţie sau reglementare;
    b) convenţii încheiate între patroni sau organizaţii patronale şi organizaţii ale lucrătorilor;
    c) o combinaţie a acestor doua metode;
    d) alte mijloace corespunzătoare.
    2. Angajamentele decurgând din paragrafele 1, 2, 3, 4, 5 şi 7 ale art. 2, din paragrafele 4, 6 şi 7 ale art. 7, din paragrafele 1, 2, 3 şi 5 ale art. 10 şi ale art. 21 şi 22 ale părţii a II-a din prezenta carta vor fi considerate ca fiind respectate de îndată ce aceste dispoziţii vor fi aplicate, conform paragrafului 1 al prezentului articol, marii majorităţi a lucrătorilor respectivi.


    Articolul J

    Amendamente
    1. Orice amendament la părţile I şi a II-a din prezenta carta, destinat sa extindă drepturile garantate prin carta, şi orice amendament la părţile III-VI, propus de o parte contractantă sau de Comitetul guvernamental, este comunicat secretarului general al Consiliului Europei şi transmis de secretarul general părţilor contractante la prezenta carta.
    2. Orice amendament propus conform prevederilor paragrafului precedent este examinat de Comitetul guvernamental, care înaintează textul adoptat Comitetului de Miniştri, după consultarea Adunării Parlamentare. După aprobarea sa de către Comitetul de Miniştri, acest text este comunicat părţilor contractante în vederea acceptării sale.
    3. Orice amendament la partea I sau la partea a II-a din prezenta carta va intra în vigoare, pentru părţile contractante care l-au acceptat, în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de o luna de la data la care trei părţi contractante îl vor fi informat pe secretarul general ca l-au acceptat. Pentru orice parte contractantă care îl va accepta ulterior, amendamentul va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de o luna de la data la care partea respectiva îl va fi informat pe secretarul general despre acceptarea sa.
    4. Orice amendament la părţile III-VI ale prezentei carte va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de o luna de la data la care toate părţile contractante îl vor fi informat pe secretarul general ca l-au acceptat.


    Partea a VI-a


    Articolul K

    Semnarea, ratificarea şi intrarea în vigoare
    1. Prezenta carta este deschisă semnării statelor membre ale Consiliului Europei. Ea va fi supusă ratificării, acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.
    2. Prezenta carta va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de o luna de la data la care trei state ale Consiliului Europei îşi vor fi exprimat consimţământul de a fi legate de prezenta carta, conform prevederilor paragrafului precedent.
    3. Pentru orice stat membru care îşi va exprima ulterior consimţământul de a fi legat de prezenta carta, aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de o luna de la data depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare.


    Articolul L

    Aplicare teritorială
    1. Prezenta carta se aplică pe teritoriul metropolitan al fiecărei părţi contractante. Orice semnatar poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare sau de aprobare, sa precizeze, prin declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, teritoriul care este considerat în acest scop drept teritoriul sau metropolitan.
    2. Orice semnatar poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare ori de aprobare sau în orice alt moment ulterior, sa declare, prin notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei, ca prezenta carta se va aplica, în întregime sau în parte, acelui sau acelor teritorii metropolitane specificate în respectiva declaraţie şi cărora le asigura relaţiile internaţionale sau pentru care îşi asuma responsabilitatea internationala. Acesta va specifică în aceasta declaraţie articolele sau paragrafele din partea a II-a a cartei pe care le accepta ca obligatorii în privinta fiecărui teritoriu desemnat în declaraţie.
    3. Carta se va aplica pe teritoriul sau pe teritoriile desemnate în declaraţia menţionată în paragraful precedent, începând din prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de o luna de la data primirii notificării acestei declaraţii de către secretarul general.
    4. Orice parte contractantă va putea, în orice moment ulterior, sa declare, prin notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei, ca, în ceea ce priveşte unul sau mai multe teritorii la care carta se aplică în virtutea paragrafului 2 din prezentul articol, accepta ca obligatoriu orice articol sau paragraf numerotat pe care nu îl acceptase încă în privinta acestui teritoriu sau acestor teritorii. Aceste angajamente ulterioare vor fi considerate parte integrantă a declaraţiei originale în ceea ce priveşte teritoriul respectiv şi vor produce aceleaşi efecte începând din prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de o luna de la data primirii notificării de către secretarul general.


