LEGE nr. 179 din 17 mai 2004
privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 485 din 31 mai 2004



    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    (1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică funcţionarilor publici cu statut special din unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumiţi în continuare poliţişti, care se supun prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru poliţişti este garantat de stat şi se exercită în condiţiile prezentei legi.
    (3) Principiile generale prevăzute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi pensiilor poliţiştilor, exceptând situaţiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.


    Articolul 2

    Sistemul pensiilor de stat şi alte drepturi de asigurări sociale de care beneficiază poliţiştii acoperă riscurile activităţii de poliţist, precum şi pierderile de venituri profesionale datorate invalidităţii, bătrâneţii, accidentelor, bolii, maternităţii sau decesului.


    Articolul 3

    De prevederile prezentei legi beneficiază poliţiştii în activitate, cei cărora le-au încetat raporturile de serviciu, precum şi urmaşii acestora.


    Articolul 4

    În sistemul pensiilor de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor se acordă următoarele prestaţii:
    a) pensii de stat;
    b) alte drepturi de asigurări sociale stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului, precum şi cele aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.


    Articolul 5

    (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, exercită controlul aplicării acestora şi iniţiază propuneri de acte normative în domeniu.
    (2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
    (3) Administrarea şi controlul gestionării fondurilor prevăzute la alin. (2) se exercită prin organe specializate, constituite la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor.


    Articolul 6

    Pentru activitatea desfăşurată în calitate de poliţist, persoanele în cauză pot beneficia de o singură pensie de stat.


    Articolul 7

    (1) Drepturile de pensii sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial.
    (2) Plata prestaţiilor prevăzute la art. 4 se supune termenului general de prescripţie, conform legii.
    (3) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în moneda naţională.


    Articolul 8

    Poliţiştii se pot asigura şi la instituţiile private de asigurări sociale, în condiţiile prevăzute de lege.


    Articolul 9

    (1) Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea poliţiştilor pot fi:
    a) normale;
    b) deosebite;
    c) speciale.
    (2) Reglementările privind locurile de muncă şi activităţile în condiţii deosebite şi speciale stabilite pentru sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se aplică şi poliţiştilor care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare.
    (3) Locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite şi speciale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerilor Ministerului Administraţiei şi Internelor.
    (4) Hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (3) va fi adoptată în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Capitolul II Pensiile de stat ale poliţiştilor


    Articolul 10

    Sistemul pensiilor de stat ale poliţiştilor cuprinde:
    a) pensia de serviciu;
    b) pensia de invaliditate;
    c) pensia de urmaş.


    Secţiunea 1 Pensia de serviciu


    Articolul 11

    Pensia de serviciu poate fi:
    a) pentru limită de vârstă;
    b) anticipată;
    c) anticipată parţială.


    Articolul 12

    (1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă poliţiştii în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) au împlinit vârsta de 55 de ani;
    b) au o vechime în serviciu de minimum 30 de ani bărbaţii şi 25 de ani femeile, din care efectiv ca poliţist sau militar 15 ani bărbaţii şi 10 ani femeile.
    (2) Limitele de vârstă în gradul profesional până la care poliţiştii pot fi menţinuţi în activitate sunt:
    a) pentru agenţii şi ofiţerii de poliţie, până la gradul de comisar-şef - 55 de ani;
    b) pentru ofiţerii de poliţie cu gradul de comisar-şef de poliţie, în cazuri temeinic justificate şi dacă starea de sănătate le permite îndeplinirea atribuţiilor, cu aprobarea ministrului administraţiei şi internelor, care se dă semestrial 57 de ani;
    c) pentru ofiţerii de poliţie cu gradul de chestor de poliţie ori superior - 60 de ani.


    Articolul 13

    Au dreptul la pensie de serviciu anticipată poliţiştii în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime în serviciu prevăzute la art. 12 lit. b) şi se află în una dintre următoarele situaţii:
    a) au împlinit vârsta de 50 de ani şi încetează raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi de poliţie, a reducerii unor posturi de natura celor ocupate de poliţiştii respectivi, precum şi pentru alte nevoi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi nu sunt posibilităţi pentru a fi încadraţi în alte funcţii similare în aceeaşi unitate sau în alte unităţi de poliţie;
    b) încetează raporturile de serviciu ca urmare a pierderii capacităţii de muncă, dovedită cu acte eliberate de comisia de expertiză medico-militară.


