LEGE nr. 67 din 25 martie 2004 (*republicată*)
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 333 din 17 mai 2007



    -------- Notă *) Republicată în temeiul art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 1 martie 2005, aprobată prin Legea nr. 131/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 18 mai 2005, dându-se textelor o nouă numerotare.
    Legea nr. 67/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 29 martie 2004.

    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    (1) Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale - consilii locale, consilii judeţene şi primari.
    (2) Consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
    (3) Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.
    (4) Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.
    (5) Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.
    (6) Prevederile prezentei legi privitoare la consiliile locale şi la primari, precum şi cele privitoare la circumscripţiile electorale comunale, orăşeneşti, municipale şi de sector al municipiului Bucureşti se aplică în mod corespunzător şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi primarului general al municipiului Bucureşti, precum şi circumscripţiei electorale a municipiului Bucureşti, dacă nu se dispune altfel.


    Articolul 2

    (1) Cetăţenii români exercită, în mod egal, drepturile electorale, fără privilegii şi fără discriminări.
    (2) Dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate prevăzut la art. 126.


    Articolul 3

    (1) Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.
    (2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean şi a primarului, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.
    (3) Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul.
    (4) Cetăţenii cu drept de vot, care şi-au stabilit reşedinţa într-o altă unitate administrativ-teritorială cu cel puţin 3 luni înaintea datei alegerilor, îşi pot exercita dreptul de vot în unitatea administrativ-teritorială respectivă, potrivit prevederilor prezentei legi.


    Articolul 4

    (1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri sau primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată.
    (2) Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.
    (3) La sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector.


    Articolul 5

    (1) Nu pot alege:
    a) debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie;
    b) persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
    (2) Nu pot fi aleşi:
    a) cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată;
    b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1).


    Articolul 6

    (1) Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari se propun de partidele politice sau alianţele politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003. Se pot depune candidaturi şi de către alianţele electorale constituite în condiţiile prezentei legi, de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale prevăzute la art. 7, precum şi candidaturi independente. Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.
    (2) Alianţele electorale se pot constitui între partide politice sau alianţe politice la nivel judeţean ori local. Un partid politic nu poate face parte, la acelaşi nivel, decât dintr-o singură alianţă electorală.
    (3) Alianţele electorale se înregistrează la biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, iar în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (1) sau în situaţia în care se organizează alegeri într-o singură circumscripţie electorală comunală, orăşenească sau municipală, la biroul electoral judeţean ori al municipiului Bucureşti, respectiv la biroul electoral al circumscripţiei în care au loc alegeri.
    (4) Într-o circumscripţie electorală, partidele politice din alianţele politice pot participa la alegeri fie pe liste proprii, fie pe listele alianţei. Partidele politice din alianţele electorale participă la alegeri numai pe listele alianţei.
    (5) O persoană poate candida pentu un singur consiliu local şi un singur consiliu judeţean şi numai pentru o singură funcţie de primar.
    (6) O persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean şi de primar.
    (7) Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit potrivit Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu până la un sfert din numărul mandatelor.
    (8) Candidaturile depuse pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste, cât şi ca independent sunt nule de drept.


    Articolul 7

    (1) În sensul prezentei legi, prin minoritate naţională se înţelege acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale.
    (2) Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament.
    (3) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, care prezintă la Biroul Electoral Central o listă de membri.
    Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetăţenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective.
    (4) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 din judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi pentru municipiul Bucureşti.
    (5) Lista membrilor se întocmeşte pe localităţi şi pe judeţe şi trebuie să cuprindă: denumirea organizaţiei, numele şi prenumele membrilor, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor.


    Articolul 8

    Organizaţiile prevăzute la art. 7 pot participa la alegeri şi pot depune liste de candidaţi numai sub denumirea şi cu semnul electoral ale respectivei organizaţii.


    Articolul 9

    (1) Data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 50 de zile înaintea votării.
    (2) În cazul unor alegeri parţiale, organizate în situaţiile prevăzute de Legea nr. 215/2001, republicată, data desfăşurării acestora se stabileşte cu cel puţin 30 de zile înaintea votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepţia celor de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă din operaţiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracţiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus. Fracţiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul.
    (3) Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.


    Capitolul II Organizarea alegerilor


    Secţiunea 1 Circumscripţiile electorale


    Articolul 10

    (1) Pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor, fiecare comună, oraş, municipiu şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripţie electorală.
    (2) Pentru alegerea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, constituie o circumscripţie electorală.
    Numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se face prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 11

    (1) Numerotarea circumscripţiilor electorale din fiecare judeţ, precum şi a circumscripţiilor electorale de sector al municipiului Bucureşti se face de către prefect, prin ordin, în termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor.
    (2) Numerotarea se face începând cu municipiul reşedinţă de judeţ şi continuă cu celelalte municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a fiecărei categorii de unităţi administrativ-teritoriale.


    Articolul 12

    Numărul circumscripţiei electorale se aduce la cunoştinţă alegătorilor de către primar, odată cu aducerea la cunoştinţă a delimitării şi numerotării secţiilor de votare, potrivit prevederilor art. 15.


    Secţiunea a 2-a Secţiile de votare


    Articolul 13

    (1) Secţiile de votare se organizează după cum urmează:
    a) în localităţile urbane, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de locuitori;
    b) în comune, câte o secţie de votare la 500-2.000 de locuitori, de regulă în fiecare sat; pot fi organizate secţii de votare şi în satele sau în grupurile de sate cu populaţie de până la 500 de locuitori.
    (2) Militarii în termen votează numai la secţiile de votare din localitatea de domiciliu, în limitele prevederilor regulamentelor militare.


    Articolul 14

    (1) La aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul judeţean şi pentru primar.
    (2) În municipiul Bucureşti, la aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti.


    Articolul 15

    Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac de către primari, prin dispoziţie, care se aduce la cunoştinţă alegătorilor în termen de cel mult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.


    Secţiunea a 3-a Listele electorale


    Articolul 16

    (1) Listele electorale permanente se întocmesc şi se actualizează de primar împreună cu serviciile de evidenţă informatizată a persoanei din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Listele electorale permanente îi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în localitatea pentru care se întocmeşte lista.
    (2) În termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1), primarul este obligat să pună la dispoziţie partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente, precum şi de pe listele electorale suplimentare.
    (3) Cetăţenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale permanente. Întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori din liste se fac în scris şi se depun la primar.
    (4) Primarul este obligat să se pronunţe, în scris, în cel mult 3 zile de la înregistrarea întâmpinării.
    (5) Împotriva soluţiei date de primar se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea. Hotărârea judecătorească este definitivă şi irevocabilă şi se comunică persoanei interesate şi primarului în termen de 24 de ore de la pronunţare.
    (6) Primarii împreună cu serviciile de evidenţă informatizată a persoanei execută copii de pe listele electorale permanente care cuprind alegătorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se înaintează de către primar, în două exemplare, birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţie alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.
    (7) Orice neconcordanţă între lista electorală permanentă şi copia întocmită potrivit alin. (6) se soluţionează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.
    (8) Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după trimiterea copiilor la biroul electoral al secţiei de votare, se comunică acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore.
    (9) Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi de şeful serviciului de evidenţă informatizată a persoanei.


    Articolul 17

    Copiile întocmite potrivit art. 16 alin. (6) cuprind: numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate, numărul circumscripţiei electorale, numărul secţiei de votare, precum şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului.


    Articolul 18

    Primarii asigură condiţiile necesare consultării de către alegători a copiilor de pe listele electorale permanente, atât la sediul primăriei, cât şi la sediul secţiei de votare.


    Articolul 19

    (1) La cererea cetăţenilor cu drept de vot, care şi-au stabilit cu cel puţin 3 luni înaintea scrutinului reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri, aceştia sunt înscrişi de către primar într-o listă electorală suplimentară, pe baza actului de identitate.
    (2) Primarul solicită radierea persoanei respective din copia de pe lista electorală permanentă de la domiciliul acesteia. Solicitarea se face în scris sau telefonic.
    Solicitările telefonice sunt consemnate într-un registru special.
    (3) În ziua votării, persoanele prevăzute la alin. (1), necuprinse în listele suplimentare, sunt înscrise în lista suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate.
    (4) În lista suplimentară sunt înscrise de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi persoanele omise din copia de pe lista electorală permanentă, care se prezintă la vot şi fac dovada, cu actul de identitate, că domiciliază în raza secţiei de votare respective.
    (5) Modelul şi conţinutul listei electorale suplimentare se stabilesc în condiţiile art. 125.


    Articolul 20

    Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.


    Articolul 21

    (1) În cazul în care alegătorul îşi schimbă domiciliul în altă circumscripţie electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală permanentă la biroul electoral al secţiei de votare, acesta îşi exercită dreptul de vot în circumscripţia electorală a noului domiciliu, pe baza cărţii de identitate provizorii.
    (2) În ziua alegerilor, la biroul electoral al secţiei de votare de la noul domiciliu, alegătorul este înscris în lista electorală suplimentară de către preşedinte, pe baza cărţii de identitate provizorii.
    (3) În situaţia prevăzută la alin. (1), serviciul de evidenţă informatizată a persoanei eliberează, la cererea celui interesat, o carte de identitate provizorie, în regim de urgenţă.