    Articolul M

    Denunţarea
    1. Nici o parte contractantă nu poate denunta prezenta carta înainte de expirarea unei perioade de 5 ani de la data la care carta a intrat în vigoare în ceea ce o priveşte sau înainte de expirarea oricărei alte perioade ulterioare de 2 ani şi, în toate cazurile, un preaviz de 6 luni va fi notificat secretarului general al Consiliului Europei, care va informa în aceasta privinta celelalte părţi contractante.
    2. Orice parte contractantă poate, conform dispoziţiilor enunţate în paragraful precedent, sa denunţe orice articol sau paragraf al părţii a II-a din carta pe care l-a acceptat, sub rezerva ca numărul articolelor sau paragrafelor prin care se leagă aceasta parte contractantă sa nu fie niciodată mai mic de 16 în primul caz şi de 63 în cel de-al doilea caz şi ca acest număr de articole sau de paragrafe sa continue sa cuprindă articolele selectate de aceasta parte contractantă dintre cele la care se face o referire specială în art. A paragraful 1 lit. b).
    3. Orice parte contractantă poate denunta prezenta carta sau orice articol ori paragraf al părţii a II-a din carta în condiţiile prevăzute în paragraful 1 al prezentului articol, în privinta oricărui teritoriu la care prezenta carta se aplică în virtutea unei declaraţii formulate în conformitate cu paragraful 2 al art. L.


    Articolul N

    Anexa
    Anexa la prezenta carta face parte integrantă din aceasta.


    Articolul O

    Notificări
    Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei şi directorului general al Biroului Internaţional al Muncii:
    a) orice semnare;
    b) depunerea oricărui instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare;
    c) orice data de intrare în vigoare a prezentei carte, în conformitate cu art. K;
    d) orice declaraţie facuta în aplicarea art. A paragrafele 2 şi 3, art. D paragrafele 1 şi 2, art. F paragraful 2 şi art. L paragrafele 1, 2, 3 şi 4;
    e) orice amendament în conformitate cu art. J;
    f) orice denunţare în conformitate cu art. M;
    g) orice alt act, notificare sau comunicare în legătură cu prezenta carta.
    În considerarea celor de mai sus, subsemnaţii, având depline puteri în acest scop, am semnat prezenta carta revizuită.
    Încheiată la Strasbourg la 3 mai 1996, în limbile franceza şi engleza, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite copii certificate conforme fiecărui stat membru al Consiliului Europei şi directorului general al Biroului Internaţional al Muncii.


    Anexă

    -------
    la Carta socială europeană revizuită
    ------------------------------------
    CÂMPUL DE APLICARE A CARTEI SOCIALE EUROPENE REVIZUITE ÎN PRIVINTA PERSOANELOR PROTEJATE
    1. Sub rezerva prevederilor art. 12 paragraful 4 şi ale art. 13 paragraful 4, persoanele vizate la art. 1-17 şi 20-31 nu includ străinii decât în măsura în care sunt cetăţeni ai altor părţi, care îşi au reşedinţa legală sau care lucrează în mod regulat pe teritoriul părţii respective, fiind înţeles ca articolele menţionate vor fi interpretate în lumina dispoziţiilor art. 18 şi 19.
    Prezenta interpretare nu exclude acordarea unor drepturi similare şi altor persoane de către una dintre părţi.
    2. Fiecare parte va acorda refugiatilor care corespund definitiei Convenţiei de la Geneva din 28 iulie 1951 privind statutul refugiatilor şi Protocolului din 31 ianuarie 1967, care locuiesc legal pe teritoriul sau, un tratament cat mai favorabil posibil şi, în orice caz, nu mai puţin favorabil decât cel la care aceasta s-a angajat în virtutea convenţiei din 1951, precum şi a celorlalte acorduri internaţionale existente şi aplicabile refugiatilor mai sus menţionaţi.

