HOTĂRÎRE Nr. 283 din 21 iunie 1993
privind unele măsuri referitoare la desfăşurarea învăţământului în anul şcolar (universitar) 1993/1994
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 171 din 22 iulie 1993



    Guvernul României hotărăşte:

    Capitolul 1 Măsuri privind sistemul de învăţământ


    Articolul 1

    În anul şcolar 1993/1994, sistemul de învăţământ din România cuprinde:
    - învăţământul preşcolar;
    - învăţământul primar, cu clasele I-IV;
    - învăţământul gimnazial, cu clasele V-VIII;
    - învăţământul liceal, cu clasele IX-XII, respectiv IX-XIII;
    - învăţământul profesional, cu anii I-III sau I-IV;
    - învăţământul complementar sau de ucenici, cu anii I-II;
    - învăţământul tehnic de maiştri, cu anii I-II sau I-III;
    - învăţământul postliceal de specialitate, cu anii I-II sau I-III;
    - învăţământul superior cu anii I-VII;
    - învăţământul postuniversitar;
    - doctorat;
    - alte forme de perfecţionare.


    Secţiunea 1 Învăţământul preşcolar


    Articolul 2

    Învăţământul preşcolar se organizează pentru copii în vârsta de 3-6 (7) ani şi se realizează prin grădiniţe cu program normal, cu program prelungit, cu program săptămânal sau prin grădiniţe speciale pentru copii cu deficiente
    (handicap).
    Grădiniţele se înfiinţează de către inspectoratele şcolare. Agenţii economici şi alte persoane juridice, precum şi persoane fizice pot înfiinţa şi finanta grădiniţe cu acordul inspectoratelor şcolare, conform metodologiei elaborate de Ministerul Învăţământului.
    Grădiniţele se organizează cu cel puţin o grupa de copii din aceeaşi localitate sau din localităţi rurale apropiate.
    Activităţile în grădiniţe se desfăşoară pe grupe de copii.
    Grupa se constituie din 20 copii, dar nu mai puţin de 15 copii. La grădiniţele speciale pentru copii cu deficiente organizate de Ministerul Învăţământului grupa se constituie în medie din 10 copii, dar nu mai mult de 12 copii şi nu mai puţin de 6 copii. Pentru copii cu deficiente asociate sau severe, grupa se constituie din 4-8 copii.
    Pentru fiecare grupa de preşcolari se încadrează câte o educatoare, iar la grădiniţele cu program prelungit, săptămânal şi la cele speciale pentru copii cu deficiente se încadrează încă o educatoare la fiecare grupa pentru tura de după-amiaza.
    La grădiniţele cu program săptămânal se încadrează încă o educatoare la fiecare doua posturi. La grădiniţele speciale pentru copii cu deficiente se încadrează câte o educatoare la fiecare grupa pentru desfăşurarea activităţii cu copii în zilele libere.


    Articolul 3

    Pentru copii orfani, fără sustinatori legali sau proveniţi din familii dezmembrate, inspectoratele şcolare organizează case de copii preşcolari.
    Activitatea în casele de copii preşcolari se desfăşoară pe grupe constituite, în medie din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii şi nu mai puţin de 8 copii.
    Încadrarea cu educatoare la aceste unităţi se face conform reglementărilor prevăzute în art. 8.


    Articolul 4

    În cadrul învăţământului preşcolar se pot organiza grădiniţe sau grupe de învăţământ alternativ - Freinet, Montessori, Waldorf etc. Acestea funcţionează în baza metodologiei elaborate de Ministerul Învăţământului.


    Secţiunea 2 Învăţământul primar şi gimnazial


    Articolul 5

    Învăţământul primar se organizează ca învăţământ de zi şi funcţionează cu clasele I-IV, de regula cu program de dimineata.
    În clasa I a învăţământului primar sunt cuprinşi, de regula, copiii care au împlinit vârsta de 6 (7) ani până la data începerii anului şcolar.


    Articolul 6

    În funcţie de mărimea populaţiei şcolare, de gradul de dispersare a localităţilor şi de baza materială existenta, învăţământul primar funcţionează în şcoli cu clasele I-IV, I-VIII sau în licee.
    În învăţământul primar, clasa de început se constituie din 24 elevi, dar nu mai puţin de 10 elevi.
    Clasele a II-a , a III-a şi a IV-a vor funcţiona cu efectivele din anul şcolar precedent.
    În localităţile izolate sau cu efective mici de elevi se organizează şcoli cu clasele I-IV cu predare simultană, dacă exista cel puţin 4 elevi de vârsta acestor clase şi dacă au fost cuprinşi în şcoala toţi copii de vârsta claselor I-IV din localitatea respectiva.
    Desfăşurarea procesului de învăţământ se asigura de către:
    - un invatator pentru 4-20 elevi;
    - doi învăţători pentru 21-40 elevi, de regula unul la clasele I şi a III-a, iar al doilea la clasele a II-a şi a IV-a;
    - trei învăţători pentru 41-60 elevi;
    - patru învăţători pentru un număr de peste 60 elevi.


