STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011
EMITENT
  • UNIUNEA NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 898 din 19 decembrie 2011 Notă
    Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 64 din 3 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 898 din 19 decembrie 2011.


    Articolul 1
    (1) Profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare, funcționare și conducere autonome, stabilite în condițiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, și ale prezentului statut.(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:
    a) principiul legalității;
    b) principiul libertății;
    c) principiul independenței;
    d) principiul autonomiei și descentralizării;
    e) principiul păstrării secretului profesional.


    Articolul 2
    (1) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea și apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, de drept public și de drept privat.(2) În exercitarea dreptului la apărare recunoscut și garantat de Constituția României, republicată, de lege, de pactele și de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul și obligația de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiție, pentru un proces echitabil și soluționat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părților.


    Articolul 3
    (1) În exercitarea profesiei avocatul este independent și se supune numai legii, prezentului statut și codului deontologic.(2) Profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit de baroul din care fac parte.(3) Un avocat nu poate fi înscris decât într-un singur barou și nu își poate exercita concomitent activitatea în două sau mai multe forme de exercitare a profesiei.(4) Este interzisă, sub sancțiunile prevăzute de Lege, exercitarea oricărei activități specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou și în tabloul avocaților sau, după caz, de către orice persoană juridică, cu excepția societății profesionale de avocați cu răspundere limitată.


    Articolul 4
    (1) Profesia de avocat este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei și descentralizării, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.(3) Avocatul are dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.(4) Competența și atribuțiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevăzute de Lege și de prezentul statut.


    Articolul 4^1
    (1) Persoanele care îndeplinesc funcții în cadrul organelor de conducere ale baroului, Uniunii Naționale a Barourilor din România și instituțiilor aflate sub autoritatea acesteia, Casei de Asigurări a Avocaților și filialelor acesteia nu pot participa la rezolvarea unei cereri, la luarea unei hotărâri sau decizii ori la încheierea unui act juridic prin care se produce un folos material pentru acestea, pentru soțul/soția ori pentru rudele sau afinii până la gradul III inclusiv ale acestora.(2) De asemenea, persoanele indicate la alin. (1) nu pot participa la rezolvarea unei cereri sau la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care au relații cu caracter patrimonial.(3) În cazul existenței unui conflict de interese, persoanele indicate la alin. (1) sunt obligate să se abțină de la soluționarea cererii, de la participarea la luarea hotărârii sau deciziei, informând în prealabil, în acest sens, organul profesional corespunzător.(4) Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana indicată la alin. (1), soțul/soția, rudele sau afinii acesteia până la gradul al III-lea inclusiv are/au un interes personal de natură patrimonială, care poate influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor acesteia.(5) Încălcarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.
    (la 20-08-2012, Art. 4^1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 7 din 16 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 20 august 2012. )


    Articolul 5
    (1) În fiecare județ și în municipiul București există și funcționează, în temeiul Legii, un singur barou, persoană juridică de interes public. Baroul este constituit din toți avocații înscriși în tabloul avocaților care au sediul profesional principal în localitățile de pe raza acestuia.(2) Toate barourile din România, constituite potrivit Legii, sunt membre de drept ale Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.(3) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înființată prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare de drept a Uniunii Avocaților din România.(4) Constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire și de înregistrare a barourilor în afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricând constatată de către instanță sau alt organ judiciar, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu.(5) Sunt interzise, sub sancțiunea prevăzută de Lege, folosirea, fără drept, de către orice persoană a denumirilor "Barou", "Uniunea Națională a Barourilor din România", "U.N.B.R." ori "Uniunea Avocaților din România" sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea fără drept a însemnelor specifice profesiei de avocat ori purtarea fără drept a robei.


    Articolul 6
    (1) Libertatea și independența profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează și apără drepturile, libertățile și interesele legitime ale clienților potrivit Legii și prezentului statut. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului și garantează activitatea sa profesională.(2) Avocatul este liber să își aleagă, să schimbe și să dispună în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.(3) Orice persoană are dreptul să își aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu excepția cazurilor privitoare la acordarea asistenței judiciare obligatorii sau dispuse de către organul judiciar, a asistenței judiciare prin avocat ca formă a ajutorului public judiciar și a asistenței gratuite. Orice clauză ori convenție contrară, prohibitivă sau restrictivă este lovită de nulitate absolută.(4) Relațiile dintre avocat și clienții săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate și confidențialitate. Drepturile și obligațiile avocatului sunt prevăzute de Lege, prezentul statut, codul deontologic și de contractul de asistență juridică legal încheiat.


    Articolul 7
    (1) Într-o societate întemeiată pe valorile democrației și ale statului de drept, avocatul are un rol esențial. Avocatul este indispensabil justiției și justițiabililor și are sarcina de a apăra drepturile și interesele acestora. El este deopotrivă sfătuitorul și apărătorul clientului său.(2) Avocatul, exercitând drepturile care îi sunt conferite de Lege și de prezentul statut, își îndeplinește îndatoririle și obligațiile față de client în raporturile cu autoritățile și instituțiile în relație cu care își asistă sau își reprezintă clientul, față de profesia sa în general și față de fiecare confrate în particular, precum și față de public. Avocatul are îndatorirea de a-și îndeplini cu conștiinciozitate, onoare și probitate profesională obligațiile față de client, în raporturile cu persoanele fizice, cu autoritățile și instituțiile publice sau private, cu alte persoane juridice, cu ceilalți avocați, precum și în relația sa cu publicul în general.(3) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricții, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităților sau instituțiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea și independența avocatului sunt garantate de lege.(4) Independența avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. Avocatul este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii și să acționeze numai în limitele legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic, potrivit crezului său profesional.(5) Avocatul nu răspunde disciplinar pentru susținerile făcute oral sau în scris în fața instanțelor de judecată, a altor organe de jurisdicție, a organelor de urmărire penală ori a altor autorități, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.
    (la 25-01-2019, Alineatul (5) din Articolul 7 a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (6) Abrogat.
    (la 25-01-2019, Alineatul (6) din Articolul 7 a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 8
    (1) Secretul profesional este de ordine publică.(2) Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredințată.(3) Avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanță și de către nicio persoană să divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul său și nici de către o altă autoritate sau persoană. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar sau atunci când există o contestație în privința onorariilor convenite, exclusiv pentru necesități stricte pentru apărarea sa.(4) Obligația de a păstra secretul profesional nu împiedică avocatul să folosească informațiile cu privire la un fost client, dacă acestea au devenit publice.(5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.


    Articolul 9
    (1) Obligația de a păstra secretul profesional este absolută și nelimitată în timp. Obligația se întinde asupra tuturor activităților avocatului, ale asociaților săi, ale avocaților colaboratori, ale avocaților salarizați din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alți avocați.(2) Obligația de a păstra secretul profesional revine și persoanelor cu care avocatul conlucrează în exercitarea profesiei, precum și salariaților săi. Avocatul este dator să le aducă la cunoștință această obligație.(3) Obligația de a păstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat și salariaților acestora cu privire la informațiile cunoscute în exercitarea funcțiilor și atribuțiilor ce le revin.


    Articolul 10
    (1) Orice comunicare sau corespondență profesională între avocați, între avocat și client, între avocat și organele profesiei, indiferent de forma în care a fost făcută, este confidențială.(2) În relațiile cu avocații înscriși într-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat să respecte dispozițiile speciale prevăzute de Codul deontologic al avocaților din Uniunea Europeană.(3) În relațiile cu un avocat înscris într-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie să se asigure, înainte de a schimba informații confidențiale, că în țara în care își exercită profesia confratele străin există norme ce permit asigurarea confidențialității corespondenței și, în caz contrar, să încheie un acord de confidențialitate sau să îl întrebe pe clientul său dacă acceptă, în scris, riscul unui schimb de informații neconfidențiale.(4) Corespondența și informațiile transmise între avocați sau între avocat și client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi în niciun caz aduse ca probe în justiție și nici nu pot fi lipsite de caracterul confidențial.


    Articolul 11

    În raporturile cu instanțele judecătorești, cu Ministerul Public, cu celelalte autorități și instituții publice, cu persoanele juridice și persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul este dator să aibă un comportament demn, civilizat și loial.


    Articolul 12
    (1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanentă de a asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare, organizând în mod corespunzător primirea în profesie, pregătirea profesională inițială și pregătirea continuă a avocaților, respectarea strictă a deontologiei și a disciplinei profesionale.(2) Toți avocații au dreptul și îndatorirea de a participa la formele de pregătire profesională stabilite de către organele profesiei.(3) Barourile și U.N.B.R. au obligația, din oficiu sau la cerere, să acționeze prin toate mijloacele legale pentru protecția profesiei, a demnității și onoarei corpului de avocați.


    Articolul 13

    Dispozițiile prezentului statut se aplică în mod corespunzător și avocaților străini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de către aceștia.


    Capitolul II Organizarea profesiei de avocat

    Secţiunea 1 Dobândirea calității de avocat

    Articolul 14
    (1) Primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza promovării examenului organizat de către U.N.B.R. la nivel național.(2) Cu titlu de excepție, în condițiile legii, pot accede în profesie, fără susținerea examenului, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiți ori, după caz, care au fost eliberați din motive neimputabile, precum și, în aceleași condiții, judecătorii de la instanțele internaționale.


    Articolul 15
    (1) Cererea formulată de persoana care dorește să fie primită în profesie se adresează decanului baroului unde solicitantul intenționează să exercite profesia. Cererea se depune sau, după caz, se comunică în două exemplare și va cuprinde:
    a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;
    b) locul și data nașterii;
    c) elementele actului de identitate și organul emitent;
    d) indicarea diplomei de licență eliberate de o instituție de învățământ superior acreditată în condițiile legii, care atestă calitatea de licențiat al unei facultăți de drept cu durata stabilită de lege, precum și indicarea, dacă este cazul, a îndeplinirii funcției de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani și a promovării examenului de definitivat în profesia din care provine ori a îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (2), după caz;
    e) declarația că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 14 din Lege;
    f) indicarea cazului de incompatibilitate în care se află, dacă este cazul;
    (la 25-01-2019, Litera f) din Alineatul (1) , Articolul 15 , Subsectiunea 1 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

    g) precizarea că se solicită dobândirea calității de avocat stagiar și angajamentul de a realiza, pe perioada stagiului, formarea profesională inițială în profesia de avocat, respectiv de a frecventa, ca avocat definitiv, formele de pregătire profesională continuă, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut;
    h) mențiunea, dacă este cazul, că, potrivit Legii, candidatul poate dobândi calitatea de avocat definitiv;
    i) declarația expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activității.
    (2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:
    a) copie a actului de identitate și a actelor de stare civilă;
    b) copie a diplomei de licență și, după caz, copii ale înscrisurilor care dovedesc îndeplinirea, timp de cel puțin 5 ani, a funcției de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum și promovarea examenului de definitivat în profesia respectivă ori îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (2). În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituțiile de învățământ superior din altă țară, se va depune și dovada de echivalare, în condițiile legii;
    c) copie a cazierului judiciar, eliberată cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;
    d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituția sanitară stabilită de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;
    e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care să ateste cauzele încetării calității de avocat ori, dacă este cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire în profesie;
    f) două fotografii de tip legitimație.
    (3) În cazul prevăzut la art. 14 alin. (2), judecătorul care a activat la instanțe internaționale va prezenta adeverință în original și în traducere legalizată, eliberată de către respectiva instanță, atestând că acesta a îndeplinit calitatea de judecător și că încetarea acestei calități a avut loc din motive neimputabile.


    Articolul 16
    (1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă țară în vederea exercitării profesiei de avocat în România se va depune sau, după caz, se va comunica în dublu exemplar la baroul în care dorește să profeseze și va cuprinde:
    a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;
    b) locul și data nașterii;
    c) numărul, data și emitentul pașaportului;
    d) indicarea sediului profesional unde solicitantul dorește să își exercite profesia;
    e) indicarea perioadei și a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
    f) indicarea formei în care urmează să exercite profesia, conform art. 5 din Lege.
    (2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba română și certificate:
    a) pașaport;
    b) o atestare din partea baroului sau a asociației profesionale de avocați din țara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei și starea sa disciplinară.
    (3) La cerere se vor atașa:
    a) avizul conform eliberat de Comisia permanentă a U.N.B.R.;
    b) indicarea cazului de incompatibilitate în care se află, dacă este cazul;
    (la 25-01-2019, Litera b) din Alineatul (3) , Articolul 16 , Subsectiunea 1 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

    c) declarația expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic;
    d) dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform dispozițiilor art. II din Legea nr. 231/2000 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, după caz;
    e) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);
    f) două fotografii de tip legitimație.


    Articolul 17
    (1) Cererea de primire în profesie, în forma și însoțită de documentația prevăzute în prezentul statut, se depune în termen de cel mult 15 zile de la data publicării pe pagina web a U.N.B.R. a organizării examenului național de primire în profesie. În termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, cererea de primire în profesie se va comunica de către barou U.N.B.R. și se va afișa la sediul baroului și pe pagina web a baroului și a U.N.B.R.(2) Afișarea cererii la sediul baroului se constată prin proces-verbal.(3) În termen de 10 de zile de la afișarea cererii pe pagina web a baroului și a U.N.B.R., orice persoană poate face opoziție la cererea de primire în profesie, indicând motivele și arătând împrejurările și probele pe care își întemeiază opoziția.(4) Soluționarea opoziției este de competența baroului la care a fost înregistrată cererea de primire în profesie.(5) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie, decanul baroului va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigațiile necesare cu privire la moralitatea și demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziție la înscriere.


    Articolul 18
    (1) Avocatul-raportor va face toate cercetările pe care le va considera necesare.(2) Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condițiilor prevăzute de lege și de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat.


    Articolul 19

    În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziției, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.


    Articolul 20
    (1) După depunerea raportului, în termen de cel mult 5 zile, consiliul baroului analizează îndeplinirea condițiilor pentru primirea în profesie și soluționează eventualele opoziții.(2) Consiliul baroului va pronunța o hotărâre motivată asupra cererii de primire în profesie, pe care o va comunica U.N.B.R. în termen de cel mult 10 zile de la expirarea termenului de opoziție.(3) Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanentă a U.N.B.R., care va soluționa contestația cu cel puțin 15 zile înaintea datei anunțate a examenului național de primire în profesie. În cazul contestațiilor formulate de persoanele prevăzute la art. 17 alin. (5) din Lege, termenul de soluționare este de 30 de zile de la data înregistrării contestației. Hotărârea Comisiei permanente a U.N.B.R. se va afișa pe pagina web a U.N.B.R.(4) Se poate prezenta la examenul național de primire în profesie numai candidatul cu privire la care consiliul baroului sau, după caz, Comisia permanentă a U.N.B.R. a pronunțat o hotărâre favorabilă asupra cererii de primire în profesie formulate de acesta.(5) Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în tabloul avocaților în baza deciziei emise de consiliul baroului, cu respectarea dispozițiilor art. 20 alin. (8), art. 21, 22 și 23 din Lege.


    Articolul 21
    (1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă țară de a fi autorizat să acorde consultanță juridică privind dreptul românesc se depune la președintele U.N.B.R.(2) Cererea va fi înaintată baroului în care este înscris avocatul pentru avizare și raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei de examinare.(3) Metodologia examenului de verificare a cunoștințelor de drept românesc și de limba română ale avocaților străini se stabilește prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.(4) Comisia de examinare va fi desemnată de Consiliul U.N.B.R. și poate fi alcătuită din avocați și cadre didactice din instituțiile de învățământ juridic superior, acreditate în condițiile legii.(5) Examenul va cuprinde probe scrise și orale privind instituțiile de bază ale dreptului românesc și cunoștințele de limba română.


    Articolul 22

    Cererea de primire în profesia de avocat în România a avocaților care au obținut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European este de competența Consiliului U.N.B.R., conform art. 66 lit. e) din Lege.


    Articolul 23
    (1) Cererea se depune sau, după caz, se comunică în dublu exemplar secretariatului U.N.B.R. și va cuprinde:
    a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;
    b) locul și data nașterii;
    c) numărul, data și emitentul pașaportului;
    d) menționarea faptului că intenționează exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România;
    e) indicarea perioadei și a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
    f) indicarea titlului profesional obținut în statul membru de origine și a grupării profesionale din care face parte în statul membru de origine sau a autorității judiciare în cadrul căreia este admis să își exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.
    (2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte, traduse în limba română și certificate:
    a) pașaport;
    b) o atestare din partea autorității competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei și starea sa disciplinară.
    (3) La cerere se vor atașa:
    a) declarația expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate și incompatibilitate prevăzute la art. 14 și 15 din Lege;
    b) declarația expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic;
    c) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);
    d) două fotografii de tip legitimație;
    e) alte documente prevăzute în anexa nr. XXXI.


    Articolul 24
    (1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunța asupra cererii de primire în profesia de avocat după susținerea examenului de verificare a cunoștințelor privind dreptul românesc și de limba română sau după ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de susținerea examenului, conform art. 100 și 109 din Lege.(2) Consiliul U.N.B.R. poate decide și asupra suspendării analizării cererii până la efectuarea de către solicitant a stagiului de pregătire în domeniul dreptului românesc, conform art. 100 alin. (2) din Lege.(3) Decizia este definitivă și se comunică solicitantului în termen de 30 de zile de la data emiterii.
    (la 16-01-2014, Alin. (3) al art. 24 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )


    Articolul 25
    (1) Avocatul admis în profesie va fi înscris în tabloul avocaților la baroul în care își va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.(2) Consiliul baroului va dispune înscrierea în tabloul avocaților, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesie emise de U.N.B.R.


    Articolul 26
    (1) Pentru aplicarea Legii, cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, cât și pe întreaga durată a exercitării acesteia.(2) Persoana care solicită primirea în profesia de avocat sau reînscrierea în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei va înfățișa consiliului baroului la care depune cererea înscrisuri din care să rezulte condițiile de încetare a exercițiului profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a exercitat-o în perioada de incompatibilitate. Consiliul baroului va întreprinde cercetări, folosind procedura prevăzută de art. 17 alin. (5), inclusiv în situația solicitării reînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, pentru a verifica dacă solicitantul se găsește în cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. b) teza a II-a din Lege, respectiv dacă a fost exclus din profesia din care provine ca urmare a săvârșirii unor abateri disciplinare grave. Aceeași procedură se aplică și pentru a verifica dacă solicitantul se găsește în cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. d) din Lege, atunci când fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat a fost reținută prin acte ale organelor profesiei de avocat.
    (la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 26 , Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (3) Avocații care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de art. 14 lit. a), lit. b) teza I, lit. c) și d) din Lege sunt obligați să prezinte baroului hotărârile judecătorești prin care au fost condamnați definitiv la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, prin care au fost declarați faliți frauduloși sau prin care au fost condamnați definitiv pentru fapte săvârșite în legătură cu exercitarea profesiei.(3^1) Verificarea cazurilor de nedemnitate cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, precum și pe întreaga durată a exercitării acesteia se realizează la sesizare, prin plângerea oricărei persoanei interesate, sau din oficiu.
    (la 25-01-2019, Articolul 26 din Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 6, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (3^2) Plângerea persoanei interesate îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care își continuă activitatea în profesie sau este incompatibil, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tabloul avocaților.
    (la 25-01-2019, Articolul 26 din Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 6, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (3^3) Consiliul baroului poate fi sesizat și prin modalitățile prevăzute la art. 85 alin. (2) și (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de ședință.
    (la 25-01-2019, Articolul 26 din Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 6, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (3^4) Consiliul baroului procedează cu celeritate la verificarea cazului de nedemnitate din plângere sau din sesizare. În cel mult 3 zile de la data la care s-a hotărât verificarea se vor cere relații de la U.N.B.R., de la celelalte barouri și de la alte instituții, cu privire la persoana verificată.
    (la 25-01-2019, Articolul 26 din Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 6, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (4) Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătorești, respectiv înscrisurile ce privesc condițiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în tabloul avocaților incompatibili și va aprecia asupra demnității avocatului. Consiliul baroului va hotărî, după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat, potrivit Legii.(5) Decizia motivată se comunică în termen de 15 zile avocatului în cauză, precum și președintelui U.N.B.R., împreună cu hotărârea judecătorească și înscrisurile în baza cărora a fost verificată starea de nedemnitate.
    (la 16-01-2014, Alin. (5) al art. 26 a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )
    (6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de președintele U.N.B.R. și/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestația și va hotărî în condițiile Legii.(7) Decizia consiliului baroului de încetare a calității de avocat este executorie. Despre încetarea calității de avocat baroul va face mențiunile corespunzătoare în tabloul avocaților.


    Articolul 26^1
    (1) Verificarea cazurilor de nedemnitate cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, precum și pe întreaga durată a exercitării acesteia se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul poate desemna un consilier pentru efectuarea cercetării referitoare la cazul de nedemnitate.(2) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării referitoare la cazul de nedemnitate se poate abține sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris și se judecă de către consiliul baroului, în absența consilierului recuzat.(3) În cazul în care decanul este cel verificat pentru un caz de nedemnitate, acesta nu va participa la ședința consiliului baroului, atribuțiile sale din prezenta procedură urmând a fi preluate de prodecan.(4) În cazul în care unul dintre membrii consiliului baroului este cel verificat pentru un caz de nedemnitate, acesta nu va participa la ședința consiliului baroului cu privire la această procedură.
    (la 25-01-2019, Subsectiunea a 3-a din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completată de Punctul 7, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 26^2
    (1) În cadrul verificării cazului de nedemnitate, consiliul baroului va examina hotărârile judecătorești, respectiv înscrisurile ce privesc condițiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în tabloul avocaților incompatibili și va aprecia asupra demnității avocatului.(2) Verificarea se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului verificat, trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face și prin înștiințare în scris, printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii și a datei la care s-a făcut înștiințarea, ori prin luarea la cunoștință prin semnătură.(3) Verificarea se efectuează numai după încunoștințarea avocatului cu privire la cazul de nedemnitate prin luarea la cunoștință a conținutului plângerii ori al sesizării. Avocatul verificat poate da explicații scrise.(4) Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către organul care anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale și nu împiedică desfășurarea verificării referitoare la cazul de nedemnitate.(5) În cursul verificărilor, decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum și orice alte persoane ale căror declarații pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri și va culege informații, prin mijloacele prevăzute de lege.(6) După efectuarea verificărilor, consilierul delegat întocmește un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziția celui verificat și propunerea privind soluționarea plângerii sau sesizării.(7) Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.
    (la 25-01-2019, Subsectiunea a 3-a din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completată de Punctul 7, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 26^3
    (1) În ședința imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, consiliul baroului procedează la verificarea cazului de nedemnitate, pe baza referatului și a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.(2) Consiliul baroului poate convoca, prin modalitățile prevăzute de art. 26^2 alin. (2), avocatul verificat, în vederea audierii sale. Refuzul de a da curs convocării nu împiedică desfășurarea verificării referitoare la cazul de nedemnitate.(3) După efectuarea verificărilor, consiliul baroului va hotărî, prin decizie, după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat, potrivit Legii. Decizia se redactează în scris, motivat în fapt și în drept și se semnează de către decanul baroului.(4) Soluția se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzute la alin. (3), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnătură, avocatului verificat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum și, prin adresă de comunicare, președintelui U.N.B.R.(5) În situația în care, în urma verificărilor, se decide excluderea din profesie a avocatului, consiliul baroului va emite o decizie de excludere.(6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată, prin contestație, de președintele U.N.B.R. și/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestația și va hotărî în condițiile Legii.
    (la 25-01-2019, Subsectiunea a 3-a din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completată de Punctul 6, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 26^4
    (1) În fața consiliului baroului avocatul se va înfățișa personal. În cursul ședințelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.(2) Consiliul baroului hotărăște cu majoritate de voturi.(3) Decizia consiliului baroului de încetare a calității de avocat este executorie. Despre încetarea calității de avocat baroul va face mențiunile corespunzătoare în tabloul avocaților.
    (la 25-01-2019, Subsectiunea a 3-a din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completată de Punctul 7, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 26^5
    (1) Contestația împotriva deciziei consiliului baroului se soluționează de Consiliul U.N.B.R. Prin contestație pot fi invocate orice motive de fapt sau de drept cu privire la nelegalitatea sau netemeinicia deciziei contestate.(2) Consiliul U.N.B.R. va fixa de îndată termen de soluționare a contestației, cu citarea avocatului, a consiliului baroului care a emis decizia de excludere și a celorlalte persoane indicate în cerere și care ar putea furniza informații despre cazul de nedemnitate în care se găsește avocatul.(3) Procedura de citare în fața Consiliului U.N.B.R. se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire cu conținut declarat, la sediul profesional principal al avocatului.(4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (3) nu este posibilă, procedura de citare și comunicare se va realiza în conformitate cu regulile privitoare la citarea și comunicarea actelor de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă.
    (la 25-01-2019, Subsectiunea a 3-a din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completată de Punctul 7, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 26^6
    (1) În fața Consiliului U.N.B.R. avocatul se va înfățișa personal. În cursul ședințelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.(2) Ședința Consiliului U.N.B.R. nu este publică, atât în etapa cercetării procesului, cât și în faza dezbaterilor în fond, iar lucrările ședinței se consemnează într-o încheiere.(3) Lipsa părților legal citate nu împiedică judecata, Consiliul U.N.B.R. putându-se pronunța pe baza actelor și a dovezilor administrate în cauză, fiind admisibil orice mijloc de probă prevăzut de Codul de procedură civilă.(4) Consiliul U.N.B.R. hotărăște cu majoritate de voturi.
    (la 25-01-2019, Subsectiunea a 3-a din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completată de Punctul 7, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 26^7
    (1) Decizia Consiliului U.N.B.R. rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat față de părți și de organele profesiei.(2) Decizia de excludere pronunțată de Consiliul U.N.B.R. se va comunica avocatului în cauză la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum și președintelui U.N.B.R.
    (la 25-01-2019, Subsectiunea a 3-a din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completată de Punctul 7, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 27

    Pentru primirea în profesie și pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege.


    Articolul 28

    Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat.


    Articolul 29
    (1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel:
    a) faptele personale de comerț exercitate cu sau fără autorizație;
    b) calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, de comanditar într-o societate în comandită simplă sau în comandită pe acțiuni;
    c) calitatea de administrator într-o societate în comandită pe acțiuni;
    d) calitatea de administrator unic sau, în cazul unei pluralități de administratori, aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare și administrare, de președinte al consiliului de administrație ori de membru în comitetul de direcție al unei societăți cu răspundere limitată;
    e) calitatea de președinte al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere ori de membru în comitetul de direcție sau în directoratul unei societăți pe acțiuni.
    (la 25-01-2019, Alineatul (1) din Articolul 29 , Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (2) Avocatul poate fi asociat sau acționar la societățile cu răspundere limitată sau la cele pe acțiuni.
    (la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 29 , Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (3) Avocatul poate îndeplini funcția de membru în consiliul de administrație sau în consiliul de supraveghere al unei societăți pe acțiuni ori de membru al consiliului de administrație al unei societăți cu răspundere limitată, cu obligația de a aduce acest fapt la cunoștința decanului baroului în care își exercită profesia. Avocatul va furniza toate explicațiile asupra condițiilor în care exercită funcția de membru al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere și va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidențialității.
    (la 25-01-2019, Alineatul (3) din Articolul 29 , Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (4) Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcției de membru al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibilă cu demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaților, poate, în orice moment, să solicite celui interesat să părăsească funcția pe care o ocupă. Decizia consiliului baroului va fi comunicată de îndată avocatului în cauză. Dispozițiile art. 26 alin. (6) și (7) se aplică în mod corespunzător.(5) Încălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) constituie abatere disciplinară gravă.