    Articolul 22

    Primarul comunică biroului electoral de circumscripţie numărul de alegători rezultat din listele electorale permanente, în termen de 24 de ore de la constituirea acestuia. Numărul definitiv de alegători se comunică de către primar biroului electoral de circumscripţie cu 5 zile înaintea datei alegerilor, pe baza datelor cuprinse în copiile de pe listele electorale permanente şi în lista suplimentară.


    Secţiunea a 4-a Birourile electorale


    Articolul 23

    (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale se înfiinţează, în condiţiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale judeţene, birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare.
    (2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii nu pot fi membri ai birourilor electorale.
    (3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a acestei funcţii este obligatorie.


    Articolul 24

    (1) Birourile electorale de circumscripţie comunală se constituie din 7 membri, cele ale oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri, iar cel al municipiului Bucureşti şi cele ale judeţelor, din 15 membri.
    (2) Biroul electoral de circumscripţie comunală este format din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 5 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.
    (3) Biroul electoral de circumscripţie orăşenească, municipală şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 7 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.
    (4) Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie judeţeană sunt formate din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 13 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţiile electorale respective.
    (5) Desemnarea preşedintelui şi a locţiitorului acestuia se face în şedinţă publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului şi câte un reprezentant din partea fiecărui partid politic parlamentar. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din listă, care nu sunt desemnaţi preşedinţi sau locţiitori ai acestora, rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă, telefoanele şi semnăturile de luare la cunoştinţă ale persoanelor propuse.
    (6) În lista prevăzută la alin. (5) trebuie nominalizaţi numai jurişti care, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, nu fac parte din niciun partid politic.
    (7) În cazul în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient, lista este completată de către prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucură de prestigiu în faţa locuitorilor, care nu fac parte, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, din niciun partid politic şi care au cel puţin studii medii.
    (8) Data şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţă publică prin presă, precum şi prin afişare la uşa instanţei, de către preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte.
    (9) Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi locţiitor.
    (10) Procesul-verbal prevăzut la alin. (8) constituie actul de învestitură.
    (11) La solicitarea scrisă a partidelor politice, alianţelor politice sau a alianţelor electorale, preşedintele tribunalului împreună cu prefectul întocmesc şi pun la dispoziţia acestora, în termen de 48 de ore de la solicitare, lista cuprinzând datele necesare pentru a fi contactaţi ale preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi ale locţiitorilor acestora, precum şi adresele şi numerele de telefon ale sediilor birourilor electorale de circumscripţie.
    (12) Biroul electoral de circumscripţie, constituit potrivit alineatelor precedente, îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţia respectivă, după definitivarea candidaturilor.
    (13) În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care fac parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral.
    (14) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, de către preşedintele biroului electoral, în prezenţa persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţi, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală pentru consiliul local în cauză, la care se adaugă, dacă este cazul, candidatul la funcţia de primar. În cazul biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, se are în vedere numărul tuturor candidaturilor depuse de fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală pentru consiliul judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru consiliile locale şi primari, înregistrate în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti. Dacă numărul total de reprezentanţi comunicat potrivit alin. (13) este mai mic decât cel al membrilor biroului electoral, operaţiunea de desemnare a reprezentanţilor se repetă până la ocuparea tuturor locurilor. La această fază participă numai partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au propus mai mulţi reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral. Un partid politic, o alianţă politică sau o alianţă electorală nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi în biroul electoral al aceleiaşi circumscripţii.
    (15) Persoanele care au calitatea de reprezentanţi ai unui partid politic, ai unei alianţe politice sau alianţe electorale în biroul electoral de circumscripţie se stabilesc în ordinea menţionată în comunicarea prevăzută la alin. (13).
    (16) În cazul în care două sau mai multe partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale au propus acelaşi număr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral de circumscripţie, în limita locurilor neocupate de reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale aflate, potrivit alin. (14), într-o situaţie mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca reprezentanţii tuturor partidelor politice, ai alianţelor politice şi alianţelor electorale aflate în situaţie de egalitate să fie incluşi în componenţa biroului electoral, preşedintele acestuia procedează la tragerea la sorţi, în prezenţa delegaţilor partidelor politice, ai alianţelor politice şi alianţelor electorale în cauză.
    (17) În cazul în care partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale nu nominalizează reprezentanţi, preşedintele biroului electoral de circumscripţie procedează la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorţi, persoane care nu fac parte din niciun partid politic. Tragerea la sorţi se face dintr-o listă întocmită potrivit alin. (7), în termen de 24 de ore de la solicitarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie.


    Articolul 25

    (1) Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii:
    a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţia electorală în care funcţionează;
    b) verifică dacă listele electorale permanente au fost actualizate şi veghează la întocmirea copiilor de pe listele electorale permanente şi la organizarea secţiilor de votare;
    c) înregistrează listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consiliile locale, precum şi candidaturile pentru primar şi constată rămânerea definitivă a acestora;
    d) comunică biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, denumirea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au depus liste complete de candidaţi;
    e) fac publicaţiile şi afişările necesare cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consilieri şi la candidaturile pentru funcţia de primar;
    f) stabilesc, pe baza numărului de alegători înscrişi în listele electorale permanente, comunicat conform dispoziţiilor art. 22, numărul de susţinători necesar pentru depunerea candidaturilor independente;
    g) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea "votat";
    h) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare;
    i) biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, totalizează voturile exprimate şi stabileşte rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electorală în care funcţionează; eliberează consilierilor şi primarului aleşi certificatul doveditor al alegerii;
    j) biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, totalizează voturile exprimate pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti, şi stabileşte rezultatul alegerilor; eliberează consilierilor, respectiv primarului general al municipiului Bucureşti, certificatul doveditor al alegerii, după care transmite consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti, procesele-verbale şi celelalte documente privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, prevăzute la art. 99 alin. (5), în vederea validării mandatelor;
    k) organizează, dacă este cazul, desfăşurarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru primari;
    l) comunică date cu privire la alegeri şi rezultatul acestora, prin biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, Biroului Electoral Central şi Guvernului şi aduc la cunoştinţa populaţiei din cuprinsul circumscripţiei electorale, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor;
    m) primesc de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi predau judecătorilor, în a căror rază teritorială funcţionează, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, listele electorale utilizate, ştampilele şi celelalte materiale necesare votării.
    (2) Prin listă completă de candidaţi se înţelege lista care cuprinde numărul maxim de candidaţi pentru funcţia de consilier, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (7).
    (3) Birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti acreditează observatorii interni.


    Articolul 26

    Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti organizează alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a primarului general al municipiului Bucureşti, îndeplinind în mod corespunzător şi celelalte atribuţii prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripţie judeţeană.


    Articolul 27

    În termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor, prefecţii aduc la cunoştinţă publică sediile unde îşi desfăşoară activitatea birourile electorale de circumscripţie, precum şi programul de activitate al acestora.


    Articolul 28

    (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt constituite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi 3-5 membri în cazul secţiilor de votare din comune şi oraşe, respectiv 7-9 membri în cazul secţiilor de votare din municipii şi din sectoarele municipiului Bucureşti.
    (2) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt desemnaţi de preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre persoanele înscrise pe o listă întocmită de prefect, la propunerea primarilor. Tragerea la sorţi se face pe funcţii.
    (3) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt, de regulă, jurişti care, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, nu fac parte din niciun partid politic.
    (4) În cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista întocmită de prefect potrivit alin. (2) se completează cu alte persoane propuse de primar, care au, de regulă, cel puţin studii medii, se bucură de prestigiu în localitatea în care domiciliază şi nu fac parte din niciun partid politic. Lista cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Persoanele prevăzute în listă, care nu sunt desemnate preşedinţi sau locţiitori ai acestora, rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor stabiliţi potrivit alin. (2). Lista trebuie să conţină elementele prevăzute la art. 24 alin. (5).
    (5) Prevederile art. 24 alin. (8) şi (11) se aplică în mod corespunzător.
    (6) Desemnarea preşedintelui şi a locţiitorului acestuia se face cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.
    (7) Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi, conform prevederilor art. 24 alin. (14).
    (8) În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secţiei de votare, preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunică preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2), numărul de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală. În acelaşi termen, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au depus liste de candidaţi sau propuneri de candidaţi pentru funcţia de primar în circumscripţia respectivă sunt obligate să comunice preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, prin organizaţiile locale, numele şi prenumele reprezentantului lor. Prevederile art. 24 alin. (14) se aplică în mod corespunzător.
    (9) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de către preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8).
    (10) Prevederile art. 24 alin. (15)-(17) se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorţi efectuându-se de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
    (11) Operaţiunile de desemnare a membrilor biroului electoral al secţiei de votare se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestitură.
    (12) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi încheierea procesului-verbal se fac în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8), în prezenţa delegaţilor desemnaţi de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale.
    (13) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie la data încheierii procesului-verbal prevăzut la alin. (11).