    Articolul 7

    Învăţământul gimnazial se organizează ca învăţământ de zi şi fără frecventa cu clasele V-VIII.
    În învăţământul gimnazial, clasa de început, a V-a va fi constituită cu efectivele existente în clasele a IV-a din anul şcolar 1992/1993, dar nu mai puţin de 18 elevi.


    Articolul 8

    În comunele şi satele în care funcţionează numai şcoli cu predare în limbi ale minorităţilor naţionale trebuie să se organizeze clase cu predare în limba română, chiar dacă numărul elevilor este mai mic de 10.


    Articolul 9

    În cazul învăţământului primar şi gimnazial, pentru copii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza şcoli cu clasele I-VIII (sau clase) cu program integrat sau suplimentar de arta (muzica, plastica, coregrafie) şi şcoli (sau clase) cu program sportiv.
    Şcolile sau clasele cu program suplimentar de arta îşi desfăşoară activitatea pe grupe sau individual. Pentru elevii claselor I-IV se pot constitui şi grupe mixte. Numărul de elevi din care se constituie o grupa şi organizarea activităţii în aceste grupe se stabilesc prin norme, la începutul anului şcolar, de către Ministerul Învăţământului.
    Şcolile cu program sportiv se organizează pe ramuri sportive. Clasele cu acest program se pot organiza şi în cadrul altor şcoli cu clasele I-VIII.
    Clasele de început, I şi a V-a, din şcolile cu program de muzica, arte plastice şi coregrafie, precum şi din şcolile cu program sportiv se constituie din 24-36 elevi. Activitatea de specialitate din aceste şcoli se desfăşoară pe clase, pe grupe sau individual.
    Numărul de elevi din care se constituie o grupa se stabileşte prin norme la începutul anului şcolar, de către Ministerul Învăţământului, în funcţie de specificul activităţii.


    Articolul 10

    Pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, cu aptitudini pentru sport, funcţionează cluburi sportive şcolare. Elevii acestor cluburi sunt selecţionaţi din toate clasele diferitelor şcoli unde se realizează pregătirea de baza.
    Cluburile sportive şcolare pot funcţiona ca unităţi independente sau în cadrul unor şcoli şi licee.
    În cadrul cluburilor sportive şcolare activitatea se organizează pe grupe; efectivele grupelor se stabilesc de către Ministerul Învăţământului.


    Articolul 11

    În învăţământul primar şi gimnazial se pot organiza clase cu predare intensiva a unei limbi moderne sau clase cu învăţământ alternativ - Freinet, Montessori, Waldorf etc. Înfiinţarea claselor, numărul elevilor, planurile şi programele de învăţământ precum şi modul de funcţionare a claselor se aproba la începutul anului şcolar de către Ministerul Învăţământului.


    Articolul 12

    Pentru copiii cu deficiente se organizează, de către Ministerul Învăţământului, şcoli cu clasele I-VIII.
    Pentru copii orfani, fără sustinatori legali sau proveniţi din familii dezmembrate, se organizează case de copii şcolari, în cadrul cărora pot funcţiona şi unităţi de învăţământ.
    În şcolile pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi şi nu mai puţin de 8 elevi. Pentru copiii cu deficiente asociate sau severe clasele se constituie din 4-8 elevi.
    La casele de copii şcolari care funcţionează împreună cu şcoli speciale pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, în medie din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi şi nu mai puţin de 8 elevi. La casele de copii şcolari grupele se constituie din 15 copii.


    Articolul 13

    Pentru a oferi copiilor şi elevilor posibilitatea de a desfăşura activităţi extraşcolare, funcţionează ca instituţii specializate subordonate inspectoratelor şcolare, cluburi ale copiilor şi elevilor şi administraţii permanente ale taberelor şcolare.
    Activitatea în aceste instituţii se desfăşoară pe baza metodologiei stabilite de Ministerul Învăţământului.


    Articolul 14

    Învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial se desfăşoară pe baza planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare, unitare elaborate de Ministerul Învăţământului.


    Articolul 15

    Şcolile primare şi gimnaziale se înfiinţează de către inspectoratele şcolare, cu respectarea prevederilor legale.


    Articolul 16

    Absolvenţilor învăţământului gimnazial li se eliberează "Certificatul de absolvire a 8 clase".


    Secţiunea 3 Învăţământul liceal


    Articolul 17

    Învăţământul liceal se organizează prin licee, şcoli normale şi seminarii teologice, cu clasele IX-XII sau IX-XIII, ca învăţământ de zi, seral sau fără frecventa.
    Liceele, inclusiv şcolile normale şi seminariile teologice liceale, se înfiinţează de Ministerul Învăţământului, la propunerea inspectoratelor şcolare, a cultelor sau a ministerelor interesate.