    Articolul 30
    (1) Incompatibilitățile prevăzute de Lege se verifică și se constată de către consiliul baroului, chiar și din oficiu.(2) Avocatul devenit incompatibil are obligația să încunoștințeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa din tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei în tabloul avocaților incompatibili.(3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecințele prevăzute de lege, și constituie abatere disciplinară gravă, sancționată cu excluderea din profesie.


    Articolul 31
    (1) În aplicarea art. 25 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizia de trecere în tabloul avocaților incompatibili fără ascultarea avocatului.(2) Avocatul va fi convocat în vederea ascultării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în convocare nu împiedică luarea măsurii.


    Articolul 32

    Abrogat.
    (la 25-01-2019, Articolul 32 din Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 33
    (1) Dreptul de primire în profesie se obține numai pe baza unui examen, cu excepția cazului prevăzut la art. 17 alin. (5) din Lege.(2) Examenul de primire în profesie se organizează la nivel național de U.N.B.R., în mod obligatoriu cel puțin o dată pe an, și se desfășoară, în mod unitar, în centrele teritoriale ale Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, denumit în continuare I.N.P.P.A. Examenul va fi anunțat pe pagina web a U.N.B.R. cu cel puțin 60 de zile înainte de data susținerii acestuia.(3) În vederea asigurării caracterului unitar al examenului de primire în profesia de avocat, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia și metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. În considerarea numărului de candidați, a zonelor din care provine majoritatea acestora, precum și a eficienței organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va stabili dacă examenul va fi desfășurat în localitatea sediului central al I.N.P.P.A. și/sau, după caz, în unul ori mai multe centre teritoriale ale I.N.P.P.A. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel puțin la 3 materii examinarea se face în scris.(4) Odată cu anunțarea datei examenului de primire în profesie și a locului/locurilor organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va face publice, prin intermediul paginii web a U.N.B.R., tematica și bibliografia examenului.(5) Comisia permanentă a U.N.B.R. desemnează comisia națională de examinare, ai cărei membri vor fi, în majoritate, avocați cadre didactice universitare cu o vechime în profesia de avocat de cel puțin 10 ani. Din rândul membrilor comisiei naționale de examinare, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabilește, cu luarea în considerare a propunerilor barourilor, componența comisiei teritoriale/comisiilor teritoriale care este/sunt delegată/delegate la centrul/centrele teritorial/teritoriale de examen. De asemenea, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabilește materiile la care se organizează probe scrise și orale și organizează activitatea de examen.


    Articolul 34

    Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorți de comisia națională de examinare, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3).


    Articolul 35

    Metodologia de examinare stabilită de U.N.B.R. va fi adusă la cunoștința celor interesați cu cel puțin 30 de zile înainte de data examenului, prin afișare pe pagina web a U.N.B.R.


    Articolul 36
    (1) Pentru înscrierea la examen, candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul în circumscripția căruia dorește să își exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de înscriere include cererea și actele prevăzute la art. 15 și va fi depus în termenul prevăzut la art. 17 alin. (1).(2) Candidatul este obligat să achite, odată cu depunerea dosarului de înscriere, o taxă de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R., ce va fi afișată pe pagina web a U.N.B.R. Din taxa de participare la examen o cotă va reveni baroului la care a fost depusă cererea de primire în profesie. Cota cuvenită baroului pentru operațiunile de înregistrare și verificare a cererilor depuse de candidați se stabilește prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.(3) Dosarele de înscriere ale candidaților vor fi păstrate și arhivate de barourile la care au fost înregistrate cererile acestora de primire în profesie. Pentru candidații cu privire la care a fost pronunțată, în condițiile prezentului statut, o hotărâre favorabilă privind cererea de primire în profesie, barourile vor transmite U.N.B.R., cu cel puțin 10 zile înaintea datei anunțate a examenului național de primire în profesie, în vederea întocmirii listelor participanților la examen, o copie a cererii de primire în profesie, însoțită de o adresă prin care se confirmă că respectivii candidați întrunesc condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut în vederea primirii în profesie și de dovada achitării taxei de participare. Cota din taxa de participare cuvenită barourilor va fi virată de U.N.B.R. În contul barourilor cel târziu până la data examenului, cu excepția taxei încasate de la acei candidați ale căror cereri de primire în profesie au fost respinse, care va fi restituită acestora.


    Articolul 37
    (1) După validarea examenului, Consiliul U.N.B.R. va dispune primirea în profesie a candidaților admiși și va emite decizia de primire în profesie.(2) Rezultatele examenului vor fi comunicate barourilor de către Consiliul U.N.B.R.


    Articolul 38
    (1) Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluționate individual de către consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire în profesie va fi comunicată și U.N.B.R.(2) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de către solicitant sau de președintele U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.


    Articolul 39
    (1) Avocații foști judecători nu pot exercita profesia de avocat în fața instanțelor unde au funcționat timp de 5 ani de la încetarea funcției deținute. Prin instanțe în înțelesul Legii se înțelege judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curțile de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională, inclusiv instanțele militare la care avocații au funcționat ca judecători, indiferent de secția la care au funcționat.(2) În cazul în care avocatul a funcționat ca judecător la mai multe instanțe, interdicția operează pentru fiecare instanță și se calculează distinct de la data încetării activității la instanța respectivă.(3) Aceeași interdicție se aplică și magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, grefierilor și personalului auxiliar al instanțelor judecătorești și al Curții Constituționale.
    (la 25-01-2019, Alineatul (3) din Articolul 39 , Subsectiunea a 6-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 40
    (1) Avocații foști procurori și cadre de poliție nu pot acorda asistență juridică la organul de urmărire penală la care și-au desfășurat activitatea timp de 5 ani de la încetarea funcției respective. Calculul duratei de interdicție se face conform art. 39 alin. (2).(2) În cazul în care avocatul fost procuror sau cadru de poliție a funcționat și în calitate de judecător, interdicția privește atât instanțele, cât și organele de urmărire și de cercetare penală, durata fiind calculată în mod corespunzător.(3) Dispozițiile prezentului articol se aplică și personalului auxiliar al organelor de urmărire penală.


    Articolul 41
    (1) Interdicția exercitării profesiei de avocat în cazurile prevăzute de art. 21 din Lege privește în integralitate instanțele, parchetele de pe lângă acestea, inclusiv Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, și organele de cercetare penală la care lucrează soțul, ruda sau afinul avocatului până la gradul al treilea inclusiv, indiferent de secția, direcția, serviciul sau biroul în care își desfășoară activitatea.(2) Interdicția exercitării profesiei de avocat în situațiile stabilite de art. 21 alin. (1) și (2) din Lege nu se aplică formelor colective de exercitare a profesiei, respectiv cabinetului asociat, societății civile sau societății cu răspundere limitată, în care avocatul căruia i se aplică aceste interdicții este asociat sau angajat, cu condiția informării de către forma de exercitare a profesiei, în termen de cel mult 5 zile de la intervenirea situației respective, a baroului pe raza căruia aceasta își are sediul profesional.(3) Avocatului asociat al avocatului căruia i se aplică interdicțiile prevăzute la art. 21 din Lege și avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei care își desfășoară activitatea într-o formă de exercitare a profesiei în care lucrează un avocat căruia i se aplică interdicțiile prevăzute la art. 21 din Lege le este interzis să se folosească de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condițiile legii în scopul eludării acestor interdicții.


    Articolul 41^1
    (1) Este interzis avocatului ca în exercitarea oricărei activități din cele prevăzute la art. 3 din Lege să colaboreze în orice mod cu persoane fizice sau juridice care îndeplinesc acte ori desfășoară fără drept activități specifice profesiei de avocat.(1^1) Este interzis avocatului ca în exercitarea oricărei activități din cele prevăzute la art. 3 din Lege să încheie contracte de asistență juridică cu persoane juridice care au calitatea de mandatari ai altor persoane fizice sau juridice care sunt beneficiarii activităților profesionale ale avocatului.
    (la 25-01-2019, Articolul 41^1 din Subsectiunea a 6-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 11, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (2) Încălcarea prevederilor alin. (1) și (1^1) constituie abatere disciplinară și se sancționează cu excluderea din profesie.
    (la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 41^1 , Subsectiunea a 6-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 42

    Încălcarea de către avocați a altor restricții sau interdicții la care sunt supuși conform legilor speciale constituie abatere disciplinară gravă.


    Articolul 43

    Avocatul care nu respectă prevederile art. 39-42 sau care se folosește de forma de exercitare a profesiei ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condițiile legii în scopul eludării interdicțiilor prevăzute de Lege sau de alte legi speciale săvârșește abatere disciplinară gravă. Consiliul baroului se poate sesiza și din oficiu cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 39-42.
    (la 25-01-2019, Articolul 43 din Subsectiunea a 6-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 44
    (1) Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului tabloul avocaților, alcătuit potrivit anexei nr. VI.(2) Tabloul avocaților va cuprinde:
    a) numele și prenumele avocaților definitivi și stagiari cu drept de exercitare a profesiei și sediul profesional al acestora;
    b) cabinetele asociate, societățile civile profesionale și societățile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora și a avocaților care le compun;
    c) restrângeri ale dreptului de a profesa, potrivit prevederilor Legii și prezentului statut.
    (la 25-01-2019, Litera c) din Alineatul (2) , Articolul 44 , Subsectiunea a 7-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 14, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

    d) mențiuni privind încetarea calității de avocat, potrivit prevederilor art. 26 alin. (7);
    e) situațiile de întrerupere a activității profesionale a formelor de exercitare a profesiei;
    f) alte mențiuni relevante.
    (3) Avocații străini vor fi menționați într-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor menționa formele de exercitare a profesiei din care aceștia fac parte, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) și (6) din Lege. Distinct sunt evidențiați avocații străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, care sunt autorizați să își desfășoare activitățile profesionale sub titlul profesional corespunzător obținut într-un stat membru, indicându-se și dacă aceștia desfășoară activități avocațiale cu caracter permanent pe teritoriul României și titlul profesional sub care își desfășoară activitatea.(4) În cazul avocaților străini se va menționa dacă aceștia sunt autorizați să acorde consultanță juridică privind dreptul românesc.(4^1) Tabloul va cuprinde și o mențiune distinctă a avocaților incompatibili ce se află în situațiile prevăzute de art. 24 alin. (2) și (3) din Lege
    (la 25-01-2019, Articolul 44 din Subsectiunea a 7-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 15, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (5) Se va întocmi separat un tablou al avocaților incompatibili, alcătuit potrivit anexei nr. VII, care se verifică și se reactualizează până la data de 15 ianuarie a fiecărui an.(6) Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, tabloul special al avocaților străini și tabloul avocaților incompatibili se reactualizează lunar și se aduc la cunoștința tuturor membrilor baroului.(7) Tablourile menționate la alin. (6) vor fi comunicate U.N.B.R., pe cale electronică și în forma stabilită de U.N.B.R., în termen de 5 zile de la actualizare.


    Articolul 45

    Tabloul avocaților definitivi și stagiari, precum și tabloul special al avocaților străini se comunică autorităților menționate la art. 24 alin. (3) din Lege, cel târziu până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.


    Articolul 46

    Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menținerii în tabloul avocaților se contestă la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la data comunicării. Contestația este suspensivă de executare.


    Articolul 47
    (1) Înscrierea în tablou a avocaților definitivi și stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut de Lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în fața consiliului baroului, de către avocații nou-înscriși în barou.(2) Înscrierea în tabloul avocaților după primirea în profesie este condiționată de depunerea declarației prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008. Depunerea unei declarații false atrage consecințele prevăzute de lege.


    Articolul 48
    (1) Decanul baroului va desemna avocații responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activității de asistență juridică de către persoanele neînscrise în tabloul avocaților.(2) Ori de câte ori va avea informații cu privire la persoane care exercită nelegal activități prevăzute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autoritățile competente și va lua măsurile legale ce se impun.
    (la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 48 , Subsectiunea a 7-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 49
    (1) Exercițiul profesiei de avocat se suspendă:
    a) pe toată durata existenței stării de incompatibilitate;
    b) În temeiul unei hotărâri judecătorești sau disciplinare de interdicție temporară de a profesa;
    c) În caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. și către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadența acestora, până la lichidarea integrală a datoriilor;
    d) la cererea scrisă a avocatului, pentru alte motive decât cele prevăzute la lit. a).
    (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), baroul are obligația de a verifica trimestrial, precum și înainte de data întocmirii tabloului anual al avocaților menținerea situației care a justificat suspendarea. În tabloul avocaților avocatul suspendat la cerere figurează în secțiunea destinată menționării avocaților fără drept de exercitare a profesiei.


    Articolul 50

    Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva avocatului s-a pus în mișcare acțiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.


    Articolul 51
    (1) Avocatul este dator să încunoștințeze de îndată consiliul baroului despre orice situație care ar putea duce la suspendarea exercițiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară.(2) Decanul și consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozițiilor Legii și ale prezentului statut privind suspendarea exercițiului dreptului de a profesa.(3) Consiliul baroului decide în toate cazurile după ascultarea avocatului în cauză.(4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face mențiune, în mod corespunzător, în tabloul avocaților și în tabloul avocaților incompatibili.(5) Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestația nu suspendă executarea.


    Articolul 52

    Independent de contestarea deciziei, în cazul în care măsura suspendării a fost luată pentru neplata totală sau parțială a taxelor și contribuțiilor profesionale, la cererea avocatului în cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor și contribuțiilor prevăzute de Lege și de prezentul statut, poate dispune încetarea măsurii suspendării și ștergerea mențiunilor din tablou.


    Articolul 53

    Exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 în perioada măsurii suspendării constituie abatere disciplinară gravă.


    Articolul 54
    (1) Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii să își asigure substituirea.(2) Încălcarea dispozițiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.


    Articolul 55
    (1) Avocatul care, din motive justificate, solicită transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care dorește să se transfere.(2) Cererea de transfer va fi însoțită de actele pe care se întemeiază și de un certificat eliberat de baroul de la care se solicită transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale și disciplinare ale solicitantului și va atesta că solicitantul a achitat la zi taxele și contribuțiile profesionale către barou, U.N.B.R. și sistemul propriu de asigurări sociale.(3) Consiliul baroului de la care se solicită transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicită transferul.


    Articolul 56
    (1) Cererea de transfer va fi soluționată pe baza raportului întocmit de un consilier delegat, care verifică dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul, precum și a certificatului prevăzut la art. 55 alin. (2).(2) La soluționarea cererii consiliul baroului va avea în vedere și respectarea de către petent a dispozițiilor privind modul de organizare și funcționare a formelor de exercitare a profesiei, precum și a condițiilor de primire în profesie.


    Articolul 57
    (1) Decizia cu privire la transfer se comunică solicitantului și baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face mențiuni corespunzătoare în tabloul avocaților.(2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată și poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.


    Articolul 58
    (1) Calitatea de avocat încetează:
    a) prin renunțarea scrisă la exercițiul profesiei;
    b) prin deces;
    c) prin excluderea din profesie, ca sancțiune disciplinară;
    d) În cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.
    (2) Încetarea calității de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului și are drept consecință radierea celui în cauză din tabloul avocaților.(3) Încetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calității de avocat.


    Articolul 59

    Avocatul care renunță la exercițiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puțin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activității, acesta este obligat să finalizeze toate cauzele angajate sau să asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate și va indica numele avocaților care le vor prelua.


    Articolul 60

    În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asociații defunctului, iar în lipsa lor, de către avocații desemnați de consiliul baroului.


    Articolul 61
    (1) În cazul în care avocatul îndeplinește condițiile de pensionare prevăzute de lege, are dreptul să solicite continuarea exercitării profesiei. Cererea de continuare a exercitării profesiei se soluționează de consiliul baroului.(2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind menținerea capacității fizice și psihice necesare exercitării profesiei de avocat. Avizul medical se prezintă anual pentru înscrierea în tablou.(3) Consiliul baroului va soluționa cererea pe baza avizului medical și va proceda în conformitate cu prevederile Legii sau, după caz, ale legislației privind pensiile și asigurările sociale.(4) Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei sau este menținut în profesie este obligat să contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurări sociale în condițiile prevăzute de legislația pensiilor și asigurărilor sociale pentru avocați.(5) Decizia de respingere a menținerii în activitate poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.


    Secţiunea a 2-a Organele profesiei de avocat

    Articolul 62

    Independența profesiei, autonomia baroului și exercitarea liberă a profesiei de avocat nu pot fi îngrădite sau limitate prin actele autorităților administrației publice, ale instanțelor judecătorești, ale Ministerului Public sau ale altor autorități decât în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.


    Articolul 63
    (1) Baroul este persoană juridică de interes public, constituit din toți avocații înscriși în tabloul avocaților, cu patrimoniu propriu și organizare de sine stătătoare.(2) Sediul baroului este în orașul de reședință al județului, respectiv în municipiul București.


    Articolul 64
    (1) Fiecare barou are un buget propriu. Contribuția avocaților la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.(2) Cuantumul contribuției va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, în raport cu prevederile bugetului propriu și cu hotărârile Congresului avocaților. Decizia consiliului baroului va fi adusă la cunoștința avocaților înscriși în tabloul avocaților baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel puțin 30 de zile înainte de punerea sa în aplicare.(3) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.


    Articolul 65
    (1) Organele de conducere ale baroului sunt:
    a) adunarea generală;
    b) consiliul;
    c) decanul.
    (2) În cadrul baroului se constituie și funcționează:
    a) comisia de cenzori;
    b) comisia de disciplină;
    c) curtea de arbitraj profesional a avocaților.
    (la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 65 , Subsectiunea 1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 66
    (1) Adunarea generală a baroului poate fi, în condițiile legii, ordinară și extraordinară.(2) Abrogat.
    (la 16-01-2014, Alin. (2) al art. 66 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )


    Articolul 67
    (1) Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabilește de către consiliul baroului în prima ședință din luna ianuarie a fiecărui an.(2) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de comisia de cenzori a baroului, precum și la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.(3) Organizarea adunării generale ordinare sau extraordinare este în sarcina consiliului baroului.(4) Neîndeplinirea obligației de organizare a adunării generale atrage răspunderea disciplinară a celor vinovați.(5) Odată cu convocarea adunării generale se stabilește și ordinea de zi. Avocații cu drept de a participa la ședințele adunării generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse în scris la barou cu cel puțin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.(6) Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.(7) Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.


    Articolul 68
    (1) Adunarea generală este legal constituită numai cu participarea majorității avocaților care au dreptul de a participa la adunarea generală.(2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale va consemna această împrejurare într-un proces-verbal și va stabili data următoarei adunări generale în prezența avocaților participanți la adunare. Data noii adunări nu va putea fi mai târziu de 15 zile de la data primei adunări; consiliul baroului va convoca noua adunare generală cu cel puțin 7 zile înainte de data fixată.(3) Cea de-a doua adunare generală, convocată în condițiile alin. (2), este legal constituită cu participarea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor săi.(4) Dispozițiile alin. (2) și (3) nu se aplică în cazul adunărilor generale de alegere a organelor de conducere ale barourilor care au în evidență până la 500 de avocați cu drept de exercitare a profesiei. În cazul acestor barouri, în situația în care cvorumul adunării generale de alegere a organelor de conducere ale baroului nu este legal constituit, consiliul baroului va stabili data la care se convoacă o nouă adunare generală de alegere a organelor de conducere ale baroului, cu respectarea regulamentului de organizare a alegerilor.(5) Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere ale baroului se face personal. Exercitarea dreptului de vot nu poate fi delegată.(6) Cu cel puțin 60 de zile anterior datei desfășurării alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul de organizare a alegerilor organelor de conducere ale baroului. Regulamentul va rămâne definitiv în termen de 15 zile de la data afișării sale la secretariatul baroului sau/și pe pagina web a baroului.(7) Hotărârile adunării generale, inclusiv cele ale adunărilor elective, se iau cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care Legea prevede alt cvorum de ședință și de vot.(8) În regulamentul pentru organizarea adunării elective se poate prevedea ca exprimarea votului să poată fi făcută în formă electronică, cu respectarea dispozițiilor legale privind cvorumul.


    Articolul 69
    (1) Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
    a) modul în care a fost convocată adunarea generală și caracterul ordinar sau extraordinar al acesteia;
    b) anul, luna, ziua, ora și locul unde se desfășoară adunarea generală;
    c) numărul membrilor prezenți;
    d) componența prezidiului adunării generale;
    e) ordinea de zi votată de adunarea generală;
    f) luările de cuvânt;
    g) hotărârile, rezoluțiile și moțiunile adoptate;
    h) orice alte activități desfășurate în adunarea generală.
    (2) Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor prezidiului adunării generale.(3) Procesul-verbal va fi înregistrat și depus la barou, putând fi consultat de membrii baroului și de U.N.B.R.
    (la 16-01-2014, Alin. (3) al art. 69 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )


    Articolul 70
    (1) Adunarea generală a baroului adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.(2) De asemenea, adunarea generală poate adopta rezoluții și moțiuni.


    Articolul 71
    (1) Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleși pe o perioadă de 4 ani dintre avocații cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.(1^1) Abrogat.
    (la 25-01-2019, Alineatul (1^1) din Articolul 71 , Subsectiunea 1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 18, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (2) Numărul consilierilor este proporțional cu numărul membrilor baroului înscriși în tabloul avocaților, după cum urmează:
    a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 50 de avocați;
    b) 7 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 51 și 100;
    c) 9 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 101 și 200;
    d) 11 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 201 și 500;
    e) 13 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 501 și 1.000;
    f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocați.
    (3) În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinși decanul și prodecanul.(4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului baroului.(5) Adunarea generală a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanți. În caz de încetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanți vor completa consiliul baroului în ordinea numărului de voturi obținut la alegeri pentru perioada de mandat rămasă vacantă.


    Articolul 72
    (1) Comisia de cenzori este formată dintr-un număr impar de membri, dar cel puțin 3, aleși pe o perioadă de 4 ani dintre avocații cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.(2) Dispozițiile art. 71 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.(3) Alegerea membrilor comisiei de cenzori va urmări, în măsura situației concrete a fiecărui barou, ca cel puțin unul dintre aceștia să aibă studii economice. Dacă volumul de activitate al comisiei de cenzori, propriu baroului, o impune, adunarea generală va stabili și condițiile remunerării acestora.(4) Conducerea activității și reprezentarea comisiei de cenzori în fața organelor profesiei și în raporturile cu autoritățile publice se fac de către președintele acesteia, ales cu majoritate de voturi din rândul membrilor săi.(5) Comisia de cenzori are ca atribuții principale supravegherea gestiunii baroului, verificarea legalității întocmirii situațiilor financiare și a concordanței lor cu registrele, verificarea regularității ținerii acestor registre, verificarea concordanței efectuării cheltuielilor cu destinația aprobată de organele profesiei.(6) În exercitarea atribuțiilor, comisia de cenzori întocmește rapoarte, procese-verbale de verificare a gestiunii și note de propuneri, acte ce vor fi prezentate de îndată decanului și/sau consiliului baroului.(7) În situații de necesitate temeinic argumentată, în exercitarea atribuțiilor și în îndeplinirea sarcinilor sale, comisia de cenzori poate recurge la serviciile unui contabil autorizat, expert contabil sau auditor extern, terți care își pot desfășura activitatea individual ori în forme asociative.(8) În cazul în care un membru al comisiei de cenzori este suspendat din exercițiul profesiei de avocat ori acestuia îi încetează calitatea de avocat, comisia se completează cu membrul supleant care a obținut numărul cel mai mare de voturi la adunarea generală electivă a baroului. Președintele comisiei constată, de îndată, completarea acesteia și comunică hotărârea luată tuturor membrilor comisiei. Hotărârea se dă publicității.
    (la 25-01-2019, Articolul 72 din Subsectiunea 1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 19, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 73
    (1) Consiliul baroului se întrunește în ședință cel puțin o dată pe lună, la sediul baroului.(2) Lucrările ședinței se consemnează în registrul de procese-verbale și se semnează de toți consilierii prezenți la ședință. Registrul poate fi consultat de către avocații interesați și de organele U.N.B.R.(3) Lunar, consiliul baroului poate verifica prin sondaj evidențele primare ale avocaților, în special ale acelora care declară încasări minime.
    (la 25-01-2019, Alineatul (3) din Articolul 73 , Subsectiunea 1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (4) Consiliul baroului va analiza trimestrial situația restanțierilor la plata contribuțiilor către sistemul propriu de asigurări sociale, luând măsuri legale și statutare. Votul membrilor consiliului va fi nominal, iar consilierii care au datorii la sistem mai mari de trei luni nu pot participa la vot.
    (la 25-01-2019, Articolul 73 din Subsectiunea 1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 21, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (5) Consiliul baroului va lua în discuție în proxima ședință concluziile procesului-verbal de control încheiat de inspectorii financiari ai Casei de Asigurări a Avocaților (C.A.A.), în conformitate cu dispozițiile art. 138 din Statutul C.A.A., și va lua măsuri statutare de sancționare a celor care nu s-au prezentat la control sau care nu au pus la dispoziția inspectorilor datele și documentele solicitate.
    (la 25-01-2019, Articolul 73 din Subsectiunea 1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 21, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (6) În exercitarea atribuțiilor sale, consiliul baroului adoptă decizii și hotărâri.
    (la 25-01-2019, Articolul 73 din Subsectiunea 1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 21, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 74
    (1) Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocații definitivi cu o vechime în profesie de cel puțin 10 ani. Acesta trebuie să fie membru al baroului de cel puțin 5 ani.(2) În exercitarea atribuțiilor sale, decanul emite decizii. Acestea se consemnează într-un registru special, ținut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat și de organele U.N.B.R.


    Articolul 74^1

    Comunicarea răspunsurilor la cererile formulate de avocați se va realiza în aceeași modalitate prin care aceste cereri au fost transmise baroului, respectiv prin înscris original, expediat prin poștă, prin comunicare fax sau prin e-mail. În mod similar se va proceda în privința comunicării soluțiilor adoptate de consiliul baroului în baza unor sesizări sau petiții formulate de alte persoane, fizice sau juridice.
    (la 20-08-2012, Art. 74^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 7 din 16 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 20 august 2012. )


    Articolul 75
    (1) Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoștința decanului.(2) Decanul va încerca medierea în vederea soluționării amiabile a litigiului.(3) Prevederile privind procedura medierii și a arbitrajului din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 76
    (1) Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R., potrivit legii.(2) Consiliul baroului se pronunță cu celeritate asupra contestației și comunică răspunsul petentului.
    (la 25-01-2019, Articolul 76 din Subsectiunea 1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 77

    Toate barourile din România înființate potrivit legilor privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale U.N.B.R. Niciun barou nu poate funcționa în afara U.N.B.R.


    Articolul 78
    (1) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înființată prin Lege, cu patrimoniu propriu și organizare de sine stătătoare.(2) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuția barourilor, în cotele stabilite de Congresul avocaților. Contribuția barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. se stabilește în raport cu numărul avocaților cu drept de exercitare a profesiei înscriși în tabloul avocaților barourilor și se virează lunar, în contul special constituit în acest scop, din cotele de contribuție achitate de avocați în contul barourilor.(3) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit și în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.


    Articolul 79
    (1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
    a) Congresul avocaților;
    b) Consiliul U.N.B.R.;
    c) Comisia permanentă a U.N.B.R.;
    d) președintele U.N.B.R.
    (2) În cadrul U.N.B.R. se constituie și funcționează:
    a) Comisia centrală de cenzori;
    b) Comisia centrală de disciplină.
    (3) Avocații care formează organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocați definitivi, cu o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 8 ani.(4) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegați, și avocați care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3).