    Partea I, paragraful 18, şi PARTEA a II-a, articolul 18 paragraful 1

    Se înţelege că aceste prevederi nu privesc intrarea pe teritoriul părţilor şi nu aduc atingere prevederilor Convenţiei europene privind stabilirea resortisanţilor străini, semnată la Paris la 13 decembrie 1955.


    Partea a II-a Articolul 1 paragraful 2

    Aceasta prevedere nu trebuie să fie interpretată ca interzicand sau ca autorizând clauzele sau practicile de securitate sindicala.
    Articolul 2 paragraful 6
    Părţile vor putea dispune ca aceasta prevedere sa nu se aplice:
    a) lucrătorilor care au un contract sau un raport de muncă a cărui durata totală nu depăşeşte o luna şi/sau a cărui durata saptamanala de lucru nu depăşeşte 8 ore;
    b) atunci când contractul sau raportul de muncă are un caracter ocazional şi/sau specific, cu condiţia, în acest caz, ca motive obiective să justifice neaplicarea.
    Articolul 3 paragraful 4
    În scopul aplicării acestei prevederi, atribuţiile, organizarea şi condiţiile de funcţionare ale acestor servicii trebuie să fie determinate prin legislaţie sau prin reglementări internaţionale, prin convenţii colective sau prin orice alt mijloc adecvat condiţiilor naţionale.
    Articolul 4 paragraful 4
    Aceasta prevedere va fi interpretată astfel încât sa nu interzică o concediere imediata în caz de abatere grava.
    Articolul 4 paragraful 5
    Se înţelege ca o parte îşi poate lua angajamentul cerut în acest paragraf, dacă retinerile din salarii sunt interzise pentru marea majoritate a lucrătorilor fie prin lege, fie prin convenţii colective sau sentinţe de arbitraj, singurele excepţii fiind constituite de persoanele care nu sunt acoperite de aceste instrumente.
    Articolul 6 paragraful 4
    Se înţelege ca fiecare parte poate, în ceea ce o priveşte, sa reglementeze prin lege exercitarea dreptului la greva, cu condiţia ca orice alta restrictie eventuala a acestui drept să poată fi justificată în conformitate cu prevederile art. G.
    Articolul 7 paragraful 2
    Prezenta prevedere nu împiedica părţile sa prevadă în lege posibilitatea ca ţinerii care nu au împlinit vârsta minima prevăzută sa realizeze munci strict necesare pregătirii profesionale proprii atunci când munca se realizează sub controlul personalului competent autorizat şi cu condiţia ca securitatea şi protecţia sănătăţii tinerilor în munca să fie garantate.
    Articolul 7 paragraful 8
    Se înţelege ca o parte va îndeplini angajamentul cerut în acest paragraf, dacă se conformează spiritului acestui angajament, prevăzând prin legislaţia proprie ca marea majoritate a persoanelor în vârsta de până la 18 ani sa nu fie angajata în munci de noapte.
    Articolul 8 paragraful 2
    Aceasta dispoziţie nu va fi interpretată ca şi cum ar consacra o interdicţie cu caracter absolut. Pot interveni excepţii, de exemplu, în cazurile următoare:
    a) dacă lucratoarea a comis o greseala ce justifica încetarea raportului de muncă;
    b) dacă întreprinderea respectiva îşi încetează activitatea;
    c) dacă termenul prevăzut de contractul de muncă a încetat.
    Articolul 12 paragraful 4
    Expresia şi sub rezerva condiţiilor stipulate în aceste acorduri, care figurează în introducerea acestui paragraf, este considerată ca având semnificatia ca, referitor la prestaţiile care exista independent de sistemul contributiv, o parte poate cere realizarea unei perioade de şedere determinate înainte de acordarea acestor prestaţii cetăţenilor altor părţi.
    Articolul 13 paragraful 4
    Guvernele care nu sunt părţi la Convenţia europeană de asistenţa socială şi medicală pot sa ratifice carta în ceea ce priveşte acest paragraf, sub rezerva acordării cetăţenilor altor părţi a unui tratament conform prevederilor convenţiei menţionate.
    Articolul 16
    Se înţelege ca protecţia acordată de aceasta prevedere acoperă familiile monoparentale.
    Articolul 17
    Se înţelege ca aceasta prevedere acoperă toate persoanele în vârsta de până la 18 ani, cu excepţia situaţiei în care majoratul este atins mai devreme, în virtutea legislaţiei aplicabile, fără prejudicierea altor dispoziţii specifice prevăzute de carta, şi anume la art. 7.