    Articolul 14

    (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială poliţiştii în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, din care cel puţin 10 ani ca poliţist sau militar, şi se află în una dintre următoarele situaţii:
    a) încetează raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi de poliţie, a reducerii unor posturi de natura celor ocupate de poliţiştii respectivi, precum şi pentru alte nevoi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi nu sunt posibilităţi pentru a fi încadraţi în alte funcţii similare în aceeaşi unitate sau în alte unităţi de poliţie;
    b) încetează raporturile de serviciu ca urmare a pierderii capacităţii de muncă, dovedită cu acte eliberate de comisia de expertiză medico-militară.
    (2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.


    Articolul 15

    Poliţiştii care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 13 lit. b) şi la art. 14 alin. (1) lit. b) pot opta între pensia de serviciu anticipată sau anticipată parţială, după caz, şi pensia de invaliditate, dacă aceasta este mai avantajoasă.


    Articolul 16

    Poliţiştii care, la data încetării raporturilor de serviciu, nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de stat, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 15 ani bărbaţii şi 10 ani femeile, beneficiază de pensia de stat prevăzută la art. 4 lit. a) la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, proporţional cu numărul anilor de serviciu.


    Articolul 17

    Poliţiştii care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel:
    a) la împlinirea vârstei de 50 de ani bărbaţii şi 45 de ani femeile, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca poliţist sau militar;
    b) la împlinirea vârstei de 45 de ani bărbaţii şi 40 de ani femeile, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca poliţist sau militar.


    Articolul 18

    Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care persoana în cauză s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
    a) a avut calitatea de poliţist;
    b) a avut calitatea de militar;
    c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus;
    d) a fost elev al unei şcoli de subofiţeri sau agenţi de poliţie ori student al unei instituţii militare de învăţământ pentru formarea militarilor sau al unei instituţii de învăţământ pentru formarea poliţiştilor;
    e) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
    f) a fost în captivitate.


    Articolul 19

    (1) Dovada privind vechimea în serviciu şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fişa de pensie, întocmită pe baza datelor din dosarul personal sau din alte documente legale.
    (2) Dovada privind vechimea dobândită prin activităţi prestate în altă calitate decât cea de poliţist sau militar se face cu carnetul de muncă ori cu alte documente eliberate de unităţile în care şi-a desfăşurat activitatea persoana în cauză.


    Articolul 20

    În cazul în care, din însumarea perioadelor de vechime în serviciu, rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.


    Articolul 21

    (1) Între sistemul de pensii al poliţiştilor şi celelalte sisteme de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie.
    (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia poliţiştilor se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu.
    (3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 18, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în celelalte sisteme de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei doar în unul dintre sisteme.


    Articolul 22

    (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei poliţiştilor este salariul de bază brut avut în ultima lună de activitate, care include salariul pentru gradul profesional deţinut la data încetării raporturilor de serviciu.
    (2) În cazul în care au avut loc modificări ale salariului pentru funcţia îndeplinită, în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media salariilor de bază lunare brute din această perioadă, cu excepţia salariului pentru gradul profesional. La media obţinută se adaugă salariul gradului profesional prevăzut la alin. (1).
    (3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul în care modificările au fost determinate de majorări sau indexări stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.
    (4) Când pensia se stabileşte ulterior încetării raporturilor de serviciu fără drept la pensie, asupra cuantumului acesteia se aplică măsurile de actualizare prevăzute la art. 48, dispuse în perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de serviciu şi data solicitării pensiei.


    Articolul 23

    Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:
    a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;
    b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, 62%;
    c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale, 64%.


    Articolul 24

    (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite sau speciale se acordă poliţiştilor care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite sau speciale.
    (2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an întreg lucrat în asemenea condiţii:
    a) 1 an şi 3 luni, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
    b) 1 an şi 6 luni, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
    c) 2 ani, în situaţie de război sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 25

    Poliţiştii care au o vechime în serviciu mai mare de 30 de ani bărbaţii şi 25 de ani femeile beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.


    Articolul 26

    (1) Poliţiştii pensionari care beneficiază de pensie de serviciu se pot încadra cu contract de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, precum şi în orice altă formă de muncă prevăzută de Codul muncii, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadraţi, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării.
    (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu salariul realizat, indiferent de nivelul salariului respectiv.


    Secţiunea a 2-a Pensia de invaliditate


    Articolul 27

    (1) Au dreptul la pensie de invaliditate poliţiştii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:
    a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului şi tuberculozei;
    b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
    (2) Sunt asimilate atribuţiilor de serviciu şi atribuţiile îndeplinite în calitate de militar.