    Articolul 29

    Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:
    a) primesc de la primari copiile de pe listele electorale permanente şi listele electorale suplimentare şi asigură condiţiile necesare în vederea verificării acestora de către alegători;
    b) primesc de la birourile electorale de circumscripţie buletinele de vot pentru alegătorii care urmează să voteze la secţia respectivă, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea "votat";
    c) conduc operaţiunile de votare şi iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acesteia;
    (d) numără voturile şi consemnează rezultatul votării pentru circumscripţiile electorale pentru care s-a votat la secţia respectivă, în mod distinct pentru consiliul local, pentru primar, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
    e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
    f) întocmesc şi înaintează biroului electoral de circumscripţie dosarele prevăzute la art. 92;
    g) predau cu proces-verbal biroului electoral de circumscripţie buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, listele electorale utilizate, ştampilele şi celelalte materiale necesare votării.


    Articolul 30

    Birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25, precum şi următoarele atribuţii:
    a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripţiile electorale din cuprinsul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;
    b) asigură aducerea la cunoştinţă celorlalte birouri electorale din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, a hotărârilor Biroului Electoral Central şi urmăresc modul de aplicare şi respectare a acestora;
    c) efectuează instruirea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din cuprinsul judeţului;
    d) realizează centralizarea numărului de liste complete depuse de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, pe baza comunicării primite de la birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, şi transmit Biroului Electoral Central situaţia centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire;
    e) primesc de la birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, centralizează rezultatele pe judeţ, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi şi le dau publicităţii. Rezultatul centralizării datelor pe judeţ, respectiv pe municipiul Bucureşti, se consemnează într-un proces-verbal, care se transmite Biroului Electoral Central, potrivit prevederilor prezentei legi.


    Articolul 31

    (1) În judeţele în care se organizează alegeri locale parţiale în cel puţin două circumscripţii electorale comunale, orăşeneşti sau municipale se constituie un birou electoral judeţean format din 2 dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului, stabiliţi prin tragere la sorţi efectuată de preşedintele tribunalului. Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi locţiitor. Celelalte prevederi ale art. 36 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
    (2) În termen de 24 de ore de la constituirea biroului electoral judeţean potrivit alin. (1), acesta se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.
    (3) Birourile electorale judeţene constituite potrivit alin. (1) şi (2) îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru Biroul Electoral Central. Contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei biroului electoral judeţean se soluţionează de tribunal.
    (4) În judeţele în care se organizează alegeri parţiale într-o singură circumscripţie electorală nu se mai constituie un birou electoral judeţean, soluţionarea sesizărilor prevăzute la art. 37 alin. (1) lit. h) făcându-se de judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală respectivă. Judecătoria se pronunţă în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea sesizărilor şi contestaţiilor. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.
    (5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător şi în cazul municipiului Bucureşti.
    (6) În situaţiile prevăzute la alin. (4) atribuţiile prevăzute la art. 7, art. 37 alin. (2), art. 56 alin. (1) şi la art. 127 sunt îndeplinite de biroul electoral de circumscripţie, iar competenţa de soluţionare a contestaţiilor asupra modului de organizare şi a componenţei biroului electoral de circumscripţie aparţine tribunalului.


    Articolul 32

    (1) În cazul în care în aceeaşi circumscripţie electorală se organizează alegeri locale parţiale atât pentru consiliul local, cât şi pentru primar, se constituie birouri electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor, după caz, potrivit dispoziţiilor art. 24, ale cărui prevederi se aplică în mod corespunzător.
    (2) Prevederile art. 24 se aplică şi în cazul în care se organizează alegeri pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi/sau pentru primarul general al municipiului Bucureşti.


    Articolul 33

    În cazul prevăzut la art. 32 alin. (1) birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie în condiţiile şi după distincţiile prevăzute la art. 28.


    Articolul 34

    (1) În cazurile în care într-o circumscripţie electorală comunală, orăşenească, municipală sau de subdiviziune administrativ-teritorială a unui municipiu se organizează alegeri numai pentru primar, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti, birourile electorale de circumscripţie, respectiv birourile electorale ale secţiilor de votare, se constituie potrivit art. 24 alin. (1)-(11), respectiv art. 28 alin. (1)-(6).
    (2) Birourile electorale de circumscripţie se completează cu reprezentanţi propuşi de organizaţiile judeţene, respectiv de organizaţia municipiului Bucureşti, ale partidelor politice parlamentare, care depun candidat la funcţia de primar, respectiv de primar general, ca membri, în limitele prevăzute la art. 24 alin. (2), (3) şi (4). Completarea se face de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia. Completarea se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori şi deputaţi ai fiecărui partid.
    (3) Dacă numărul de membri prevăzut de lege este mai mare decât numărul de partide parlamentare, operaţiunea de completare se repetă până la constituirea biroului cu numărul de membri legal stabilit.
    (4) Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţi propuşi de organizaţiile judeţene, respectiv de organizaţia municipiului Bucureşti, ale partidelor politice parlamentare, care depun candidat la funcţia de primar, respectiv de primar general, ca membri, în limitele prevăzute la art. 28 alin. (1). Completarea se face de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia, în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori şi deputaţi ai fiecărui partid. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 35

    (1) Dacă în municipiul Bucureşti au loc alegeri numai pentru autorităţile administraţiei publice de la nivel municipal, se organizează şi oficiile electorale de sector prevăzute la art. 35 din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Oficiile electorale prevăzute la alin. (1) se constituie dintr-un preşedinte şi un locţiitor al acestuia şi din 6 membri, desemnaţi de organizaţiile municipale ale partidelor politice parlamentare. Dacă un partid politic parlamentar nu are organizaţie în municipiul Bucureşti, desemnarea reprezentantului se face de conducerea centrală a partidului.
    (3) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt magistraţi desemnaţi de preşedintele Tribunalului Bucureşti, cu cel puţin 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorţi dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei sectorului. Data şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă în scris partidelor politice parlamentare, cu două zile înainte de data desfăşurării, de către preşedintele Tribunalului Bucureşti. La organizarea şi desfăşurarea tragerii la sorţi au dreptul să participe reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare.
    (4) Completarea oficiului electoral cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare se face de către preşedintele oficiului, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia. Completarea se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori şi deputaţi ai fiecărui partid.
    (5) Dacă oficiul electoral nu poate fi completat cu numărul de membri prevăzut de lege, întrucât numărul partidelor parlamentare este mai mic decât al membrilor oficiului, operaţiunea de completare se repetă până la organizarea oficiului cu numărul legal de membri.
    (6) Oficiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 36 şi 89 din Legea nr. 373/2004, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 36

    (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi 11 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale.
    (2) Desemnarea judecătorilor se face în şedinţă publică, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dintre judecătorii în exerciţiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi de consultantul-şef al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care constituie actul de învestire. Data şedinţei pentru tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţă publică prin presa scrisă şi audiovizuală, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 24 de ore înainte.
    (3) În termen de 24 de ore de la învestire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia.
    (4) În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.
    (5) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora, care au depus liste complete pentru consiliile judeţene în cel puţin 18 judeţe, pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central până la completarea numărului de 11 membri. Completarea se face în funcţie de numărul candidaturilor depuse pentru consiliile judeţene de către partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorţi.


    Articolul 37

    (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii:
    a) urmăreşte întocmirea de către primari a copiilor de pe listele electorale permanente;
    b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii şi a semnelor electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, care au dreptul să participe la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, şi comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie, imediat după constituirea acestora;
    c) urmăreşte şi asigură respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al ţării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora;
    d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la modul de constituire, componenţa şi activitatea birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti;
    e) primeşte şi soluţionează orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerii autorităţilor administraţiei publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competenţa birourilor electorale de circumscripţie sau a instanţelor judecătoreşti;
    f) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti, numărul de liste complete depuse de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi comunică Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune situaţia centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire;
    g) primeşte procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti, împreună cu procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti; totalizează rezultatele la nivel naţional, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi, separat pentru consiliile locale, consiliile judeţene şi primari, şi asigură publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă;
    h) soluţionează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi independente, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existenţa fraudei electorale se stabileşte de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o;
    i) îndeplineşte orice alte atribuţii care îi sunt stabilite prin lege.
    (2) Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, observatorii străini, precum şi delegaţii mass-media străini şi soluţionează contestaţiile cu privire la acreditarea sau refuzul acreditării de către biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti a observatorilor interni.
    (3) În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate face numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri şi numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluţionată până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (4) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţară, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţa publică.
    (5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Articolul 38

    Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.


    Articolul 39

    (1) Contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea preşedinţilor şi a locţiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale.
    (2) Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestaţiilor.
    (3) Hotărârea pronunţată este definitivă şi irevocabilă şi se comunică, în cazul preşedintelui biroului electoral şi locţiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, preşedintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestaţiei, procedează la o nouă desemnare.


    Articolul 40

    Birourile electorale lucrează în prezenţa majorităţii membrilor care le compun şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.


    Articolul 41

    Reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi ai alianţelor electorale în birourile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.


    Articolul 42

    Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripţie sau ai birourilor electorale ale secţiilor de votare candidaţii în alegeri, soţii, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv, precum şi persoanele care nu au exerciţiul drepturilor electorale.


    Secţiunea a 5-a Candidaturile


    Articolul 43

    Numărul consilierilor pentru consiliile locale şi pentru consiliile judeţene este cel stabilit prin ordin al prefectului, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată.


    Articolul 44

    Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi pentru primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.