    Articolul 80
    (1) Congresul avocaților este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.(2) Hotărârile adoptate de Congresul avocaților sunt definitive și obligatorii pentru toate organele profesiei și pentru toți avocații.


    Articolul 81
    (1) Congresul avocaților se convoacă anual de către Consiliul U.N.B.R., prin președintele U.N.B.R.(2) Congresul extraordinar al avocaților se convoacă de către președintele U.N.B.R. ori de câte ori este nevoie sau la cererea a cel puțin o treime din numărul total al barourilor.(3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora și locul desfășurării Congresului avocaților și ordinea de zi a acestuia.(4) Decanii barourilor și membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai Congresului avocaților.(5) Din Congresul avocaților fac parte și delegații aleși de adunările generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de un delegat la 200 de avocați. Dacă nu au calitatea de delegați ai adunărilor generale ale barourilor, președintele C.A.A. și președinții filialelor C.A.A. participă la Congres în calitate de invitați.
    (la 25-01-2019, Alineatul (5) din Articolul 81 , Subsectiunea a 2-a , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 23, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (6) Numărul de delegați se calculează după cum urmează:
    a) un delegat pentru barourile care au până la 200 de avocați;
    b) 2 delegați pentru barourile care au între 201 și 400 de avocați;
    c) 3 delegați pentru barourile care au între 401 și 600 de avocați și așa mai departe.


    Articolul 82
    (1) Lucrările Congresului avocaților sunt conduse de către președintele U.N.B.R., împreună cu un prezidiu format din 8 avocați, ales prin vot deschis.(2) Congresul avocaților va alege un secretariat compus din 3 avocați, dispozițiile art. 69 aplicându-se corespunzător.


    Articolul 83
    (1) Hotărârile, rezoluțiile și moțiunile se adoptă prin vot deschis.(2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret de membrii Congresului electiv: decani și delegații barourilor la Congres. Pe buletinul de vot sunt înscriși numai membrii Congresului care au calitatea de decan și reprezentanții baroului care au fost aleși de adunările generale ale barourilor să reprezinte baroul în Congresul electiv.
    (la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 83 , Subsectiunea a 2-a , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 24, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (3) Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui și prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprimă prin ștergerea numelui și a prenumelui persoanei propuse.(4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de Congresul avocaților, cele care nu poartă ștampila de control, precum și buletinele pe care numărul candidaților votați "pentru" este mai mare decât numărul funcțiilor pentru care se candidează.


    Articolul 84
    (1) Congresul avocaților alege Consiliul U.N.B.R.(2) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor și din reprezentanți ai barourilor, aleși de Congres, potrivit următoarei norme de reprezentare:
    a) un reprezentant pentru barourile care au până la 500 de avocați;
    b) 2 reprezentanți pentru barourile care au peste 500 de avocați și câte 2 reprezentanți pentru fiecare mie care depășește prima mie de avocați.
    (3) Consiliul U.N.B.R. se convoacă trimestrial în ședințe ordinare sau, în situații excepționale, în ședințe extraordinare de către președintele U.N.B.R. Președintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. și la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor Consiliului U.N.B.R.(4) Conducerea ședințelor Consiliului U.N.B.R. revine președintelui acestuia, asistat de către vicepreședinți și alți 3 consilieri.(5) Unul dintre vicepreședinții U.N.B.R. va răspunde de coordonarea activității C.A.A. în conformitate cu dispozițiile art. 65 lit. s) din Lege.(6) Prevederile art. 69 se aplică în mod corespunzător.
    (la 25-01-2019, Articolul 84 din Subsectiunea a 2-a , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 25, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 85
    (1) Consiliul U.N.B.R. își desfășoară activitatea în comisii de lucru și în plen, potrivit regulamentului de desfășurare a ședinței Consiliului U.N.B.R., adoptat de către acesta.(2) Consiliul U.N.B.R. adoptă decizii și hotărâri obligatorii. La cererea majorității barourilor, hotărârile Consiliului U.N.B.R. pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocaților, în prima sa ședință.


    Articolul 86
    (1) Comisia permanentă a U.N.B.R. se întrunește înaintea ședințelor Consiliului U.N.B.R. și ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui U.N.B.R.(2) Comisia permanentă a U.N.B.R. asigură activitatea permanentă a U.N.B.R. Ședințele Comisiei permanente a U.N.B.R. sunt conduse de președintele U.N.B.R.(3) În desfășurarea activității curente, Comisia permanentă a U.N.B.R. emite decizii și dispoziții, în condițiile prevăzute de lege. Deciziile și dispozițiile au caracter obligatoriu și pot fi atacate cu plângere de către cei interesați, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.


    Articolul 86^1

    Președintele de onoare al U.N.B.R. care nu este membru al organelor de conducere ale profesiei constituite la nivelul U.N.B.R. poate participa, fără drept de vot, la lucrările acestor organe.
    (la 27-08-2015, Art. 86^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 13 din 7 iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 27 august 2015. )


    Articolul 87

    În cadrul U.N.B.R. se constituie și funcționează un aparat tehnic administrativ, conform hotărârii Comisiei permanente a U.N.B.R.


    Articolul 88
    (1) Plângerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepția cazurilor prevăzute de Lege și de prezentul statut.(2) Organul competent să soluționeze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, să dispună suspendarea efectelor actului atacat până la soluționarea plângerii.


    Articolul 88^1

    La cererea avocatului, Comisia permanentă a U.N.B.R. are obligația să apere reputația profesională a acestuia, dacă cercetările întreprinse și propunerile înaintate de consiliul baroului din care face parte avocatul fundamentează acest demers.
    (la 16-01-2014, Art. 88^1 a fost introdus de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )


    Capitolul III Activitatea profesională a avocatului

    Secţiunea 1 Conținutul activității profesionale

    Articolul 89

    Consultațiile juridice pot fi acordate în scris sau verbal în domenii de interes pentru client, precum:
    a) redactarea și/sau furnizarea către client, prin orice mijloace, după caz, a opiniilor juridice și informațiilor cu privire la problematica solicitată a fi analizată;
    b) elaborarea de opinii legale;
    c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, convenții, statute etc.) și asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea;
    d) elaborarea proiectelor de acte normative;
    e) participarea în calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, în condițiile legii;
    f) orice alte consultații în domeniul juridic.


    Articolul 90

    Avocatul poate întocmi și formula în numele și/sau în interesul clientului cereri, notificări, memorii sau petiții către autorități, instituții și alte persoane, în scopul ocrotirii și apărării drepturilor și intereselor legitime ale acestuia.


    Articolul 91
    (1) În condițiile legii, avocatul asigură asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice, a instituțiilor și a altor persoane juridice, pentru apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor.(2) Asistarea și reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele și operațiunile permise de lege și necesare ocrotirii și apărării intereselor clientului.

    (la 16-01-2014, Subsecțiunea a 2^1-a, cap. III a fost introdusă de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )

    Articolul 91^1
    (1) Avocatul poate îndeplini activitatea de curator special, în condițiile legii. În cadrul activității judiciare, în îndeplinirea acestei sarcini, avocatul are toate drepturile și obligațiile reprezentatului legal.(2) Dispozițiile art. 109-119 se aplică în mod corespunzător și avocatului care îndeplinește funcția de curator special.
    (la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 91^1 , Subsectiunea a 2^1-a , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 26, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (3) Fiecare barou organizează un Registru al avocaților care pot fi desemnați de instanțele judecătorești, în condițiile legii, în calitate de curatori speciali, în care sunt înregistrați toți avocații care au consimțit să îndeplinească activitatea de curator special. U.N.B.R. centralizează registrele barourilor și ține evidența Registrului național al avocaților care pot fi desemnați de instanțele judecătorești, în condițiile legii, în calitate de curatori speciali. Dispozițiile art. 161 și 162 se aplică în mod corespunzător.(4) Avocatului desemnat i se vor comunica de către decan înștiințarea de numire, precum și copia încheierii prin care a fost numit curator special. Dispozițiile art. 153 alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător.(5) Plata remunerației pentru activitatea de curatelă care se suportă din bugetul statului se efectuează numai prin barou. Sumele destinate plății remunerațiilor pentru activitatea de curatelă, stabilite prin încheierea instanței, se virează într-un cont distinct deschis de fiecare barou. Baroul va comunica instanței detaliile contului bancar aflat la dispoziția sa în vederea plății sumelor stabilite prin încheiere cu titlul de remunerație a curatorului special. Dispozițiile art. 85 alin. (3) din Lege se aplică în mod corespunzător. Respectarea de către barouri a destinației acestor fonduri este supusă și controlului U.N.B.R.
    (la 16-01-2014, Art. 91^1 a fost introdus de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )


    Articolul 92
    (1) Un act juridic semnat în fața avocatului, care poartă o încheiere, o rezoluție, o ștampilă sau un alt mijloc verificabil de atestare a identității părților, a conținutului și a datei actului, în baza consimțământului exprimat de părți, poate fi prezentat notarului spre autentificare.
    (la 25-01-2019, Alineatul (1) din Articolul 92 , Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (2) Avocatul este obligat să țină evidența actelor întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) și d) din Lege și să le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor. În termen de cel mult 3 zile de la data întocmirii actelor prevăzute la alin. (1), sub sancțiunea inopozabilității față de terți, avocatul este obligat să înregistreze operațiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocat, potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul de organizare și funcționare a registrului, aprobat de Consiliul U.N.B.R.
    (la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 92 , Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (3) Se exceptează situația în care părțile solicită expres înregistrarea la o dată ulterioară, când termenul curge de la data solicitării, ori situația în care părțile renunță expres la înscrierea actului în registrul prevăzut la alin. (2).
    (la 25-01-2019, Articolul 92 din Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost completat de Punctul 28, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 93
    (1) Avocatul are dreptul să desfășoare activități fiduciare, în numele și pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii și ale prezentului statut.(2) Activitățile fiduciare exercitate de avocat pot consta în:
    a) primirea în depozit, în numele și pe seama clientului, de fonduri financiare și bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii după finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidării unui patrimoniu;
    b) plasarea și valorificarea, în numele și pe seama clientului, a fondurilor financiare și a bunurilor încredințate;
    c) administrarea, în numele și pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate.


    Articolul 94

    În exercitarea activităților fiduciare, avocatul trebuie:
    a) să respecte întocmai limitele și durata mandatului încredințat, expres prevăzut în contractul de asistență juridică special încheiat. Când mandatul comportă împuternicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a înstrăina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor operațiuni numai dacă acest lucru este în mod expres stipulat în mandat sau, în lipsa unei astfel de clauze, numai după ce va fi autorizat în mod special și în scris de către client;
    b) să acționeze cu bună-credință, profesionalism și cu diligența unui bun proprietar, fără să se abată de la regulile specifice activității profesionale;
    c) să administreze afacerile încredințate în interesul exclusiv al clientului;
    d) să nu influențeze clientul, direct sau indirect, în scopul de a obține beneficii proprii, în afara onorariului de avocat;
    e) să informeze corect și cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar și a rezultatelor obținute.


    Articolul 95

    În executarea mandatului, avocatul poate să desfășoare:
    a) activități de consultanță;
    b) operațiuni de conservare a substanței și valorii fondurilor financiare și bunurilor încredințate;
    c) operațiuni de plasare a fondurilor în active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare și alte instrumente financiare, în condițiile legii;
    d) administrarea și valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operațiuni materiale și efectuarea de operațiuni juridice menite să sporească valoarea și lichiditatea plasamentelor;
    e) activități conexe, cum ar fi completarea declarațiilor de impozit și plata acestora și a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietăți, culegerea fructelor și încasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investițiilor, mijlocirea/medierea operațiunilor financiare etc.;
    f) orice operațiuni în numerar privind plăți, încasări, efectuări de depozite bancare, compensări, rambursări impuse de natura activității încredințate.


    Articolul 96
    (1) Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfășoară activități fiduciare, un cont la o bancă reputată (cont fiduciar) destinat depozitării de fonduri fiduciare.(2) Prin fonduri fiduciare, în sensul prezentului articol, se înțelege orice sumă primită de către avocat cu titlu de fond inițial sau rezultată din valorificarea acestuia ori a bunurilor încredințate.(3) În contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decât fonduri fiduciare.


    Articolul 97
    (1) Toate plățile legate de activitățile fiduciare efectuate pentru același client vor fi efectuate din contul fiduciar, iar toate încasările rezultate din activitățile fiduciare vor fi colectate în contul fiduciar al clientului respectiv.(2) Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel puțin o dată la 3 luni, dacă în contractul de asistență juridică nu se prevede o perioadă mai scurtă.


    Articolul 98

    Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum și instructa efectuarea de plăți din acesta doar în următoarele situații:
    a) pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli în condițiile și limitele mandatului fiduciar;
    b) la instrucțiunea expresă a clientului, dar cu posibilitatea reținerii contravalorii onorariilor agreate pentru activitățile fiduciare;
    c) în baza unei hotărâri judecătorești;
    d) în baza contractului de asistență juridică, pentru încasarea onorariilor legate de activitățile fiduciare desfășurate;
    e) în cazul în care este în curs o procedură execuțională privind bunurile sau fondurile administrate.


    Articolul 99

    Avocatul nu are dreptul să retragă fonduri sau să efectueze plăți din contul fiduciar atunci când clientul i-a adus la cunoștință în scris opoziția sa.


    Articolul 100

    Este permisă încheierea unui contract de asistență juridică care să prevadă plata, în parte, a onorariului pentru activități fiduciare, condiționate de un eveniment care să aibă loc sau de un rezultat care să fie atins.


    Articolul 101

    Avocatul are obligația să păstreze evidențe scrise ale tuturor operațiunilor efectuate în baza sau în legătură cu un mandat fiduciar (contracte, corespondență, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc.). În cazul în care clientul solicită originalul acestor evidențe, avocatul este îndreptățit să păstreze fotocopii pe format hârtie sau electronic.


    Articolul 102
    (1) Avocatul are obligația să păstreze cel puțin un registru sau un sistem echivalent de înregistrare care să arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfășurat activități fiduciare:
    a) identitatea clientului pe seama căruia fondurile și/sau bunurile sunt primite și/sau administrate;
    b) un inventar al bunurilor primite, respectiv rambursate și valoarea fondurilor primite și rambursate, precum și data primirii și sursa fondurilor și bunurilor și data rambursării acestora sau rezultatul administrării și valorificării acestora;
    c) operațiunile fiduciare efectuate, cu indicarea datei, părților, valorii și tipului operațiunii.
    (2) Avocatul este obligat să înregistreze prompt fiecare tranzacție fiduciară și, în orice caz, nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la efectuarea lor.


    Articolul 103

    Avocatul are obligația să păstreze evidențele legate de activitățile fiduciare pe o perioadă de cel puțin 10 ani.


    Articolul 104

    Stabilirea temporară a sediului unor societăți comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea sediului profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale și autorizării funcționării societății comerciale sau, după caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societății în cauză.


    Articolul 105
    (1) În vederea stabilirii temporare a sediului societății comerciale în cauză, avocatul va întocmi și semna cu reprezentantul societății un contract separat de asistență juridică având acest obiect.(2) Perioada pentru care sediul societății în cauza este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depăși un an, iar dovada sediului se face cu contractul de asistență juridică.


    Articolul 106

    Avocatul poate îndeplini orice formalități legale necesare în vederea înregistrării, în numele și pe seama clientului, a societăților comerciale, a părților de interes, a părților sociale și a acțiunilor, în condițiile legii.


    Articolul 107

    Avocatul va întocmi și păstra registre de părți de interes, părți sociale sau de acțiuni, emise de societățile înregistrate de acesta în numele și pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operațiuni în aceste registre, inclusiv cesiuni și constituiri de garanții, și poate emite, la cererea persoanei îndreptățite, extrase din aceste registre, în condițiile legii.


    Secţiunea a 2-a Relațiile dintre avocat și client

    Articolul 108
    (1) Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activități specifice profesiei se naște din contractul de asistență juridică, încheiat în formă scrisă între avocat și client ori mandatarul acestuia.(2) Forma, conținutul și efectele contractului de asistență juridică sunt stabilite prin prezentul statut.(3) Avocatul nu poate acționa decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.


    Articolul 109
    (1) În exercitarea profesiei sale avocatul este independent.(2) Activitatea avocatului nu poate fi motivată decât în interesul clientului, apreciat în limitele legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic.(3) Constituie atingere a independenței avocatului și, ca atare, trebuie evitate și înlăturate de către avocat, prin orice mijloace legale:
    a) existența unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui în cauza care i-a fost încredințată;
    b) prestarea de activități avocațiale în scopul de a se face plăcut clienților, magistraților sau publicului;
    c) prestarea de activități avocațiale din simplă complezență;
    d) existența oricăror presiuni în scopul nerespectării secretului profesional.


    Articolul 110

    Avocatul trebuie să depună toată diligența pentru apărarea libertăților, drepturilor și intereselor legitime ale clientului.


    Articolul 111

    Avocatul este dator să își sfătuiască clientul cu promptitudine, în mod conștiincios, corect și cu diligență.
    Avocatul își informează clientul cu privire la evoluția cazului ce i-a fost încredințat.


    Articolul 112

    Probitatea, spiritul de dreptate și onestitatea avocatului sunt condiții ale credibilității avocatului și profesiei.


    Articolul 113

    Avocatul este confidentul clientului în legătură cu cazul încredințat. Confidențialitatea și secretul profesional garantează încrederea în avocat și constituie obligații fundamentale ale avocatului.


    Articolul 114
    (1) Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul și nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una și aceeași cauză, atunci când interesele clienților sunt conflictuale ori când există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.(2) Avocatul trebuie să se abțină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienților implicați, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independența sa riscă să fie știrbită.(3) Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client dacă secretul informațiilor încredințate de un client anterior riscă să fie afectat sau atunci când cunoașterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client.(4) În cazul în care avocații practică profesia într-o formă asociativă, în colaborare sau în conlucrare cu alți avocați, dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică tuturor avocaților.


    Articolul 115

    Există conflict de interese în situațiile următoare:
    a) în activitatea de consultanță, când, la data solicitării sale, avocatul care are obligația de a da clientului său o informație completă, loială și fără rezerve nu își poate îndeplini misiunea fără a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienți, prin analiza situației prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmărit;
    b) în activitatea de asistare și de apărare, atunci când, la data sesizării sale, asistarea mai multor părți ar determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea pentru care ar fi optat dacă i-ar fi fost încredințată apărarea intereselor unei singure părți, inclusiv în ceea ce privește tehnicile și mijloacele profesionale ale apărării;
    c) atunci când, prin modificarea sau evoluția situației ce i-a fost prezentată inițial, avocatul descoperă una dintre dificultățile arătate la lit. a) și b).


    Articolul 116

    Nu există conflict de interese:
    a) atunci când, după ce și-a informat clienții și a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activități, va încerca să concilieze contrarietatea de interese;
    b) atunci când, în acord deplin cu clienții, avocatul îi consiliază ca, plecând de la situația ce i-a fost prezentată, să adopte o strategie comună sau dacă, în cadrul unei negocieri, avocații care sunt membri ai aceleiași forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienți diferiți, care sunt însă informați cu privire la această apartenență comună;
    c) atunci când, după ce avocatul aduce la cunoștința fiecăruia dintre clienții potențial afectați de asistența juridică acordată existența sau posibilitatea creării unui conflict de interese, precum și eventualele consecințe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienți își dau acordul expres și prealabil cu privire la prestarea activității de asistență juridică.


    Articolul 117

    Cu excepția unui acord între părți, avocatul trebuie să se abțină a se ocupa de cauzele tuturor clienților implicați, atunci când se ivește un conflict de interese, când avocatul apreciază că nu poate asigura apărarea drepturilor și intereselor legitime ale fiecărui client în parte, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independența sa riscă să fie lezată.


    Articolul 118

    Avocatul va încerca în momentele oportune să își consilieze clientul cu privire la posibilitatea soluționării unui conflict pe cale amiabilă sau printr-o cale legală alternativă, aptă a proteja drepturile și interesele legitime ale acestuia.


    Articolul 119
    (1) Avocatul este obligat să se asigure de răspundere profesională.(2) Condițiile asigurării de răspundere profesională sunt prevăzute de prezentul statut și pot fi stabilite, în cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite între avocați.(3) Obligația de asigurare de răspundere civilă este permanentă. Suma asigurată nu poate fi mai mică decât cea prevăzută în statutul profesiei.(4) Prin contract, părțile pot stabili limitele răspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totală de răspundere profesională sunt socotite nescrise.


    Articolul 120
    (1) Avocatul este obligat să verifice identitatea exactă a clientului său ori a persoanei care îi încredințează cazul.(2) În exercitarea activității fiduciare, precum și în orice situație în care avocații sunt autorizați să administreze ori să gestioneze fondurile clienților, acestora le este interzis să primească sau să administreze ori să gestioneze fonduri care nu corespund în mod riguros mandatului sau gestiunii încredințate.(3) Când participă la o operație juridică, avocatul are obligația de a se retrage din cauză de îndată ce suspectează în mod serios că respectiva operație ar avea drept rezultat o spălare de bani și când clientul nu înțelege să renunțe la operația în sine.

    Partea I. Forma și conținutul contractului de asistență juridică

    Articolul 121
    (1) Contractul de asistență juridică este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem. Acesta trebuie să îndeplinească toate condițiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenții și dobândește dată certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidență al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat.(2) Contractul de asistență juridică poate fi încheiat și prin orice mijloc de comunicare la distanță. În acest caz, data încheierii contractului este data la care a intervenit acordul de voință între avocat și client. Se prezumă că avocatul a luat cunoștință de încheierea contractului la una dintre următoarele date:
    a) data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnătură electronică) la sediul profesional al avocatului; dacă transmisiunea prin fax are loc după ora 19,00, se prezumă că avocatul a luat cunoștință în ziua lucrătoare următoare zilei transmisiunii;
    b) data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
    (3) Contractul de asistență juridică poate lua forma unei scrisori de angajament care să indice raporturile juridice dintre avocat și destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocațiale și onorariul, semnată de avocat și transmisă clientului. În cazul în care clientul semnează scrisoarea sub orice mențiune expresă de accept a conținutului scrisorii, aceasta dobândește valoarea unui contract de asistență juridică.(4) Contractul de asistență juridică se consideră a fi fost încheiat în mod tacit dacă clientul a achitat onorariul menționat în cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu semnificând acceptarea contractului de către client, caz în care data încheierii contractului este considerată a fi data menționată în cuprinsul contractului.(5) Contractul de asistență juridică poate fi încheiat, în mod excepțional, și în formă verbală. În acest caz, ca și în situația prevăzută la alin. (2), dispozițiile art. 44 din Lege se aplică în mod corespunzător. Contractul în formă scrisă va fi redactat în cel mai scurt timp posibil.
    (la 25-01-2019, Alineatul (5) din Articolul 121 , Subsectiunea a 2-a , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 29, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (6) În cazul în care avocatul și clientul convin, o terță persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocațiale stabilite prin contract, dacă terțul acceptă, chiar și tacit, încheierea contractului în astfel de condiții.(7) Cu excepția cazului prevăzut la alin. (2), contractul de asistență juridică se încheie în atâtea exemplare câte părți sunt. Orice exemplar care poartă în original semnăturile părților va fi considerat exemplar original.(8) Avocatul va ține o evidență strictă a contractelor încheiate într-un registru special și va păstra în arhiva sa un exemplar al fiecărui contract și un duplicat sau o copie a oricărei împuterniciri de reprezentare primite în executarea contractelor.


    Articolul 122
    (1) Contractul de asistență juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente:
    a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional și reprezentantul acesteia;
    b) datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum și mandatarul clientului, dacă este cazul;
    c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitățile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare și conservare a patrimoniului clientului;
    d) onorariul;
    e) atestarea identității clientului sau a reprezentantului acestuia;
    f) modul de soluționare a litigiilor între avocat și client;
    g) semnăturile părților.
    (2) Lipsa elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) și g) atrage nevalabilitatea contractului, dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată.(3) Modelul contractului de asistență juridică este cuprins în anexa nr. I.(4) Contractul de asistență juridică va fi tipărit în formulare tipizate și înseriate ce vor conține sigla U.N.B.R., cea a baroului emitent, denumirea "Uniunea Națională a Barourilor din România" și cea a baroului emitent. Seria va avea o componentă literală comună fiecărui barou și o componentă cifrică formată din 6 cifre, urmată de menționarea anului emiterii formularelor. Înserierea este rezervată de către barou fiecărei forme de exercitare a profesiei.(5) Cu acordul prealabil al baroului de la sediul lor profesional principal și cu respectarea cerințelor prevăzute la alin. (4), formele de exercitare a profesiei pot emite și utiliza, pe cheltuiala lor și prin mijloace proprii, formularele menționate la alin. (4) în mod individual, personalizate cu elementele de identificare ale formei de exercitare a profesiei. În acest caz, formele de exercitare a profesiei vor solicita baroului acordarea de serii unice pentru formularele pe care le vor emite în sistem propriu și personalizat. Aceste serii vor fi înscrise în mod obligatoriu în contractele de asistență juridică emise de formele de exercitare a profesiei în baza prevederilor prezentului alineat.(6) Pentru uzul în raporturile cu clienții străini, formularele emise în condițiile alin. (5) vor putea fi redactate într-o limbă de circulație internațională, cu condiția asigurării corespondenței depline a traducerii cu modelul cuprins la anexa nr. I. Răspunderea pentru acuratețea traducerii revine formei de exercitare a profesiei care utilizează formularele emise în sistem personalizat.(7) Contractul de asistență juridică încheiat cu respectarea dispozițiilor prezentului articol constituie unicul mijloc de probă al raporturilor dintre client și avocat.
    (la 25-01-2019, Articolul 122 din Subsectiunea a 2-a , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost completat de Punctul 30, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 123

    Părțile pot modifica contractul de asistență juridică, cu respectarea dispozițiilor legale, a prezentului statut și, după caz, a condițiilor prevăzute în contract. În acest caz, dispozițiile art. 126 rămân aplicabile.


    Articolul 124
    (1) Contractul de asistență juridică investit cu formulă executorie, în condițiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restanțele din onorariu și alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul clientului.(2) Procedura de executare este cea prevăzută de dispozițiile Codului de procedură civilă.


    Articolul 125

    Cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimează anticipat la momentul încheierii contractului și se desocotesc pe măsura informării documentate a clientului cu privire la cuantumul și destinația lor. Părțile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derulării contractului, prin acte adiționale.


    Articolul 126
    (1) Contractul de asistență juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează față de terți prin împuternicirea avocațială întocmită conform anexei nr. II. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplică în mod corespunzător și formularului împuternicirii avocațiale.(2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.(3) Pentru activitățile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistență juridică, acesta reprezintă un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia, sub semnătură privată sau în formă autentică, acte de conservare, administrare ori dispoziție în numele și pe seama clientului.


    Articolul 127
    (1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.(2) Onorariile vor fi stabilite în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului.(3) Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente:
    a) timpul și volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau a activității cerute de client;
    b) natura, noutatea și dificultatea cazului;
    c) importanța intereselor în cauză;
    d) împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigații suplimentare;
    e) notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experiența, reputația și specializarea avocatului;
    f) conlucrarea cu experți sau alți specialiști, impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului;
    g) avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat;
    h) situația financiară a clientului;
    i) constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acționeze pentru a asigura servicii legale performante.