    Articolul 28

    Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
    a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, precum şi afectarea capacităţii de autoservire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
    b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi fără ajutorul altei persoane;
    c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională după încetarea raporturilor de serviciu.


    Articolul 29

    Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se aprobă prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor, ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi ministrului sănătăţii.


    Articolul 30

    (1) Încadrarea în grad de invaliditate se face de către comisiile de expertiză medico-militară.
    (2) Comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele militare emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
    (3) Împotriva deciziilor medicale, emise în condiţiile alin. (2), se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară.
    (4) Termenul de soluţionare a contestaţiilor este de 30 de zile de la data înregistrării.
    (5) Deciziile Comisiei Centrale de Expertiză Medico-Militară, date în soluţionarea contestaţiilor prevăzute la alin. (3), pot fi contestate la instanţele judecătoreşti competente, în termen de 30 de zile de la comunicare.
    (6) Deciziile medicale de încadrare sau de neîncadrare în grade de invaliditate, necontestate în termen, rămân definitive.


    Articolul 31

    (1) Poliţiştii în activitate, care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, beneficiază de pensia de invaliditate numai dacă îndeplinesc cel puţin jumătate din condiţia de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:
      Vârsta poliţistului în momentul ivirii invalidităţiiVechimea în serviciu realizată anterior ivirii invalidităţii (ani)
      sub 25 de ani5
      25-31 de ani8
      31-37 de ani11
      37-43 de ani14
      43-49 de ani18
      49-55 de ani22
      peste 55 de ani25

    (2) Au dreptul la pensie de invaliditate şi cei care, la data ivirii invalidităţii apărute ca urmare a unei boli contractate sau a unor accidente survenite în timpul şi/sau din cauza serviciului, nu mai aveau calitatea de poliţist în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu, prevăzută la alin. (1).


    Articolul 32

    În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor de serviciu sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor de serviciu sau a tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.


    Articolul 33

    (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 23-25.
    (2) La procentul stabilit pentru vechimea în serviciu efectiv realizată în condiţiile alin. (1) se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:
    a) 1%, pentru invaliditate de gradul I;
    b) 0,8%, pentru invaliditate de gradul II;
    c) 0,6%, pentru invaliditate de gradul III.
    (3) Cuantumul pensiei de invaliditate, stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 31, va fi diminuat după cum urmează:
    a) cu 10%, pentru gradul I de invaliditate;
    b) cu 15%, pentru gradul II de invaliditate;
    c) cu 20%, pentru gradul III de invaliditate.


    Articolul 34

    Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.


    Articolul 35

    (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiză medico-militară.
    (2) După fiecare revizuire, comisiile de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală prin care se stabileşte, după caz:
    a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
    b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
    c) încetarea calităţii de pensionar de invaliditate ca urmare a redobândirii capacităţii de muncă.
    (3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.
    (4) Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.
    (5) Revizuirea medicală periodică se poate face şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat în termenul de revizuire, dar numai până la împlinirea vârstei de 55 de ani.
    (6) Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
    a) prezintă invalidităţi ireversibile;
    b) au împlinit vârsta prevăzută la alin. (5);
    c) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau de pensie de serviciu anticipată parţială, în condiţiile art. 13 lit. b) şi ale art. 14 alin. (1) lit. b).


    Articolul 36

    (1) La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, pensionarii de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează.
    (2) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.


    Secţiunea a 3-a Pensia de urmaş


    Articolul 37

    Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea pensiei de stat, prevăzută la art. 4 lit. a).


    Articolul 38

    Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
    a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
    b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
    c) dacă sunt elevi sau studenţi ai instituţiilor de învăţământ pentru formarea poliţiştilor, până la obţinerea primului grad profesional, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
    d) dacă sunt elevi sau studenţi militari ai instituţiilor militare ori civile de învăţământ, până la obţinerea primului grad de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
    e) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a), b), c) sau d).


    Articolul 39

    (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de reglementările legale privind sistemul public de pensii, dacă a avut cel puţin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată.
    (2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar nu mai puţin de 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.


    Articolul 40

    (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe timpul cât este invalid de gradul I sau II, dacă a avut cel puţin un an de căsătorie cu persoana decedată.
    (2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs în timpul activităţii de poliţist, ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului, a unui accident asimilat acestuia conform legii, a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului sau a tuberculozei şi dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.