    Articolul 45

    (1) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii organizaţiilor judeţene ale acestora, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor.
    (2) În cazul alianţelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidaţi trebuie semnate şi de conducerile judeţene ale fiecărui partid politic din alianţă. Dacă alianţele electorale se constituie la nivel comunal, orăşenesc, municipal sau de sector al municipiului Bucureşti, listele se semnează de conducerea alianţei şi se contrasemnează de conducerea fiecărei organizaţii locale din coaliţie.
    (3) Listele de candidaţi trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul, conform actului de identitate, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, ocupaţia, profesiunea şi apartenenţa politică a candidaţilor, iar în cazul alianţelor, şi partidul politic care i-a propus.
    (4) Listele de candidaţi trebuie să fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, scrise, semnate şi datate de candidaţi.
    (5) Declaraţia de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, domiciliul, partidul politic sau alianţa care l-a propus, profesiunea, ocupaţia şi apartenenţa politică a candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectivă, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida.


    Articolul 46

    O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripţie electorală, cu excepţia cazului în care candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cât şi pentru consiliul judeţean.


    Articolul 47

    Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale pot propune câte o listă de candidaţi în fiecare circumscripţie electorală pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean şi câte un candidat pentru funcţia de primar.


    Articolul 48

    (1) Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia respectivă, dar nu mai puţin de 50 în cazul comunelor, 100 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.
    (2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti.
    (3) Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier.


    Articolul 49

    (1) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează, numele şi prenumele susţinătorului, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnătura acestuia, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii susţinătorilor.
    (2) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege.
    (3) Susţinătorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. Un susţinător poate sprijini câte un singur candidat la funcţia de consilier local, câte unul la funcţia de consilier judeţean şi câte unul la funcţia de primar.
    (4) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria lor răspundere.
    (5) Lista de susţinători trebuie însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii, dată în condiţiile art. 45 alin. (4) şi (5), şi se depune la biroul electoral al circumscripţiei pentru care candidează.


    Articolul 50

    (1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condiţiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile legale de fond şi de formă se resping de către biroul electoral de circumscripţie.
    (2) Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripţie. Celelalte două exemplare, certificate de biroul electoral de circumscripţie prin semnătura preşedintelui acestuia şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care se depune candidatura, respectiv la tribunal.
    (3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afişează de către biroul electoral de circumscripţie la sediul acestuia, la loc vizibil.
    (4) Nu pot candida persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi alese. Candidaturile acestor persoane se resping de către biroul electoral de circumscripţie.


    Articolul 51

    Candidaţii pot renunţa la candidatură până la data tipăririi buletinelor de vot. În acest scop, aceştia depun la biroul electoral de circumscripţie o declaraţie de renunţare scrisă, semnată şi datată de cel în cauză.


    Articolul 52

    (1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţeni, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea candidaturii.
    (2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care au propus candidatura respectivă, în termen de cel mult 48 de ore de la respingere.
    (3) Contestaţiile trebuie să cuprindă numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatarului, numele şi prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, prezentarea temeiurilor contestaţiei, data şi semnătura contestatarului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să îl reprezinte.
    (4) Contestaţia şi, dacă este cazul, cererea de recurs se depun la instanţa competentă să le soluţioneze, sub sancţiunea nulităţii.
    (5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul, în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală. Hotărârea nu se comunică.
    (6) Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Recursul se soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrare.
    (7) Hotărârea pronunţată în recurs este definitivă şi irevocabilă.


    Articolul 53

    După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă, dacă este cazul, termenele prevăzute la art. 52 alin. (1), (2), (5) şi (6), birourile electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor. Candidaturile definitive se afişează la sediul biroului electoral de circumscripţie, precum şi la sediul secţiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, cu precizarea numelui şi prenumelui, apartenenţei politice, profesiunii şi ocupaţiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice, de asemenea, prin orice mijloace de informare în masă, cheltuielile fiind suportate de cei interesaţi.


    Secţiunea a 6-a Buletinele de vot


    Articolul 54

    Modelele buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi sunt diferite pentru consiliile locale, pentru consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi pentru primari, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti.


    Articolul 55

    (1) Buletinul de vot este format din mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se imprimă patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv toţi candidaţii independenţi, în aşa fel încât ultima pagină să rămână albă pentru aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; paginile buletinului de vot se numerotează. Buletinele de vot se capsează.
    (2) Patrulaterele se imprimă paralel între ele, câte două coloane pe aceeaşi pagină. Patrulaterele se numerotează, începând cu primul patrulater al coloanei din stânga a primei pagini interioare, care primeşte numărul de ordine 1, şi continuând cu primul patrulater al coloanei din dreapta, care primeşte numărul de ordine 2, numerotarea continuând până la ultimul patrulater.
    (3) În unghiul din partea stângă sus a fiecărui patrulater se imprimă denumirea partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori, după caz, menţiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă sus se imprimă semnul electoral.
    (4) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprimă listele de candidaţi; candidaţii se identifică pe listă prin nume şi prenume şi se înscriu în ordinea stabilită de partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală care a depus lista.
    (5) Pentru alegerea primarului se imprimă în patrulaterele buletinului de vot, în afara elementelor prevăzute la alin. (3), numele şi prenumele candidatului.
    (6) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către biroul electoral de circumscripţie, ţinând seama de numărul patrulaterelor, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea numelui candidaţilor şi a celorlalte date prevăzute la alin. (3), (4) şi (5).
    (7) Hârtia pentru buletinul de vot este de culoare albă şi suficient de groasă pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat.
    (8) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidaţi sau candidaţi independenţi pentru consilieri, precum şi pentru primari, se procedează astfel:
    a) în prima etapă, listele depuse de partidele politice parlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia;
    b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti.
    (9) Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) este valabilă pentru toate circumscripţiile electorale din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, inclusiv pentru circumscripţia electorală judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) şi b) este valabilă şi în cazul buletinului de vot pentru alegerea primarului.
    (10) Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidaţii independenţi la funcţia de primar, se imprimă un patrulater distinct în partea finală a buletinului de vot, în care aceştia sunt înscrişi în ordinea înregistrării candidaturilor.
    (11) Ordinea stabilită potrivit alin. (8)-(10) se comunică prefectului de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv de către preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, în termen de 24 de ore de la efectuarea tragerii la sorţi.
    (12) Tragerea la sorţi prevăzută la alin. (8) se face în prezenţa reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care depun liste de candidaţi.


    Articolul 56

    (1) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale îşi pot stabili semne electorale pe care le comunică Biroului Electoral Central în termen de 3 zile de la constituirea acestuia.
    (2) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au participat la alegerile locale anterioare îşi pot păstra semnele electorale, având obligaţia să le comunice Biroului Electoral Central potrivit alin. (1). Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale decât cu consimţământul scris al celor cărora le-au aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianţa iniţială.
    (3) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept şi bunelor moravuri şi nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică.
    (4) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Se poate folosi ca semn electoral semnul permanent declarat la înscrierea partidului politic sau a alianţei politice.
    (5) În toate circumscripţiile electorale, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, formate la nivel naţional, respectiv judeţean, trebuie să folosească acelaşi semn electoral.
    (6) În cazul semnelor electorale noi, dacă acelaşi semn este solicitat de mai multe partide politice, alianţe politice ori alianţe electorale, atribuirea se face în beneficiul partidului politic, alianţei politice ori alianţei electorale care a înregistrat prima respectivul semn. Dacă nu se poate stabili prioritatea, se procedează la tragerea la sorţi efectuată de preşedintele Biroului Electoral Central.
    (7) Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţă publică semnele electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) şi le comunică prefecţilor, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot.


    Articolul 57

    (1) Imprimarea buletinelor de vot se asigură, prin grija prefecţilor, de către birourile electorale de circumscripţie.
    (2) Pentru întreaga circumscripţie electorală, buletinele de vot sunt imprimate cu litere de aceeaşi mărime, aceleaşi caractere şi aceeaşi cerneală, într-un număr egal cu al alegătorilor înscrişi în listele electorale, cu un plus de 10%.
    (3) Prin grija prefecţilor, un exemplar al primului tiraj pentru fiecare tip de buletin de vot, din fiecare circumscripţie electorală, este prezentat membrilor biroului electoral de circumscripţie judeţeană. Aceştia au dreptul să solicite prefectului retipărirea buletinelor de vot dacă numele candidaţilor, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a alianţelor politice ori a alianţelor electorale sunt incorect imprimate sau nu sunt vizibile.
    (4) Buletinele de vot trebuie să fie tipărite cel mai târziu cu 10 zile înaintea alegerilor.


    Articolul 58

    (1) Buletinele de vot se distribuie circumscripţiilor electorale prin grija prefecţilor. Buletinele de vot se preiau de către primar, împreună cu preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe bază de proces-verbal, şi se păstrează în încăperi speciale, încuiate şi sigilate. Buletinele de vot se predau preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor.
    (2) Distribuirea şi predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăţi.


    Articolul 59

    La sediul primăriei şi al biroului electoral de circumscripţie, precum şi la sediile secţiilor de votare se afişează, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de imprimare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, după ce a fost vizat şi anulat de preşedintele biroului electoral de circumscripţie.


    Articolul 60

    La cererea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau a candidaţilor independenţi care participă la alegeri, biroul electoral de circumscripţie eliberează, pentru fiecare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, vizat şi anulat.