    Articolul 128
    (1) Onorariile se stabilesc liber între avocat și client, în limitele legii și ale prezentului statut.
    (la 25-01-2019, Alineatul (1) din Articolul 128 , Subsectiunea a 2-a , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 31, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (2) Onorariile se determină și se prevăd în contractul de asistență juridică la data încheierii acestuia între avocat și client, înainte de începerea asistenței și/sau a reprezentării clientului.(3) În cazul în care împrejurările concrete impun asigurarea asistenței și/sau a reprezentării imediate și nu se poate încheia un contract de asistență juridică, avocatul este obligat să transmită clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care să aducă la cunoștința acestuia onorariile pe care le propune pentru asistență și/sau reprezentare. În absența unei instrucțiuni exprese a clientului privind încetarea asistenței și/sau a reprezentării ori a unei comunicări prin care clientul își exprimă expres dezacordul în privința onorariilor, se consideră ca fiind acceptate onorariile propuse prin comunicarea făcută de avocat.(4) În toate situațiile, onorariile vor fi prevăzute în contractul de asistență juridică, ce urmează să fie încheiat în formă scrisă.(5) Onorariile pot fi stabilite și în monedă străină, sub condiția ca plata acestora să respecte prevederile privind regimul legal al plăților.


    Articolul 129
    (1) Onorariile pot fi stabilite astfel:
    a) onorarii orare;
    b) onorarii fixe (forfetare);
    c) onorarii de succes;
    d) onorarii formate din combinarea criteriilor prevăzute la lit. a)-c).
    (2) Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unități monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care le prestează clientului.(3) Onorariul fix (forfetar) constă într-o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează ori, după caz, le prestează clientului.(4) Onorariul orar și fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obținut prin prestarea serviciilor profesionale.(5) Avocatul poate să primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formă forfetară.(6) Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite și să obțină și un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcție de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.(7) În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a cauzei.


    Articolul 130
    (1) Este interzis avocatului să își fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis.(2) Pactul de quota litis este o convenție încheiată între avocat și clientul său înainte de soluționarea definitivă a unei cauze, convenție care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcție de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.(3) Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor aporturi din afacere (activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise.


    Articolul 131

    Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul său ori de la un mandatar al acestuia.


    Articolul 132
    (1) La cererea oricăreia dintre părți, contestațiile și reclamațiile privind onorariile se soluționează de decanul baroului, prin decizie motivată, după ascultarea părților.(2) Soluționarea contestațiilor și reclamațiilor se face prin aplicarea principiului medierii și prin încercarea de conciliere a părților, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a reclamației.(3) Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului de partea interesată.(4) Consiliul baroului hotărăște cu privire la legalitatea și temeinicia deciziei decanului fără participarea la vot a acestuia. Părțile interesate pot fi invitate pentru a da lămuriri și explicații.(5) Consiliul baroului se pronunță în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizării, prin hotărâre motivată, care va fi comunicată în cel mult 15 zile de la data pronunțării.(6) Abrogat.
    (la 20-08-2012, Alin. (6) al art. 132 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 7 din 16 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 20 august 2012. )

    Partea a II-a. Efectele contractului de asistență juridică

    Articolul 133
    (1) În cazul în care se angajează să asiste și/sau să reprezinte un client într-o procedură legală, avocatul își asumă obligații de diligență.(2) Avocatul trebuie să asiste și să reprezinte clientul cu competență profesională, prin folosirea cunoștințelor juridice adecvate, a abilităților practice specifice și prin pregătirea rezonabil necesară pentru asistarea sau reprezentarea concretă a clientului.(3) Avocatul este obligat să se abțină să se angajeze ori de câte ori nu poate acorda o asistență și o reprezentare competente.(4) Asistarea și reprezentarea clientului impun diligență profesională adecvată, pregătirea temeinică a cauzelor, dosarelor și proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experienței și crezului său profesional.(5) În situații și împrejurări care prezintă caracter de urgență pentru salvgardarea și/sau protejarea drepturilor și intereselor clientului, avocatul poate asista și angaja clientul chiar și în măsura în care în acel moment nu posedă o competență profesională adecvată cu natura cauzei, dacă prin întârziere s-ar aduce atingere drepturilor și intereselor clientului. În astfel de situații avocatul se va limita doar la ceea ce în mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstanțele și cu prevederile legale.(6) Competența profesională adecvată presupune analiza și cercetarea atentă a împrejurărilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente în situația de fapt, pregătirea adecvată și adaptarea permanentă a strategiei, tacticilor, tehnicilor și metodelor specifice în raport cu evoluția cauzei, a dosarului sau a lucrării în care avocatul este angajat.


    Articolul 134
    (1) Avocatul își va reprezenta clientul cu diligența unui bun profesionist, în limitele legii.(2) Avocatul se va abține ca intenționat:
    a) să ignore obiectivele și scopurile reprezentării stabilite de către client, astfel încât să eșueze în atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege și de statutul profesiei;
    b) să prejudicieze un client pe durata relațiilor profesionale.
    (3) Avocatul va acționa cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este obligat să acționeze exclusiv în obținerea de avantaje pentru clientul său în confruntarea cu adversarii. Strategiile și tacticile stabilite de avocat trebuie să conducă activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale în favoarea clientului.(4) Avocatul este obligat să respecte secretul profesional în privința strategiilor, tacticilor și acțiunilor preconizate și desfășurate pentru client.(5) Avocatul va ține permanent sub control gradul său de ocupare profesională și extraprofesională, astfel încât să poată trata adecvat fiecare cauză, potrivit cu natura împrejurărilor și specificul cauzei. Acesta va fi obligat să refuze un client ori de câte ori este conștient că nu îi poate oferi cu promptitudine serviciul profesional solicitat.(6) Neglijarea cauzelor clientului, absența nejustificată în mod repetat, fără asigurarea unei substituiri legale și competente, cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinară.(7) Avocatul va trata cu respect și curtoazie orice persoană implicată în procedurile legale în care asistă sau reprezintă clientul și se va abține de la metode șicanatoare și prejudiciabile pentru terțe părți, dacă acestea sunt evident indiferente și irelevante în raport cu interesele clientului reprezentat.


    Articolul 135
    (1) În activitatea de consiliere avocatul va acționa cu tact și răbdare pentru a înfățișa și a explica clientului toate aspectele cazului în care îl asistă și/sau îl reprezintă. Avocatul va căuta să folosească cel mai potrivit limbaj în raport cu starea și experiența clientului, pentru ca acesta să aibă o reprezentare corectă și completă asupra situației sale juridice.(2) Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitățile și finalitatea consilierii, precum și soluțiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, când este cazul, asistența și reprezentarea clientului.(3) Avocatul va respecta opțiunile clientului în ceea ce privește scopul și finalitatea asistenței și reprezentării, fără a abdica de la independență și crezul său profesional.(4) Avocatul se va consulta permanent cu clientul în legătură cu strategia și mijloacele tehnice și tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat să urmeze acele tehnici și proceduri legale indicate arbitrar de client și păstrează responsabilitatea pentru acestea, în măsura în care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor și consecințelor posibile ale acestor tehnici și proceduri.


    Articolul 136
    (1) Consilierea și reprezentarea unui client îl obligă pe avocat să privească speța respectivă dintr-o perspectivă proprie și să acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfătuirea clientului nu se rezumă la expunerea unor prevederi legale, ci va avea în vedere și consecințele de ordin moral, economic, social și politic care ar putea avea relevanță în situația respectivă.(2) Ori de câte ori clientul propune un demers despre care avocatul apreciază că va avea consecințe legale negative, acesta va atenționa clientul cu privire la consecințe sau, după caz, va putea denunța contractul de asistență juridică.


    Articolul 137
    (1) În cazul în care avocatul asistă/reprezintă în comun mai mulți clienți pe tot parcursul reprezentării, se va consulta permanent cu fiecare dintre clienții reprezentați în comun în ceea ce privește deciziile care trebuie adoptate și motivele determinante în adoptarea acestora, astfel încât fiecare client să poată lua propriile decizii, în baza unor informații complete.(2) Avocatul poate iniția demersuri pentru o consiliere comună a părților aflate în conflict în încercarea de a rezolva relația dintre clienții respectivi într-un mod amiabil și profitabil pentru toți.(3) Reprezentarea comună nu diminuează dreptul fiecărui client rezultat din relația client-avocat. Fiecare dintre clienții reprezentați în comun are dreptul la o reprezentare loială și diligentă de către avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului și toate drepturile prevăzute de lege pentru cazul foștilor clienți. Între clienții reprezentați în comun regula confidențialității nu se aplică.


    Articolul 138

    Avocatul poate evalua o situație cu relevanță pentru clientul său în folosul unei terțe persoane dacă:
    a) este îndreptățit să considere că evaluarea este compatibilă cu alte aspecte ale relației client-avocat;
    b) are acceptul clientului.


    Articolul 139
    (1) Avocatul va oferi clientului o opinie legală onestă cu privire la consecințele de fapt și juridice ale cazului investigat, în limitele informațiilor furnizate de client.(2) Folosirea de către client a opiniilor și sfatului avocatului în scopuri ilegale, fără cunoștința avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil de acțiunea și scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat să se abțină de la asistarea și sfătuirea conștientă a unui client în activități infracționale.(3) Un avocat este îndreptățit să se retragă imediat și să renunțe la asistarea și reprezentarea clientului în cazul în care acțiunile și scopurile clientului, deși aparent legale la începutul asistenței și/sau a reprezentării, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infracționale.


    Articolul 140
    (1) Avocatul are obligația să informeze rezonabil clientul în legătură cu situația curentă a asistenței și reprezentării și de a răspunde cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului.(2) Avocatul va explica clientului împrejurările cauzei, situația curentă, posibilele evoluții viitoare și eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzător cu împrejurările concrete ale cazului.(3) Avocatul nu este obligat să informeze clientul în măsura în care s-a convenit în prealabil acest lucru. În cazul în care clientul este o persoană juridică, obligația avocatului este de a informa exclusiv reprezentanții legali sau persoanele expres desemnate în contract în acest scop. Informarea făcută de avocat acestor persoane este considerată o informare valabilă a clientului în sensul prezentului articol.


    Articolul 141

    Avocatul este obligat să comunice clientului informațiile pe care le deține în legătură cu cazul acestuia, chiar și în situația în care comunicarea lor ar contraveni interesului său personal.


    Articolul 142
    (1) În toate cazurile în care avocatul este însărcinat să asiste un client el poate să conducă discuțiile doar în prezența clientului său ori numai cu acordul acestuia.(2) În cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discuții cu acesta fără acordul prealabil al confratelui său.


    Articolul 143
    (1) Avocatul va ține distinct evidența bunurilor aparținând clienților săi sau unor terțe părți care i-au fost încredințate în legătură cu exercitarea profesiei.(2) Fondurile financiare vor fi păstrate în conturi distincte, deschise la o instituție financiară legal constituită și autorizată să funcționeze, potrivit legii.(3) Evidența distinctă a celorlalte categorii de bunuri va fi păstrată de către avocat într-o manieră care să confere siguranța menținerii identității acestora.(4) Fondurile financiare nu vor fi în mod obligatoriu păstrate în conturi deschise la instituții financiare atunci când legea sau o hotărâre judecătorească permit păstrarea lor într-o altă modalitate.(5) Avocatul va ține o evidență contabilă completă a fondurilor financiare și a celorlalte tipuri de bunuri încredințate și va păstra documentele respective pentru o perioadă de 10 ani după încetarea contractului de reprezentare cu clientul.(6) În cazul în care primește fonduri financiare sau alte bunuri care au legătură cu un client ori cu un terț, avocatul este obligat să îi notifice acestuia, în scris și de îndată.(7) Cu excepția situațiilor prevăzute de lege sau a unei înțelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat după primirea bunurilor să le predea clientului sau, după caz, terței persoane îndreptățite să le primească și, la solicitarea clientului sau a terței persoane, să pună la dispoziția acestuia/acesteia evidența contabilă pe care a efectuat-o cu privire la respectivele bunuri.


    Articolul 144

    Dacă există riscul ca un client să dea fondurilor deținute de avocat o astfel de destinație încât avocatul să nu își mai poată încasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retenție asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat. Această prevedere nu dă dreptul avocatului să rețină fonduri în scopul de a constrânge clientul să îi accepte pretențiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul disputei va trebui în acest caz depozitată într-un cont special, iar avocatul va trebui să propună în cel mai scurt timp clientului soluții pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, în limitele legii și ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul niciunei dispute cu clientul trebuie de îndată transferată acestuia.


    Articolul 145

    Avansurile de onorariu și avansurile de cheltuieli care se anticipează a fi efectuate de către avocat în interesul cauzei vor avea același regim ca și bunurile aparținând clienților până la momentul în care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va înregistra cheltuiala care să justifice avansul plătit de client în acest scop, cu excepția cazului în care clientul le stabilește un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul îl stabilește referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi în mod obligatoriu returnate de către avocat acestuia la încetarea contractului, dacă până la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activitățile pentru care i se plătise anticipat onorariu sau nu va fi înregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client în acest sens.


    Articolul 146

    Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, să plaseze lichiditățile încredințate de către client în conturi bancare purtătoare de dobânzi. Dobânzile se cuvin clientului.


    Articolul 147
    (1) În afara cazurilor prevăzute de lege sau de părți, contractul de asistență juridică încetează prin renunțarea unilaterală a clientului sau, după caz, a avocatului.(2) Încetarea contractului prin renunțarea unilaterală a clientului sau a avocatului nu îl exonerează pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum și pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul său.


    Articolul 148
    (1) Avocatul care este solicitat într-o cauză în curs de rezolvare trebuie să verifice dacă unul sau mai mulți confrați au fost în prealabil angajați.(2) Avocatul care acceptă să succeadă unui confrate trebuie ca, înainte de a se angaja, să îi aducă la cunoștință această împrejurare.


    Articolul 149
    (1) În oricare caz de încetare a mandatului avocatul are obligația să ia în timp util și în mod rezonabil măsuri potrivite pentru apărarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-și angaja un alt avocat, predarea documentelor și a bunurilor la care clientul este îndreptățit și înștiințarea organelor judiciare.(2) În cazul în care clientul datorează avocatului restanțe din onorarii și din cheltuielile făcute în interesul acestuia, avocatul are drept de retenție asupra bunurilor încredințate, cu excepția înscrisurilor originale care i-au fost puse la dispoziție.

    Partea I. Cazurile și condițiile de acordare a asistenței judiciare

    Articolul 150
    (1) În sensul Legii și al prezentului statut, prin asistență judiciară se înțelege asistența juridică acordată prin avocat.(2) Barourile asigură asistența judiciară:
    a) în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală sau potrivit dispozițiilor din legi speciale ori în orice altă situație în care organul judiciar consideră necesară desemnarea unui apărător din oficiu;
    b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condițiile legii;
    c) la solicitarea organelor administrației publice locale.
    (3) În cazuri de excepție, dacă persoana este lipsită de mijloace materiale, iar drepturile ei ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistență judiciară gratuită.


    Articolul 151

    Ca formă a ajutorului public judiciar, asistența prin avocat cuprinde:1. asistența extrajudiciară, care include acordarea de consultații în vederea inițierii ori soluționării unui litigiu pentru care legea prevede acordarea ajutorului public judiciar sau, după caz, în vederea inițierii unei proceduri judiciare, arbitrale ori administrativ-jurisdicționale în cazurile prevăzute de lege și pregătirea și întocmirea documentelor pentru inițierea unei proceduri judiciare, inclusiv a unei proceduri prealabile obligatorii sau facultative, după caz;2. asigurarea reprezentării și asistenței procesuale în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție, în condițiile legii.


    Articolul 152
    (1) În cazul în care, potrivit art. 11-19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, a fost încuviințată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenței prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviințare se trimit de îndată decanului baroului din circumscripția acelei instanțe.(2) În termen de 3 zile, de la comunicarea încheierii de încuviințare a cererii de ajutor public judiciar, decanul baroului va desemna un avocat înscris în Registrul de asistență judiciară pentru a asigura asistența prin avocat solicitată.(3) Avocatului desemnat i se va comunica de către decan înștiințarea de numire și copie a încheierii de încuviințare a cererii de ajutor public judiciar, iar beneficiarul ajutorului judiciar va fi înștiințat de îndată cu privire la numele avocatului desemnat.(4) În toate cazurile, beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuși desemnarea unui anumit avocat, cu consimțământul acestuia, în condițiile legii.


    Articolul 153
    (1) Avocatul desemnat să acorde asistența juridică conform art. 152 alin. (2) poate refuza exercitarea mandatului primit numai în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.(2) Refuzul nejustificat al avocatului desemnat de a acorda asistență judiciară constituie abatere disciplinară.(3) Beneficiarul care în mod nejustificat refuză sau renunță la serviciile avocatului desemnat pierde ajutorul public judiciar acordat, fără a mai avea dreptul la o nouă cerere de ajutor public judiciar în cauza respectivă.(4) Decanului baroului îi revine competența de a aprecia caracterul justificat sau nejustificat al refuzului ori renunțării.


    Articolul 154
    (1) La nivelul fiecărui barou se organizează serviciul de asistență judiciară.(2) Asistența extrajudiciară se acordă de către serviciul de asistență judiciară pe baza unei cereri care va cuprinde următoarele mențiuni:
    a) obiectul și natura solicitării;
    b) identitatea și codul numeric personal;
    c) domiciliul și starea materială ale solicitantului și ale familiei sale;
    d) dovezi privind veniturile solicitantului și ale familiei sale;
    e) dovezi cu privire la obligația de întreținere sau de plată.
    (3) Cererea va cuprinde, pe lângă mențiunile prevăzute la alin. (2), și o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, iar în caz afirmativ, în ce formă, pentru ce cauză și în ce cuantum. Modelul cererii de acordare a asistenței extrajudiciare este cuprins în anexa nr. XXXII.(4) Dovada stării materiale a solicitantului se face, în principal, cu următoarele documente:
    a) adeverința eliberată de autoritățile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte veniturile profesionale ale solicitantului și ale celorlalți membri ai familiei supuse impozitării, potrivit legii impozitului pe venit, realizate în perioada prevăzută de legislația privind ajutorul public judiciar ori sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizație de șomaj sau asigurări sociale și altele asemenea, încasate în aceeași perioadă;
    b) livretul de familie și, după caz, certificatele de naștere ale copiilor;
    c) certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;
    d) declarație pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul și ceilalți membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare;
    e) declarație pe propria răspundere privind situația patrimonială a solicitantului și a familiei sale;
    f) declarație pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul și/sau celălalt părinte, natural ori adoptiv, ori, după caz, o altă persoană căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență sau care a fost numită tutore se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului și că acesta nu este încredințat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau niciunei persoane juridice;
    g) dovada eliberată de autoritățile competente privind situația bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalți membri ai familiei;
    h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistență judiciară, potrivit legii.
    (5) Cererea însoțită de documentele justificative se depune la serviciul de asistență judiciară și va fi soluționată, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere sau respingere, după caz.(6) În cazul admiterii cererii, decizia va cuprinde următoarele:
    a) denumirea actului;
    b) denumirea organului emitent;
    c) temeiul legal și de fapt pentru emiterea deciziei;
    d) persoana căreia i se acordă asistență extrajudiciară;
    e) tipul sau forma asistenței extrajudiciare acordate;
    f) data eliberării, funcția și semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv.
    (7) În baza deciziei de admitere, decanul baroului va desemna un avocat înscris în registrul de asistență judiciară. Decanul baroului poate desemna un avocat ales de către persoana căreia i se acordă asistența extrajudiciară, dacă avocatul este înscris în registrul de asistență judiciară, iar avocatul și-a dat acordul pentru numire.(8) În termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, decizia prevăzută la alin. (5) va fi comunicată solicitantului.(9) Decizia de respingere poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare, la consiliul baroului.(10) Contestația prevăzută la alin. (9) va fi soluționată de către consiliul baroului în regim de urgență, în prima ședință a consiliului baroului de după data înregistrării ei.


    Articolul 155

    Asistența extrajudiciară nu se acordă în următoarele situații:
    a) atunci când beneficiul adus solicitantului prin acordarea asistenței nu este justificat;
    b) atunci când pretenția este vădit nejustificată, neîntemeiată sau inadmisibilă;
    c) în cazul cetățenilor străini sau al persoanelor juridice străine solicitante, atunci când legislația lor națională nu prevede un tratament similar pentru cetățenii Români;
    d) atunci când solicitantul a fost decăzut din dreptul de a beneficia de asistență judiciară.


    Articolul 156

    Avocatul care acordă asistență judiciară nu are dreptul să primească de la beneficiar niciun fel de sume de bani ori alte recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.

    Partea a II-a. Organizarea activității de acordare a asistenței judiciare

    Articolul 157
    (1) În cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de coordonare a asistenței judiciare, organ cu activitate permanentă, coordonat de un vicepreședinte al U.N.B.R. Structura organizatorică a acestui departament se stabilește prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.(2) Departamentul de coordonare a asistenței judiciare emite decizii și norme metodologice, în limitele atribuțiilor conferite prin Lege și în condițiile prezentului statut.


    Articolul 158

    Departamentul de coordonare a asistenței judiciare exercită, în principal, următoarele atribuții:
    a) desfășoară conducerea metodologică a activității de acordare a asistenței judiciare;
    b) elaborează proiectul Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară;
    c) propune sau, după caz, avizează proiecte de protocoale care se încheie cu autoritățile publice competente în scopul obținerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară;
    d) organizează Registrul național de asistență judiciară pe baza registrelor întocmite de barouri;
    e) organizează și coordonează metodologia de plată a onorariilor pentru asistența judiciară acordată;
    f) efectuează controlul asistenței judiciare acordate;
    g) elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenței judiciare, pe care le propune Ministerului Justiției în vederea promovării;
    h) stabilește împreună cu Ministerul Justiției indicii statistici, ține evidența statistică a sistemului de asistență judiciară și analizează informațiile necesare pentru planificarea și coordonarea corectă a sistemului de asistență judiciară;
    i) colaborează cu Ministerul Justiției pentru buna funcționare și planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistență judiciară;
    j) popularizează sistemul de asistență judiciară;
    k) stabilește formularistica utilizată de barouri pentru organizarea activității de asistență judiciară și extrajudiciară, în condițiile legii;
    l) reprezintă U.N.B.R. În domeniul asistenței judiciare, în cadrul colaborării internaționale în materie, în condițiile legii sau ale prezentului statut.


    Articolul 159

    În vederea organizării activității de asistență judiciară, barourile îndeplinesc următoarele atribuții:
    a) organizează serviciile de asistență judiciară atât la nivelul fiecărui barou, cât și la sediul fiecărei instanțe judecătorești;
    b) organizează și actualizează registrele proprii de asistență judiciară, pe baza cererilor avocaților, aprobate de consiliul baroului;
    c) desemnează avocații înscriși în registrul de asistență judiciară pentru acordarea asistenței judiciare, ținând cont de experiența profesională și de calificarea avocatului, precum și de natura și complexitatea cazului, de desemnările anterioare și de gradul de angajare al acestuia;
    d) efectuează controlul asupra acordării asistenței judiciare de către avocații din cadrul baroului;
    e) organizează și execută programe de popularizare a sistemului de asistență judiciară;
    f) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară.


    Articolul 160
    (1) Baroul organizează serviciile de asistență judiciară la sediile tuturor instanțelor judecătorești din județ, în spații destinate exclusiv desfășurării acestei activități, care se pun la dispoziție în mod obligatoriu și cu titlu gratuit de Ministerul Justiției sau, după caz, de autoritățile administrației locale.(2) Serviciile de asistență prevăzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv numit de consiliul baroului și sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcționarea și atribuțiile serviciilor de asistență judiciară se realizează potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară aprobat de Consiliul U.N.B.R.(3) Consiliul baroului poate decide ca serviciul de asistență judiciară să fie condus de un director angajat, pe bază de concurs, prin contract individual de muncă.(4) Pentru ocuparea funcției de director poate candida orice persoană fizică care îndeplinește condițiile Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară prevăzute în prezentul statut.


    Articolul 161
    (1) Fiecare barou organizează registrul de asistență judiciară în care sunt înscriși avocații ce pot fi desemnați pentru acordarea asistenței judiciare și a asistenței extrajudiciare.(2) Registrul este public, se păstrează pe suport hârtie și în format electronic și se publică pe pagina web a fiecărui barou.(3) Actualizarea registrului de asistență judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează până la sfârșitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.(4) În cazuri excepționale, în registrul de asistență judiciară pot fi operate modificări și în cursul anului, potrivit procedurii prevăzute pentru înscrierea în registru.(5) U.N.B.R organizează Registrul național de asistență judiciară, constituit din registrele de asistență judiciară ale tuturor barourilor.(6) Registrul național de asistență judiciară se publică pe pagina web a U.N.B.R și se actualizează, în mod automat, odată cu actualizarea datelor din registrul de asistență judiciară al fiecărui barou.


    Articolul 162
    (1) Pentru înscrierea în registrul de asistență judiciară, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se completează conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenței judiciare din cadrul U.N.B.R.(3) Înscrierea avocatului în registrul de asistență judiciară se efectuează în baza deciziei consiliului baroului.(4) Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea în registru sau să radieze din registrul de asistență judiciară un avocat în următoarele cazuri:
    a) dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancțiune disciplinară;
    b) dacă avocatul este învinuit pentru săvârșirea unei infracțiuni de drept comun;
    c) dacă s-a constatat încălcarea repetată a dispozițiilor Legii sau ale prezentului statut ori calitatea inferioară a asistenței judiciare acordate.
    d) dacă a refuzat să îndeplinească activitatea de curator după ce a fost numit sau a fost înlocuit din această calitate din motive imputabile acestuia.
    (la 16-01-2014, Lit. d) a alin. (4) al art. 162 a fost introdusă de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )
    (5) Radierea din registrul de asistență judiciară poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar, dacă se constată săvârșirea consecutivă a 3 sau a mai multor abateri de la obligațiile prevăzute de Lege sau de prezentul statut, radierea se poate dispune pentru o perioadă de până la 3 ani.(6) Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în Registrul de asistență judiciară, precum și măsura radierii pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute la cap. VI din Lege.(7) Decizia de radiere din registrul de asistență judiciară se aduce la cunoștința publicului prin afișare pe pagina web a baroului, precum și pe pagina web a U.N.B.R.


    Articolul 163
    (1) Pentru asistența judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii și volumului activității desfășurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R., Ministerul Justiției și Ministerul Public.
    (la 25-01-2019, Alineatul (1) din Articolul 163 , Subsectiunea a 3-a , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 32, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (2) Prin actul de încuviințare a asistenței judiciare, organul judiciar stabilește și valoarea provizorie a onorariului avocatului.(3) După acordarea asistenței judiciare, avocatul întocmește un referat scris cu privire la prestația avocațială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenței judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, în funcție de volumul și complexitatea activității desfășurate de avocat, precum și în raport cu durata, tipul și particularitățile cauzei, poate dispune menținerea sau majorarea onorariului stabilit inițial.(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înaintează baroului, în vederea efectuării formalităților prevăzute de lege pentru plata onorariilor.(5) În cazul în care avocatul este sancționat disciplinar potrivit art. 86 alin. (1) din Lege, acesta nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfășurată.(6) Avocatului desemnat i se decontează sumele necesare pentru cheltuielile de apărare și pentru deplasarea la locul de detenție sau reținere din altă localitate.