    Articolul 41

    Soţul supravieţuitor, care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 39 sau la art. 40 alin. (1), beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului poliţistului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.


    Articolul 42

    Soţul supravieţuitor al poliţistului, care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la împlinirea vârstei de 7 ani a ultimului copil, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.


    Articolul 43

    (1) Pensia de urmaş se calculează, după caz, din:
    a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau pensia la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
    b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă şi acesta era în plată cu pensie anticipată, pensie anticipată parţială, pensie de invaliditate de orice grad sau ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, la una dintre aceste categorii de pensii.
    (2) Baza de calcul pentru stabilirea pensiei la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat este cea prevăzută la art. 22 alin. (2). Asupra cuantumului pensiei se aplică măsurile prevăzute la art. 48, dispuse în perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de serviciu şi data solicitării pensiei.
    (3) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului, prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
    a) pentru un singur urmaş, 50%;
    b) pentru 2 urmaşi, 75%;
    c) pentru 3 sau mai mulţi urmaşi, 100%.


    Articolul 44

    Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, reprezintă însumarea drepturilor de urmaş calculate după fiecare părinte.


    Articolul 45

    În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 43 alin. (3).


    Articolul 46

    Soţul supravieţuitor, care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat, poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.


    Articolul 47

    Beneficiarii pensiei de urmaş, prevăzuţi la art. 38 lit. e) şi la art. 40 alin. (1), sunt expertizaţi, supuşi revizuirii medicale în condiţiile art. 35 şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii conform aceloraşi reglementări prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.


    Secţiunea a 4-a Actualizarea pensiilor


    Articolul 48

    (1) Cuantumul pensiilor poliţiştilor se actualizează după cum urmează:
    a) ori de câte ori se majorează salariul corespunzător gradului profesional şi/sau salariul funcţiei maxime ale poliţiştilor în activitate, potrivit gradului profesional deţinut la data încetării raporturilor de serviciu, în raport cu procentele de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 23-25;
    b) în funcţie de posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu procente care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului.
    (2) În situaţia în care măsurile de protecţie socială, prevăzute la alin. (1) lit. b) se regăsesc în majoritatea salariilor de funcţie şi/sau de grad profesional ale poliţiştilor în activitate, pentru funcţia îndeplinită, cuantumul pensiilor se actualizează în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a).
    (3) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, se vor aplica prevederilor alin. (1) lit. b).


    Secţiunea a 5-a Stabilirea şi plata pensiilor


    Articolul 49

    (1) Pensia de stat prevăzută la art. 4 lit. a) se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură specială, a tutorelui sau curatorului acesteia, adresată unităţii din care a făcut parte poliţistul, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la încetarea raporturilor de serviciu.
    (2) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaş, ai căror susţinători decedaţi au fost pensionari poliţişti, cererea şi actele de pensionare se depun la Casa de pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor.


    Articolul 50

    (1) În vederea stabilirii pensiei de stat, unitatea prevăzută la art. 49 alin. (1) este obligată să întocmească dosarul de pensionare, aceasta purtând întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise.
    (2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
    (3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.


    Articolul 51

    Dosarul de pensionare se întocmeşte şi se depune la Casa de pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor de către unitatea prevăzută la art. 49 alin. (1), în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.


    Articolul 52

    (1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:
    a) de la data încetării plăţii salariului poliţistului sau, după caz, a salariului ori pensiei susţinătorului decedat, dacă cererea, împreună cu toate actele necesare, a fost depusă la casa de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii;
    b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii peste termenul prevăzut la lit. a).
    (2) Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susţinătorului, pensia se stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa de pensii.


    Articolul 53

    (1) Stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii, în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
    (2) Deciziile de pensie se comunică în scris persoanelor care au solicitat pensionarea, în termen de 10 zile de la data emiterii.


    Articolul 54

    (1) Împotriva deciziilor emise în condiţiile art. 53 se poate introduce contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia de contestaţii pensii care funcţionează în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
    (2) Componenţa nominală a comisiei prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    (3) Comisia de contestaţii soluţionează contestaţiile în termenul prevăzut de lege.
    (4) Deciziile comisiei de contestaţii pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente, potrivit Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la comunicare.
    (5) Deciziile de pensie necontestate în termen, precum şi deciziile comisiei de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti, sunt definitive.