    Secţiunea a 7-a Campania electorală


    Articolul 61

    Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00.


    Articolul 62

    (1) În campania electorală, candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, precum şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.
    (2) În timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, universităţi, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere.
    (3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.
    (4) Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor.


    Articolul 63

    (1) Campania electorală prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:
    a) ale electoratului, de a primi informaţii corecte, astfel încât să poată vota în cunoştinţă de cauză;
    b) ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţilor, de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;
    c) ale radiodifuziunilor, de a-şi exercită drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.
    (2) Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi pentru toţi candidaţii.


    Articolul 64

    (1) În timpul campaniei electorale, informaţiile privind sistemul electoral, tehnica votării, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile şi mesajele cu conţinut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în următoarele tipuri de emisiuni:
    a) emisiuni informative - în care pot fi difuzate informaţii privind sistemul electoral, tehnica votării şi activităţile de campanie ale candidaţilor; în acest scop durata programată a emisiunii informative poate fi mărită cu cel mult 15 minute;
    b) emisiuni electorale - în care candidaţii îşi pot prezenta programele politice şi activităţile de campanie electorală;
    c) dezbateri electorale - în care candidaţii, jurnaliştii, analiştii şi alţi invitaţi pun în discuţie programele electorale şi temele de interes public.
    (2) Posturile private de radio şi televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin. (1).
    (3) Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electorală.
    (4) Spoturile publicitare de 20-30 de secunde care îndeamnă electoratul să voteze un candidat sau o listă de candidaţi pot fi difuzate numai în interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c).
    (5) Este interzisă cumpărarea de spaţii de emisie în vederea difuzării de clipuri sau de emisiuni electorale.


    Articolul 65

    (1) Accesul partidelor politice parlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale ale acestora, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora au acces gratuit la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune şi de televiziune numai în măsura în care depun liste de candidaţi în minimum 50% din circumscripţiile electorale de pe cuprinsul unui judeţ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective. Timpul de antenă acordat în aceste situaţii trebuie să fie proporţional cu numărul listelor complete de candidaţi depuse în teritoriul respectiv şi se calculează de Societatea Română de Televiziune şi de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central. La serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune au acces partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale care depun liste complete de candidaţi în cel puţin 50% din circumscripţiile electorale din 15 judeţe. Timpul de antenă se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuie să fie proporţional cu numărul listelor complete de candidaţi depuse şi se calculează de Societatea Română de Televiziune şi de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central.
    (2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au acces la serviciile publice teritoriale şi naţionale de radiodifuziune şi de televiziune, dacă participă la alegeri cu liste de candidaţi în circumscripţiile electorale din judeţe şi în mod proporţional cu ponderea lor în totalul populaţiei judeţului, respectiv a României.
    (3) Până la calcularea timpilor de antenă, conform alin. (1) şi (2) partidele politice parlamentare, alianţele acestora şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament primesc timpi de antenă proporţional cu ponderea lor parlamentară.
    (4) Accesul partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi al candidaţilor independenţi şi al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la posturile private de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face gratuit numai în cadrul emisiunilor care au caracter electoral, potrivit dispoziţiilor art. 64.
    (5) Este interzisă contractarea de timpi de antenă în scopuri publicitare, pentru şi în favoarea participanţilor la campania electorală, sau cedarea timpilor de antenă candidaţilor de către societăţile comerciale cu capital public sau privat, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale sau persoanele fizice.
    (6) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, candidaţii independenţi, precum şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obligaţia să solicite, în termen de 20 de zile de la aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor, conducerii posturilor de radiodifuziune şi de televiziune, publice şi private sau, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora acordarea timpilor de antenă. Solicitările făcute după acest termen nu se iau în considerare.
    (7) Timpii de antenă la radiodifuziunile şi televiziunile publice şi private, inclusiv cele prin cablu, se acordă partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, în fiecare din zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antenă, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfăşurării campaniei electorale. Candidaţii independenţi din circumscripţiile electorale din municipiul Bucureşti şi cei din municipiile reşedinţă de judeţ, care nu sunt pe raza de acoperire a unui studio, au acces la serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune în acelaşi interval de timp de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfăşurării campaniei electorale.
    (8) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice şi alianţe electorale, candidaţilor independenţi şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se realizează în direct sau se înregistrează, în proporţiile stabilite de aceştia.
    (9) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naţionale ale României ori ale altui stat.


    Articolul 66

    (1) În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice aflate în competiţie au acces la posturile publice şi private de radiodifuziune şi de televiziune numai la emisiunile şi dezbaterile electorale, în condiţiile art. 63, 64 şi 65.
    (2) În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice aflate în competiţie nu pot fi producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici şi privaţi.


    Articolul 67

    (1) Radiodifuzorii publici şi privaţi au obligaţia de a asigura, prin măsuri tehnice şi redacţionale, reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat şi imparţial.
    (2) Emisiunile informative se supun obligaţiei de obiectivitate, echitate şi de informare corectă a publicului.
    (3) Candidaţii care au deja funcţii publice pot apărea în emisiunile informative strict în probleme legate de exercitarea funcţiei lor.
    (4) În cazul în care în emisiunile informative se prezintă fapte sau evenimente speciale de interes public, pe lângă punctul de vedere al autorităţilor trebuie prezentat şi un punct de vedere opus.


    Articolul 68

    (1) Emisiunile şi dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaţilor condiţii egale în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor şi echidistanţa.
    (2) În cadrul emisiunilor electorale, candidaţii au următoarele obligaţii:
    a) să nu pună în pericol ordinea constituţională, ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a bunurilor;
    b) să nu facă afirmaţii care pot aduce atingere demnităţii umane sau moralei publice;
    c) să probeze eventualele acuzaţii cu incidenţă penală sau morală aduse unui alt candidat;
    d) să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.


    Articolul 69

    Realizatorii şi moderatorii emisiunilor şi dezbaterilor electorale au următoarele obligaţii:
    a) să fie imparţiali;
    b) să asigure echilibrul necesar desfăşurării emisiunii, oferind fiecărui candidat participant la discuţii posibilitatea de prezentare a opiniilor sale;
    c) să formuleze clar întrebările, fără a fi tendenţioase sau părtinitoare;
    d) să asigure menţinerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale şi a tematicii stabilite;
    e) să intervină atunci când, prin comportamente sau exprimări, invitaţii încalcă dispoziţiile art. 68 alin. (2); în cazul în care invitaţii nu se conformează solicitărilor, moderatorul poate decide întreruperea microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, după caz.


    Articolul 70

    (1) În cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:
    a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul;
    b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;
    c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare;
    d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.
    (2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă, în rândul electoratului, nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.


    Articolul 71

    Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise:
    a) prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală;
    b) invitarea sau prezentarea candidaţilor în programe, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 73 alin. (4);
    c) comentarii privind campania electorală.


    Articolul 72

    În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de închiderea votării.


    Articolul 73

    (1) Candidaţii şi partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte neadevărate beneficiază de drept la replică.
    (2) Candidaţii şi partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informaţii inexacte beneficiază de drept la rectificare.
    (3) Radiodifuzorii au următoarele obligaţii privind dreptul la replică şi rectificare:
    a) să decidă acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea unei solicitări formulate în scris; în situaţia în care solicitarea se referă la o emisiune difuzată în ultima zi de campanie electorală, decizia trebuie luată în cel mult 12 ore de la primirea solicitării;
    b) să comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit. a), telefonic şi/sau în scris, decizia luată; în cazul neacordării dreptului solicitat, motivele trebuie să fie comunicate solicitantului şi Consiliului Naţional al Audiovizualului;
    c) să difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica în cel mult 48 de ore de la primirea solicitării; în situaţia în care emisiunea care face obiectul sesizării a fost difuzată în ultima zi de campanie electorală, rectificarea sau replica se difuzează în preziua votării;
    d) să difuzeze, în cazul în care Consiliul Naţional al Audiovizualului dă câştig de cauză solicitantului, replica sau rectificarea în termenul şi în condiţiile comunicate radiodifuzorului.
    (4) În preziua votării, radiodifuzorii trebuie să prevadă în program, imediat după emisiunea informativă de seară, un spaţiu de emisie pentru difuzarea rectificărilor şi a replicilor ca urmare a sesizărilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.


    Articolul 74

    (1) Radiodifuzorii trebuie să asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în condiţiile stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului.
    (2) Înregistrările emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să fie ţinute la dispoziţia Consiliului Naţional al Audiovizualului, pe durata campaniei electorale şi timp de 30 de zile după comunicarea oficială a rezultatelor.


    Articolul 75

    (1) Nerespectarea dispoziţiilor art. 63-74 atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Faptele se constată şi sancţiunile se aplică de Consiliul Naţional al Audiovizualului care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi.


    Articolul 76

    (1) Primarii sunt obligaţi ca până la începerea campaniei electorale să stabilească prin dispoziţie locuri speciale pentru afişaj electoral, ţinând seama de numărul partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care declară că depun liste de candidaţi, candidaturi pentru funcţia de primar, precum şi de candidaţii independenţi. Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective.
    (2) Utilizarea locurilor de afişaj electoral este permisă partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri şi candidaţilor independenţi.
    (3) Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianţă politică, alianţă electorală ori candidat independent a locurilor speciale de afişaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianţă politică, alianţă electorală ori candidat independent. Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală ori candidat independent poate aplica un singur afiş electoral.
    (4) Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.
    (5) În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1) afişajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al deţinătorilor.
    (6) Sunt interzise afişele electorale care combină culori sau alte semne grafice astfel încât să evoce simbolurile naţionale ale României ori ale altui stat.
    (7) Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor şi a afişelor electorale.


