LEGE nr. 504 din 17 noiembrie 2004
privind instituţiile publice de spectacole şi concerte
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1.119 din 29 noiembrie 2004



    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    Prezenta lege reglementează cadrul juridic general al organizării şi funcţionării instituţiilor publice de spectacole şi concerte.


    Articolul 2

    În sensul prezentei legi:
    a) instituţiile publice de spectacole şi concerte sunt: teatrele, filarmonicile, orchestrele şi ansamblurile artistice care prezintă publicului spectacole dramatice, lirice, coregrafice, de divertisment, folclorice, de varietăţi, de circ, de păpuşi sau marionete, precum şi concertele, indiferent de gen, sau orice alt tip de reprezentaţie în care interpretările şi execuţiile artiştilor interpreţi ori executanţi sunt prezentate direct publicului şi sunt finanţate din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz;
    b) producătorul de spectacole sau concerte este persoana juridică sau fizică ce îşi asumă responsabilitatea producerii spectacolului sau a concertului şi care, în această calitate, asigură mijloacele materiale şi financiare necesare;
    c) ansamblul artistic permanent este alcătuit din artişti interpreţi sau executanţi angajaţi cu contract individual de muncă;
    d) stagiunea este perioada în care o instituţie publică de spectacole sau concerte pregăteşte şi prezintă direct publicului producţiile sale artistice; stagiunea cuprinde, de regulă, 10 luni consecutive din doi ani calendaristici, fiind urmată de o vacanţă de două luni; durata şi data începerii stagiunii se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei.


    Articolul 3

    Instituţiile publice de spectacole şi concerte au ca obiectiv principal promovarea valorilor cultural-artistice, autohtone şi universale, pe plan naţional şi internaţional.


    Capitolul II Organizare şi funcţionare


    Articolul 4

    (1) Instituţiile publice de spectacole şi concerte au personalitate juridică, se organizează şi funcţionează, potrivit prevederilor prezentei legi, în subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale; fiecare instituţie îşi elaborează propriul regulament de organizare şi funcţionare, aprobat conform normelor legale în vigoare.
    (2) Instituţiile publice de spectacole şi concerte au deplină autonomie în stabilirea şi realizarea repertoriului, a proiectelor, precum şi a programelor cultural-artistice.
    (3) Instituţiile publice de spectacole şi concerte au în administrare bunuri mobile şi imobile, au acces la cel puţin o sală de spectacole sau concerte cu dotările tehnice aferente şi dispun de mijloace financiare necesare pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice în condiţii care să asigure continuitatea, regularitatea, calitatea şi accesibilitatea la spectacolele şi concertele prezentate.


    Articolul 5

    (1) Instituţiile publice de spectacole şi concerte pot fi naţionale, regionale, judeţene sau locale.
    (2) Încadrarea instituţiilor publice de spectacole şi concerte conform prevederilor alin. (1) se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii şi Cultelor.


    Articolul 6

    (1) Instituţiile publice de spectacole sunt, după caz:
    a) instituţii de repertoriu;
    b) instituţii de proiecte.
    (2) Instituţiile de repertoriu sunt cele care au cel puţin un ansamblu artistic permanent, capabil să susţină activitatea unei stagiuni, cu un portofoliu de cel puţin trei spectacole diferite şi care realizează, în fiecare stagiune, cel puţin două spectacole noi ce se adaugă portofoliului existent sau înlocuiesc unele dintre componentele acestuia.
    (3) Instituţiile de proiecte sunt cele care nu au un ansamblu artistic permanent, dar dispun de resursele logistice şi financiare necesare pentru a realiza spectacole proprii pe care le prezintă în serii determinate, pe durata unei stagiuni.


    Articolul 7

    Instituţiile publice de concerte sunt filarmonici, orchestre sau alte formaţiuni instrumentale, corale ori vocal-instrumentale, care deţin un ansamblu artistic permanent, capabil să susţină activitatea unei stagiuni de concerte.


    Articolul 8

    (1) Autorităţile administraţiei publice locale pot înfiinţa instituţii gazdă de spectacole.
    (2) Instituţiile gazdă de spectacole nu au un ansamblu artistic permanent şi nu realizează producţii artistice proprii, dar dispun de resurse logistice şi financiare necesare pentru a găzdui şi a susţine reprezentarea unor spectacole sau concerte realizate de diferiţi producători.