    Articolul 164
    (1) Plata onorariului pentru asistența judiciară acordată se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevăzute la art. 82 alin. (2) și (3) din Lege, avizate de consiliul baroului.(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remunerațiilor pentru asistență judiciară se virează lunar, într-un cont distinct deschis de fiecare barou. Respectarea de către barouri a destinației fondurilor astfel virate face și obiect al controlului U.N.B.R., în condițiile stabilite de prezentul statut.


    Articolul 165

    U.N.B.R. și barourile conlucrează cu Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele judecătorești, precum și cu parchetele de pe lângă acestea, în vederea desfășurării în bune condiții a activității de acordare a asistenței judiciare prevăzute de prezenta subsecțiune.


    Articolul 166
    (1) Onorariile pentru asistența judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R., Ministerul Justiției și Ministerul Public, în condițiile legii.(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se asigură potrivit legii.(3) Pentru cheltuielile curente necesare funcționării serviciilor de asistență judiciară din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistența judiciară, fiecare barou își constituie un fond prin reținerea a 2% din valoarea acestor sume, aprobate și efectiv vărsate. Reținerea procentului de 2% se face la achitarea efectivă a onorariului către avocatul îndreptățit.(4) Onorariile pentru asistența judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol la solicitarea organelor administrației publice locale se acordă din fondurile acestor organe, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevăzut la art. 84 alin. (1) din Lege.
    (la 25-01-2019, Articolul 166 din Subsectiunea a 3-a , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 33, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 167
    (1) Serviciile de asistență judiciară vor asigura și apărarea gratuită, în cazurile prevăzute la art. 71 alin. (2) din Lege, pe baza aprobării date de către decanul baroului.(2) Avocatul delegat pentru asigurarea apărării gratuite are drepturile și obligațiile prevăzute de Lege și de prezentul statut în îndeplinirea mandatului acordat în interesul beneficiarului gratuității, pe care trebuie să îl trateze cu atenția cuvenită oricărui client.


    Articolul 168
    (1) Acordarea asistenței judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitării motivate din partea instanței, a organului de urmărire penală, a organului de cercetare penală sau a organului administrației publice locale, adresată baroului. Acordarea asistenței judiciare se realizează exclusiv în baza delegației de avocat eliberate de serviciul de asistență judiciară, conform modelului prevăzut în anexa nr. III.(2) În cazul în care se solicită acordarea asistenței judiciare gratuite de către organele prevăzute la alin. (1), decanul stabilește valoarea onorariului ce va fi suportat de partea care ar cădea în pretenții, având în vedere natura cauzei și valoarea obiectului material al acesteia.(3) Prin decizie, decanul poate delega atribuțiile prevăzute la alin. (2) unui consilier al baroului.(4) Avocatul desemnat să acorde asistență judiciară gratuită urmează să își îndeplinească însărcinarea în condițiile prevăzute la art. 82 din Lege, pe baza delegației eliberate de barou, conform modelului prevăzut în anexa nr. IV.


    Articolul 169

    Mandatul avocatului desemnat să acorde asistența judiciară obligatorie încetează în momentul în care partea își angajează un apărător. Dreptul la onorariu al avocatului înlocuit subzistă chiar dacă mandatul său a încetat, cuantumul acestuia fiind proporțional cu munca prestată.


    Articolul 170

    Avocatul desemnat să acorde asistență judiciară obligatorie are dreptul la onorariu stabilit în condițiile prevăzute la art. 85 din Lege, în raport cu natura și cu dificultatea cauzei.


    Articolul 171
    (1) Serviciile de asistență judiciară își desfășoară activitatea în spațiile situate la sediile instanțelor, puse la dispoziție de Ministerul Justiției, în condițiile art. 38 din Lege.(2) Cheltuielile privind amenajarea și întreținerea spațiilor aflate în situația prevăzută de art. 38 din Lege sunt suportate în condițiile art. 166 alin. (3) din prezentul statut.


    Articolul 172
    (1) Asistența judiciară gratuită acordată poate fi retrasă de către decanul baroului, dacă se dovedește că:
    a) a fost obținută prin fraudă;
    b) starea de nevoie a solicitantului a încetat sau s-a ameliorat și permite plata onorariului.
    (2) În condițiile legii, remunerația cuvenită avocatului va fi suportată de partea care a obținut ilicit asistență judiciară gratuită.


    Secţiunea a 3-a Relațiile dintre avocați

    Articolul 173
    (1) Relațiile dintre avocați sunt bazate pe încredere și respect reciproc și impun un comportament adecvat menținerii reputației profesiei.(2) Avocatul nu poate comunica autorităților jurisdicționale acte, note sau alte documente fără ca acestea să nu fi fost comunicate avocatului părții adverse, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.(3) Avocatul nu poate să divulge sau să supună instanțelor o propunere de soluționare a cauzei făcută de partea adversă sau de către avocatul acesteia fără o autorizare expresă din partea avocatului părții adverse.(4) Avocatul nu trebuie în niciun moment să prezinte cu bună știință o informație falsă ori să inducă în eroare.


    Articolul 174
    (1) Avocatul nu poate nici să pretindă și nici să accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui terț un onorariu, un comision ori vreo altă compensație pentru faptul că a recomandat un avocat unui client sau că a trimis un client la un avocat.(2) Avocatul nu poate vărsa nimănui un onorariu, un comision și nici vreo altă compensație în contrapartidă pentru că i-a fost procurat un caz.(3) Nu intră sub incidența alin. (1) și (2) cazurile în care în raporturile de conlucrare profesională se practică onorarii retrocedate pentru încredințarea parțială sau totală a unei cauze.


    Articolul 175
    (1) Avocații sunt obligați să își exercite activitatea cu bună-credință, potrivit uzanțelor cinstite, cu respectarea intereselor clienților și a cerințelor concurenței loiale.(2) Constituie concurență profesională neloială orice act sau fapt contrar uzanțelor cinstite în activitatea avocațială. Este considerată ca fiind contrară uzanțelor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piață ori a afecta poziția avocaților concurenți pe piață.


    Articolul 176
    (1) Este interzisă concurența neloială săvârșită prin:
    a) racolarea de personal, respectiv oferta agresivă de angajare a avocaților asociați, colaboratori sau salarizați ori a altor angajați-cheie ai unui concurent;
    b) racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane;
    c) divulgarea, achiziționarea ori folosirea unei informații confidențiale de către un avocat sau de către colaboratori ori angajați ai acestuia, fără consimțământul deținătorului legitim și într-un mod contrar uzanțelor cinstite;
    d) încheierea de contracte prin care un avocat asigură serviciile sale unui client în mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilalți avocați prin prețuri reduse, fie pentru a determina clientul să racoleze și alți clienți pentru avocatul în cauză;
    e) comunicarea sau răspândirea în public de către un avocat de afirmații cu privire la firma sa ori activitatea acesteia, menite să inducă în eroare și să îi creeze o situație favorabilă în dauna unor concurenți;
    f) comunicarea, chiar făcută confidențial, sau răspândirea de către un avocat de afirmații mincinoase relative la un concurent sau cu privire la serviciile acestuia, afirmații de natură să dăuneze bunului mers al activității avocatului concurent;
    g) oferirea, promiterea ori acordarea, mijlocit sau nemijlocit, de daruri ori alte avantaje asociatului, colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca acesta să divulge informații confidențiale ori procedeele de lucru, pentru a cunoaște sau a folosi clientela concurentului ori pentru a obține alt folos pentru sine sau pentru altă persoană în dauna unui concurent;
    h) deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă în cadrul funcției deținute anterior la acel avocat;
    i) concedierea sau atragerea unor asociați, colaboratori ori salariați ai unui avocat în scopul înființării unei entități concurente care să capteze clienții acelui avocat sau angajarea asociaților, colaboratorilor ori a salariaților unui avocat în scopul dezorganizării activității sale.
    (2) Săvârșirea unor fapte de concurență neloială dintre cele expuse la alin. (1), precum și săvârșirea în concurs a mai multor astfel de fapte constituie abatere disciplinară gravă pentru toți avocații participanți.


    Articolul 177

    Este interzisă, sub sancțiunile prevăzute de art. 89 din Lege, săvârșirea următoarelor fapte de concurență neloială:
    a) folosirea fără drept a unei firme, denumiri, embleme sau mărci de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau o altă formă asociativă de exercitare a profesiei;
    b) punerea în circulație de produse, servicii sau publicații cu conținut juridic plagiat, care aduc atingere drepturilor titularului și induc în eroare clientul asupra produsului ori serviciului furnizat;
    c) producerea în orice mod, punerea în circulație, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea unor servicii ori publicații purtând mențiuni false privind denumirea, firma, emblema sau marca unui avocat ori alte tipuri de proprietate intelectuală, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalți avocați și pe clienți.


    Articolul 178

    Sunt interzise, sub sancțiunea prevăzută de art. 89 alin. (1) lit. e) din Lege:
    a) încheierea între avocați de acorduri privind împărțirea pieței serviciilor profesionale;
    b) participarea, în mod concertat, prin oferte trucate, la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru achiziționarea de servicii profesionale avocațiale;
    c) limitarea sau împiedicarea accesului la clientelă și a libertății exercitării concurenței profesionale oneste între avocați.


    Articolul 179

    Aplicarea sancțiunii disciplinare în cazurile prevăzute de art. 176-178 nu exclude dreptul celui prejudiciat la repararea, în condițiile legii, a prejudiciului cauzat.


    Secţiunea a 4-a Formele de exercitare a profesiei

    Articolul 180
    (1) Avocatul poate exercita profesia în una dintre următoarele forme:
    a) cabinet individual;
    b) cabinet asociat;
    c) societate civilă profesională;
    d) societate profesională cu răspundere limitată.
    (2) În cadrul formelor de exercitare prevăzute la alin. (1) își pot exercita profesia și avocați colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau avocați salarizați, în baza unui contract de salarizare în interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii și ale prezentului statut.(3) Abrogat.
    (la 25-01-2019, Alineatul (3) din Articolul 180 , Subsectiunea 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost abrogat de Punctul 34, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (4) Abrogat.
    (la 25-01-2019, Alineatul (4) din Articolul 180 , Subsectiunea 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost abrogat de Punctul 34, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (5) Abrogat.
    (la 25-01-2019, Alineatul (5) din Articolul 180 , Subsectiunea 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost abrogat de Punctul 34, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 181
    (1) Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional și/sau a unor salariați. Fiecare cabinet își păstrează individualitatea în raport cu clienții.(2) Avocații din cabinetele grupate nu pot acorda asistență juridică unor clienți cu interese contrare.(3) Cabinetele grupate se individualizează printr-o denumire specifică ce cuprinde numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma "cabinete de avocat grupate" (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat grupate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat grupate").(4) Contractul de grupare a cabinetelor individuale de avocați se încheie în formă scrisă, conform anexei nr. XI.


    Articolul 182
    (1) Avocatul este liber să opteze și să își schimbe în orice moment opțiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de Lege.(2) Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma în oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la art. 180 alin. (1), fără a intra în lichidare, cu respectarea prevederilor Legii și ale prezentului statut.(3) Transformarea se poate realiza separat sau deodată cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat, prin fuziune, absorbție, divizare totală sau divizare parțială (desprinderea unei părți din patrimoniul de afectațiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidențele financiar-contabil ale formei de exercitare a profesiei supuse divizării parțiale).(4) În cazul transformării unei forme de exercitare a profesiei, avocații titulari ai cabinetelor individuale, avocații asociați ai cabinetelor asociate, ai societăților civile profesionale și ai societăților profesionale cu răspundere limitată pot contribui cu titlu de aport la forma de exercitare a profesiei rezultată din transformare cu cota-parte indiviză din patrimoniul de afectațiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidențele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă, întocmind în acest scop actele financiar-contabile de transfer către forma de exercitare a profesiei în care au optat să se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominală reflectată în evidențele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă.(5) În cazul constituirii unei societăți profesionale cu răspundere limitată de către avocați care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, dar fără transformarea acestora din urmă în societatea nou-constituită, respectivele forme preexistente de exercitare a profesiei pot să nu fie supuse lichidării, dacă fiecare din foștii lor titulari, nou-asociați, decid astfel.(6) În situația prevăzută în alin. (5), forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul își încetează activitatea profesională desfășurată în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, după caz, avocații titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere limitată.(7) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul își va începe activitatea după obținerea aprobărilor din partea consiliului baroului.(8) Avocatul este obligat să înștiințeze în scris baroul din care face parte despre orice modificare intervenită în forma de exercitare a profesiei, în cazurile de înstrăinare prin acte între vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum și în cazul transformării ori reorganizării formelor de exercitare a profesiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.


    Articolul 183
    (1) Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii:
    a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activității profesionale și are regimul patrimoniului de afectațiune profesională;
    b) titularul cabinetului individual și avocatul asociat nu pot presta activități profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;
    c) avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;
    d) avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;
    e) avocatul salarizat în interiorul profesiei și avocatul colaborator nu pot activa, în aceeași calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei;
    f) avocatul colaborator are dreptul de a avea clientelă proprie numai prin intermediul formei de exercitare a profesiei la care colaborează și cu condiția informării corespunzătoare a baroului;
    g) avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are drept la clientelă proprie;
    h) obligația de a comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului, cât și titularului cabinetului individual ori coordonatorului cabinetelor asociate, societăților civile profesionale sau al societăților profesionale cu răspundere limitată;
    i) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire, conform prevederilor Legii și ale prezentului statut. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocații străini se pot utiliza, la alegere, denumirea și numele formei de exercitare a profesiei din țară sau din străinătate.
    (2) În cazul societăților civile profesionale și al societăților profesionale cu răspundere limitată, convenția de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, încheiată în condițiile prevăzute de Lege, are ca obiect exclusiv părți deținute de asociați.(3) În toate cazurile de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, contractele încheiate de transmițător cu avocații stagiari rămân în ființă pe durata convenită și se preiau de către dobânditor, dacă în persoana acestuia se verifică condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.


    Articolul 184

    Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Convenția de conlucrare profesională se înregistrează la barou. Regulile privind publicitatea profesională prevăzute în prezentul statut se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 185
    (1) Toate neînțelegerile dintre avocați privind formele de exercitare a profesiei se rezolvă pe cale amiabilă; în cazul în care neînțelegerile nu se soluționează pe cale amiabilă, avocatul este obligat să ceară concilierea decanului baroului, în condițiile prevăzute de prezentul statut.(2) Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre părți, avocatul este obligat să recurgă la arbitrajul reglementat în prezentul statut. Arbitri pot fi numai avocații definitivi din baroul respectiv, cu cel puțin 10 ani vechime în profesie.(3) Abrogat.
    (la 16-01-2014, Alin. (3) al art. 185 a fost abrogat de pct. 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )
    (4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare întemeiată.(5) Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar, dacă cererea este justificată, decanul va desemna un alt arbitru.


    Articolul 186

    Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Personalul auxiliar cu studii juridice superioare nu poate exercita activitățile prevăzute la art. 3 din Lege.
    (la 25-01-2019, Articolul 186 din Subsectiunea 1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 35, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 187
    (1) Cererea de înregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, încetare sau lichidare a formei de exercitare a profesiei se depune la barou. Cererea va fi însoțită în mod obligatoriu de copie a tuturor înscrisurilor doveditoare.(2) Cererea se soluționează de către consiliul baroului potrivit Legii.(3) Consiliul baroului poate delega un consilier să verifice condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut cu privire la soluționarea cererilor.(4) Cererea poate fi respinsă în cazul în care se încalcă dispozițiile Legii și ale prezentului statut.(5) Cererea de exercitare a profesiei în asociere cu un avocat aflat într-o situație de interdicție a dreptului de exercitare a profesiei va fi analizată în raport cu prevederile legii care reglementează interdicția și ale prezentului statut.


    Articolul 188
    (1) Convențiile de colaborare încheiate de avocat potrivit art. 7 din Lege vor asigura independența profesională, patrimonială și deontologia profesiei de avocat. Verificarea îndeplinirii acestor condiții este de competența consiliului baroului.(2) În desfășurarea activităților prevăzute la art. 3 din Lege, avocatul decide unilateral alegerea notarilor publici, experților, traducătorilor, executorilor judecătorești și a altor specialiști cu care poate să colaboreze.(3) Colaborările avocatului în condițiile art. 7 din Lege se vor desfășura cu respectarea de către avocat a prevederilor Legii și ale prezentului statut.


    Articolul 189

    Decizia poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R. de către persoana interesată, în termen de 15 zile de la comunicare.


    Articolul 190
    (1) În cabinetul individual de avocat își exercită profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreună cu avocați colaboratori sau salarizați în interiorul profesiei. Cabinetul individual de avocat se înființează în baza actului de înființare a cabinetului individual de avocat înregistrat la barou și întocmit conform anexei nr. XXVIII.(2) Relațiile dintre avocatul titular al cabinetului individual și avocații colaboratori sau salarizați în interiorul profesiei se stabilesc prin contractul de colaborare sau, după caz, de salarizare în interiorul profesiei, încheiat în formă scrisă. Contractul va cuprinde, în mod obligatoriu, mențiunile prevăzute în anexa nr. IX sau, după caz, în anexa nr. X.
    (la 25-01-2019, Articolul 190 din Subsectiunea a 2-a , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 36, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 191
    (1) Cabinetul individual este individualizat prin denumire, care cuprinde numele avocatului titular, urmat de sintagma "cabinet de avocat" (exemplu: "ION IONESCU - Cabinet de avocat" sau "I. IONESCU - Cabinet de avocat").(2) Denumirea poate figura pe firma cabinetului și se utilizează în actele profesionale, cu respectarea prevederilor prezentului statut.(3) Denumirea cabinetului poate fi păstrată și după decesul titularului, cu acordul tuturor moștenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.(4) Dobânditorul denumirii transmise conform alin. (3) va proceda la înștiințarea baroului și este îndrituit să informeze publicul referitor la schimbarea intervenită cu privire la titularul cabinetului.


    Articolul 192
    (1) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile avocaților asociați și nici nu poate aduce atingere drepturilor și obligațiilor aferente patrimoniului de afectațiune profesională al fiecărui cabinet intrat în asociere.(2) Avocații din cabinetele asociate intră în relații cu clienții în numele asocierii din care fac parte.(3) Cabinetele asociate nu pot angaja clienți cu interese contrare.(4) Un cabinet asociat nu poate accepta o cauză sau un client dacă unul dintre cabinetele asociate se opune în mod justificat.


    Articolul 193
    (1) Cabinetele asociate de avocați se individualizează prin denumire, care cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma "cabinete de avocat asociate" (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat asociate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat asociate").(2) Dispozițiile art. 191 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 194

    Dispozițiile art. 192 și 193 se aplică în mod corespunzător și în cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civilă profesională. În acest caz, denumirea asocierii va cuprinde denumirea societății civile profesionale, urmată de denumirea cabinetului individual asociat și de sintagma "în asociere" (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilă de avocați, ION POPESCU - Cabinet de avocat - în asociere").


    Articolul 195

    Convențiile de asociere prevăzute la art. 192 și 194 se încheie în formă scrisă și vor cuprinde, în mod obligatoriu, mențiunile din anexa nr. XXIX, aplicate în mod corespunzător.


    Articolul 196
    (1) Societatea civilă profesională este constituită din 2 sau mai mulți avocați definitivi, care contribuie în natură și/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afectațiune în vederea desfășurării activității profesionale. Ceilalți avocați activează în cadrul societății civile profesionale fie în calitate de avocați colaboratori, fie în calitate de avocați salarizați în cadrul profesiei.(2) Raportul juridic civil se naște între client și societatea civilă profesională, serviciile profesionale urmând să fie îndeplinite de oricare dintre avocații desemnați de avocatul coordonator, fără a se cere opțiunea clientului, cu excepția situației în care serviciile profesionale constau în asistență și reprezentare juridică la instanțe, parchete, organe de cercetare penală sau alte autorități, când în contractul de asistență juridică se menționează numele avocatului desemnat ori acceptat de client, precum și dreptul sau interdicția de substituire a acestuia.(3) Pentru litigiile născute din desfășurarea activității profesionale, societatea civilă profesională poate sta în judecată ca reclamant sau pârât, chiar dacă nu are personalitate juridică.


    Articolul 197
    (1) Societatea civilă profesională se individualizează printr-o denumire specifică, cuprinzând numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmat de sintagma "societate civilă de avocați" (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilă de avocați" sau "IONESCU, POPESCU - Societate civilă de avocați").(2) Dispozițiile art. 191 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 198
    (1) Contractul de societate civilă profesională și statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între avocații asociați, potrivit legii civile și cu respectarea anexelor nr. XII și XIII.(2) Societatea civilă profesională de avocați se poate reorganiza prin absorbție, fuziune, divizare totală sau divizare parțială (desprindere).(3) Divizarea se realizează prin împărțirea patrimoniului de afectațiune profesională între una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care iau astfel ființă.(4) Societatea civilă profesională nu încetează în situația divizării parțiale (desprindere) În cazul în care o parte din patrimoniul său de afectațiune profesională se desprinde și se transmite către o altă formă de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care ia astfel ființă.


    Articolul 199
    (1) Societatea profesională cu răspundere limitată este constituită din 2 sau mai mulți avocați definitivi, aflați în exercițiul profesiei, are personalitate juridică și un patrimoniu propriu destinat exercitării profesiei de avocat.
    (la 25-01-2019, Alineatul (1) din Articolul 199 , Subsectiunea a 5-a , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 37, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (2) În sensul prevederilor prezentului statut, patrimoniul propriu al societății profesionale cu răspundere limitată este alcătuit din bunurile corporale, în numerar sau în natură, și cele incorporale, reprezentând capitalul social, precum și din cele dobândite de societate, cu orice titlu, pe durata funcționării sale. Aportul în industrie constând în activitatea profesională a avocatului asociat este luat în considerare numai în raporturile dintre asociați.
    (la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 199 , Subsectiunea a 5-a , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 37, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (3) Obligațiile și răspunderea societății profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul de afectațiune. Avocații asociați care își exercită profesia în cadrul societății profesionale cu răspundere limitată răspund personal în limita aportului social al fiecăruia.(4) Societatea profesională cu răspundere limitată va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat, în condițiile art. 3 din Lege.(5) Activitatea profesională se realizează de către avocații asociați, avocați colaboratori și avocați salarizați în interiorul profesiei.


    Articolul 200
    (1) Societatea profesională cu răspundere limitată se individualizează printr-o denumire specifică, cuprinzând numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmat de sintagma "societate profesională de avocați cu răspundere limitată" (exemplu: "ION IONESCU - Societate profesională de avocați cu răspundere limitată" sau "IONESCU, POPESCU - Societate profesională de avocați cu răspundere limitată").(2) Dispozițiile art. 191 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 201
    (1) Actul constitutiv și statutul societății profesionale cu răspundere limitată sunt încheiate în formă scrisă, cu respectarea modelului prevăzut în anexele nr. XIV și XV. Actul constitutiv se încheie în formă autentică dacă printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află și un bun imobil.(2) Statutul societății profesionale cu răspundere limitată va cuprinde:
    a) numele și prenumele, numele purtate anterior, codul numeric personal, locul și data nașterii și domiciliul asociaților;
    b) data dobândirii calității de avocat și data definitivării în profesie a avocaților asociați;
    c) denumirea, sediul și, dacă este cazul, emblema societății;
    d) capitalul social, integral vărsat, cu menționarea aportului fiecărui asociat, în industrie, în bani sau în natură ori în clientelă, și a valorii aporturilor, în industrie, în natură sau în clientelă, precum și a modului evaluării lor; aportul în numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului în lei al sumei de 3.000 de euro;
    e) numărul și valoarea nominală a părților sociale, precum și numărul părților sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său, respectiv participarea la beneficii și pierderi a fiecărui asociat;
    f) asociații coordonatori care reprezintă și administrează societatea, împreună cu puterile ce li s-au conferit; dacă sunt mai mulți administratori și ei formează un consiliu de coordonare, se vor preciza regulile de organizare și funcționare ale acestui organism;
    g) reguli privind transmiterea părților sociale și condițiile de retragere a asociaților;
    h) durata societății;
    i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare și lichidare, inclusiv cu privire la situația clientelei.
    (3) Actul constitutiv și statutul societății profesionale cu răspundere limitată, încheiate în condițiile Legii și ale prezentului statut, sunt guvernate de legea civilă.(4) Orice modificare a actului constitutiv și/sau a statutului societății profesionale cu răspundere limitată se poate face numai în scris, cu respectarea Legii și a prezentului statut.


    Articolul 202
    (1) Societatea profesională cu răspundere limitată dobândește personalitate juridică la data înregistrării ei la barou, în baza deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul său principal.(2) Dovada personalității juridice în raporturile cu terții se va face în baza unui certificat de înregistrare, întocmit conform anexei nr. XVI.(3) Baroul va ține registrul de evidență a societăților profesionale cu răspundere limitată, care are caracter public. Modelul acestuia este prevăzut în anexa nr. XXX.


    Articolul 203

    Pot avea calitatea de asociați 2 sau mai mulți avocați definitivi și aflați în exercițiul profesiei, indiferent dacă dețin sau nu ori dacă aparțin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei, înscriși în același barou ori în barouri diferite. În acest caz societatea își va stabili sediul principal în circumscripția unuia dintre barourile de apartenență a unuia dintre asociații fondatori. Actul constitutiv al unei asemenea societăți se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societății. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv în scop de informare, și către toate barourile unde sunt înscriși asociați ai societății profesionale cu răspundere limitată, alții decât acela sau aceia care sunt înscriși în tabloul avocaților baroului de la sediul principal al societății.


    Articolul 204
    (1) Capitalul social al societății profesionale cu răspundere limitată, reprezentând echivalentul în lei a minimum 10.000 euro, se va vărsa la momentul constituirii societății. Consiliul baroului unde va fi înregistrată societatea este obligat să verifice vărsarea integrală a capitalului social și, dacă este cazul, evaluarea aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă.(2) Nu va putea fi înregistrată de către niciun barou o societate profesională cu răspundere limitată decât în condițiile vărsării integrale a capitalului social.(3) Clientela aparține societății profesionale cu răspundere limitată, și nu avocaților care au calitatea de asociați.(4) În cazul transmiterii părților sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societăți profesionale cu răspundere limitată, toate bunurile împreună cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse drept contribuție cu titlu de aport la capitalul societății de către respectivul asociat rămân proprietatea societății, dacă prin lege, actul constitutiv sau statutul societății nu se prevede altfel.(5) Prevederile art. 192 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 205
    (1) Societatea profesională cu răspundere limitată este condusă de adunarea generală a asociaților. Activitatea executivă este condusă de unul sau mai mulți avocați coordonatori aleși de majoritatea avocaților asociați.(2) Adunarea generală se convoacă de către oricare dintre asociați, prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării.(3) Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societății sau, cu acordul unanim al asociaților, în orice alt loc.


    Articolul 206
    (1) Hotărârile adunării generale se iau prin votul asociaților reprezentând majoritatea părților sociale, cu excepția cazurilor prevăzute în prezentul statut.(2) Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaților.


    Articolul 207
    (1) Competențele și puterile asociatului coordonator sau, după caz, ale asociaților coordonatori vor fi stabilite prin actul constitutiv și statutul societății.(2) Mandatul asociatului coordonator sau, după caz, al asociaților coordonatori este de 2 ani, dacă în statutul societății nu se prevede o durată mai mare


    Articolul 208

    Asociații societății profesionale cu răspundere limitată pot hotărî numirea unor cenzori sau a unui auditor.