    Articolul 77

    (1) Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţionează, soluţionând plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală ori candidat independent de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea deontologiei electorale.
    (2) Dacă biroul electoral de circumscripţie consideră, cu ocazia soluţionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente.
    (3) Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti se poate face contestaţie la biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv la biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, iar împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau de biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti se poate face contestaţie la Biroul Electoral Central; soluţia dată asupra contestaţiei este definitivă.
    (4) Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presă şi se afişează în mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis.


    Capitolul III Desfăşurarea alegerilor


    Articolul 78

    (1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare, care se asigură de către primari.
    (2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care îşi desfăşoară activitatea preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi membrii acestuia.
    (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare.
    (4) Preşedintele dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.


    Articolul 79

    (1) În ziua alegerilor, la ora 6,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, cabinele, existenţa listelor electorale, a buletinelor de vot şi a ştampilelor necesare votării, după care închide şi sigilează urnele prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare.
    (2) Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare pe buletinele de vot, pe ultima pagină a acestora.


    Articolul 80

    (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. În acest scop puterile lui se întind şi în afara localului secţiei de votare, până la o distanţă de 500 metri.
    (2) La desfăşurarea operaţiunilor de votare pot asista observatori străini şi observatori interni, acreditaţi în acest scop.
    (3) Pot fi acreditaţi ca observatori interni reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului şi sunt legal constituite. Persoanele desemnate de aceste organizaţii nu pot fi membri ai vreunui partid politic.
    (4) Acreditarea observatorilor interni poate fi contestată la Biroul Electoral Central.
    (5) În afara membrilor biroului electoral al secţiei de votare, candidaţilor, persoanelor acreditate potrivit legii, precum şi reprezentanţilor mass-media români şi străini, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
    (6) Pentru menţinerea ordinii în localul secţiei de votare şi în împrejurimile acestuia, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, puse la dispoziţie prin grija prefecţilor.


    Articolul 81

    Votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 7,00 şi se închide la ora 21,00.


    Articolul 82

    (1) Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea, potrivit delimitării făcute conform art. 15, şi unde sunt înscrişi în copia de pe listele electorale permanente sau în lista suplimentară întocmită de primar conform dispoziţiilor art. 19 alin. (1).
    (2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală a celui în cauză, îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "votat".
    (3) Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
    (4) Ştampila cu menţiunea "votat" trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.
    (5) După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.
    (6) Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
    (7) În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
    (8) Ştampila cu menţiunea "votat", încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "votat" şi data scrutinului.
    (9) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.


    Articolul 83

    Prin excepţie de la prevederile art. 82 alin. (1), preşedintele şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile, dacă domiciliază în unitatea administrativ-teritorială pentru care se votează la secţia respectivă. Aceştia trebuie să fie înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în lista suplimentară şi trebuie să fie radiaţi din copia de pe lista electorală permanentă existentă la secţia de votare în a cărei rază domiciliază, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare.


    Articolul 84

    Candidaţii şi alegătorii au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În asemenea cazuri, identitatea celui în cauză se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îl opreşte de la vot pe alegătorul contestat, consemnează faptul într-un proces-verbal şi sesizează autorităţile poliţieneşti.


    Articolul 85

    (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăşi o oră şi este anunţată prin afişare la uşa localului de vot cu cel puţin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi două ore.
    (2) În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral rămân sub pază permanentă, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în acelaşi timp.
    (3) Persoanele care, potrivit art. 80 alin. (5), au dreptul să asiste la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare pe timpul suspendării operaţiunilor.


    Articolul 86

    (1) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
    (2) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el.


    Articolul 87

    (1) Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora sau a conducătorului instituţiei sanitare ori de ocrotire socială în care cei în cauză sunt internaţi, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "votat" şi buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare.
    (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de preşedintele biroului electoral de pe copia listei electorale permanente sau a listei suplimentare existente la secţia respectivă. Lista se semnează de preşedinte şi se ştampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie.
    (3) În modalitatea prevăzută la alin. (1) şi (2) pot vota numai persoanele care domiciliază în raza circumscripţiei electorale respective şi numai dacă se asigură secretul votului.


    Articolul 88

    La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea închisă.


    Capitolul IV Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor


    Secţiunea 1 Stabilirea rezultatelor votării


    Articolul 89

    (1) După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare procedează la anularea buletinelor de vot neîntrebuinţate şi, după verificarea integrităţii sigiliilor, la deschiderea urnelor. Anularea buletinelor neîntrebuinţate se face prin înscrierea pe acestea a cuvântului "ANULAT" sau prin aplicarea unei ştampile conţinând acest cuvânt. Deschiderea urnelor se face numai în prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul să asiste la votare. La numărarea voturilor pot participa, ca delegaţi, reprezentanţii tuturor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au participat la alegeri şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare şi sunt mandataţi de către conducătorii organizaţiilor judeţene ale acestora.
    (2) Preşedintele citeşte cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent ori numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar care a fost votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise sunt aşezate pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi şi sunt numărate şi legate separat.
    (3) Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de vot de alt model decât cel legal aprobat, buletinele de vot care nu au aplicată ştampila cu menţiunea "votat" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora; aceste buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. Votul este valabil în cazul în care ştampila a depăşit limitele unui patrulater, dacă opţiunea alegătorului este totuşi evidentă.
    (4) Rezultatul votului se consemnează în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primar. Tabelele se întocmesc de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte. Dacă la consemnarea rezultatelor sunt prezenţi şi candidaţi, aceştia au dreptul să întocmească şi ei un tabel. La municipiul Bucureşti se întocmeşte şi un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
    (5) În tabelele prevăzute la alin. (4) se înscriu numărul total al votanţilor, numărul total al voturilor nule, listele de candidaţi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi ale celor pentru funcţia de primar, precum şi numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare.


    Articolul 90

    (1) După numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, precum şi pentru primar, câte un proces-verbal, în două exemplare.
    (2) În municipiul Bucureşti, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, după acelaşi model, şi câte un proces-verbal pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi câte unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
    (3) Procesul-verbal cuprinde:
    a) numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanentă, în listele electorale suplimentare şi în extrasul folosit la exprimarea votului cu ajutorul urnei speciale, din care:
    - numărul total al alegătorilor potrivit copiei de pe lista electorală permanentă;
    - numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;
    - numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;
    b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale existente la secţie, care s-au prezentat la urne, din care:
    - numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă;
    - numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;
    - numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;
    c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
    d) numărul voturilor nule;
    e) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent;
    f) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar;
    g) expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie;
    h) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării;
    i) numărul buletinelor de vot primite;
    j) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate.
    (4) Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi poartă ştampila de control. Semnăturile se pun în dreptul numelui şi prenumelui şi, după caz, al apartenenţei politice, respectiv după indicarea denumirii abreviate a partidului politic pe care îl reprezintă.
    (5) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral nu are nicio influenţă asupra valabilităţii procesului-verbal şi a alegerilor. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea.
    (6) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, de către preşedintele biroului electoral o copie de pe fiecare proces-verbal. Cererea trebuie formulată în scris înainte de întocmirea procesului-verbal.


    Articolul 91

    (1) În timpul operaţiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare şi totalizare a voturilor, precum şi de înregistrare a rezultatului votării în procesele-verbale, se pot face întâmpinări cu privire la aceste operaţiuni.
    (2) Biroul electoral al secţiei de votare hotărăşte de îndată asupra întâmpinărilor formulate.
    (3) Împotriva soluţiei date cu ocazia rezolvării întâmpinării se pot formula contestaţii în scris. Contestaţiile se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care eliberează depunătorului o dovadă de primire.


    Articolul 92

    (1) Pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primar, se întocmeşte câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal şi contestaţiile formulate, precum şi buletinele de vot nule şi cele contestate. Dosarele se sigilează, se ştampilează, se transportă cu pază militară şi se predau biroului electoral de circumscripţie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie însoţit de cel puţin 2 membri ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi de către preşedinte.
    (2) Predarea dosarelor se face pe bază de proces-verbal.


    Secţiunea a 2-a Constatarea rezultatelor alegerilor


    Articolul 93

    (1) După primirea dosarelor de la birourile electorale ale secţiilor de votare, biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti procedează la ordonarea acestora pe categorii de autorităţi ale administraţiei publice locale pentru care au avut loc alegeri.
    (2) Dosarele conţinând procesul-verbal cu rezultatul numărării voturilor pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi celelalte documente prevăzute la art. 92 se predau locţiitorului preşedintelui biroului electoral de circumscripţie electorală pe bază de proces-verbal, care, împreună cu un alt membru al biroului, desemnat prin tragere la sorţi efectuată de preşedintele biroului, le transportă cu pază militară şi le predă biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
    (3) Predarea dosarelor către biroul electoral de circumscripţie judeţeană se face pe bază de proces-verbal în care se consemnează, în mod obligatoriu, numărul de dosare prevăzute în procesul-verbal menţionat la alin. (2) şi numărul de dosare predate efectiv.