    Articolul 9

    Instituţiile publice de spectacole şi concerte îşi programează activitatea pe stagiuni.


    Capitolul III Finanţarea activităţii


    Articolul 10

    Finanţarea instituţiilor publice de spectacole şi concerte se realizează din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse, potrivit prevederilor prezentei legi.


    Articolul 11

    Finanţarea de bază a activităţii instituţiilor publice de spectacole, de repertoriu şi de proiecte respectă următoarele:
    a) cheltuielile de personal şi cheltuielile pentru întreţinerea, reabilitarea şi dezvoltarea bazei materiale a instituţiilor se asigură integral din subvenţiile acordate de la bugetul de stat, respectiv de la bugetele locale, după caz;
    b) programele şi proiectele culturale sunt finanţate din subvenţiile acordate de la bugetul de stat, respectiv de la bugetele locale, după caz, în corelaţie cu veniturile proprii prezumate;
    c) veniturile proprii provenite din exercitarea activităţilor specifice se utilizează exclusiv pentru finanţarea cheltuielilor aferente proiectelor şi programelor culturale şi pentru stimularea personalului;
    d) cota ce revine, potrivit reglementărilor în vigoare, din veniturile proprii provenite din exploatarea unor bunuri aflate în administrare se utilizează exclusiv pentru finanţarea cheltuielilor materiale şi servicii;
    e) finanţarea instituţiilor gazdă se asigură în corelaţie cu veniturile proprii provenite din exploatarea bunurilor aflate în administrare, pentru acoperirea integrală a cheltuielilor curente şi de capital.


    Articolul 12

    (1) Ministerul Culturii şi Cultelor, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale pot subvenţiona proiecte sau programe culturale, inclusiv turnee, ale instituţiilor publice de spectacole şi concerte, indiferent de subordonare, în condiţiile prezentei legi.
    (2) Subvenţiile obţinute potrivit dispoziţiilor alin. (1) pot fi folosite şi pentru stimulente pecuniare ce se acordă realizatorilor proiectelor şi programelor culturale.
    (3) De prevederile alin. (1) pot beneficia şi instituţiile private de spectacole şi concerte.


    Articolul 13

    Instituţiile publice de spectacole şi concerte pot beneficia de bunuri materiale şi fonduri băneşti primite sub formă de prestări de servicii, donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale; liberalităţile de orice fel pot fi acceptate numai dacă nu sunt grevate de condiţii ori sarcini care afectează autonomia instituţiei sau care sunt contrare obiectului său de activitate.


    Capitolul IV Raporturile de muncă


    Articolul 14

    (1) Funcţionarea instituţiilor publice de spectacole şi concerte se asigură prin activitatea personalului angajat cu contract individual de muncă, în funcţii de specialitate artistică sau tehnică, în funcţii auxiliare şi de întreţinere, precum şi prin activitatea unor persoane care participă la realizarea actului artistic, în baza unor contracte încheiate potrivit prevederilor legale privind dreptul de autor şi drepturile conexe sau în baza unor convenţii reglementate de Codul civil.
    (2) Activitatea fiecărui salariat din cadrul instituţiei publice de spectacole şi concerte se normează potrivit fişei postului.
    (3) Pentru personalul artistic şi tehnic de specialitate din instituţiile publice de spectacole şi concerte, zilele de sâmbătă şi duminică sunt considerate zile lucrătoare, ziua de luni fiind zi de repaus.
    (4) Activitatea săptămânală a instituţiilor de spectacole şi concerte este organizată potrivit contractului colectiv de muncă pe ramură, precum şi potrivit regulamentelor de organizare şi funcţionare, proprii fiecărei instituţii.
    (5) Activitatea lunară a salariaţilor este, de regulă, de 20-23 de zile lucrătoare, având cel puţin 8 zile de repaus; zilele de repaus care n-au putut fi acordate vor fi recuperate în lunile următoare, compensate potrivit prevederilor Codului muncii sau adăugate zilelor de concediu.
    (6) Concediul anual de odihnă pentru personalul din instituţiile publice de spectacole şi concerte se acordă în perioada dintre stagiuni.