    Articolul 18

    Învăţământul liceal se organizează şi funcţionează cu următoarele tipuri:
    - licee teoretice;
    - licee industriale;
    - licee agricole;
    - licee silvice;
    - licee economice şi administrative;
    - licee de informatica;
    - licee de metrologie;
    - şcoli normale;
    - licee de arta;
    - licee cu program sportiv;
    - licee militare;
    - seminarii teologice liceale.


    Articolul 19

    Liceele teoretice se organizează cu clasele IX-XII învăţământ de zi sau fără frecventa şi cu clasele IX-XIII învăţământ seral, în profilurile: real şi umanist.
    Şcolile normale se organizează cu clasele IX-XIII învăţământ de zi.
    Liceele industriale, agricole, silvice, economice şi administrative, de arta, cu program sportiv, de informatica şi de metrologie se organizează cu clasele IX-XII învăţământ de zi.
    Liceele industriale, agricole, economice şi administrative pot fi organizate şi cu învăţământ seral cu clasele IX-XIII.
    Liceele militare se organizează de Ministerul Apărării Naţionale şi de Ministerul de Interne, potrivit normelor stabilite de aceste ministere, cu respectarea planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare avizate de Ministerul Învăţământului.
    Seminariile teologice liceale se înfiinţează, la propunerea cultelor, de Ministerul Învăţământului, cu acordul Secretariatului de Stat pentru Culte şi cu respectarea legislaţiei şcolare în vigoare. Planurile de învăţământ şi programele şcolare pentru disciplinele de cultura generală vor fi avizate de Ministerul Învăţământului.
    În cadrul învăţământului liceal se pot organiza clase cu predare intensiva a unei limbi străine şi clase bilingve. Înfiinţarea acestor clase se va face la propunerea inspectoratelor şcolare şi cu aprobarea Ministerului Învăţământului. Planurile şi programele pentru clasele intensive şi bilingve se stabilesc de Ministerul Învăţământului la începutul anului şcolar.


    Articolul 20

    În învăţământul liceal, clasa de început a IX-a se constituie, în medie, din 30 elevi fără a depăşi 36 elevi, dar nu mai puţin de 18 elevi.
    În liceele de arta şi în cele cu program sportiv, clasa de început a IX-a se constituie din 24-36 elevi.


    Articolul 21

    Admiterea în clasa a IX-a în învăţământul liceal se face prin concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţământului. La concursul de admitere pot participa absolvenţi ai învăţământului gimnazial.


    Articolul 22

    Promovatii ultimei clase de la toate tipurile de liceu pot susţine examenul de bacalaureat. Diploma de bacalaureat pentru toate tipurile de învăţământ liceal conferă titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere în învăţământul superior, în învăţământul postliceal de specialitate sau sa ocupe funcţii pentru care se cer studii liceale-medii.


    Articolul 23

    Absolvenţii învăţământului liceal care din diverse motive, în termenul prevăzut de regulament, nu s-au prezentat sau nu au promovat examenul de bacalaureat vor primi certificate de absolvire, care le conferă dreptul sa ocupe funcţii pentru care se cer studii liceale-medii.


    Articolul 24

    Absolvenţii liceelor industriale, agricole, silvice, economice şi administrative, sanitare, de informatica, de metrologie, de arta şi ai seminariilor teologice pot obţine atestat profesional, în condiţiile stabilite prin norme aprobate de Ministerul Învăţământului şi Ministerul Muncii Şi Protecţiei Sociale. Atestatul confirma ca absolventul a făcut pregătire de specialitate şi profesională într-o meserie.


    Secţiunea 4 Învăţământul profesional, complementar sau de ucenici


    Articolul 25

    Învăţământul profesional se realizează prin şcoli profesionale cu durata de 3-4 ani, învăţământ de zi, potrivit nomenclatorului de pregătire. Şcolile profesionale se organizează prin Ministerul Învăţământului de inspectoratele
    şcolare, ministere, alte organe centrale, societăţi comerciale, regii autonome precum şi de consilii locale. Aceste şcoli pot funcţiona de sine statator. Când sunt organizate împreună cu licee, şcoli tehnice de maiştri sau şcoli postliceale de specialitate, se constituie grupuri şcolare cu conducere unica.
    Prin procesul de învăţământ organizat în aceste şcoli se asigura pregătirea profesională, instruirea practica, precum şi o pregătire generală, în conformitate cu planurile şi programele de învăţământ stabilite de Ministerul Învăţământului, împreună cu ministerele de resort.
    În învăţământul profesional, clasa de început, anul I se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi.


    Articolul 26

    Admiterea în şcolile profesionale se face pe bază de concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţământului. La concursul de admitere pot participa numai absolvenţi ai învăţământului gimnazial.


    Articolul 27

    La şcolile profesionale studiile se încheie prin examen de absolvire. Promovatii acestui examen primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa exercite meseria în care s-au pregătit .