    Articolul 209
    (1) Asociatul care intenționează să transmită părțile sociale pe care le deține într-o societate profesională cu răspundere limitată este obligat să notifice această intenție, cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, tuturor celorlalți asociați, indicând persoana sau persoanele cărora dorește să le transmită respectivele părți sociale și prețul.(2) Transmiterea către terți poate fi efectuată oricând, cu acordul unanim, exprimat în scris, al celorlalți asociați sau dacă în termenul prevăzut la alin. (1) niciun asociat nu și-a exercitat dreptul de preemțiune.(3) Dreptul de preempțiune la dobândirea părților sociale ale societății cu privire la care există intenția de înstrăinare aparține asociaților rămași în societate. Acesta urmează să fie exercitat proporțional cu cota de capital deținută de fiecare dintre asociații rămași și care intenționează să dobândească respectivele părți sociale.


    Articolul 210
    (1) Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiția de a notifica, în scris, celorlalți asociați și baroului din care face parte intenția de retragere, cu cel puțin 3 luni înainte.(2) La împlinirea termenului prevăzut în notificare, consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidențele sale.(3) În caz de retragere, desocotirea dintre asociați se face în mod amiabil, ținându-se seama de prevederile din statutul societății. În caz de neînțelegere sunt aplicabile dispozițiile privind arbitrajul din prezentul statut.


    Articolul 211

    Dacă, din orice motive, în societate rămâne un singur asociat, acesta nu poate deține această calitate mai mult de 3 luni. În situația în care societatea nu este transformată în cabinet individual, aceasta se dizolvă de drept și intră în lichidare.


    Secţiunea a 5-a Modalitățile de exercitare a profesiei

    Articolul 212

    Modalitățile de exercitare a profesiei de avocat sunt:
    a) avocat titular al cabinetului individual;
    b) avocat asociat în cadrul cabinetelor asociate;
    c) avocat asociat în cadrul societății civile profesionale de avocați;
    d) avocat asociat în cadrul societății profesionale cu răspundere limitată;
    e) avocat colaborator;
    f) avocat salarizat în interiorul profesiei.


    Articolul 213

    Avocatul exercită profesia de avocat, la alegere, numai în una dintre modalitățile prevăzute la art. 212, cu respectarea prevederilor art. 180.


    Articolul 214
    (1) Într-un cabinet individual există un singur avocat titular, care poate exercita profesia singur sau împreună cu avocați colaboratori sau salarizați în interiorul profesiei.
    (la 25-01-2019, Alineatul (1) din Articolul 214 , Subsectiunea a 2-a , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 38, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (2) În situația în care cabinetele individuale se asociază, încetează calitatea de avocat titular al cabinetului individual și se dobândește calitatea de avocat asociat. La încetarea asocierii, ca o consecință a încetării formei de exercitare a profesiei (cabinetele asociate de avocați), încetează calitatea de avocat asociat și se redobândește calitatea de avocat titular al cabinetului individual.


    Articolul 215

    Dobândește calitatea de avocat asociat, după caz:
    a) avocatul titular al cabinetului individual care se asociază potrivit art. 5 alin. (3) din Lege;
    b) avocatul asociat într-o societate civilă profesională;
    c) avocatul asociat într-o societate profesională cu răspundere limitată;
    d) avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformării ori reorganizării formei de exercitare a profesiei căreia i-a aparținut în calitate de avocat titular al cabinetului individual sau în cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat într-o societate civilă profesională.


    Articolul 216
    (1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacră activitatea sa unei forme de exercițiu al profesiei de avocat.(2) Contractul de colaborare se încheie în formă scrisă între avocatul colaborator și titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu mențiunile din anexa nr. IX, precum și clauze de formare profesională inițială, dacă avocatul colaborator este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă.


    Articolul 217
    (1) Avocatul colaborator nu are dreptul la clientelă personală în afara formei de exercitare a profesiei la care colaborează.
    (la 25-01-2019, Alineatul (1) din Articolul 217 , Subsectiunea a 4-a , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 39, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (2) Orice client personal trebuie adus la cunoștința avocatului titular/coordonator al formei de exercitare a profesiei la care avocatul colaborator își desfășoară activitatea.(3) Lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală a avocatului colaborator se vor efectua prin intermediul formei de exercitare a profesiei, iar în contractul de asistență juridică se va menționa expres caracterul de "client personal" al avocatului colaborator.(4) Rezultatele financiare obținute de avocatul colaborator din contractele încheiate pentru clienții personali (onorariile) vor fi încasate integral sau parțial de avocatul colaborator, după caz, în raport cu clauzele contractului de colaborare, fără a se afecta în niciun mod cuantumul retrocedărilor lunare de onorarii, prevăzute în contractul de colaborare.(5) Titularii sau avocații coordonatori ai formelor de exercitare a profesiei sunt obligați să permită avocatului colaborator tratarea clientelei personale, în condițiile prevăzute în contractul de colaborare.(6) Pentru clientela personală și activitatea desfășurată în cadrul asistenței judiciare a baroului, avocatul colaborator va utiliza ștampila personală, aprobată de forma de exercitare a profesiei, pe care se înscripționează mențiunea "avocat colaborator". Ștampila personală a avocatului colaborator poate fi confecționată și utilizată numai cu acordul formei de exercitare a profesiei, cu respectarea prevederilor anexei nr. XXI, care se aplică în mod corespunzător.(7) În activitatea desfășurată pentru clientela personală, avocatul colaborator este răspunzător personal față de client și are obligația de a nu prejudicia forma de exercitare a profesiei căreia avocatul colaborator îi aparține. În acest scop, în contractul de colaborare se poate prevedea ca, pentru tratarea clientelei proprii prin forma de exercitare a profesiei, avocatul colaborator să încheie o asigurare de răspundere civilă profesională pentru acoperirea eventualelor prejudicii aduse formei de exercitare a profesiei căreia îi aparține și care să precizeze cuantumul riscului asigurat, distinctă de asigurarea pentru răspundere profesională prevăzută de art. 42 din Lege.(8) Pentru activitatea desfășurată în cadrul asistenței judiciare a baroului, avocatul colaborator va păstra rezultatele financiare obținute.


    Articolul 218
    (1) În lipsa unor dispoziții contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi denunțat de oricare dintre părți, prin înștiințarea celeilalte/celorlalte părți cu cel puțin 3 luni înainte. În cazul în care contractul este încheiat cu un avocat stagiar, vor fi respectate dispozițiile din prezentul statut privind formarea profesională inițială.(2) Desocotirea între părți în cazul denunțării unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare.


    Articolul 219
    (1) Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei căreia îi este subordonat în legătură cu determinarea condițiilor concrete de muncă.(2) Avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are dreptul la clientelă proprie.(3) Contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie în formă scrisă între avocatul salarizat și titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu mențiunile cuprinse în anexa nr. X, precum și clauze de formare profesională inițială, dacă avocatul salarizat este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă.(4) Dispozițiile art. 218 se aplică în mod corespunzător.


    Capitolul IV Integritatea profesiei de avocat

    Secţiunea 1 Drepturile și îndatoririle avocaților

    Articolul 220
    (1) Avocatul înscris în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei are dreptul să exercite activitățile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic și regulamentului baroului din care face parte.(2) Persoana primită în profesia de avocat nu poate exercita profesia decât după emiterea deciziei de primire în barou și înscrierea în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei.


    Articolul 221
    (1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activități specifice profesiei se naște din contractul de asistență juridică, în conformitate cu dispozițiile prezentului statut. Contractul prevede în mod expres obiectul și limitele mandatului primit, precum și onorariul stabilit.(2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru promovarea drepturilor și intereselor legitime ale clientului.


    Articolul 222
    (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să își stabilească sediul profesional numai în circumscripția baroului în care este înscris în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei oricare dintre avocații titulari sau asociați.(2) Avocatul își exercită profesia la sediul principal, la sediile secundare, precum și la biroul/birourile de lucru avizat/avizate de consiliul baroului.(3) Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multor birouri de lucru în orice localitate din circumscripția sa.


    Articolul 223
    (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să își stabilească sedii secundare în circumscripțiile barourilor din care nu fac parte.(2) Înființarea sediilor secundare se aprobă, la cerere, de consiliul baroului în circumscripția căruia urmează să se deschidă sediul secundar. Cererea va menționa: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocații care își vor desfășura activitatea la sediul secundar și vechimea acestora în profesie.(3) Decizia de aprobare a cererii de înființare a sediului secundar se comunică baroului de la sediul principal.(4) Decizia de respingere a cererii de înființare a sediului secundar poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare.(5) În urma aprobării cererii de înființare a sediului secundar, avocatul/avocații va/vor achita taxa de înscriere și contribuția la bugetul baroului pe raza căruia funcționează sediul secundar, separat de taxele plătite la baroul la care își are/au sediul principal. Contribuția la fondul Casei de Asigurări a Avocaților, denumită în continuare C.A.A., se achită de fiecare membru al C.A.A. la filiala C.A.A. de pe lângă baroul la care este înscris sediul principal.(6) În cazul acelor forme de exercitare a profesiei de avocat a căror activitate se desfășoară preponderent în circumscripția unui barou situat pe raza altui județ decât cel în care se află situat sediul lor principal, stabilirea unui sediu secundar în circumscripția celui dintâi barou este obligatorie. Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară gravă. În sensul dispozițiilor prezentului alineat, o activitate va fi considerată a fi desfășurată preponderent pe raza altui barou dacă aceasta generează majoritatea angajamentelor profesionale încheiate în decursul unui semestru calendaristic de către respectiva formă de exercitare a profesiei. În acest caz, forma de exercitare a profesiei are obligația de a solicita aprobarea deschiderii sediului secundar în termen de cel mult 15 zile de la începerea următorului semestru.
    (la 16-01-2014, Alin. (6) al art. 223 a fost modificat de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )


    Articolul 224

    Avocatul are dreptul să refuze contactul cu clientul în prezența reprezentantului organului de urmărire penală sau de cercetare penală ori a oricărei autorități publice, precum și în cazul în care există sau are cunoștință de existența unui sistem de control al contactului cu clientul.


    Articolul 225
    (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să utilizeze ștampilă, pe care o vor aplica pe actele emise. Ștampila va cuprinde obligatoriu următoarele mențiuni: "Uniunea Națională a Barourilor din România", baroul din care avocatul face parte și denumirea formei de exercitare a profesiei, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. XXI.(2) Actele oricărei forme de exercitare a profesiei poartă antet, care va conține: denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru și, după caz, telefonul, telefaxul, adresa de internet și de e-mail, compunerea nominală a membrilor acesteia, mențiuni privind raporturile de conlucrare și asociere profesională.(3) Avocații pot utiliza parafă profesională. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele și prenumele avocatului, precum și mențiunea "avocat stagiar" sau "avocat definitiv", după caz, potrivit anexei nr. XXIII.(4) Pentru actele întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege se aplică parafa al cărei model este prevăzut în anexa nr. XXIV.


    Articolul 226
    (1) Avocatul are dreptul la recuperarea capacității de muncă prin una sau mai multe perioade de repaus în fiecare an. În perioada de repaus avocatul nu prestează activitățile sale profesionale obișnuite.(2) Fiecare formă de exercitare a profesiei este liberă să stabilească perioadele de repaus anual pentru fiecare avocat care activează în cadrul său.(3) Fiecare formă de exercitare a profesiei are obligația de a notifica în prealabil baroului în tabloul căruia este înscrisă, prin orice formă de comunicare care permite confirmarea expedierii, începerea și durata estimată a fiecărei perioade de repaus pentru fiecare avocat, în scopul evidenței.(4) Cheltuielile cu recuperarea capacității de muncă efectuate de avocat includ, nelimitativ, costurile transportului, cazării, meselor, tratamentului de refacere etc. Toate aceste cheltuieli sunt necesare pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei și sunt deductibile în condițiile legii.(5) Dacă prin prevederile contractului de asistență juridică s-a acordat avocatului dreptul de a fi substituit, în perioadele de repaus anual avocatul are obligația să asigure substituirea sa pentru acele activități profesionale care nu suferă amânare sau pentru cele în legătură cu care amânarea prejudiciază interesele clientului.


    Articolul 227
    (1) Exercițiul liber al profesiei, demnitatea, conștiința, independența, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatețea, moderația, tactul și sentimentul de confraternitate sunt principii esențiale ale profesiei de avocat și constituie îndatoriri ale acesteia.(2) Avocatul este obligat să respecte aceste principii în activitatea sa profesională, precum și în viața privată.(3) Avocatul are obligația să pună la dispoziția inspectorilor financiari ai C.A.A. sau a consiliului baroului toate datele și documentele solicitate. Refuzul sau neîndeplinirea culpabilă a acestei obligații constituie abatere disciplinară gravă.
    (la 25-01-2019, Articolul 227 din Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completat de Punctul 40, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 228
    (1) Sediul profesional și celelalte spații în care avocatul își desfășoară activitatea profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional.(2) Secretul profesional vizează toate informațiile și datele de orice tip, în orice formă și pe orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenței juridice și în legătură cu care clientul a solicitat păstrarea confidențialității, precum și orice documente redactate de avocat care conțin sau se fundamentează pe informațiile ori datele furnizate de client în scopul acordării asistenței juridice și a căror confidențialitate a fost solicitată de client.(3) În scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai la sediul profesional sau în spațiile avizate în acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat și în locuința avocatului.(4) Actele și lucrările cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligația să se opună percheziționării domiciliului, a sediului profesional principal, secundar și a biroului de lucru, precum și percheziției corporale, cu privire la actele sau lucrările cu caracter profesional aflate în locurile sus-menționate ori asupra sa.(5) Avocatul este obligat să se opună și ridicării înscrisurilor și bunurilor constând în acte și lucrări cu caracter profesional, dacă nu sunt îndeplinite condițiile art. 35 din Lege. Avocatul are obligația ca, de îndată, să îl încunoștințeze despre cele întâmplate pe decanul baroului.


    Articolul 229
    (1) Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredințate, să se prezinte la fiecare termen stabilit de instanțele de judecată, de organele de urmărire penală sau de alte instituții și să manifeste conștiinciozitate și probitate pentru îndeplinirea mandatului încredințat.(2) Avocatul nu este obligat să motiveze refuzul preluării unui caz ce se propune a-i fi încredințat, dacă acesta nu corespunde crezului său profesional, cu excepția dosarelor repartizate obligatoriu sau a gratuităților. Pentru același motiv, avocatul poate denunța unilateral o prestație în curs de executare deja angajată.(3) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea ședințelor de judecată și să pledeze cu demnitate. Avocatului îi este interzis să folosească expresii care ar putea leza instanța și participanții la proces, atât în ședința de judecată, cât și în afara acesteia.(4) Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura și cu dificultatea cauzei, avocatul are obligația să depună note de ședință sau concluzii scrise, din proprie inițiativă ori la cererea instanței de judecată.


    Articolul 230
    (1) Avocatul are obligația să acorde, atunci când este desemnat, asistență juridică gratuită. Avocatul înscris în registrul de asistență judiciară are obligația, atunci când este desemnat, să acorde asistență judiciară în formele prevăzute de art. 71 alin. (1) din Lege.(2) Cauzele vor fi repartizate cu precădere avocaților stagiari și tinerilor avocați, cu respectarea competenței profesionale prevăzute de Lege. Refuzul nejustificat de a acorda asistență juridică gratuită constituie abatere disciplinară, comisia de disciplină urmând a fi sesizată în condițiile dispozițiilor art. 277-287.(3) Avocații pensionari care continuă activitatea nu se pot înscrie în registrul de asistență judiciară.


    Articolul 231
    (1) Avocatul are obligația să se asigure pentru răspunderea profesională, în temeiul art. 42 din Lege.(2) Prin răspundere profesională se înțelege acoperirea daunelor efective suferite de client și rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut și a regulilor deontologice.(3) Asigurarea de răspundere profesională cu caracter minim obligatoriu se încheie cu respectarea următoarelor reguli:
    a) avocatul stagiar se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual;
    b) avocatul definitiv se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual.
    (4) Asigurarea pentru răspundere profesională va fi încheiată pentru un an de zile și va fi reînnoită în mod obligatoriu anual. Polița de asigurare se depune, în copie certificată de avocat, la secretariatul baroului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.
    (la 16-01-2014, Alin. (4) al art. 231 a fost modificat de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )
    (5) Societatea civilă profesională și societatea profesională cu răspundere limitată pot încheia asigurare profesională în care să fie cuprinși toți avocații care își exercită profesia în calitate de asociați, colaboratori sau salarizați în interiorul profesiei.(6) Primele de asigurare profesională achitate de avocat sau de formele de exercitare a profesiei reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal în curs, în condițiile legii.(7) Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în prezentul articol atrage neînscrierea în tabloul anual al avocaților cu drept de exercitare a profesiei.


    Articolul 232
    (1) Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligația să participe la ședințele acestora.(2) Avocatul are obligația să participe la activitățile hotărâte de consiliul baroului și aduse la cunoștință prin convocare sau prin anunțuri afișate la sediile instanțelor din circumscripția baroului respectiv.(3) Absența nejustificată de la activitățile prevăzute la alin. (1) și (2) constituie abatere disciplinară gravă.


    Articolul 233
    (1) În activitatea sa profesională, avocatul poate folosi ca mijloc de probă copii ale actelor încredințate de client, păstrând actele originale în vederea prezentării la cererea instanței.(2) La cerere, avocatul este obligat să restituie actele originale care i-au fost încredințate persoanei de la care le-a primit. În acest sens, avocatul va întocmi un proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire și cu conținut declarat.


    Articolul 234
    (1) Avocatul are obligația să depună toate diligențele necesare pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredințat.(2) În cazul în care avocatul este împiedicat să îndeplinească serviciul profesional, își va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care își desfășoară activitatea într-o altă formă de exercitare a profesiei, dacă în prealabil obține acordul clientului în acest scop. Modelul delegației de substituire este prevăzut la anexa nr. V. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplică în mod corespunzător și formularului delegației de substituire.(3) Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzător activității depuse, în condițiile înțelegerii dintre avocați.


    Articolul 235
    (1) Potrivit Legii, avocatul are obligația să achite, la termenul stabilit, taxele și contribuțiile la formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. și al bugetului sistemului de asigurări al avocaților.(2) Cuantumul și termenul de plată a taxelor și contribuțiilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a baroului, respectiv a Consiliului U.N.B.R. și se aduc la cunoștința avocaților înscriși în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei în maximum 15 zile de la data adoptării acestora. Contribuțiile către bugetul asigurărilor sociale nu pot fi mai mici decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., care va ține seama de cerința acoperirii nevoilor curente de plată ale C.A.A.(3) La stabilirea contribuției avocaților la bugetului baroului, consiliul baroului va lua în considerare contribuția la formarea bugetului U.N.B.R. Contribuția baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se virează lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., în contul special constituit în acest scop.(4) Depășirea termenului de plată a contribuțiilor prevăzute în prezentul articol atrage suspendarea calității de avocat, în condițiile legii.(5) Distinct de măsura suspendării calității de avocat, depășirea termenului de plată a contribuțiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligația de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere, aplicat la suma datorată.


    Articolul 236
    (1) Avocatul are obligația să poarte robă, în condițiile Legii, în fața tuturor instanțelor judecătorești, precum și în fața Curții Constituționale din România.(2) Roba poate fi purtată și în fața instanțelor judecătorești din alte state, cu respectarea condițiilor impuse de legislația națională a statului în cauză, precum și în fața jurisdicțiilor internaționale a căror activitate poate fi asimilată cu cea a instanțelor judecătorești, cu respectarea condițiilor impuse de normele specifice ale acestor jurisdicții.(3) Modelul și caracteristicile robei și ale accesoriilor acesteia sunt cele descrise în anexa nr. XXV.


    Articolul 237
    (1) Avocatul are obligația să poarte insignă și să dețină legitimație de avocat, cu care se identifică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor publice, precum și a altor persoane juridice și fizice, inclusiv în fața avocaților, cu care intră în contact în exercitarea activităților sale.(2) Modelul legitimației și al insignei de avocat sunt prevăzute în anexele nr. XXVI și XXVII.


    Articolul 238
    (1) Avocatul are obligația să folosească atât în mod direct, cât și indirect numai procedee oneste în scopul dobândirii clientelei.(2) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei sunt reglementate în subsecțiunea a 4-a a prezentei secțiuni.


    Articolul 239
    (1) Înscrisurile întocmite de avocat pentru organizarea activității și legitimarea sa față de terți au forță probantă deplină până la înscrierea în fals; dacă nu s-a prevăzut altfel prin prezentul statut, acestea vor purta semnătura avocatului și stampila formei de exercitare a profesiei în care își desfășoară activitatea.(2) Avocatul este obligat să țină următoarele evidențe:
    a) contractele de asistență juridică;
    b) registrul de evidență a contractelor de asistență juridică, al cărui model este prezentat în anexa nr. XVII;
    c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părților, conținutul și data actelor, în condițiile art. 3 alin. (1) lit. c) și d) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XVIII;
    (la 25-01-2019, Litera c) din Alineatul (2) , Articolul 239 , Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificată de Punctul 41, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

    d) registrul de înregistrare a activităților fiduciare, în condițiile art. 3 alin. (1) lit. g) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XIX;
    e) registrul de înregistrare a părților de interes, a părților sociale și/sau a acțiunilor societăților, în condițiile art. 3 alin. (1) lit. h) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XX.
    (3) Au caracterul actelor prevăzute la alin. (1) și următoarele înscrisuri întocmite de avocat:
    a) împuternicirea avocațială;
    b) delegația de substituire;
    c) contractul de colaborare;
    d) contractul de salarizare în interiorul profesiei;
    e) contractul de grupare a cabinetelor individuale.
    (4) Consiliul baroului, printr-un consilier delegat, poate verifica evidențele prevăzute la alin. (2) lit. b)-e), în vederea stabilirii modului în care avocatul își îndeplinește obligațiile stabilite de Lege, de prezentul statut și de Lege și Statutul C.A.A. Nerespectarea de către avocat a prezentării evidențelor solicitate reprezintă abatere disciplinară.
    (la 25-01-2019, Alineatul (4) din Articolul 239 , Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 41, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (5) În cazul unei anchete disciplinare, verificarea evidențelor prevăzute la alin. (2) lit. a) se face numai de decan sau de consilierul desemnat în acest scop.


    Articolul 240
    (1) Orice avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat să îl informeze pe decanul baroului, care va soluționa conflictul potrivit regulilor prevăzute la secțiunea a 2-a.(2) Conflictele avocatului cu magistrații sau cu alte autorități publice se aduc de îndată de către acesta la cunoștința decanului baroului, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.(3) În cazul în care un conflict intervenit între avocați aparținând unor barouri diferite nu a putut fi soluționat de decanii respectivelor barouri, aceștia desemnează un al treilea decan. Conflictul va fi soluționat prin acordul comun al celor 3 decani sau al delegaților acestora, reuniți într-o adunare deliberativă cu caracter colegial. Decanii interesați vor supraveghea aplicarea soluției date.


    Articolul 241

    Avocatul este obligat să prezinte clientului, la cerere, situația privind cheltuielile efectuate pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredințat și a căror rambursare o solicită.


    Articolul 242
    (1) Avocatul are obligația să se abțină de la exercitarea oricărei activități profesionale în cazul în care există sau survine un conflict de interese.(2) Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară gravă.


    Articolul 242^1
    (1) Avocatul este obligat să se abțină de la desfășurarea unor activități de natură a aduce atingere drepturilor profesionale rezervate avocaților prin lege și statutul profesiei.(2) Nerespectarea acestor obligații constituie abatere disciplinară gravă.
    (la 16-01-2014, Art. 242^1 a fost introdus de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )


    Articolul 243
    (1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este distinctă de publicitatea profesională, care urmărește promovarea profesiei de avocat.(2) Publicitatea formelor de exercitare este constituită din orice formă de comunicare publică, indiferent de mijloacele utilizate, care urmărește să aducă la cunoștința publicului informații asupra naturii ori calității practicii profesionale.(3) Publicitatea profesională are drept obiect promovarea profesiei de avocat și se realizează în exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea și sub supravegherea acestora.(4) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă.
    (la 16-01-2014, Art. 243 a fost modificat de pct. 14 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )


    Articolul 244
    (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:
    a) amplasarea unei firme conforme cu prevederile art. 245;
    b) anunțuri de publicitate potrivit prezentului statut;
    c) anunțuri și mențiuni în anuare și cărți de telefon;
    d) invitații, broșuri și anunțuri de participare la conferințe, colocvii etc. profesionale ori cu o componentă de specialitate juridică;
    e) corespondență profesională și cărți de vizită profesionale;
    f) domeniu de internet și adrese de e-mail;
    g) pagină web;
    h) publicarea de articole în reviste sau alte publicații de specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg.
    (2) Nu este permisă utilizarea următoarelor forme de publicitate:
    a) racolarea clientelei, constând în oferirea serviciilor, prin prezentare proprie sau prin intermediar, la domiciliul sau reședința unei persoane sau într-un loc public, ori în propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens. Se consideră racolare și adresarea personală sau prin terți către victimele accidentelor sau către moștenitorii acestora, aflați în imposibilitate de a alege un avocat;
    b) acordarea de consultații și/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material, precum și prin orice alt mijloc de comunicare în masă, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate, cu excepția publicațiilor care conțin o rubrică de consultanță juridică;
    c) publicarea unor materiale cu conținut publicitar în publicații, altele decât cele de specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg;
    d) aducerea la cunoștința publicului, prin orice mijloace, a donațiilor sau altor liberalități acordate de forma de exercitare a profesiei sau de avocații din cadrul acesteia, cu excepția sponsorizărilor de conferințe, colocvii etc. profesionale ori cu o componentă de specialitate juridică, ori a unor alte evenimente sau acțiuni care nu sunt destinate publicului larg;
    e) utilizarea, în scopul realizării corespondenței prin e-mail sau al postării unei pagini web, a unui domeniu de internet rezervat de un operator economic în scopul prezentării sale;
    f) prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocaților care funcționează în cadrul acesteia prin orice mijloace de publicitate realizate sau asociate cu numele și denumirea unui operator economic sau cu domeniul de internet rezervat de acesta în scopul prezentării sale;
    g) promiterea obținerii unor rezultate profesionale care nu depind exclusiv de activitatea formei de exercitare a profesiei;
    h) comunicarea publică a funcțiilor deținute anterior în cadrul unor autorități, de către avocații incluși în forma de exercitare a profesiei;
    i) incitarea publică la inițierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora.
    (3) În raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, avocatul este obligat să respecte interesele clientului său, onoarea și reputația profesiei, precum și obligațiile profesionale. În exercitarea mandatului său sunt permise luări de poziție publice, prin mijloacele de comunicare în masă, dacă acestea nu contravin interesului clientului și dacă există permisiune expresă din partea acestuia.(4) Barourile, U.N.B.R. și organele profesiei nu răspund pentru opinia sau activitatea avocatului reflectată în mijloacele de comunicare în masă.
    (la 16-01-2014, Art. 244 a fost modificat de pct. 15 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )


    Articolul 245
    (1) Firma trebuie să aibă dimensiunile maxime de 40 x 60 cm și va fi amplasată la intrarea imobilului și/sau a spațiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei își are sediul profesional principal sau secundar ori biroul de lucru.(2) Firma cuprinde mențiunile prevăzute în anexa nr. XXII, gravate pe suport metalic.