    Articolul 15

    (1) Personalul contractual al instituţiilor publice de spectacole şi concerte, angajat prin contract individual de muncă, se încadrează în funcţiile de specialitate prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
    (2) Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale, precum şi normarea muncii se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură şi, respectiv, de instituţie.


    Articolul 16

    (1) În cazul personalului încadrat în funcţii de specialitate artistică sau tehnică, contractele individuale de muncă se pot încheia:
    a) de regulă, pe durată nedeterminată;
    b) pe durată determinată;
    c) pe spectacol sau pe proiect.
    (2) Încadrarea personalului prevăzut la alin. (1) se face pe bază de concurs sau examen organizat în condiţiile legii.
    (3) În cazul contractelor individuale de muncă ce se încheie potrivit prevederilor alin. (1) lit. b) şi c), angajarea se poate face şi în mod direct, prin acordul părţilor.
    (4) În cazul contractelor prevăzute la alin. (3), durata acestora se poate prelungi prin acordul părţilor.
    (5) Condiţionarea ocupării unui post pe criterii de sex, vârstă sau calităţi fizice, prin anunţ sau prin concurs la instituţiile publice de spectacole şi concerte, se face conform specificului şi nevoilor instituţiei şi nu constituie contravenţie, prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 48/2002, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 17

    (1) Instituţiile publice de spectacole şi concerte pot încheia contracte potrivit prevederilor legale privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
    (2) Sumele reprezentând plata drepturilor cuvenite conform prevederilor alin. (1) se consideră cheltuieli aferente programelor şi proiectelor culturale şi se prevăd ca atare în bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiei.


    Articolul 18

    Personalul angajat în funcţii de specialitate artistică, pe durată determinată, care nu are domiciliul în localitate şi nu beneficiază de locuinţă de serviciu, poate primi din bugetul instituţiei o indemnizaţie lunară de cazare, neimpozabilă, în cuantum de până la 50% din salariul mediu net pe economie.


    Capitolul V Conducerea activităţii


    Articolul 19

    (1) Conducerea instituţiilor publice de spectacole şi concerte este asigurată de directorul general sau, după caz, de director.
    (2) Prin decizia directorului general sau, după caz, a directorului se înfiinţează Consiliul artistic, format din personalităţi culturale din instituţie şi din afara acesteia, cu rol consultativ.
    (3) Consiliul administrativ, organism cu rol consultativ, este numit prin decizia directorului general sau, după caz, a directorului, potrivit legii, şi este format din:
    a) preşedinte - directorul general sau, după caz, directorul;
    b) membri:
    - reprezentantul autorităţii tutelare, propus de aceasta;
    - directorul artistic;
    - directorul administrativ sau, după caz, directorul executiv;
    - directorul economic sau, după caz, contabilul-şef;
    - consilierul juridic;
    - delegatul sindicatului reprezentativ, propus de acesta.


    Articolul 20

    Directorul general sau, după caz, directorul, persoană fizică, este numit prin concurs, organizat în condiţiile legii, pe baza unui contract de management.


    Articolul 21

    Contractul de management reprezintă acordul părţilor şi se încheie, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în vederea realizării programului asumat, în baza unor criterii de performanţă cuantificabile.


    Articolul 22

    Sunt părţi în contractul de management:
    a) autoritatea administraţiei publice în subordinea căreia este organizată şi funcţionează instituţia;
    b) directorul general sau, după caz, directorul instituţiei.


    Articolul 23

    (1) Contractul de management se încheie pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii, cu acordul părţilor, în condiţiile îndeplinirii programului asumat, în baza unor criterii de performanţă cuantificabile.
    (2) Contractul de management poate fi reziliat de părţi, în cazul nerespectării clauzelor contractuale.


    Articolul 24

    Prin contractul de management, autoritatea administraţiei publice asigură cel puţin finanţarea prevăzută la art. 11, în raport cu obiectivele şi criteriile de performanţă stabilite de părţi, pe întreaga durată a contractului de management.