    Articolul 28

    Învăţământul complementar sau de ucenici se organizează prin Ministerul Învăţământului de către organele administraţiei locale, respectiv de către agenţii economici, pentru promovatii clasei a VIII-a gimnaziale, care nu au fost cuprinşi în învăţământul liceal sau profesional.
    Învăţământul complementar sau de ucenici se organizează ca învăţământ de zi cu durata de 2 ani. Clasa de început se constituie, în medie din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. Acesta poate funcţiona în cadrul grupurilor şcolare, liceelor, şcolilor profesionale sau şcolilor cu clasele I-VIII.
    În cadrul învăţământului complementar sau de ucenici se asigura pregătirea generală, precum şi pregătirea profesională şi instruirea practica într-o meserie corespunzătoare nevoilor locale din cooperatie, prestări de servicii iniţiativa particulară şi din alte sectoare.


    Articolul 29

    Meseriile în care se pregătesc elevii prin învăţământul complementar sau de ucenici sunt stabilite dintre meseriile prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare, care nu se regăsesc în nomenclatorul de pregătire prin licee sau şcoli profesionale.


    Articolul 30

    Încheierea studiilor învăţământului complementar sau de ucenici se face prin examen de absolvire.
    Absolvenţii primesc diploma de absolvire, care le da dreptul sa exercite meseria în care au fost pregatiti.


    Articolul 31

    Absolvenţii învăţământului complementar sau de ucenici, precum şi cei ai învăţământului profesional, din promotia 1993, pot continua studiile în învăţământul liceal, conform normelor stabilite de către Ministerul Învăţământului.


    Secţiunea 5 Învăţământul tehnic de maiştri


    Articolul 32

    Învăţământul tehnic de maiştri se organizează, prin Ministerul Învăţământului, la solicitarea ministerelor interesate şi a agenţilor economici prin şcoli tehnice de maiştri cu o durată de 1 1/2 - 2 ani, cursuri de zi, sau 2-3 ani cursuri serale, conform nomenclatorului de pregătire.


    Articolul 33

    Clasa de început la şcolile tehnice de maiştri se constituie, în medie din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. Aceasta se organizează în cadrul grupurilor şcolare.


    Articolul 34

    Concursul şi condiţiile de admitere, precum şi examenul de absolvire în şcolile tehnice de maiştri se organizează potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţământului în colaborare cu ministerele interesate.
    Absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul de a profesa în specialitatea respectiva.


    Secţiunea 6 Învăţământul postliceal de specialitate


    Articolul 35

    Învăţământul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani şi se realizează în şcoli postliceale de specialitate, organizate de Ministerul Învăţământului, la propunerea ministerelor, a altor organe centrale, a departamentelor economice, sau a agenţilor economici. În aceste şcoli pot fi şcolarizaţi absolvenţi de liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc să se pregătească în vederea exercitării unor profesiuni de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural şi sanitar, conform nomenclatorului de pregătire.
    Şcolile postliceale de specialitate se organizează ca învăţământ de zi şi seral în cadrul grupurilor şcolare sau împreună cu unităţile de învăţământ liceal, având conducere unica.


    Articolul 36

    Clasa de început la şcolile postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi.


    Articolul 37

    Admiterea în şcolile postliceale de specialitate şi examenul de absolvire se organizează pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţământului.
    Absolvenţii primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa profeseze în specialitatea absolvită.


    Secţiunea 7 Învăţământul superior


    Articolul 38

    Învăţământul superior este organizat în: universităţi, academii, institute, iar în cadrul acestora, pe facultăţi, şcoli de studii postuniversitare, colegii şi secţii de specializare.
    Instituţiile de învăţământ superior se înfiinţează prin hotărâre guvernamentală, iar facultăţile, colegiile şi secţiile de specializare, prin ordin al ministrului învăţământului.


    Articolul 39

    Învăţământul superior este o continuare, în sistem deschis, a pregătirii realizate de învăţământul liceal.
    Învăţământul superior cuprinde:
    - învăţământ de nivel universitar;
    - învăţământul postuniversitar.
    Învăţământul de nivel universitar cuprinde:
    - învăţământul universitar de scurta durata - colegii universitare (2-3 ani);
    - învăţământul universitar de lungă durata (4-6 ani);
    - învăţământul universitar de studii aprofundate (1-2 ani).
    Învăţământul postuniversitar este organizat în:
    - învăţământ postuniversitar de specializare;
    - cursuri postuniversitare (1-12 luni);
    - şcoli de studii postuniversitare (1 1/2 - 2 ani);
    - doctorat.