    Articolul 246
    (1) Formele de exercitare a profesiei pot publica anunțuri în mica sau în marea publicitate numai în presa scrisă, cu ocazia stabilirii ori a schimbării sediului profesional, a sediului secundar și/sau a biroului de lucru, precum și a modificării formelor acestora.(2) În cazul în care anunțul se face prin presa scrisă, dimensiunile sunt de maximum 6 x 9 cm.(3) Anunțurile publicate în anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele și principalele domenii în care avocații își desfășoară activitatea.


    Articolul 247
    (1) Invitațiile și anunțurile de participare la întruniri și colocviile de specialitate pot menționa denumirea formei de exercitare a profesiei și baroul din care aceasta face parte.(2) În vederea participării la manifestările menționate la alin. (1), formele de exercitare a profesiei pot edita broșuri de prezentare generală, ale căror formă și conținut trebuie transmise, în prealabil, consiliului baroului, în vederea autorizării comunicării acestora către public.(3) Broșura de prezentare generală nu poate face referire la:
    a) numele clienților formei de exercitare a profesiei. Prin excepție, broșura poate indica doar numele clienților care și-au dat acordul în acest sens;
    b) activități care nu au legătură cu exercitarea profesiei.
    (4) Formele de exercitare a profesiei pot difuza broșuri de prezentare generală către toate categoriile de public numai la manifestările prevăzute la alin. (1) și în condițiile stabilite de alin. (2). Difuzarea poate fi realizată numai de către forma de exercitare a profesiei, fără posibilitatea de a le depune în locurile publice sau de a le transmite terților în vederea difuzării, cu excepția serviciilor poștale.
    (la 16-01-2014, Art. 247 a fost modificat de pct. 16 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )


    Articolul 248
    (1) Corespondența formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:
    a) numărul de telefon, telefax, adresa de internet și adresa electronică (e-mail);
    b) indicarea sediului principal și, după caz, a sediului secundar și/sau a biroului de lucru;
    c) sigla formei de exercitare a profesiei, avizată, în prealabil, de consiliul baroului.
    (2) Cărțile de vizită profesionale ale avocatului care își desfășoară activitatea în cadrul formei de exercitare a profesiei pot cuprinde mențiunile permise corespondenței, precum și titlul de asociat, colaborator sau salarizat și, dacă este cazul, titlurile științifice și/sau profesionale dobândite în țară sau în străinătate, precum și ariile de practică ale acestuia.
    (la 16-01-2014, Art. 248 a fost modificat de pct. 17 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )


    Articolul 249
    (1) Formele de exercitare a profesiei pot avea adresă proprie de internet, care poate cuprinde mențiuni referitoare la activitatea desfășurată, la avocații care își desfășoară activitatea în cadrul acestora, precum și la modul de realizare a corespondenței.(2) Conținutul și modul de prezentare a adresei de internet se avizează, în prealabil, de consiliul baroului și trebuie să respecte demnitatea și onoarea profesiei, precum și secretul profesional.(3) Adresa de internet nu poate cuprinde nicio intercalare cu caracter de reclamă sau mențiune publicitară pentru un produs sau serviciu diferit de activitățile prevăzute la art. 3 alin. (1) din Lege.(4) Adresa de internet nu poate conține legături către alte adrese de internet (linkuri) al căror conținut ar fi contrar principiilor esențiale ale profesiei de avocat. Este admisă includerea unor legături care să permită accesarea paginilor de internet ale entităților cu care sunt încheiate convenții de conlucrare profesională avizate de consiliul baroului, ale conferințelor sau altor manifestări profesionale organizate de forma de exercitare a profesiei sau cu participarea acesteia, a articolelor publicate în reviste de specialitate juridică.(5) Pentru îndeplinirea condițiilor menționate la alin. (4), forma de exercitare a profesiei deținătoare a adresei de internet trebuie să asigure în mod regulat vizitarea și evaluarea paginilor proprii și a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul adresei proprii, la cererea organelor profesiei. Consiliul baroului poate dispune eliminarea de îndată a mențiunilor și legăturilor ale căror conținut și formă sunt contrare principiilor esențiale ale profesiei de avocat.
    (la 16-01-2014, Art. 249 a fost modificat de pct. 18 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )


    Articolul 249^1
    (1) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă.(2) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, sunt interzise:
    a) mențiunile autolaudative sau comparative;
    b) nominalizarea clienților din portofoliu sau indicarea litigiilor în care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicată;
    c) informațiile privind realizările de ordin financiar, cifra de afaceri sau succesele profesionale;
    d) furnizarea de informații în vederea includerii în clasamente întocmite pe criterii financiare;
    e) mențiunile referitoare la valoarea serviciilor oferite de avocat, la gratuități sau la modalitatea de plată și care constituie politici de dumping;
    f) orice afirmații contrare demnității persoanelor, profesiei sau justiției;
    g) orice forme de publicitate realizate de către terți, altele decât cele menționate în art. 244 din prezentul statut.
    (la 25-01-2019, Litera g) din Alineatul (2) , Articolul 249^1 , Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificată de Punctul 42, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

    (la 16-01-2014, Art. 249^1 a fost introdus de pct. 19 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )


    Articolul 250

    Nerespectarea obligațiilor prevăzute de Lege și de prezentul statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin fapte săvârșite în nume propriu sau în numele și pentru forma de exercitare a profesiei din care avocatul face parte constituie abatere disciplinară gravă.
    (la 16-01-2014, Art. 250 a fost modificat de pct. 20 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )


    Secţiunea a 2-a Arbitrajul

    Articolul 251
    (1) Litigiile dintre avocați cu privire la relațiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociați ori care privesc conlucrarea între diferitele forme de exercițiu al profesiei, vor fi supuse dispozițiilor prezentei secțiuni.(2) Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului, situația de fapt și temeiul de drept.(3) Cererea va fi comunicată părții reclamate, care va fi invitată să își precizeze, în scris, punctul de vedere.


    Articolul 252
    (1) Decanul baroului poate propune părților o procedură de mediere și le comunică numele mediatorului pe care l-a propus.(2) Dacă una dintre părți refuză medierea, litigiul nu va putea fi soluționat decât prin procedura arbitrajului prevăzută de art. 255 și următoarele.


    Articolul 253
    (1) După ce părțile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. În cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de o lună.(2) Activitatea mediatorului este gratuită.


    Articolul 254
    (1) Mediatorul poate proceda la consultarea părților fie împreună, fie separat, pentru a constata punctele asupra cărora există divergență și modalitățile în care interesele părților pot fi conciliate.(2) La sfârșitul medierii, mediatorul va redacta un proces-verbal semnat și de părți, în care va consemna concilierea acestora. În caz de eșec parțial sau total al medierii, procesul-verbal va cuprinde pretențiile asupra cărora părțile au convenit sau, după caz, punctele asupra cărora părțile au opinii diferite și care vor fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului.(3) Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care, în cazul consemnării eșecului medierii, îl va comunica părților în vederea parcurgerii procedurii arbitrajului.

    Curtea de Arbitraj Profesional a Avocaților
    (la 25-01-2019, Titlul subsecțiunii a 3-a din Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 255

    Când litigiul nu a putut fi soluționat integral prin mediere, partea interesată poate declanșa procedura arbitrajului, care va fi supusă dispozițiilor art. 343-368 din Codul de procedură civilă și dispozițiilor de mai jos.


    Articolul 256
    (1) Partea interesată formulează cerere de arbitrare, pe care o înaintează decanului baroului.(2) Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situația de fapt, probele, temeiurile de drept și numele arbitrului propus.(3) Cererea, precum și înscrisurile care o însoțesc vor fi depuse în atâtea exemplare câte părți sunt și unul pentru decan.


    Articolul 257
    (1) Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de îndată pârâților.(2) În cazul în care pârâtul este o formă asociativă de exercitare a profesiei, comunicarea se face către reprezentantul acesteia.(3) Pârâtul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune întâmpinare în care va arăta punctul său asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În același termen poate formula cerere reconvențională, care va îndeplini aceleași condiții de formă ca și cererea de arbitrare.


    Articolul 258
    (1) În cazul în care părțile nu se înțeleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din barou.(2) Funcția de arbitru poate fi îndeplinită numai de un avocat cu cel puțin 10 ani vechime neîntreruptă în profesie și care se bucură de o bună reputație.(3) Activitatea arbitrului este remunerată potrivit regulilor stabilite de decan.(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza această însărcinare fără o justificare întemeiată.


    Articolul 259
    (1) În procedura arbitrală, părțile pot fi asistate de un avocat.(2) În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialității. În acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una din părți va fi comunicată celeilalte părți.(3) Ședințele de judecată nu sunt publice.


    Articolul 260

    Termenul de arbitraj este de 5 luni și poate fi prelungit numai în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.


    Articolul 261

    Dacă părțile nu convin altfel, litigiul se va soluționa exclusiv în drept. În toate cazurile se vor avea în vedere uzanțele profesionale și regulile deontologice.


    Articolul 262
    (1) Prin grija decanului, se va comunica fiecărei părți o copie a hotărârii arbitrale.(2) Executarea hotărârii arbitrale se realizează în condițiile art. 367-368 din Codul de procedură civilă.


    Articolul 263
    (1) În situația în care decanul baroului este implicat într-un litigiu arbitral de natura celui prevăzut la articolele din prezenta subsecțiune, atribuțiile prevăzute la art. 257, 258 și 262 vor fi exercitate de către președintele U.N.B.R., iar arbitrul va fi desemnat dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R.(2) În litigiile arbitrale în care hotărârile sunt susceptibile a fi executate pe teritoriul unui stat străin, avocatul străin implicat în arbitraj va semna o declarație potrivit căreia recunoaște caracterul definitiv și executoriu al hotărârii arbitrale ce se va pronunța.


    Articolul 264

    Dosarul arbitral va fi arhivat de barou și va fi păstrat timp de 5 ani.


    Secţiunea a 3-a Răspunderea disciplinară

    Articolul 265
    (1) Protecția onoarei și a prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei și a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt încredințate organelor constituite potrivit dispozițiilor legii.(2) Fapta săvârșită de avocat, în nume propriu sau în numele și pentru forma de exercitare a profesiei din care face parte, prin care se încalcă dispozițiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor profesiei la nivel național sau ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care acesta își are sediul secundar și care este de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei, ale corpului de avocați sau ale instituției constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit art. 88 din Lege.
    (la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 265 , Subsectiunea 1 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 44, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (3) Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispozițiilor din Lege și din prezentul statut care prevăd expres o astfel de calificare.


    Articolul 266
    (1) Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.(2) Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult 1 an de la data luării la cunoștință, de către consiliul baroului, despre săvârșirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârșirii acesteia.
    (la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 266 , Subsectiunea 1 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 45, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (3) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanță agravantă, care va fi luată în considerare la aplicarea sancțiunii.


    Articolul 267

    Consiliile barourilor sunt obligate să țină evidența sancțiunilor disciplinare aplicate fiecărui avocat și să comunice situația disciplinară a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.


    Articolul 268

    Instanțele disciplinare sunt:
    a) comisia de disciplină a baroului;
    b) Comisia centrală de disciplină;
    c) Consiliul U.N.B.R., în plenul său, constituit conform art. 88 alin. (3) din Lege.


    Articolul 269
    (1) În fiecare barou se organizează și funcționează o comisie de disciplină, independentă de organele de conducere ale baroului prevăzute la art. 51 din Lege, alcătuită din 5 până la 11 membri, aleși de adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani.(2) Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocații cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.


    Articolul 270
    (1) Comisia de disciplină a baroului este coordonată de un președinte ales de către membrii acesteia.(2) Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplină și care îndeplinește funcția de grefier, calitate în care păstrează și ține evidențele și efectuează lucrările necesare în vederea desfășurării activității comisiei, sub îndrumarea președintelui.(3) Cheltuielile necesare activităților comisiei de disciplină se suportă de către barou.(4) Alcătuirea completelor de judecată, programarea ședințelor, organizarea evidențelor și a activităților cu caracter administrativ ale comisiei de disciplină sunt în sarcina președintelui.


    Articolul 271

    Comisia de disciplină a baroului judecă, în primă instanță, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârșite de avocații înscriși în cadrul acestuia, cu excepția abaterilor săvârșite de decan și de membrii Consiliului U.N.B.R.


    Articolul 272
    (1) În cadrul U.N.B.R. este organizată și funcționează Comisia centrală de disciplină.(2) Comisia centrală de disciplină este alcătuită din reprezentanții barourilor desemnați de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaților dintre candidații desemnați de adunările generale ale barourilor.(3) Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre avocații cu o vechime mai mare de 15 ani în profesie.(4) Din completele de judecată alcătuite potrivit art. 88 alin. (2) din Lege nu pot face parte soțul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecată, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., în cazul prevăzut la art. 87 alin. (2) din Lege, și nici soțul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale părții care a declanșat prin plângere procedura disciplinară.(5) Comisia centrală de disciplină este coordonată de unul dintre membrii acesteia, în calitate de președinte, desemnat de Congresul avocaților, în ordinea voturilor obținute.


    Articolul 273

    Comisia centrală de disciplină judecă:
    a) ca instanță de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. și ale decanilor;
    b) în recurs, în complet de 5 membri, contestațiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului și de președintele U.N.B.R. împotriva deciziilor pronunțate de comisiile de disciplină ale barourilor și a încheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) și (2) din Lege.


    Articolul 274

    Comisia centrală de disciplină își organizează și își ține evidențele și își desfășoară lucrările cu sprijinul Comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de către Comisia permanentă a U.N.B.R., îndeplinește funcția de grefier al Comisiei centrale de disciplină.


    Articolul 275
    (1) Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanță disciplinară, în plenul său, mai puțin cel în cauză, judecă recursurile declarate împotriva deciziilor pronunțate de Comisia centrală de disciplină, ca instanță de fond, și a încheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) și (2) din Lege.(2) Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia permanentă a U.N.B.R., îndeplinește funcția de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanță disciplinară în condițiile alin. (1).


    Articolul 276

    Executarea deciziilor disciplinare se face de către consiliul baroului în care avocatul este înscris.


    Articolul 277
    (1) Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care își continuă activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tabloul avocaților.(2) Consiliul baroului poate fi sesizat și prin modalitățile prevăzute la art. 86 alin. (2) și (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de ședință.(3) Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situațiile prevăzute la art. 87 alin. (2) din Lege, plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată Consiliului U.N.B.R.


    Articolul 278
    (1) Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.(2) Dacă abaterea disciplinară s-a săvârșit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de către consiliul baroului pe raza căruia s-a săvârșit fapta.(3) Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectuează de către Consiliul U.N.B.R. În acest scop, Consiliul U.N.B.R. va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.(4) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile se poate abține sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris și se judecă de către consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., în absența consilierului recuzat.


    Articolul 279
    (1) Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.(2) Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face și prin înștiințare în scris, printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii și a datei la care s-a făcut înștiințarea, ori prin luarea la cunoștință prin semnătură.(3) Cercetarea se efectuează numai după încunoștințarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoștință a conținutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicații scrise.(4) Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către organul care anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale și nu împiedică desfășurarea anchetei disciplinare.
    (la 07-08-2013, Alin. (4) al art. 279 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )
    (5) În cursul cercetărilor, președintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum și orice alte persoane ale căror declarații pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri și va culege informații, prin mijloacele prevăzute de lege.(6) După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmește un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziția celui cercetat și propunerea privind soluționarea plângerii sau sesizării.(7) Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.


    Articolul 280
    (1) În ședința imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii, pe baza referatului și a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.(2) Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.


    Articolul 281
    (1) După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va decide, după caz, exercitarea acțiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.(2) Soluția se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzute la alin. (1), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnătură, avocatului cercetat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum și, prin adresă de comunicare, președintelui U.N.B.R.
    (la 07-08-2013, Alin. (2) al art. 281 a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )
    (3) În situația în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea acțiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va desemna consilierul însărcinat cu susținerea acesteia la instanța disciplinară.(4) Acțiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt și în drept, cu indicarea persoanelor care urmează a fi citate în fața instanței disciplinare, și se semnează de către decanul baroului sau, după caz, de președintele U.N.B.R.(5) În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul baroului, președintele U.N.B.R. sau, respectiv, decanul poate solicita comisiei de disciplină competente suspendarea din profesie a avocatului în cauză, în conformitate cu dispozițiile legale referitoare la ordonanța președințială cuprinse în Codul de procedură civilă.
    (la 07-08-2013, Alin. (5) al art. 281 a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )


    Articolul 282
    (1) Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluționarea cauzei.(2) Pe perioada suspendării procedurii de anchetare și judecată pentru săvârșirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevăzut la art. 87 alin. (4) din Lege este oprit. Cursul termenului se reia după soluționarea definitivă a cauzei.


    Articolul 283
    (1) Președintele comisiei de disciplină va fixa de îndată termen de judecată, cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acțiunea și a celorlalte persoane indicate în acțiune.(2) Procedura de citare în fața instanțelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire cu conținut declarat, la sediul profesional principal al avocatului.
    (la 07-08-2013, Alin. (2) al art. 283 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )
    (3) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) nu este posibilă, procedura de citare și comunicare se va realiza în conformitate cu regulile privitoare la citarea și comunicarea actelor de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă.
    (la 07-08-2013, Alin. (3) al art. 283 a fost introdus de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )


    Articolul 284
    (1) În fața instanței disciplinare avocatul se va înfățișa personal. În cursul ședințelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.(2) Ședința instanței disciplinare nu este publică nici în etapa cercetării procesului, nici în faza dezbaterilor în fond, iar lucrările ședinței se consemnează într-o încheiere.
    (la 07-08-2013, Alin. (2) al art. 284 a fost modificat de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )
    (3) Lipsa părților regulat citate nu împiedică judecata, instanța disciplinară putându-se pronunța pe baza actelor și a dovezilor administrate în cauză.(4) Instanța disciplinară hotărăște cu majoritate de voturi și pronunță o decizie disciplinară.


    Articolul 285
    (1) Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat față de părți și de organele profesiei.(2) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului în cauză la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum și președintelui U.N.B.R.
    (la 07-08-2013, Alin. (2) al art. 285 a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )
    (3) Decizia privind aplicarea celorlalte sancțiuni disciplinare prevăzute de lege ori încetarea acțiunii disciplinare se comunică, de asemenea, în condițiile alin. (2).(4) Contestația declarată împotriva măsurilor luate prin încheiere în condițiile art. 90 alin. (2) din Lege și împotriva deciziei disciplinare are caracter devolutiv și determină controlul de legalitate și de temeinicie a acestora de către organul competent. Contestația se depune și se înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R., iar, după expirarea termenelor de declarare a contestației, se înregistrează la comisia de disciplină care a pronunțat hotărârea, care o va înainta, de îndată, împreună cu dosarul cauzei, instanței disciplinare competente.
    (la 07-08-2013, Alin. (4) al art. 285 a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )


    Articolul 286

    Contestația prevăzută la art. 88 alin. (3) din Lege este distinctă de contestația prevăzută la art. 88 alin. (4) din Lege.
    (la 07-08-2013, Art. 286 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013, prin înlocuirea termenului "recurs" cu termenul "contestație". )


    Articolul 287
    (1) Dispozițiile privind procedura judecării acțiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă.(2) Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor disciplinare începute după intrarea în vigoare a acesteia.(3) Procesele disciplinare în curs de desfășurare sunt supuse dispozițiilor normative în vigoare la data la care au fost începute.(4) Începutul procesului disciplinar este data la care consiliul baroului sau, respectiv, Consiliul U.N.B.R. a decis exercitarea acțiunii disciplinare.
    (la 07-08-2013, Art. 287 a fost modificat de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )


    Capitolul V Pregătirea și perfecționarea profesională a avocaților

    Secţiunea 1 Stagiul profesional

    Articolul 288
    (1) Stagiul profesional, denumit în continuare stagiu, reprezintă perioada parcursă la începutul exercitării profesiei și are ca scop pregătirea și formarea profesională inițială a avocatului în vederea obținerii titlului profesional de avocat definitiv.(2) Stagiul este obligatoriu și efectiv, cu excepția situațiilor prevăzute de lege.(3) În perioada stagiului, avocatul își desfășoară activitatea cu titlul profesional de avocat stagiar, sub care este înscris în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei.


    Articolul 289
    (1) În vederea pregătirii și formării profesionale inițiale, avocații stagiari sunt obligați să urmeze cursurile I.N.P.P.A., în condițiile stabilite de U.N.B.R.(2) În decursul perioadei de stagiu, pregătirea și formarea profesională inițială a avocaților stagiari se realizează și prin:
    a) îndrumare și formare profesională în cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se află în raporturi contractuale de colaborare sau în calitate de salarizat în interiorul profesiei;
    b) conferințe de stagiu organizate de consiliul baroului, conform unei programe stabilite de I.N.P.P.A.;
    c) alte forme de pregătire profesională realizate în cadrul unor instituții agreate de U.N.B.R.
    (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 66 lit. f), g) și h) din Lege, Consiliul U.N.B.R., la propunerea I.N.P.P.A. și a barourilor, întocmește și aprobă:
    a) cadrul unitar al programelor de învățământ pentru pregătirea profesională a avocaților stagiari, în cadrul conferințelor de stagiu organizate de barouri;
    b) programele și planul de învățământ propuse de I.N.P.P.A.;
    c) cota care se virează de către barouri către I.N.P.P.A. din taxa încasată pentru înscrierea în barou, ca urmare a dobândirii dreptului de primire în profesie.


    Articolul 290
    (1) Cererea de înscriere la examenul pentru primire în profesie ca avocat stagiar, însoțită de documentația prevăzută de prezentul statut, se depune la baroul în circumscripția căruia solicitantul se va înscrie și își va exercita profesia.(2) În cererea de înscriere, solicitantul se va angaja că va urma formele de pregătire profesională prevăzute de prezentul statut și hotărâte de organele profesiei.


    Articolul 291
    (1) Cererea de înscriere la examenul pentru primirea în profesie cu titlul de avocat stagiar se aprobă de consiliul baroului prin hotărâre, după îndeplinirea procedurii prevăzute de prezentul statut.(2) Solicitantul care a promovat examenul de primire în profesie obține dreptul de a fi înscris în profesie, în baza deciziei de primire în profesie emise de Consiliul U.N.B.R. În urma validării examenului. La cerere, acesta va fi înscris în tabloul avocaților, în conformitate cu procedura prevăzută de prezentul statut, prin hotărâre a consiliului baroului. Hotărârea va fi comunicată solicitantului și președintelui U.N.B.R. Hotărârea prin care se respinge cererea de înscriere va fi motivată și va fi comunicată solicitantului.(3) Hotărârile consiliului baroului pronunțate în cererile de înscriere la examenul pentru primirea în profesie sau în tabloul avocaților pot fi contestate conform prevederilor prezentului statut.


    Articolul 292
    (1) Avocatul stagiar este supus tuturor dispozițiilor legale, statutare și deontologice.(2) Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:
    a) să își perfecționeze pregătirea profesională teoretică și să își însușească tehnica de practică avocațială;
    b) să participe la toate conferințele de stagiu organizate de consiliul baroului, să pregătească în scris subiectele conferințelor și lucrările avocațiale repartizate de coordonatorul conferințelor de stagiu;
    c) să efectueze lucrările avocațiale repartizate de avocatul îndrumător și de serviciul de asistență judiciară al baroului;
    d) să participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de conducere ale profesiei;
    e) să desfășoare o activitate efectivă în profesie și să anunțe în scris orice motiv de suspendare a stagiului.
    (3) Avocatul stagiar care urmează cursurile de pregătire și perfecționare profesională organizate de I.N.P.P.A. este obligat să îndeplinească și îndatoririle ce decurg din această calitate și să respecte contractul de formare profesională încheiat cu I.N.P.P.A.(4) Nerespectarea îndatoririlor prevăzute mai sus reprezintă abatere disciplinară.


    Articolul 293
    (1) Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data înscrierii în tabloul avocaților.(2) Perioada în care avocatul stagiar urmează cursurile I.N.P.P.A. se include în durata stagiului.(3) În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocatul stagiar poate urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale inițiale în condițiile stabilite de U.N.B.R.


    Articolul 294
    (1) Persoana care a promovat examenul de primire în profesia de avocat, organizat pentru persoanele care nu solicită calitatea de avocat stagiar, și care anterior primirii în profesie a fost definitivată, prin examen, în funcția juridică de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, pe care a exercitat-o timp de 5 ani înainte de data susținerii examenului de primire în profesia de avocat, dobândește calitatea de avocat definitiv fără susținerea examenului de definitivare prevăzut la art. 20 alin. (1) din Lege.(2) În baza dispozițiilor art. 20 alin. (6) din Lege, are dreptul prevăzut la alin. (1) și persoana care a promovat examenul de primire în profesia de avocat și care timp de 5 ani neîntrerupți a îndeplinit funcții de specialitate juridică, prevăzute ca atare în organigrama Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi și a Consiliului Legislativ.(3) Avocatul stagiar care a exercitat cel puțin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, președinte de consiliu județean sau vicepreședinte de consiliu județean dobândește, la cerere, calitatea de avocat definitiv.(4) Cererea adresată consiliului baroului de către persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), (2) sau (3) va trebui să precizeze temeiul pe baza căruia aceasta solicită acordarea calității de avocat definitiv. În afară de actele prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. a)-d) și f), solicitantul va anexa cererii, după caz:
    a) copie certificată a carnetului de muncă sau, după caz, o adeverință echivalentă, în original, eliberată de camera notarilor publici, atestând funcția de notar public îndeplinită de solicitant și durata acesteia, precum și o adeverință, în original, certificând faptul că acesta a promovat examenul de definitivat în acea funcție, eliberată de organul competent al profesiei menționate la alin. (1);
    b) adeverință, în original, privind promovarea examenului de primire în profesia de avocat, eliberată de baroul care a emis hotărârea de înscriere a solicitantului în tabloul avocaților, precum și copie certificată a carnetului de muncă atestând funcția de specialitate juridică și perioada exercitării acesteia, eliberată de una dintre instituțiile prevăzute la alin. (2);
    c) copie a cărții de identitate a avocatului, precum și adeverință, în original, eliberată de Parlamentul României, consiliul județean sau consiliul local, după caz, atestând mandatul menționat la alin. (3) îndeplinit de solicitant, precum și durata acestuia.
    (5) În termen de 15 zile de la data cererii, solicitantul prevăzut la alin. (3) își va susține cererea în cadrul unui interviu organizat în acest sens de barou. Din comisia de interviu vor face parte decanul sau prodecanul baroului, care va prezida comisia, precum și 2 consilieri desemnați de consiliul baroului, dintre care unul va îndeplini calitatea de secretar. La interviu vor fi verificate în prealabil înscrisurile depuse de solicitant împreună cu cererea și, dacă va fi cazul, vor fi solicitate lămuriri suplimentare privitoare la acestea. Dacă dosarul va fi considerat a fi complet, se vor evalua aptitudinile solicitantului prin prisma exigențelor profesionale cărora trebuie să le răspundă avocații definitivi. În cazul în care se va constata necesitatea completării dosarului solicitantului cu alte înscrisuri relevante, interviul va fi reprogramat pentru o dată care nu va putea depăși 15 zile de la data primului interviu, caz în care verificarea aptitudinilor solicitantului va fi amânată pentru această din urmă dată. Interviul va putea fi reprogramat o singură dată. Desfășurarea interviului va fi consemnată într-un proces-verbal întocmit de secretarul comisiei.(6) În termen de 30 de zile de la data interviului, consiliul baroului va pronunța o hotărâre motivată, pe care o va comunica U.N.B.R., împreună cu copia procesului-verbal încheiat cu prilejul interviului. Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul U.N.B.R.