    Aceasta nu presupune obligaţia de a asigura învăţământul obligatoriu până la vârsta menţionată mai sus.
    Articolul 19 paragraful 6
    În scopul aplicării prezentei dispoziţii, prin familie a lucrătorului migrant se înţelege cel puţin soţul/sotia lucrătorului şi copiii săi necăsătoriţi, atâta timp cat ei sunt consideraţi minori de legislaţia pertinenta a statului primitor şi sunt intretinuti de către lucrator.
    Articolul 20
    1. Se înţelege ca materiile ce aparţin domeniului securităţii sociale, precum şi prevederile referitoare la prestaţiile de şomaj, la prestaţiile pentru persoanele varstnice şi la prestaţiile de urmaş pot fi excluse din câmpul de aplicare a acestui articol.
    2. Nu vor fi considerate discriminări, în sensul prezentului articol, prevederile referitoare la protecţia femeii, mai ales în ceea ce priveşte sarcina, naşterea şi perioada postnatala.
    3. Prezentul articol nu împiedica adoptarea de măsuri specifice vizând remedierea inegalitatilor de fapt.
    4. Pot fi excluse din câmpul de aplicare a prezentului articol sau a unora dintre dispoziţiile sale activităţile profesionale care, în funcţie de natura lor sau de condiţiile de exercitare, nu pot fi încredinţate decât persoanelor de un anumit sex. Aceasta dispoziţie nu va fi interpretată ca obligând părţile sa decidă, pe cale legislativă sau reglementara, lista cuprinzând activităţile profesionale care, în funcţie de natura lor, pot fi rezervate lucrătorilor de un anumit sex.
    Articolele 21 şi 22
    1. În scopul aplicării acestor articole, expresia reprezentanţi ai lucrătorilor desemnează persoanele recunoscute ca atare de legislaţia şi practica naţionale.
    2. Expresia legislaţia şi practica naţionale vizează, după caz, în afară de legi şi alte acte normative, convenţiile colective, alte acorduri între patron şi reprezentanţii lucrătorilor, uzanţele şi hotărârile judecătoreşti pertinente.
    3. În scopul aplicării acestor articole, termenul întreprindere este interpretat ca vizând un ansamblu de elemente materiale şi nemateriale, având sau nu personalitate juridică, destinat producţiei de bunuri sau prestării de servicii, în scop economic, şi dispunând de putere de decizie în privinta comportamentului sau pe piaţa.
    4. Se înţelege ca pot fi excluse de la aplicarea acestor articole comunitatile religioase şi instituţiile lor, chiar atunci când aceste instituţii sunt întreprinderi, în sensul paragrafului 3. Instituţiile care desfăşoară activităţi inspirate de anumite idealuri sau care se ghideaza după anumite concepte morale, idealuri şi concepte protejate de legislaţia naţionala pot fi excluse de la aplicarea acestor articole, în măsura în care acest lucru este necesar pentru protejarea orientarii întreprinderii.
    5. Se înţelege ca, atunci când într-un stat drepturile enunţate în prezentele articole sunt exercitate în cadrul diverselor filiale ale întreprinderii, partea respectiva trebuie să fie considerată ca indeplinind obligaţiile ce decurg din aceste prevederi.
    6. Părţile vor putea exclude din câmpul de aplicare a prezentelor articole întreprinderile ale căror efective nu ating un prag stipulat de legislaţia şi practica naţionale.
    Articolul 22
    1. Aceasta prevedere nu afectează atribuţiile şi obligaţiile statelor în materie de adoptare a reglementărilor referitoare la igiena şi securitatea la locul de muncă sau competentele şi responsabilităţile organelor însărcinate cu supravegherea respectării aplicării acestora.
    2. Expresia servicii şi facilităţi sociale şi socioculturale vizează serviciile şi facilităţile de natura socială şi/sau culturală pe care le oferă anumite întreprinderi lucrătorilor, cum ar fi: asistenţa socială, terenurile de sport, sălile pentru hranirea sugarilor, bibliotecile, taberele de vacanta etc.
    Articolul 23 paragraful 1
    În scopul aplicării acestui paragraf, expresia cat mai mult timp posibil se referă la capacitatile fizice, psihologice şi intelectuale ale persoanei în vârsta.
    Articolul 24
    1. Se înţelege ca în scopul aplicării acestui articol termenul concediere semnifica încetarea raportului de muncă la iniţiativa patronului.