    Articolul 25

    Contractul-cadru de management, criteriile de performanţă cuantificabile, precum şi modalităţile de evaluare a îndeplinirii acestora se stabilesc prin norme metodologice elaborate de Ministerul Culturii şi Cultelor şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 26

    (1) Activitatea instituţiilor publice de spectacole şi concerte poate fi concesionată în baza prevederilor Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.
    (2) Prevederile art. 2 alin. (2) lit. o) din Legea nr. 219/1998 se aplică numai pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Culturii şi Cultelor şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    (3) Normele metodologice cuprind cel puţin următoarele:
    a) condiţiile de experienţă a concesionarilor;
    b) prevederea, în caietul de sarcini, a obligaţiei de a păstra obiectul specific al activităţii instituţiei, clauzele privind angajaţii, precum şi condiţiile de accesibilitate la spectacole şi concerte.


    Capitolul VI Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 27

    (1) Contractele individuale de muncă încheiate pe perioadă nedeterminată înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi pot fi transformate în contracte pe perioadă determinată, prin acordul părţilor, numai după 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor cu contract pe perioadă nedeterminată, dar care, înaintea intrării în vigoare a prezentei legi, au fost detaşate în interes personal sau de serviciu ori au contractul de muncă suspendat, în condiţiile legii.


    Articolul 28

    Orice modificare a modului de organizare şi funcţionare a instituţiilor publice de spectacole şi concerte se aprobă prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărârea autorităţii administraţiei publice tutelare, prin votul a două treimi din numărul total de consilieri.


    Articolul 29

    Ministerul Culturii şi Cultelor este autoritatea administraţiei publice centrale care, în domeniul instituţiilor publice de spectacole şi concerte, urmăreşte, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, punerea în aplicare şi respectarea reglementărilor de specialitate, precum şi a prevederilor prezentei legi.


    Articolul 30

    Contractele de management încheiate pe perioadă determinată rămân în vigoare până la termenele prevăzute în ele, iar cele încheiate pe perioadă nedeterminată vor fi transformate în contracte de management pe perioadă determinată de 5 ani.


    Articolul 31

    La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul Marii Adunări Naţionale nr. 19/1959 privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor artistice de spectacole, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 3 din 23 ianuarie 1959, şi Decretul Consiliului de Stat nr. 703/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituţiile cultural-educative, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 2 din 4 ianuarie 1974, aprobat prin Legea nr. 26/1974, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 109 din 2 august 1974, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.


    Articolul 32

    Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    VALER DORNEANU
    p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
    DORU IOAN TĂRĂCILĂ
    Bucureşti, 17 noiembrie 2004.
    Nr. 504.


    Anexa
             
      LISTA funcţiilor de specialitate în instituţiile publice de spectacole şi concerte
      Nr. crt.FuncţiaNivelul de studii
      1.a)regizor artistic, dirijor, solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), actor, pictor scenograf, consultant artistic, coregraf, concertmaistru, şef partidă, artist instrumentistS
        b)maestru (balet-dans, cor, corepetitor), dirijor cor, producător delegat, impresar artisticS
        c)şef orchestră, maestru de studii (balet, canto), secretar artistic (muzical, literar, relaţii publice), operator imagine, operator sunet, sufleor operă, artist liric operăS
        d)artist liric, balerin, dansator, acompaniator, corepetitor, actor mânuitor păpuşi, sculptor păpuşi, sufleor teatru, regizor de culise, artist plastic, machior, peruchier, montor imagine, editor imagineS
      2.a)dirijor, şef orchestră, maestru (balet-dans, corepetitor), concertmaistru, maestru de studii balet, maestru de lumini, maestru de sunet, regizor scenă (culise), secretar platou, impresar artisticM
        b)solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), actor, instrumentist, sufleor operă, corist operăM
        c)maestru artist circ, artist circ, maestru (acordor pian, clavecin, lutier), specialist (orgă, instrumente de suflat)M
        d)corist, balerin, dansator, corepetitor, actor mânuitor păpuşi, sculptor păpuşi, sufleor teatru, artist plastic, machior, peruchier, montor imagine, operator imagine, editor imagineM
      3.supraveghetor sală, controlor bilete, garderobier, plasatorM, G

    _______________