    Articolul 94

    (1) După primirea dosarelor conţinând procesele-verbale cu rezultatul numărării voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor formulate, biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti şi judeţeană, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, procedează la totalizarea voturilor exprimate şi la atribuirea mandatelor, în condiţiile prezentei legi.
    (2) În acest scop biroul electoral de circumscripţie consemnează, pe întreaga circumscripţie, separat pentru fiecare listă de candidaţi sau candidaţi independenţi, numărul de voturi obţinute.
    (3) Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, însumează numărul de voturi obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar, respectiv la funcţia de primar general al municipiului Bucureşti.
    (4) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie pot asista candidaţii şi persoanele acreditate în acest scop, precum şi persoanele prevăzute la art. 89 alin. (1).


    Articolul 95

    Alegerile pentru consilieri şi pentru primari sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.


    Articolul 96

    (1) Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripţie stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivă. În cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 2%. Pentru alianţele cu cel puţin 3 membri, pragul electoral este de 8%.
    (2) Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (1).
    (3) Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel:
    a) în prima etapă, biroul electoral de circumscripţie stabileşte numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, pe baza coeficientului electoral, determinat prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral la numărul total al mandatelor de consilier din circumscripţia respectivă; biroul electoral de circumscripţie repartizează fiecărei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral se include în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectivă; de asemenea, este declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral. Se consideră voturi - neutilizate pentru fiecare listă de candidaţi a partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale voturile care au rămas după atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului electoral;
    b) în a doua etapă, biroul electoral de circumscripţie repartizează mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au întrunit pragul electoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate; mandatele neatribuite se repartizează partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală. Dacă nu se reuşeşte repartizarea tuturor mandatelor, operaţiunea se repetă până la epuizarea acestora.
    (4) În cazul în care niciuna dintre organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, nu a obţinut cel puţin un mandat, se atribuie un mandat de consilier, din cele rămase din prima etapă, organizaţiei care a întrunit pragul electoral şi a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizaţii.
    (5) Dacă în cursul operaţiunilor prevăzute la alin. (3) se constată că două sau mai multe partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale au acelaşi număr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat, acesta este repartizat partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale care a obţinut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate; dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin tragere la sorţi.
    (6) Atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripţie în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă şi începe cu lista de candidaţi pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi.
    (7) Dacă unui partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală i se cuvin mai multe mandate decât candidaţii înscrişi în listă, mandatele rămase se atribuie celorlalte liste de candidaţi sau candidaţilor independenţi, potrivit prevederilor alin. (3).
    (8) În situaţia în care niciun partid politic, nicio alianţă politică sau alianţă electorală nu realizează pragul electoral, iar numărul candidaţilor independenţi care au realizat pragul electoral este mai mic decât numărul mandatelor de consilier din circumscripţia respectivă, diferenţa de mandate este repartizată primelor 3 partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare. Fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale i se repartizează câte un mandat. Operaţiunea se repetă până la epuizarea tuturor mandatelor.
    (9) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanţă a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, alianţele politice ori alianţele electorale pe listele cărora au candidat supleanţii confirmă în scris, sub semnătura conducerilor judeţene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit alianţe politice sau alianţe electorale, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit alianţele politice sau alianţele electorale, după caz.
    (10) În caz de vacanţă a mandatului unui consilier independent sau al unui consilier aparţinând unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale, care nu mai are supleanţi pe listă, precum şi în cazul unui consilier ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condiţiile legii, din registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.


    Articolul 97

    (1) Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie.
    (2) Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.
    (3) Dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur de scrutin.
    (4) Un al doilea tur de scrutin se organizează şi în caz de balotaj între mai mulţi candidaţi la funcţia de primar.
    (5) La al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj.
    (6) Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur.
    (7) În al doilea tur de scrutin este declarat primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.


    Articolul 98

    (1) În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor.
    (2) Dacă situaţiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat.


    Articolul 99

    (1) Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti şi de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, încheie, separat, câte un proces-verbal pentru consiliul local şi pentru primar, respectiv pentru consiliul judeţean, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti, după caz, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor.
    (2) Procesul-verbal cuprinde:
    a) numărul total al alegătorilor prevăzuţi în copiile de pe listele electorale permanente din circumscripţia electorală, în listele electorale suplimentare şi în extrasul folosit la exprimarea votului prin urna specială, din care:
    - numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale permanente;
    - numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;
    - numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;
    b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale din circumscripţia electorală, care s-au prezentat la urne, din care:
    - numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;
    - numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;
    - numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;
    c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
    d) numărul total al voturilor nule;
    e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi pentru funcţia de consilier sau de fiecare candidat independent;
    f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de primar, respectiv primar general al municipiului Bucureşti;
    g) numele şi prenumele candidaţilor aleşi pentru consiliul local, respectiv consiliul judeţean şi Consiliul General al Muncipiului Bucureşti, partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală care i-a propus, respectiv menţiunea de candidat independent;
    h) numele şi prenumele primarului, respectiv ale primarului general al municipiului Bucureşti, ales şi partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală care l-a propus ori menţiunea de candidat independent;
    i) expunerea pe scurt a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de biroul electoral de circumscripţie. Hotărârile pronunţate de birourile electorale de circumscripţie sunt definitive;
    j) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate.
    (3) Procesele-verbale se întocmesc în două exemplare şi se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului electoral de circumscripţie şi poartă ştampila acestuia.
    (4) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral de circumscripţie nu are nicio influenţă asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea.
    (5) Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înaintează consiliului local, respectiv consiliului judeţean sau, după caz, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată. Pentru primar, dosarul format potrivit prezentului alineat se înaintează, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, iar în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, la Tribunalul Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată.
    (6) Al doilea exemplar al procesului-verbal întocmit de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti se trimite, în termen de 24 de ore, la biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
    (7) La cerere, membrilor birourilor electorale de circumscripţie ori reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au depus listele de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi li se eliberează, în mod obligatoriu, de către preşedintele sau vicepreşedintele biroului electoral o copie certificată de pe procesul-verbal respectiv. Cererea trebuie formulată în scris înainte de întocmirea procesului-verbal.
    (8) Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau judeţeană, după caz, eliberează certificatul doveditor al alegerilor consilierilor locali şi primarului, respectiv consilierilor judeţeni.
    (9) Pentru primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi pentru membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti, certificatele doveditoare ale alegerilor se eliberează de Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, iar pentru consilieri şi pentru primarul de sector, de către biroul electoral de circumscripţie de sector.


    Articolul 100

    (1) Pe baza proceselor-verbale prevăzute la art. 99 alin. (5) şi (6) şi a propriului proces-verbal, biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, centralizează voturile şi rezultatul alegerilor pe judeţ, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi candidaţi independenţi şi încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru consilierii judeţeni şi pentru consilierii municipiului Bucureşti, respectiv pentru primar şi primarul general al municipiului Bucureşti.
    (2) Procesul-verbal se încheie în două exemplare, în termen de 24 de ore de la primirea tuturor proceselor-verbale de la birourile electorale de circumscripţie, şi cuprinde:
    a) numărul total al alegătorilor prevăzuţi în copiile de pe listele electorale permanente din circumscripţiile electorale din judeţ, în listele electorale suplimentare şi în extrasele folosite la exprimarea votului prin urna specială, din care:
    - numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale permanente;
    - numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;
    - numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;
    b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale din judeţ, care s-au prezentat la urne, din care:
    - numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;
    - numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;
    - numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;
    c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
    d) numărul total al voturilor nule;
    e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de listele de candidaţi la funcţia de consilier, grupate pe partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale, precum şi pe candidaţi independenţi;
    f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de candidaţii pentru funcţia de primar, grupate pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi;
    g) numărul total al mandatelor de consilieri, grupate pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi;
    h) numărul total al mandatelor pentru funcţia de primar, grupate pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi.
    (3) Procesul-verbal se semnează de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv de circumscripţie a municipiului Bucureşti, şi poartă ştampila acestuia.
    (4) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului nu are nicio influenţă asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea.
    (5) Un exemplar al procesului-verbal se înaintează, în termen de 24 de ore de la întocmire, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale de circumscripţii, cu pază militară, la Biroul Electoral Central.
    (6) Biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, dă publicităţii, prin monitorul oficial al judeţului, rezultatul alegerilor pentru judeţul în cauză, respectiv pentru municipiul Bucureşti.


    Articolul 101

    (1) Dispoziţiile prezentului capitol privitoare la birourile electorale ale secţiilor de votare se aplică în mod corespunzător şi birourilor electorale ale secţiilor de votare din municipiul Bucureşti.
    (2) Dispoziţiile privitoare la birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală se aplică în mod corespunzător şi birourilor electorale de circumscripţie de sector al municipiului Bucureşti şi, după caz, biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti.
    (3) Dispoziţiile privitoare la birourile electorale de circumscripţie judeţeană se aplică, dacă este cazul, în mod corespunzător, şi biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti.


    Articolul 102

    Candidaţii aleşi atât în funcţia de consilier local, cât şi în funcţia de consilier judeţean sunt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la data ultimei validări, să opteze pentru una dintre cele două calităţi. Locurile devenite astfel vacante se completează potrivit art. 96 alin. (9) şi (10). Prevederile prezentului articol se aplică şi în cazul membrilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care nu pot fi în acelaşi timp şi membri ai consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.