    2. Se înţelege ca acest articol acoperă toţi lucrătorii, dar ca o parte poate sustrage, în întregime sau parţial, de sub protecţia sa următoarele categorii de salariaţi:
    a) lucrătorii angajaţi în baza unui contract de muncă încheiat pe o perioadă determinata sau care prevede o munca determinata;
    b) lucrătorii care efectuează o perioadă de proba sau care nu realizează perioada de vechime cerută, cu condiţia ca durata acesteia să fie stabilită dinainte şi ca ea să fie rezonabila;
    c) lucrătorii angajaţi cu titlu ocazional pe o perioadă scurta.
    3. În scopul aplicării acestui articol, următoarele situaţii nu constituie motive întemeiate de concediere:
    a) afilierea sindicala sau participarea la activităţi sindicale în afară orelor de program sau, cu consimţământul patronului, în timpul orelor de program;
    b) faptul de a solicita, de a exercita sau de a avea mandat de reprezentant al lucrătorilor;
    c) faptul de a fi depus o plângere sau de a fi participat la proceduri angajate împotriva unui patron pe motivul unor pretinse încălcări ale legislaţiei sau de a fi prezentat un recurs în faţa autorităţilor administrative competente;
    d) rasa, culoarea, sexul, starea civilă, responsabilităţile familiale, sarcina, religia, opinia politica, originea naţionala sau socială;
    e) concediul de maternitate sau concediul parental;
    f) absenta temporară de la munca pe motiv de boala sau accident.
    4. Se înţelege ca indemnizaţia sau orice alta reparatie adecvată în caz de concediere fără motiv întemeiat trebuie să fie determinata de legislaţia sau de reglementarea naţionala, prin convenţii colective sau prin orice alta modalitate adecvată condiţiilor naţionale.
    Articolul 25
    1. Autoritatea competenţa poate, în mod excepţional şi după consultarea organizaţiilor patronilor şi lucrătorilor, sa excludă categorii determinate de lucrători de la protecţia prevăzută în aceasta dispoziţie, pe motivul naturii speciale a raporturilor de muncă.
    2. Se înţelege ca termenul insolvabilitate va fi definit de legislaţia şi practica naţionale.
    3. Creanţele lucrătorilor care fac obiectul acestei dispoziţii vor trebui sa cuprindă cel puţin:
    a) creanţele lucrătorilor cu titlu de salarii aferente unei perioade determinate, care nu trebuie să fie mai mica de 3 luni într-un sistem de privilegii şi de 8 săptămâni într-un sistem de garanţii, care precede insolvabilitatea sau încetarea raportului de muncă;
    b) creanţele lucrătorilor plătite cu titlu de concediu, datorate ca urmare a muncii efectuate în cursul anului în care a survenit insolvabilitatea sau încetarea raportului de muncă;
    c) creanţele lucrătorilor cu titlu de sume datorate pentru alte absente remunerate, aferente unei perioade determinate, care nu trebuie să fie mai mica de 3 luni într-un sistem de privilegii şi de 8 săptămâni într-un sistem de garanţii şi care precede insolvabilitatea sau încetarea raportului de muncă.
    4. Legislatiile şi reglementările naţionale pot limita protecţia creanţelor lucrătorilor la o sumă determinata care va trebui să fie de un nivel social acceptabil.
    Articolul 26
    Se înţelege ca acest articol nu obliga părţile sa adopte un act normativ.
    Se înţelege ca paragraful 2 nu acoperă hartuirea sexuală.
    Articolul 27
    Se înţelege ca acest articol se aplică lucrătorilor celor două sexe care au responsabilităţi familiale faţă de copiii aflaţi în întreţinerea lor, precum şi faţă de alţi membri ai familiei lor directe, care au nevoie, în mod evident, de îngrijirea sau de sprijinul lor, atunci când aceste responsabilităţi limitează posibilităţile lucrătorilor de a se pregati, de a intra, de a participa sau de a progresa într-o activitate economică.
    Expresiile copii aflaţi în întreţinere şi alt membru al familiei directe, care are nevoie, în mod evident, de îngrijire şi de sprijin sunt înţelese în sensul definit de legislatiile naţionale ale părţilor.
    Articolele 28 şi 29
    În sensul aplicării acestor articole, termenul reprezentanţi ai lucrătorilor desemnează persoanele recunoscute ca atare de legislaţia şi practica naţionale.