    Articolul 295

    Pentru a fi înscris în Tabloul avocaților stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va înregistra la barou un contract de colaborare profesională sau un contract de salarizare în interiorul profesiei, care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesională inițială, încheiat cu o formă de exercitare a profesiei, sub îndrumarea unui avocat care îndeplinește condițiile prevăzute de art. 19 din Lege.


    Articolul 296
    (1) Contractul va menționa obligația de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia națională, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistența judiciară pentru care a fost desemnat de serviciul de asistență judiciară al baroului.(2) Forma de exercitare a profesiei se angajează față de barou:
    a) să asigure executarea contractului de formare profesională inițială, printr-un avocat îndrumător anume desemnat, fiind obligată să îl informeze pe decan, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării; îndrumarea se va realiza conform hotărârilor adoptate de Consiliul U.N.B.R., pe baza propunerilor formulate de I.N.P.P.A.;
    b) să asigure plata contribuției la fondul de formare profesională necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 56 alin. (2) lit. j) și art. 66 lit. f) din Lege, conform hotărârilor adoptate de Congresul avocaților, în temeiul art. 64 alin. (1) lit. e) din Lege;
    c) să permită participarea avocatului stagiar la formele de pregătire profesională inițială organizate în cadrul I.N.P.P.A., cu respectarea programului stabilit de I.N.P.P.A. pentru acestea.
    (3) Avocatul îndrumător trebuie să aibă reputație profesională neștirbită, vechimea prevăzută de art. 19 din Lege și să declare expres situațiile în care se află dacă sunt incidente cazurile prevăzute la art. 20 alin. (8) și la art. 21 din Lege, care vor fi consemnate în contractele prevăzute la art. 295. Avocații pot acorda îndrumare profesională numai avocaților stagiari înscriși în baroul din care ei fac parte.(4) Consiliul baroului poate stabili numărul de contracte de colaborare profesională sau de salarizare în interiorul profesiei pentru formarea profesională inițială care pot fi încheiate de un avocat care îndeplinește condițiile art. 19 din Lege.(5) Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare în interiorul profesiei numai avocații titulari ai cabinetelor individuale și avocații asociați.(6) Dacă, din orice motive obiective, încetează îndrumarea, toate obligațiile impuse de lege, de prezentul statut și de hotărârile consiliului privind îndrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de către un alt avocat, iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar pentru a-și găsi un îndrumător. Până la găsirea altui îndrumător, stagiul se suspendă. Contractul de formare profesională inițială va cuprinde în mod expres clauze corespunzătoare.
    (la 25-01-2019, Alineatul (6) din Articolul 296 , Subsectiunea a 2-a , Sectiunea 1 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 46, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (7) Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care încheie contractul de formare profesională inițială nu își îndeplinește obligațiile asumate, consiliul baroului îi va solicita să depună un raport motivat asupra situației intervenite. În cazul în care se constată că avocatul, cu rea-credință, nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul încheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va iniția procedura disciplinară.(8) Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare profesională inițială propuse de avocații străini înscriși în tabloul special al fiecărui barou.


    Articolul 297
    (1) Stagiul se suspendă în condițiile art. 18 alin. (4) din Lege. Prin lipsă motivată din profesie, în sensul acestor prevederi legale, se înțelege situația în care avocatul stagiar nu își poate exercita efectiv stagiul timp de cel puțin 30 de zile consecutive, din motive de sănătate, atestate cu acte medicale relevante, sau ca urmare a unor acte de autoritate emise de organele competente ale statului, intervenite în legătură cu obligațiile cetățenești ale avocatului stagiar și independent de culpa acestuia.(2) Stagiul nu se suspendă în perioada în care avocatul stagiar urmează o formă de pregătire și perfecționare profesională la o instituție de învățământ superior (cursuri cu frecvență), dacă forma de exercitare a profesiei cu care stagiarul se află în raporturi contractuale profesionale atestă baroului acordul pentru frecventarea cursurilor și se obligă să garanteze plata contribuțiilor și taxelor prevăzute de lege în contul și pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor.(3) Stagiul se suspendă în cazurile prevăzute pentru suspendarea calității de avocat, potrivit art. 28 din Lege.(4) În situația în care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi înscris în tabloul avocaților incompatibili și nu îi poate fi ridicată incompatibilitatea decât dacă avocatul care s-a obligat să asigure formarea profesională inițială este de acord cu suspendarea stagiului și cu executarea contractului inițial după ridicarea incompatibilității.(5) În caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui să prezinte un nou contract de colaborare sau de salarizare în interiorul profesiei, după caz, pentru formare profesională inițială cu un avocat care îndeplinește condițiile prevăzute de art. 19 din Lege.
    (la 25-01-2019, Alineatul (5) din Articolul 297 , Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 47, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 298
    (1) Suspendarea se dispune de consiliul baroului, care apreciază asupra împrejurărilor ce justifică lipsa din profesie, durata suspendării și întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendării.(2) Stagiul efectuat anterior suspendării intră în calculul termenului stabilit de art. 18 alin. (1) din Lege.


    Articolul 299
    (1) Urmarea cursurilor I.N.P.P.A. este obligatorie și reprezintă principalul mijloc de formare profesională inițială a avocaților stagiari. Înscrierea în evidențele I.N.P.P.A. se realizează de drept, prin efectul înscrierii în barou a avocatului stagiar.(2) Absența repetată de la cursurile I.N.P.P.A., precum și orice alte acte de încălcare a statutului și regulamentului acestuia conduc la exmatricularea avocatului stagiar. Exmatricularea din cadrul I.N.P.P.A. reprezintă o abatere disciplinară gravă, care conduce la pierderea calității de avocat stagiar.(3) Cursurile I.N.P.P.A. se desfășoară în localitatea sediului central, în centrele teritoriale ale acestuia sau, în mod excepțional, în altă localitate hotărâtă de către conducerea I.N.P.P.A.(4) Centrele teritoriale ale I.N.P.P.A. pot fi organizate și menținute potrivit statutului I.N.P.P.A., pentru mai buna implementare a activității I.N.P.P.A. În teritoriu și apropierii avocaților stagiari de instituția responsabilă de formarea profesională inițială. Centrele teritoriale nu au personalitate juridică și reprezintă puncte de activitate ale I.N.P.P.A.(5) Cursurile I.N.P.P.A. se desfășoară conform unei programe unitare, structura cursurilor și sistemul de evaluare finală stabilite de I.N.P.P.A. fiind unice, aplicabile deopotrivă și în centrele teritoriale.(6) În mod complementar, formarea inițială a avocaților stagiari se poate realiza și prin organizarea conferințelor de stagiu.(7) Barourile sunt obligate să comunice I.N.P.P.A. avocații stagiari înscriși în barou în termen de 20 de zile de la înscrierea acestora.


    Articolul 300
    (1) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 56 alin. (2) lit. j) din Lege, consiliul baroului organizează pregătirea profesională a avocaților stagiari prin organizarea conferințelor lunare de stagiu, conform programului unitar elaborat de I.N.P.P.A.(2) Conferința de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice și al practicii judiciare, lucrări avocațiale scrise, dezbateri de spețe.(3) Conferințele de stagiu se desfășoară pe baza unui program aprobat anual de I.N.P.P.A.(4) Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocaților stagiari care s-au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferințelor de stagiu, care vor ține evidența prezenței și a lucrărilor avocaților stagiari.(5) Prezența la conferința de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de către avocații stagiari a obligațiilor ce le revin.


    Articolul 301
    (1) La sfârșitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note între 1 și 10 de către consilierul coordonator al stagiului, avându-se în vedere lucrările efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum și prezența la conferințele de stagiu și la manifestările baroului la care a fost convocat.(2) Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător și de coordonatorul serviciului de asistență judiciară al baroului cu privire la activitatea depusă pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.(3) Notările vor fi transmise I.N.P.P.A. și, atunci când este cazul, centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A. În vederea înscrierii avocatului stagiar la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A.(4) Dosarul de înscriere la examenul de definitivare în profesie va conține, în mod obligatoriu: raportul întocmit de avocatul îndrumător cu privire la activitatea desfășurată de avocatul stagiar, raportul avocatului coordonator al stagiului profesional cu privire la participarea la dezbaterea temelor și lucrările proprii realizate.(5) Consiliul baroului, evaluând notarea acordată de consilierul coordonator al stagiului, precum și raportul avocatului îndrumător și raportul coordonatorului serviciului de asistență judiciară, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu un an.


    Articolul 302
    (1) Îndrumarea profesională a avocatului stagiar este asigurată de avocatul îndrumător care a consimțit în acest sens prin contractul încheiat.(2) Pot asigura îndrumarea profesională a avocatului stagiar doar avocații care îndeplinesc cerințele impuse de art. 19 din Lege, care au achitat la zi taxele și contribuțiile către barou și C.A.A., care sunt titulari ai unui contract de asigurare profesională, precum și cei care îndeplinesc condițiile stabilite prin hotărârea consiliului baroului și sunt titulari ai unei forme de exercitare a profesiei.(3) Încetarea îndrumării din orice motive se aduce la cunoștința consiliului baroului, care hotărăște schimbarea îndrumătorului.


    Articolul 303
    (1) Avocatul îndrumător și coordonatorul serviciului de asistență judiciară se vor preocupa de realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător muncii depuse și prevederilor art. 296 alin. (1).(2) Fapta avocatului care asigură îndrumarea profesională de a nu își îndeplini obligațiile de îndrumare și de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar constituie abatere disciplinară gravă.(3) Distinct de răspunderea disciplinară, consiliul baroului poate decide și interzicerea de a mai încheia contracte de formare profesională pentru o perioadă de la unu la 5 ani.


    Articolul 304
    (1) Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecătorii.(2) Avocatul stagiar poate efectua activitățile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a), b) și j) din Lege.
    (la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 304 , Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 48, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 305
    (1) După terminarea stagiului, consiliul baroului, prin decizie motivată, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectivă a stagiului. Constatarea se face pe baza raportului avocatului îndrumător și a celui al serviciului de asistență judiciară, precum și, dacă este cazul, a notărilor consilierului coordonator al stagiului profesional.(2) I.N.P.P.A. va comunica fiecărui barou situația privind frecventarea cursurilor, înscrierea la examenul de absolvire și rezultatele examenului susținut de avocații stagiari.


    Articolul 306

    în baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A.


    Articolul 307
    (1) Consiliul baroului va hotărî prin decizie înscrierea avocatului stagiar pentru susținerea examenului de definitivat, în baza evaluării activității sale de pregătire profesională.(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se va realiza în baza:
    a) calificativelor și notelor acordate de consilierul coordonator al conferințelor de stagiu, dacă este cazul;
    b) raportului avocatului îndrumător;
    c) referatului consilierului coordonator al serviciului de asistență judiciară a baroului.


    Articolul 308
    (1) La sfârșitul perioadei de stagiu, avocatul este obligat să susțină examenul de definitivare.(2) Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, precum și cel care nu a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. sunt înscriși din oficiu în următoarea sesiune a examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A.(3) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A. va fi exclus din profesie.


    Articolul 309
    (1) Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizează anual de U.N.B.R. la nivel național și se desfășoară, în mod unitar, în centrele teritoriale ale I.N.P.P.A., potrivit regulamentului de examen de absolvire a I.N.P.P.A. În vederea asigurării caracterului unitar al examenului de definitivare, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia și metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. Examinarea candidaților se va face atât cu privire la pregătirea profesională generală, cât și cu privire la deprinderile practice specifice profesiei. Prevederile art. 33 alin. (3) privitoare la locul desfășurării examenului se aplică prin asemănare.(2) Regulamentul de examen va fi publicat pe pagina web a U.N.B.R. cu minimum 45 de zile anterior datei stabilite pentru desfășurarea examenului național de definitivare.(3) Prevederile art. 33 alin. (3)-(5) se aplică prin asemănare și examenului de definitivare.(4) La data înscrierii la examenul de definitivare candidatul este obligat să depună o taxă de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R. Dispozițiile art. 36 alin. (2) și (3) privind taxa de participare la examen se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 310
    (1) Rezultatele examenului vor fi comunicate, spre validare, Comisiei permanente a U.N.B.R. I.N.P.P.A. va comunica, în mod corespunzător, rezultatele examenului de absolvire.(2) După promovarea examenului, candidatul dobândește titlul profesional de avocat definitiv. De același drept se bucură și avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A.(3) În baza rezultatelor examenului de definitivare, validate potrivit dispozițiilor alin. (1) sau, după caz, a rezultatelor examenului de absolvire comunicate de I.N.P.P.A., Comisia permanentă a U.N.B.R. va emite hotărârea de constatare a calității de avocat definitiv, pe care o va comunica barourilor în vederea efectuării înscrierii în tabloul avocaților definitivi și o va publica pe pagina web a U.N.B.R.(4) Data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv va fi considerată data împlinirii termenului stagiului prevăzut la art. 18 alin. (1) din Lege, chiar dacă promovarea examenului de absolvire a I.N.P.P.A. are loc înainte sau după această dată.
    Exercițiul efectiv al drepturilor și obligațiilor aferente acestui titlu profesional va putea avea loc numai cu începere de la data emiterii hotărârii prevăzute la alin. (3).
    (5) În cazul acordării calității de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (5)-(7) din Lege, se va aplica procedura reglementată la art. 294. În cazul acordării calității de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (5) și (6) din Lege, data dobândirii calității de avocat definitiv va fi data deciziei prevăzute la art. 37 alin. (1), iar exercițiul efectiv al drepturilor și obligațiilor aferente acestei calități va avea loc la data înscrierii în tabloul avocaților. În cazul acordării calității de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (7) din Lege, data dobândirii calității de avocat definitiv va fi data aprobării cererii avocatului stagiar de către consiliul baroului, dată cu începere de la care va putea avea loc și exercițiul efectiv al drepturilor și obligațiilor aferente acestei calități.(6) De la data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv curge termenul prevăzut la art. 23 alin. (3) din Lege.


    Secţiunea a 2-a Organizarea și funcționarea I.N.P.P.A.

    Articolul 311
    (1) I.N.P.P.A. este persoană juridică de drept privat, nonprofit, aflată sub autoritatea Consiliului U.N.B.R., care nu face parte din sistemul național de învățământ și nu este supus procedurilor de autorizare și acreditare.(2) I.N.P.P.A. are personalitate juridică și buget propriu, care se aprobă anual de către Consiliul U.N.B.R.(3) Consiliul U.N.B.R. adoptă și modifică statutul I.N.P.P.A., prin care se stabilește organizarea și funcționarea acestuia.(4) Conducerea I.N.P.P.A. este asigurată de Consiliul de conducere al I.N.P.P.A., denumit în continuare Consiliul Institutului.(5) Consiliul Institutului este format din 9 membri, desemnați pentru o perioadă de 4 ani, conform Statutului INPPA.
    (la 20-08-2012, Alin. (5) al art. 311 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 7 din 16 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 20 august 2012. )
    (6) Președintele Consiliului Institutului este directorul I.N.P.P.A.(7) Conducerea executivă a I.N.P.P.A. este asigurată de un director executiv numit de Consiliul Institutului.(8) Veniturile I.N.P.P.A. provin din:
    a) resurse provenite de la bugetul U.N.B.R. și bugetele barourilor;
    b) donații, sponsorizări sau legate;
    c) venituri realizate din activități economice directe;
    d) alte venituri prevăzute de statutul propriu.


    Articolul 312
    (1) În temeiul Legii, al prezentului statut și al statutului său de organizare și funcționare, I.N.P.P.A. are următoarele atribuții:
    a) organizează pregătirea și formarea profesională inițială a avocaților stagiari la standarde de competență profesională stabilite de organele profesiei;
    b) elaborează programele de studiu ale avocaților stagiari și propune Consiliului U.N.B.R. adoptarea programei anuale de studiu;
    c) elaborează în conlucrare cu barourile proiectul programului anual de realizare a pregătirii continue și propune Consiliului U.N.B.R. adoptarea acestuia;
    d) asigură cursanților stagiile de practică la cabinete individuale de avocat, cabinete asociate, societăți civile profesionale sau societăți civile profesionale cu răspundere limitată;
    e) organizează examenul de absolvire, în conformitate cu regulamentul de organizare și desfășurare aprobat de Consiliul U.N.B.R.
    (2) Cursurile organizate de I.N.P.P.A. se desfășoară sub formă de prelegeri și ateliere încadrate în module de pregătire, în urma cărora cursanții obțin calificative.(3) Dispozițiile referitoare la formarea profesională inițială sunt aplicabile și formelor de exercitare a profesiei care asigură stagiile de practică ale cursanților.


    Articolul 313
    (1) La finalizarea cursurilor și a stagiului de practică organizate de I.N.P.P.A., avocatul stagiar este obligat să susțină examenul de absolvire.(2) Certificatul eliberat absolvenților care au promovat examenul de absolvire atestă formarea profesională inițială în profesia de avocat și are regimul prevăzut de lege în materia formării profesionale inițiale și în materia recunoașterii calificărilor profesionale reciproce a profesiilor legal reglementate.


    Secţiunea a 3-a Pregătirea profesională continuă

    Articolul 314
    (1) Avocații sunt obligați să își actualizeze permanent pregătirea profesională, prin menținerea și diversificarea cunoștințelor în domeniile în care își exercită profesia, și, în acest scop, să frecventeze formele de pregătire profesională continuă organizate de barou, I.N.P.P.A. sau de formele de exercitare a profesiei, conform dispozițiilor prezentei secțiuni.(2) Pregătirea profesională continuă presupune lărgirea cunoștințelor și competențelor în noi domenii ale dreptului, lărgirea cunoștințelor în domeniul procedurilor și al legilor aplicate în Uniunea Europeană, precum și dobândirea certificării pregătirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregătirea profesională a avocaților din celelalte state membre ale Uniunii Europene.(3) Pregătirea profesională continuă se realizează și prin specializarea impusă de diversificarea și extinderea aplicării dreptului în raport cu evoluția relațiilor social-economice contemporane.


    Articolul 315
    (1) Toate organele profesiei și instituțiile care își desfășoară activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate să asigure condițiile necesare pregătirii profesionale continue a avocaților, în raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avocații optează. Obligația privește în mod special și domeniul dreptului Uniunii Europene, însușirea și aplicarea deontologiei și standardelor profesionale în materie.(2) Obligația avocaților de realizare a pregătirii profesionale continue se realizează în cadrul barourilor, al I.N.P.P.A. și al formelor de exercitare a profesiei și are drept scop îndeplinirea de către avocați a obligației de perfecționare a pregătirii profesionale, bazată pe o cultură juridică de calitate și o pregătire temeinică, pentru îndeplinirea corespunzătoare a activităților de interes public pe care le implică folosirea titlului profesional de avocat.


    Articolul 316

    Reprezintă modalități de pregătire profesională continuă, în cadru organizat:
    a) activitățile coordonate și îndrumate de Departamentul de pregătire profesională continuă al I.N.P.P.A.;
    b) asistența la cursuri, seminare, reuniuni, conferințe, congrese și orice altă formă organizată pentru realizarea actualizării cunoștințelor și tehnicilor de exercitare a profesiei;
    c) pregătirea on-line;
    d) redactarea și publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice;
    e) activități specifice în cercurile de studii organizate de barouri;
    f) activități organizate în cooperare cu instituții de învățământ sau instituții de realizare a pregătirii profesionale în domenii conexe activității specifice profesiei de avocat.
    g) orice altă activitate recunoscută de organele profesiei.


    Articolul 317
    (1) Pregătirea continuă realizată de către avocați va fi evaluată în mod regulat. Nu pot fi acordate ore de pregătire profesională pentru participarea la activități care nu au caracter științific sau pentru deținerea oricărei demnități profesionale.
    (la 25-01-2019, Alineatul (1) din Articolul 317 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (2) Controlul respectării obligațiilor de pregătire continuă (inclusiv consecințele nerespectării acestor obligații) se va reflecta într-un sistem declarativ realizat de către avocați, apt a fi verificat. Controlul pregătirii profesionale continue este de competența baroului și se va realiza în cadrul normativ corespunzător exercitării profesiei la nivel național, conform hotărârilor adoptate de Congresul avocaților și de Consiliul U.N.B.R.(3) Pe baza hotărârilor Congresului avocaților, Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor la evaluarea și controlul pregătirii profesionale continue a avocaților, care va ține cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregătirii profesionale continue în mod coerent și unitar la nivel național. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregătirea profesională continuă a fiecărui avocat.


    Capitolul VI Abrogat
    (la 25-01-2019, Capitolul VI a fost abrogat de pct. 50 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019. )

    Articolul 318

    Abrogat.
    (la 25-01-2019, Articolul 318 din Capitolul VI a fost abrogat de Punctul 50, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 319

    Abrogat.
    (la 25-01-2019, Articolul 319 din Capitolul VI a fost abrogat de Punctul 50, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 320

    Abrogat.
    (la 25-01-2019, Articolul 320 din Capitolul VI a fost abrogat de Punctul 50, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 321

    Abrogat.
    (la 25-01-2019, Articolul 321 din Capitolul VI a fost abrogat de Punctul 50, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 322

    Abrogat.
    (la 25-01-2019, Articolul 322 din Capitolul VI a fost abrogat de Punctul 50, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 323

    Abrogat.
    (la 25-01-2019, Articolul 323 din Capitolul VI a fost abrogat de Punctul 50, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 324

    Abrogat.
    (la 25-01-2019, Articolul 324 din Capitolul VI a fost abrogat de Punctul 50, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 325

    Abrogat.
    (la 25-01-2019, Articolul 325 din Capitolul VI a fost abrogat de Punctul 50, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 326

    Abrogat.
    (la 25-01-2019, Articolul 326 din Capitolul VI a fost abrogat de Punctul 50, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 327

    Abrogat.
    (la 25-01-2019, Articolul 327 din Capitolul VI a fost abrogat de Punctul 50, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Articolul 328

    Abrogat.
    (la 25-01-2019, Articolul 328 din Capitolul VI a fost abrogat de Punctul 50, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )


    Capitolul VII Exercitarea în România a profesiei de către avocații care au obținut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European

    Secţiunea 1 Dispoziții generale

    Articolul 329

    Dispozițiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispozițiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.


    Secţiunea a 2-a Dobândirea calității de membru al unui barou din România de către persoane fizice străine care au calitatea de avocat

    Articolul 330
    (1) Persoanele fizice străine pot dobândi calitatea de membru al unui barou din România și pot exercita, în consecință, profesia de avocat în România, dacă în statul în care își au domiciliul dețin titlul profesional de avocat, certificat de organismele profesionale recunoscute sau de autoritățile publice care le autorizează, precum și în condițiile stabilite în acordul încheiat cu Uniunea Europeană, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.(2) Pentru avocații din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesară existența unor convenții bilaterale.(3) Documentația de evaluare pentru dobândirea calității de membru al unui barou din România va conține:
    a) cererea de evaluare;
    b) curriculum vitae și copie a pașaportului;
    c) certificatul (atestatul) profesional, în copie legalizată și traducere autorizată, în termen de 3 luni de la eliberarea lui;
    d) diplomă universitară;
    e) certificat de onorabilitate;
    f) declarația de compatibilitate;
    g) solicitarea de stagiu de adaptare de 3 ani sau de susținere a unui examen de verificare a cunoștințelor de drept românesc și de limbă romană.
    (4) Etapele necesare dobândirii calității de membru al unui barou din România și documentele aferente sunt cele cuprinse în metodologia prezentată în anexa nr. XXXI.(5) Convențiile bilaterale încheiate de U.N.B.R. cu organismele similare din statele din care provin petenții, altele decât statele membre ale Uniunii Europene, vor conține în principal elemente din metodologia prezentată în anexa nr. XXXI, precum și condiții privind soluționarea unor litigii în legătură cu activitatea avocaților.(6) Dispozițiile prezentului capitol sunt aplicabile și avocaților care și-au obținut calificarea profesională în Confederația Elvețiană, care își exercită profesia pe teritoriul României, în oricare din modalitățile prevăzute la art. 96 alin. (1) din Lege.


    Secţiunea a 3-a Înscrierea grupărilor străine care exercită profesia de avocat în tablourile avocaților barourilor din România

    Articolul 331
    (1) Grupările străine care nu au sediul profesional în România pot deschide sedii profesionale secundare în România și se pot înscrie în tablourile avocaților barourilor din România, pentru ca membrii acestora să exercite în numele grupării profesia de avocat în România, dacă în statul în care își au sediul profesional desfășoară această activitate și au statutul de societate civilă profesională, certificată de organismele profesionale recunoscute sau de autoritățile publice care le autorizează, în condițiile stabilite în acordul încheiat cu Uniunea Europeană, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004.(2) Pentru societățile civile profesionale de avocați din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesară existența unor convenții bilaterale.(3) Documentația de evaluare pentru înscrierea în tablourile avocaților barourilor din România va conține:
    a) cererea de evaluare, semnată de reprezentantul legal al grupării;
    b) copia pașaportului reprezentantului legal al grupării (în cazul în care acesta nu s-a înscris anterior în nume propriu într-un barou din România);
    c) certificatul (atestatul) profesional emis de autoritatea competentă, în copie legalizată, și traducerea autorizată a acestuia, valabil pentru 3 luni de la eliberarea sa;
    d) actul constitutiv sau statutul grupării.
    (4) Cererea de evaluare, cu documentele aferente, se supune avizului conform al Comisiei permanente a U.N.B.R., care va hotărî cu privire la înscrierea societății în tabloul avocaților baroului.


    Secţiunea a 4-a Exercitarea în România a profesiei de avocat de către avocații care au obținut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European

    Articolul 332

    Avocații înscriși într-un barou din România în condițiile prevăzute în prezentul capitol dobândesc de la data înscrierii în barou toate drepturile și obligațiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.


    Capitolul VIII Activități economice și contabilitate

    Articolul 333
    (1) Barourile și U.N.B.R. organizează contabilitatea în conformitate cu reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, în vigoare.(2) Barourile pot înființa, prin decizie, un departament economic și financiar, condus de un director economic.(3) Calitatea de director economic deținută în cadrul unui barou sau al U.N.B.R. este incompatibilă cu o funcție asemănătoare deținută în sistemul C.A.A.
    (la 25-01-2019, Alineatul (3) din Articolul 333 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 51, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )
    (4) Activitatea de contabilitate a barourilor și a U.N.B.R. poate fi externalizată, în condițiile legii.


    Articolul 334

    Evidența contabilă a barourilor și a U.N.B.R. poate fi ținută și în format electronic, printr-un program soft compatibil cu cel folosit de sistemul C.A.A.


    Articolul 335
    (1) În aplicarea dispozițiilor art. 50 alin. (4) și ale art. 60 alin. (3) din Lege, fiecare barou și U.N.B.R. își constituie și poate folosi patrimoniul propriu, reflectând în contabilitate următoarele venituri:
    a) venituri din activitățile fără scop lucrativ:– venituri din contribuțiile bănești și taxele achitate de avocați pentru formarea bugetului baroului și a bugetului U.N.B.R. ori pentru constituirea fondurilor cu destinație specială, hotărâte de organele profesiei, în condițiile legii (fonduri pentru formarea profesională inițială, fonduri pentru formarea profesională continuă, fonduri pentru ajutorarea avocaților tineri etc.);– venituri din taxele de înregistrare sau de modificare a actelor privind formele de exercitare a profesiei;– venituri din donații și sume sau bunuri primite prin sponsorizare;– venituri din dobânzile și dividendele obținute din plasarea disponibilităților rezultate din activitățile fără scop lucrativ;– resurse obținute de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale și subvenții pentru venituri;