    Articolul 40

    Învăţământul universitar de scurta durata este organizat în paralel sau cu trunchi comun (primii 2 ani de studii) cu învăţământul de lungă durata şi este destinat a pregati specialişti de execuţie superiori, intermediari personalului cu studii medii şi profesionale şi celui cu studii superioare de lungă durata.
    Învăţământul superior de lungă durata pregăteşte specialişti de execuţie şi conceptie.
    Durata studiilor la învăţământul de scurta durata este de 2-3 ani, la învăţământul de lungă durata de 4-6 ani, iar pentru studii aprofundate, de 1-2 ani. Formele învăţământului de nivel universitar sunt: învăţământ de zi, seral şi fără frecventa. Durata studiilor la învăţământul seral şi fără frecventa este cu un an mai mare decât la învăţământul de zi.


    Articolul 41

    Începând cu anul universitar 1993-1994, învăţământul de nivel universitar va fi organizat pe cicluri:
    a) Pentru învăţământul superior economic:
    - ciclul I va cuprinde, la învăţământul de zi studenţii din anii I şi II de studii, disciplinele din planurile de învăţământ fiind comune pe fiecare modul specific, atât pentru forma lungă de învăţământ, cat şi pentru forma scurta.
    - ciclul II va fi organizat separat pentru forma lungă de învăţământ, şi respectiv, pentru forma scurta (colegii universitare), activitatea desfasurindu-se pe specializările cuprinse în structura instituţiei de învăţământ superior, aprobată prin ordin al ministrului învăţământului. Separarea studenţilor după ciclul I, pentru continuarea studiilor la forma lungă de învăţământ sau la forma scurta de învăţământ (colegii universitare), se va face prin examen. Ciclul II va cuprinde, pentru învăţământul de zi, la forma lungă de învăţământ, studenţii din anii III şi IV (2 ani), iar la forma scurta de învăţământ (colegii universitare), studenţii din anul III (1 an);
    - ciclul III va fi organizat ca învăţământ de studii aprofundate cu durata de un an, numai la învăţământul de zi, şi va putea fi urmat pe bază de examen, numai de absolvenţii cu diploma ai ciclului II de la forma lungă de învăţământ, cu rezultate foarte bune profesionale şi ştiinţifice;
    Pentru învăţământul seral şi fără frecventa, durata studiilor se va prelungi cu un an; aceste forme de învăţământ nu se organizează pentru ciclul III.
    Admiterea în învăţământul superior economic se va face prin concurs unic, atât pentru forma lungă de învăţământ cat şi pentru forma scurta (colegii universitare).
    b) Pentru celelalte domenii ale învăţământului superior (tehnic, arhitectura agricol, universitar, ştiinţe juridice, medical, arta), şcolarizarea la forma scurta de învăţământ - acolo unde va fi organizată - se va desfăşura după sistemul prezentat pentru învăţământul economic la lit. a) sau separat (în paralel) de forma lungă de învăţământ. Admiterea în acest din urmă caz se va face prin concurs organizat distinct pentru fiecare forma de învăţământ (lungă sau scurta). Şi pentru aceste domenii ale învăţământului se va organiza, numai la învăţământul de zi, ciclul de studii aprofundate (internat pentru domeniul medical), care poate fi urmat, pe bază de examen, de către absolvenţii cu diploma de la forma lungă de învăţământ, cu rezultate foarte bune profesionale şi ştiinţifice;
    c) Pentru învăţământul superior tehnic şi agronomic (cu excepţia profilului Medicina veterinara), forma lungă de învăţământ va fi organizată pe cicluri:
    - ciclul I va cuprinde studenţii din anul I şi II de studii, disciplinele din planurile de învăţământ fiind comune pe profil în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ superior;
    - ciclul II va cuprinde studenţii din anii III, IV şi V de studii, activitatea desfasurindu-se pe specializările prevăzute în structura instituţiei de învăţământ superior aprobată prin ordin al ministrului învăţământului.
    - ciclul III va fi organizat ca învăţământ de studii aprofundate cu durata de un an.


    Articolul 42

    Admiterea în ciclul II şi, respectiv ciclul III de învăţământ se va face prin concurs.


    Articolul 43

    Începând cu seriile de absolvenţi 1993/1994, finalizarea studiilor superioare va consta din susţinerea lucrării (proiectului) de diploma şi a 2-3 examene:
    - la învăţământul de scurta durata: o disciplina fundamentală sau de baza şi o disciplina de specialitate;
    - la învăţământul de lungă durata: o disciplina fundamentală sau de baza şi doua discipline de specialitate.
    Disciplinele şi tematica de examen vor fi stabilite de conducerile instituţiilor de învăţământ superior în conformitate cu planurile şi programele de învăţământ după care au studiat absolvenţii.


    Articolul 44

    Absolvenţilor învăţământului superior de scurta durata li se eliberează "Diploma de absolvire".
    Absolvenţilor învăţământului superior de lungă durata li se eliberează "Diploma de licenţă", iar absolvenţilor învăţământului universitar de studii aprofundate li se eliberează "Diploma de studii aprofundate".


    Articolul 45

    Persoanele posesoare ale diplomelor de licenţă care au absolvit seminarul pedagogic pot funcţiona ca profesori în învăţământul preuniversitar.