    Partea a III-a

    Se înţelege că prezenta cartă conţine angajamente juridice cu caracter internaţional, a căror aplicare este supusă numai controlului prevăzut în partea a IV-a.
    Articolul A paragraful 1
    Se înţelege ca paragrafele numerotate pot cuprinde articole care nu conţin decât un singur paragraf.
    Articolul B paragraful 2
    În sensul paragrafului 2 al art. B, prevederile cartei revizuite corespund prevederilor cartei care au acelaşi număr de articol sau de paragraf, cu excepţia:
    a) art. 3, paragraful 2, al cartei revizuite care corespunde art. 3, paragrafele 1 şi 3, al cartei;
    b) art. 3, paragraful 3, al cartei revizuite care corespunde art. 3, paragrafele 2 şi 3, al cartei;
    c) art. 10, paragraful 5, al cartei revizuite care corespunde art. 10, paragraful 4, al cartei;
    d) art. 17, paragraful 1, al cartei revizuite care corespunde art. 17 al cartei.


    Partea a V-a

    Articolul E
    O diferenţa de tratament intemeiata pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie.
    Articolul F
    Expresia în caz de război sau în cazul altui pericol public va fi interpretată astfel încât sa acopere şi ameninţarea de război.
    Articolul I
    Se înţelege ca lucrătorii excluşi în conformitate cu anexa la art. 21 şi 22 nu vor fi luati în considerare la stabilirea numărului lucrătorilor respectivi.
    Articolul J
    Termenul amendament va fi înţeles astfel încât sa acopere şi includerea de noi articole în carta.
    MECANISMUL DE CONTROL AL CARTEI

    (Partea a IV-a a Cartei sociale europene)

    Articolul 21

    Rapoarte referitoare la dispoziţiile acceptate
    Părţile contractante vor prezenta secretarului general al Consiliului Europei, într-o formă ce va fi stabilită de Comitetul de Miniştri, un raport bienal referitor la aplicarea dispoziţiilor părţii a II-a a cartei, pe care le-au acceptat.


    Articolul 22

    Rapoarte referitoare la dispoziţiile care nu au fost acceptate
    Părţile contractante vor prezenta secretarului general al Consiliului Europei, la intervale corespunzătoare şi la solicitarea Comitetului de Miniştri, rapoarte referitoare la dispoziţiile părţii a II-a a cartei, pe care nu le-au acceptat în momentul ratificării sau al aprobării sau printr-o notificare ulterioară. Comitetul de Miniştri va stabili, la intervale regulate, dispoziţiile cu privire la care vor fi solicitate aceste rapoarte şi care va fi forma lor.


    Articolul 23

    Transmiterea copiilor
    1. Fiecare parte contractantă va adresa copii de pe rapoartele prevăzute la art. 21 şi 22 acelora dintre organizaţiile sale naţionale care sunt afiliate la organizaţiile internaţionale ale patronilor şi lucrătorilor care vor fi invitate, conform art. 27 paragraful 2, să fie reprezentate la reuniunile subcomitetului Comitetului social guvernamental.
    2. Părţile contractante vor transmite secretarului general orice observaţii cu privire la rapoartele menţionate, primite din partea acestor organizaţii naţionale, dacă acestea o solicita.