    Articolul 55

    (1) În cazul în care casa de pensii constată unele erori în stabilirea şi plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile şi modificările corespunzătoare, conform dispoziţiilor legale.
    (2) Orice revizuire ori modificare legală, operată de casa de pensii, se aduce la cunoştinţă beneficiarului pensiei, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la operare.


    Articolul 56

    (1) Plata pensiilor se face lunar.
    (2) Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.
    (3) Modalităţile de plată a pensiilor sunt cele stabilite prin ordinul ministrului administraţiei şi internelor.


    Articolul 57

    (1) Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care:
    a) beneficiarul a decedat;
    b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
    c) beneficiarul pensiei de urmaş a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.
    (2) Instanţele judecătoreşti au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), să comunice în scris această situaţie Casei de pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor.


    Articolul 58

    (1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:
    a) pensionarul îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plăteşte de celălalt stat;
    b) pensionarul a fost concentrat sau mobilizat;
    c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;
    d) beneficiarul unei pensii de urmaş, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 40-42, realizează venituri brute lunare dintr-o activitate profesională mai mari decât jumătate din salariul mediu brut pe economie, pentru care asigurarea este obligatorie;
    e) copilul urmaş nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 38 lit. b)-e);
    f) soţul supravieţuitor, beneficiarul unei pensii de urmaş, se recăsătoreşte.
    (2) Plata indemnizaţiei de însoţitor se suspendă pe timpul cât pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepţia nevăzătorilor, este internat în instituţii de asistenţă socială sau în unităţi medicale specializate, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanentă.


    Articolul 59

    (1) Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.
    (2) În situaţia în care cererea de reluare în plată a fost depusă după expirarea termenului de 30 de zile, plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea.
    (3) Reluarea în plată a pensiei de urmaş suspendate ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 38 lit. b)-e) se face de la data începerii anului şcolar/universitar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.


    Articolul 60

    (1) Pot cumula pensia de urmaş cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora:
    a) copiii urmaşi, orfani de ambii părinţi, pe perioada şcolarizării până la vârstele prevăzute la art. 38 lit. a)-d);
    b) nevăzătorii care beneficiază de pensie.
    (2) Beneficiarii pensiei de urmaş, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 40-42, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depăşesc jumătate din salariul mediu brut lunar pe economie.


    Articolul 61

    Beneficiarii pensiei de serviciu care se încadrează în muncă după încetarea raporturilor de serviciu pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare, în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.


    Articolul 62

    (1) Deciziile de pensie ale pensionarilor poliţişti reîncadraţi ca poliţişti sau chemaţi în rândul militarilor se anulează.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care poliţistul s-a prezentat la unitatea în care a fost încadrat.
    (3) Unitatea prevăzută la alin. (2) şi poliţiştii reîncadraţi pot cere oricând pensionarea, în condiţiile legii.
    (4) La o nouă încetare a raporturilor de serviciu vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă perioada cuprinsă între reîncadrare şi încetarea raporturilor de serviciu.
    (5) În baza de calcul al pensiei se ia salariul de bază prevăzut la art. 22.


    Articolul 63

    Beneficiarul dreptului de pensie este obligat să comunice casei de pensii orice modificare referitoare la condiţiile de acordare şi plată a pensiei, în termen de 15 zile de la apariţia acesteia.


    Articolul 64

    (1) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi, după caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
    (2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului de prescripţie de 3 ani.


    Articolul 65

    (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, în termenul de prescripţie de 3 ani.
    (2) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de pensionarul poliţist, se recuperează de la acesta de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
    (3) Debitele stabilite potrivit alin. (2), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, se recuperează de la moştenitori, în condiţiile dreptului comun.


    Articolul 66

    Recuperarea sumelor prevăzute la art. 65 alin. (1) şi (2) se face pe baza deciziei emise de Casa de pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor, care constituie titlu executoriu.


    Articolul 67

    (1) Debitele provenite din drepturile de pensie şi asigurări sociale, care nu pot fi recuperate de Casa de pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor, vor fi transmise organelor financiare cu atribuţii în acest sens.
    (2) Sumele provenite din recuperarea debitelor vor fi virate la bugetul de stat.


    Secţiunea a 6-a Alte drepturi de asigurări sociale


    Articolul 68

    Ajutorul de deces se acordă la decesul pensionarului poliţist sau al membrului de familie al acestuia, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.


    Capitolul III Răspunderea juridică


    Articolul 69

    Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, patrimonială, contravenţională sau penală, după caz.