    Articolul 46

    Începând cu anul universitar 1993/1994, instituţiile de învăţământ superior de stat pot scolariza studenţi în anul I de studii peste numărul de locuri aprobat anual. Numărul maxim de locuri care depăşeşte pe cel aprobat se stabileşte de Ministerul Învăţământului, la propunerea fiecărei instituţii de învăţământ superior.
    Ocuparea locurilor stabilite peste numărul de locuri aprobat se face prin concurs de admitere, în ordine descrescătoare a mediilor, cu condiţia obţinerii cel puţin a mediei 5.


    Articolul 47

    Studenţii admişi peste numărul de locuri aprobat suporta taxa de studiu. Cuantumul taxei trebuie să acopere toate cheltuielile de instruire a acestora, inclusiv salariile cadrelor didactice şi ale personalului auxiliar şi de servire.
    Cuantumul taxei de studiu şi modalităţile de plată se aproba de Ministerul Învăţământului, la propunerea fiecărei instituţii de învăţământ superior, şi sunt făcute publice în timp util.


    Articolul 48

    Sumele încasate din taxa de studiu reprezintă surse de venit la fondul special pentru învăţământ.


    Articolul 49

    Taxa de studiu este calculată pentru întregul an universitar (10 luni).
    Studentul care a fost admis cu taxa de studiu şi care se retrage din învăţământ în timpul anului universitar suporta taxa de studiu calculată de la începutul anului universitar, inclusiv luna în care s-a retras.


    Articolul 50

    Studenţii admişi cu taxa de studiu nu beneficiază de burse sau alte forme de sprijin material şi nici de ajutoare sociale de stat, nu pot revendica locuri de cazare în căminele studenţeşti şi nu pot fi trecuţi până la absolvirea studiilor, în categoria studenţilor, şcolarizaţi fără taxe de studiu.


    Articolul 51

    Învăţământul postuniversitar este organizat în instituţiile de învăţământ superior pe doua forme, cu şi fără frecventa. Specializările la care se organizează învăţământul postuniversitar se stabilesc de Ministerul Învăţământului, la solicitarea beneficiarilor şi la propunerea instituţiilor de învăţământ superior.


    Articolul 52

    Doctoratul constituie forma superioară a pregătirii profesional-ştiinţifice a specialiştilor în diferite ramuri ale ştiinţei, tehnicii şi culturii.
    Modul de organizare a admiterii la doctorat, desfăşurarea activităţilor în perioada stagiului de pregătire a doctoranzilor şi procedura de sustinere a tezelor în vederea obţinerii titlului ştiinţific de doctor se stabilesc de către Ministerul Învăţământului.


    Secţiunea 8 Învăţământul şi educaţia pentru persoane cu probleme (cerinţe) speciale


    Articolul 53

    Educaţia şi şcolarizarea specială (adaptată) se organizează pentru persoane cu probleme deosebite care constituie dezavantaje pentru integrarea lor şcolară, profesională şi socială. Acestea sunt destinate copiilor de vârsta prescolara, elevilor şi studenţilor care prezintă diferite deficiente ce conduc la un handicap (temporar sau permanent), de ordin fizic (motor), mintal, senzorial, (auditiv şi vizual), de limbaj, socioafectivi de comportament, persoanelor cu deficiente asociate sau severe.


    Articolul 54

    Pregătirea şcolară şi profesională, ocrotirea şi educaţia persoanelor cu probleme speciale se realizează prin:
    - instituţii speciale de învăţământ: grădiniţe speciale, şcoli speciale şi cămine şcoala cu clasele I-VIII, şcoli profesionale speciale, licee şi şcoli postliceale speciale, şcoli speciale de reeducare, clase şi grupe speciale pentru calificare şi recalificare pentru invalizi, în condiţiile prevăzute la art. 2 şi 12 din prezenta hotărâre;
    - structuri şcolare (secţii, clase, grupe) integrate în alte unităţi şcolare obişnuite din comunitatea locală sau şcoli şi structuri şcolare care funcţionează în instituţii de asistenţa medicală (spitale, sanatorii, preventorii) de ocrotire socială şi în penitenciare;
    - structuri educative alternative (centre de educaţie preventivă, complexe educative pentru tineret, centre de educaţie specială) coordonate de Ministerul Învăţământului;
    - la domiciliu (pentru copii şi adulti handicapati nedeplasabili, în vârsta de până la 30 de ani).


    Articolul 55

    Pentru terapia tulburarilor de limbaj la copiii cuprinşi în grădiniţe şi învăţământul primar, inspectoratele şcolare organizează centre logopedice interşcolare - ca structuri de educaţie specială integrată - încadrate cu profesori de specialitate, logoped (specialitate defectologie, pedagogie, psihologie, psiho-pedagogie specială).


    Articolul 56

    Evaluarea psihopedagogică a copiilor cu probleme speciale în scopul orientarii lor şcolare şi profesionale se realizează de comisiile de evaluare complexa, subordonate inspectoratelor şcolare şi coordonate de un profesor de specialitate (psihodiagnostician, pedagog, psiholog).