    Articolul 24

    Examinarea rapoartelor
    Rapoartele prezentate secretarului general în aplicarea art. 21 şi 22 vor fi examinate de un comitet de experţi, care va fi, de asemenea, în posesia tuturor observaţiilor transmise secretarului general conform paragrafului 2 al art. 23.


    Articolul 25

    Comitetul de experţi
    1. Comitetul de experţi va fi alcătuit din cel mult 7 membri desemnaţi de Comitetul de Miniştri de pe o lista cuprinzând experţii independenţi de cea mai înaltă integritate şi de o competenţa recunoscută în domeniul problemelor sociale internaţionale, care vor fi propuşi de către părţile contractante.
    2. Membrii Comitetului de experţi vor fi numiţi pe o perioadă de 6 ani. Mandatul lor va putea fi reînnoit. Totuşi mandatele a 2 membri desemnaţi la prima numire vor expira la capatul unei perioade de 4 ani.
    3. Membrii al căror mandat va expira la sfârşitul perioadei iniţiale de 4 ani vor fi desemnaţi prin tragere la sorţi de Comitetul de Miniştri imediat după prima numire.
    4. Un membru al Comitetului de experţi, numit în locul unui membru al cărui mandat nu a expirat, îşi va încheia activitatea la terminarea mandatului predecesorului sau.


    Articolul 26

    Participarea Organizaţiei Internaţionale a Muncii
    Organizaţia Internationala a Muncii va fi invitata sa desemneze un reprezentant în vederea participării, cu titlu consultativ, la deliberările Comitetului de experţi.


    Articolul 27

    Subcomitetul Comitetului social guvernamental
    1. Rapoartele părţilor contractante, precum şi concluziile Comitetului de experţi vor fi supuse spre examinare unui subcomitet al Comitetului social guvernamental al Consiliului Europei.
    2. Acest subcomitet va fi compus din câte un reprezentant al fiecărei părţi contractante. Acesta va invita cel mult două organizaţii internaţionale ale patronilor şi cel mult două organizaţii internaţionale ale lucrătorilor sa trimită observatori, cu titlu consultativ, la reuniunile sale. În plus, acesta va putea sa consulte cel mult 2 reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale neguvernamentale care au statut consultativ pe lângă Consiliul Europei, în privinta problemelor pentru care acestea sunt special calificate, cum ar fi, de exemplu, bunăstarea socială şi protecţia economică şi socială a familiei.
    3. Subcomitetul va prezenta Comitetului de Miniştri un raport conţinând concluziile sale, la care va anexa şi raportul Comitetului de experţi.


    Articolul 28

    Adunarea consultativa
    Secretarul general al Consiliului Europei va transmite Adunării consultative concluziile Comitetului de experţi. Adunarea consultativa va comunică Comitetului de Miniştri avizul sau asupra acestor concluzii.


    Articolul 29

    Comitetul de Miniştri
    Cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor având dreptul de a face parte din acesta, Comitetul de Miniştri va putea, pe baza raportului subcomitetului şi după consultarea Adunării consultative, sa adreseze orice recomandări necesare fiecărei părţi contractante.


    Anexă

    LISTA
    cuprinzând instituţiile cu atribuţii în domeniul aplicării Cartei sociale europene revizuite
    1. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale
    2. Ministerul Afacerilor Externe
    3. Ministerul Justiţiei
    4. Ministerul Sănătăţii
    5. Ministerul Educaţiei Naţionale
    6. Ministerul Tineretului şi Sportului
    7. Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului
    8. Ministerul de Interne
    9. Ministerul Apărării Naţionale
    10. Ministerul Culturii
    11. Ministerul Transporturilor
    12. Ministerul Industriei şi Comerţului
    13. Ministerul Finanţelor
    14. Departamentul pentru Protecţia Copilului
    15. Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap
    --------------