    Capitolul V Contravenţii şi infracţiuni


    Articolul 103

    Constituie contravenţii următoarele fapte:
    a) înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei susţinătorilor cu încălcarea prevederilor art. 49;
    b) încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale;
    c) păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiţii necorespunzătoare;
    d) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente;
    e) efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;
    f) necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primărie;
    g) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea, inclusiv de către candidaţi, de băuturi alcoolice în timpul adunărilor sau, în ziua votării, în perimetrul secţiilor de votare, delimitat potrivit art. 80 alin. (1);
    h) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală;
    i) afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor legale;
    j) acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi pentru aceeaşi autoritate publică;
    k) neaducerea la cunoştinţa publică de către membrii birourilor electorale de circumscripţie a propunerilor de candidaturi;
    l) refuzul de a permite accesul persoanelor prevăzute la art. 80 alin. (5) în localul de vot;
    m) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi, potrivit dispoziţiilor art. 80 alin. (1);
    n) refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului înscris în listă, care prezintă actul de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate;
    o) încălcarea de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare a prevederilor art. 89 şi întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor art. 90;
    p) părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal;
    q) continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor art. 61, precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut la art. 80 alin. (1), să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianţe politice, alianţe electorale ori candidaţi independenţi;
    r) purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;
    s) absenţa nejustificată a preşedintelui, a locţiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora;
    ş) refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi;
    t) nerespectarea de către primar a prevederilor art. 16 alin. (2).


    Articolul 104

    Contravenţiile prevăzute la art. 103 lit. h), i), l) şi t) se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 500 lei, cele prevăzute la lit. c), d), e) şi f), cu amendă de la 500 lei la 700 lei, cele de la lit. j), k), o), p), q), r), s) şi ş), cu amendă de la 700 lei la 1.000 lei, iar cele prevăzute la lit. a), b), g), m) şi n), cu amendă de la 1.100 lei la 1.500 lei.


    Articolul 105

    (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 103, respectiv art. 104, se fac de:
    a) poliţişti, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. a), b), g), h), i), k), l), m), n) şi q);
    b) primari şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. e) şi h);
    c) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. j), o), p) şi r);
    d) preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii biroului electoral, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. s) şi ş);
    e) împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. a), b), c), d), e) şi f);
    f) prefecţi şi subprefecţi, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. t).
    (2) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 104, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
    (3) Contravenţiilor prevăzute la art. 103 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 106

    (1) Menţionarea în declaraţia de acceptare a candidaturii a unor date neadevărate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
    (2) Înscrierea, cu ştiinţă, în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală permanentă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.


    Articolul 107

    (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
    (2) În cazul în care prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care necesită pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care a produs una dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau a unui organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.
    (3) Tentativa se pedepseşte.


    Articolul 108

    (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
    (2) Tentativa se pedepseşte.


    Articolul 109

    (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat pentru funcţia de primar sau de consilier, precum şi primirea acestora de către alegători constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
    (2) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor.
    (3) Tentativa se pedepseşte.


    Articolul 110

    (1) Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
    (2) Tentativa se pedepseşte.


    Articolul 111

    (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, ruperea sigiliilor constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
    (2) Tentativa se pedepseşte.


    Articolul 112

    (1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, precum şi utilizarea urnei speciale în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 87 constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
    (2) Tentativa se pedepseşte.


    Articolul 113

    (1) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.
    (2) Aceeaşi pedeapsă se aplică şi persoanei care transportă urna specială fără a face parte din biroul electoral al secţiei de votare.
    (3) Tentativa se pedepseşte.


    Articolul 114

    Limitele pedepselor pentru infracţiunile prevăzute în Codul penal ori în legile penale speciale, săvârşite în legătură cu desfăşurarea alegerilor, se majorează cu jumătatea maximului special.


    Articolul 115

    Pentru toate infracţiunile prevăzute în prezenta lege, săvârşite în legătură cu alegerea consilierilor şi a primarilor, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.


    Articolul 116

    Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 103 lit. i) şi r) ori a infracţiunilor prevăzute la art. 109 şi 110 sau rezultate din comiterea acestora se confiscă.


    Capitolul VI Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 117

    (1) Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se suportă din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ale judeţelor sau al municipiului Bucureşti, după caz.
    (2) Sediul, dotarea şi cheltuielile Biroului Electoral Central se asigură de către Guvern. Sediile şi dotarea birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi, după caz, ale birourilor electorale judeţene se asigură de către primarii municipiilor reşedinţă de judeţ, împreună cu preşedinţii consiliilor judeţene şi cu prefecţii, iar cele ale birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, precum şi cele ale secţiilor de votare, de către primar, împreună cu prefecţii.
    (3) Membrilor birourilor electorale, statisticienilor şi personalului tehnic auxiliar li se acordă o indemnizaţie stabilită prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 118

    Prefecţii şi subprefecţii nu pot candida şi nu pot participa la acţiunile din campania electorală, sub sancţiunea demiterii din funcţie, decât în situaţia în care demisionează cu cel puţin 50 de zile înaintea datei alegerilor.


    Articolul 119

    Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.


    Articolul 120

    (1) Guvernul, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii trebuie să asigure, pentru sprijinirea activităţii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar necesar, pe perioada cât funcţionează acestea.
    (2) Membrii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, care au calitatea de angajat cu contract de muncă sau sunt numiţi într-o funcţie publică, se consideră detaşaţi, pe perioada cât îşi desfăşoară activitatea, la birourile electorale.
    (3) Delegaţii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza preşedintele biroului electoral în cazul constatării unor neregularităţi.
    Orice act de propagandă pentru sau împotriva unui partid politic, unei alianţe politice, alianţe electorale ori candidat independent sau încercarea de a influenţa opţiunea alegătorului, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, anularea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.


    Articolul 121

    (1) Judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului.
    (2) Împotriva hotărârilor definitive şi irevocabile, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.


    Articolul 122

    (1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua când încep să curgă până, inclusiv, în ziua în care se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare.
    (2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale şi instanţele de judecată trebuie să asigure permanenţa activităţii necesare în vederea exercitării de către cetăţeni a drepturilor electorale. Programul de activitate al acestora pentru toată perioada electorală este afişat la loc vizibil şi respectat cu stricteţe.


    Articolul 123

    (1) Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu participă la vot şi nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor, pe întreaga durată stabilită prin hotărâre.
    (2) Pentru persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 87 privind urna specială, în măsura în care se solicită această modalitate de vot.
    (3) În condiţiile alin. (2) votează numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a circumscripţiei electorale comunale, orăşeneşti sau municipale în care au loc alegeri.


    Articolul 124

    În sensul prezentei legi, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite sunt asimilate partidelor politice.


    Articolul 125

    (1) În termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale suplimentare şi al listei susţinătorilor, precum şi al ştampilelor birourilor electorale de circumscripţii, birourilor electorale judeţene şi ale Biroului Electoral Central. De asemenea, Guvernul stabileşte, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul ştampilei de control şi al ştampilei cu menţiunea "votat", al proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării şi al certificatului doveditor al alegerii consilierilor şi primarului.
    (2) Predarea şi primirea formularelor, ştampilelor şi celorlalte materiale necesare votării se fac pe bază de proces-verbal.


    Articolul 126

    Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic sau de serviciu, iar în cazul militarilor în termen şi al elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.


    Articolul 127

    Birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti îi acreditează ca observatori interni numai pe cetăţenii cu drept de vot împuterniciţi de o organizaţie neguvernamentală care are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului, înfiinţată legal cu cel puţin 6 luni înaintea începerii campaniei electorale.


    Articolul 128

    Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid politic; acreditarea se acordă pentru toate secţiile de votare de pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti, numai la cererea organizaţiilor menţionate la art. 127, însoţită de declaraţia scrisă a fiecărui observator că va respecta condiţiile de acreditare; declaraţia se dă pe propria răspundere şi constituie act de drept public, cu toate consecinţele prevăzute de lege; condiţiile acreditării sunt cele prevăzute în art. 120 alin. (3) şi sunt menţionate în actul de acreditare.


    Articolul 129

    Organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 127 le sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 120 alin. (3).


    Articolul 130

    Guvernul stabileşte durata şi condiţiile de păstrare a buletinelor de vot întrebuinţate, a celor contestate, precum şi a celor neîntrebuinţate, a ştampilelor şi a celorlalte materiale necesare votării.


    Articolul 131

    (1) Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător alegerilor organizate pe durata unui mandat, ca urmare a dizolvării unor consilii locale ori judeţene sau a consiliilor unor sectoare ale municipiului Bucureşti ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi ca urmare a invalidării sau declarării vacante a funcţiei de primar.
    (2) Cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se mai organizează alegeri pentru consiliile locale, consiliile judeţene, primari, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru primarul general al Municipiului Bucureşti.


    Articolul 132

    Prin denumirea birou electoral de circumscripţie, folosită în prezenta lege, se înţelege biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, inclusiv a municipiului Bucureşti, şi judeţeană, precum şi a subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului.


    Articolul 133

    Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.
    ----------