    Articolul 57

    Învăţământul pentru copii şi tineri cu probleme speciale este gratuit.


    Articolul 58

    Ministerul Învăţământului răspunde de organizarea, evaluarea şi coordonarea învăţământului şi educaţiei pentru persoane cu probleme speciale. Pregătirea perfecţionarea, numirea şi încadrarea personalului didactic, precum şi activitatea de cercetare, inovaţie şi elaborare a programelor şcolare din acest domeniu se realizează conform metodologiei Ministerului Învăţământului.


    Secţiunea 9 Învăţământul în limbile minorităţilor naţionale


    Articolul 59

    Minorităţile naţionale au dreptul sa studieze şi să se instruiască în limba maternă în toate formele de învăţământ.


    Articolul 60

    În localităţile cu populaţie din rândul minorităţilor naţionale pot funcţiona grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, licee, şcoli normale, secţii, clase sau grupe cu predare în limba maternă.
    Stabilirea acestor instituţii şcolare, secţii, clase sau grupe se face de inspectoratele şcolare în funcţie de solicitări şi de ponderea populaţiei şcolare minoritate din zona.
    Istoria şi geografia României se vor preda în limba română.
    În învăţământul superior se vor organiza grupe, ani sau secţii cu predarea în limba minorităţilor pentru pregătirea cadrelor necesare în activitatea didactica şi cultural artistică.


    Articolul 61

    Ţinerii din rândul minorităţilor naţionale trebuie să cunoască limba română asigurindu-se condiţiile necesare în acest scop.
    Limba şi literatura română este proba obligatorie la concursul de admitere în învăţământul liceal şi la examenul de bacalaureat.


    Articolul 62

    Tinerilor proveniţi din rindul minorităţilor naţionale care au optat pentru clasa cu predare în limba română li se asigura, la cerere, însuşirea limbii materne.


    Articolul 63

    La concursurile şi examenele de admitere în învăţământul de toate gradele, candidaţii din randurile minorităţilor naţionale pot susţine probele în limba maternă, la disciplinele pe care le-au studiat în această limbă.


    Secţiunea 10 Sprijinirea învăţământului pentru românii din afară tarii


    Articolul 64

    Ministerul Învăţământului realizează primirea la studii în România, ca bursieri ai statului român sau pe cont propriu nevalutar, a tinerilor de origine română din ţările unde exista comunităţi româneşti şi urmăreşte progresul şcolar şi integrarea acestora în instituţiile de învăţământ unde au fost repartizaţi.
    Bursele acordate potrivit prevederilor legale pot fi burse de şcolarizare pentru elevi şi studenţi, burse pentru doctorat şi burse pentru stagii de specializare cu durata între o luna şi 9 luni.


    Articolul 65

    Ministerul Învăţământului sprijină organizarea unor stagii şi cursuri de perfecţionare în România pentru cadrele didactice din şcolile româneşti din străinătate, a unor simpozioane, mese rotunde şi alte manifestări ştiinţifice cu participarea cadrelor didactice din şcolile româneşti din afară tarii.
    De asemenea, asigură realizarea unor schimburi între elevi români din străinătate şi elevi din România (concursuri şcolare, culturale şi sportive, tabere etc.).


    Articolul 66

    În vederea sprijinirii învăţământului pentru românii din afară tarii, Ministerul Învăţământului colaborează cu Ministerul de Externe, Ministerul Culturii, precum şi cu fundaţii şi asociaţii din ţara care au ca obiect de activitate legăturile cu românii din străinătate şi sprijinirea acestora cu fundaţii şi asociaţii ale comunităţilor româneşti din strainatate.


    Capitolul 2 Dispoziţii finale


    Articolul 67

    Reţeaua instituţiilor şcolare universitare şi a celor extraşcolare care aproba de Ministerul Învăţământului la propunerea ministerelor şi a inspectoratelor şcolare.
    Planul de şcolarizare pentru învăţământul preşcolar primar şi gimnazial complementar sau de ucenici, numărul instituţiilor de educaţie, de ocrotire se repartizează pe inspectoratele şcolare de Ministerul Învăţământului.
    Planul de şcolarizare pentru învăţământul liceal, superior şi postuniversitar se repartizează pe instituţii de învăţământ de către Ministerul Învăţământului cu consultarea celor interesaţi.
    Planul de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi postliceal de specialitate se repartizează pe instituţii de învăţământ de către Ministerul Învăţământului, în colaborare cu ministere interesate, la propunerea inspectoratelor şcolare.


    Articolul 68

    Ministerul Învăţământului elaborează planurile de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar, în colaborare cu ministerele, regiile autonome şi alte unităţi interesate pentru pregătirea de specialitate, tehnologică şi instruirea practica.
    Planurile de învăţământ pentru profilurile şi specializările din învăţământul superior se elaborează în comisii de specialişti pe baza propunerilor consiliilor facultăţilor şi se aproba de Ministerul Învăţământului.