    Secţiunea 1 Infracţiuni


    Articolul 70

    Completarea de către funcţionar a formularelor-tip referitoare la stabilirea şi plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenţelor privind pensionarii poliţişti, vechimea în serviciu sau efectuarea de plăţi nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit Codului penal.


    Secţiunea a 2-a Contravenţii


    Articolul 71

    Constituie contravenţii următoarele fapte:
    a) nerespectarea metodologiei de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
    b) nerespectarea obligaţiei beneficiarului dreptului de pensie de a comunică casei de pensii modificările referitoare la acordarea şi plata pensiei, în termen de 15 zile de la apariţia acestora.


    Articolul 72

    Contravenţiile prevăzute la art. 71 se sancţionează după cum urmează:
    a) cu amendă de la 6.000.000 lei la 9.000.000 lei, contravenţia prevăzută la lit. a);
    b) cu amendă de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei, contravenţia prevăzută la lit. b).


    Articolul 73

    Limitele amenzilor prevăzute la art. 72 se actualizează prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 74

    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către personalul împuternicit din cadrul Casei de pensii şi de către personalul cu drept de control din Ministerul Administraţiei şi Internelor.


    Articolul 75

    Amenzile contravenţionale aplicate conform prezentei legi se fac venit la bugetul de stat.


    Articolul 76

    Dispoziţiile prezentei legi referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.


    Capitolul IV Dispoziţii tranzitorii


    Articolul 77

    (1) Constituie vechime în serviciu sau în muncă pentru stabilirea pensiei poliţiştilor şi perioadele recunoscute în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
    (2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia anterioară.
    (3) Constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei poliţiştilor şi perioada în care, anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, s-au urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii.
    (4) În caz de absolvire a mai multor instituţii de învăţământ superior, se ia în considerare, ca vechime în serviciu, o singură perioadă de studii, la alegere.


    Articolul 78

    (1) Poliţiştilor care se pensionează în condiţiile prezentei legi şi care au contribuit la fondul de pensie suplimentară li se acordă, la stabilirea pensiei, în condiţiile art. 23-25, un spor procentual de:
    a) 3%, pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;
    b) 6%, pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;
    c) 9%, pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
    (2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia pentru pensia suplimentară devine contribuţie individuală la bugetul de stat, pentru prestaţiile prevăzute la art. 4.
    (3) Cota de contribuţie individuală este de 5%. Baza lunară de calcul pentru care se va determina contribuţia individuală o reprezintă salariul de bază brut lunar.


    Articolul 79

    Pensia poliţistului stabilită în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.


    Articolul 80

    Poliţiştii pensionari care deţin Ordinul Meritul Militar, Semnul onorific În serviciul armatei sau alte semne onorifice de valoare similară, acordate pentru activitatea în poliţie, beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi pensionarii militari.


    Articolul 81

    Poliţiştii pensionaţi în perioada în care împotriva lor s-a început urmărirea penală sau au fost trimişi în judecată, iar, ulterior, faţă de aceştia s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, precum şi în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal, beneficiază de recalcularea pensiei în raport cu salariul de bază cuvenit prin repunerea în drepturile avute.


    Articolul 82

    În cazul poliţiştilor transferaţi în interesul serviciului în unităţi militare şi care dobândesc calitatea de militar, vechimea în serviciu în raport cu care se stabileşte pensia militară cuprinde şi activitatea desfăşurată ca poliţist.


    Articolul 83

    Poliţiştii cu drept de pensie de serviciu, care au vechime în calitate de militar de minimum 10 ani femeile şi 15 ani bărbaţii, pot opta, dacă aceasta îi avantajează, pentru pensie militară de stat, care se calculează şi se acordă în conformitate cu prevederile Legii nr. 164/2001, republicată.


    Capitolul V Dispoziţii finale


    Articolul 84

    Cererile adresate Casei de pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.


    Articolul 85

    Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor la pensie şi altor drepturi de asigurări sociale.


    Articolul 86

    Drepturile de pensie ale poliţiştilor se transferă în ţările în care pensionarii poliţişti îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte.


    Articolul 87

    La stabilire, pensiile se rotunjesc din 1.000 lei în 1.000 lei în favoarea beneficiarului.


    Articolul 88

    În aplicarea prezentei legi se emit norme metodologice, aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în termen de 45 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 22 aprilie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
    p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
    DORU IOAN TĂRĂCILĂ
    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 aprilie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    VALER DORNEANU
    Bucureşti, 17 mai 2004.
    Nr. 179.
    -----------