    Articolul 69

    Numărul locurilor pentru anul 1993/1994 la toate gradele de învăţământ este cel prevăzut în anexa nr. 1.


    Articolul 70

    Profilurile şi specializările în care se realizează şcolarizarea în învăţământul superior sunt prevăzute în anexele nr. 2 şi 3.


    Articolul 71

    Ministerul Învăţământului, la propunerea inspectoratelor şcolare, poate organiza forme de învăţământ fără frecventa la toate gradele de învăţământ pentru copiii familiilor care îşi desfăşoară activitatea temporar în străinătate, pentru sportivii de mare performanta aflaţi în cantonamente şi turnee indelungate, pentru elevii cu alte situaţii deosebite sau pentru cei care au depăşit vârsta de şcolarizare şi doresc să-şi continue studiile.


    Articolul 72

    În vederea pregătirii forţei de muncă necesare economiei de piaţa, Ministerul Învăţământului, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în colaborare cu ministerele interesate, cu alte organe centrale sau locale, vor analiza domeniile, meseriile şi specialitatile de pregătire, precum şi durata de şcolarizare prin învăţământul preuniversitar şi universitar de stat.


    Articolul 73

    Cursurile de perfecţionare în regim postuniversitar pentru toate categoriile socioprofesionale se stabilesc de Ministerul Învăţământului, la propunerea organelor interesate.


    Articolul 74

    Ministerul Învăţământului răspunde de conţinutul, îndrumarea şi controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate şi profesională din toate instituţiile de învăţământ, indiferent de gradul lor de subordonare.


    Articolul 75

    Ministerul Învăţământului împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale răspund de organizarea, conţinutul şi controlul procesului instructiv-educativ cu privire la pregătirea de specialitate şi profesională, pe baza unor protocoale încheiate între organele centrale implicate.
    Instituţiile de învăţământ vor intra în relaţii de parteneriat cu regii autonome, societăţi comerciale sau alţi agenţi economici interesaţi, pentru ca prin convenţii să se stabilească relaţii de colaborare privind pregătirea de specialitate şi profesională, prin asigurarea bazei didactico-materiale.


    Articolul 76

    Inspectoratele şcolare răspund de organizarea, controlul şi evaluarea procesului instructiv- educativ privind pregătirea generală, de specialitate şi profesională din toate instituţiile de învăţământ preuniversitar de pe raza judeţului, indiferent de gradul de subordonare al acestora.


    Articolul 77

    Conducerile instituţiilor de învăţământ de toate gradele sunt direct răspunzătoare de buna organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ, de gestionarea eficienta a resurselor şi a bazei materiale pe care o deţin.


    Articolul 78

    Norma de predare în învăţământul de toate gradele se stabileşte de Ministerul Învăţământului.


    Articolul 79

    Situaţiile deosebite privind funcţionarea unor grupe de preşcolari sau clase de elevi cu efective mai mari sau mai mici decât cele stabilite vor fi analizate şi aprobate de Ministerul Învăţământului.
    Formatiile de studiu pentru învăţământul superior se aproba de Ministerul Învăţământului, la propunerea instituţiilor de învăţământ superior.


    Articolul 80

    Finanţarea cheltuielilor unităţilor învăţământului de stat se asigura:
    1. de la bugetul de stat, prin Ministerul Învăţământului, pentru cifra de şcolarizare aprobată;
    2. din bugetul fondului special pentru învăţământ constituit din veniturile proprii realizate din activitatea practica a elevilor şi studenţilor, taxe de şcolarizare, de admitere şi alte venituri;
    3. din fonduri proprii ale agenţilor economici sau din alte surse, pentru învăţământul complementar, profesional, tehnic de maiştri şi postliceal de specialitate, pentru clasele (elevii) cu care s-au încheiat contracte de şcolarizare, luându-se în calcul toate cheltuielile de instruire, inclusiv salariile personalului didactic, costurile de administraţie şi bursele elevilor. De asemenea, agenţii economici vor suporta cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a gradinitelor cu program prelungit şi săptămânal organizate de aceştia, vor putea sprijini financiar şi material instituţiile de învăţământ preuniversitar în condiţiile prevăzute de legea privind bugetul de stat şi vor suporta cheltuielile cu întreţinerea bazei materiale pentru pregătirea practica asa cum se vor încheia convenţiile ce se stabilesc prin prezenta hotărâre.
    La stabilirea fondurilor necesare pentru funcţionarea învăţământului se vor avea în vedere veniturile proprii care se realizează din activitatea practica a elevilor şi studenţilor din instituţiile de învăţământ de stat, alte venituri care se vor incasa, finanţarea de la buget făcându-se în completare.


    Articolul 81

    Actele de studii, diplomele şi certificatele eliberate absolvenţilor de la toate gradele învăţământului de stat vor fi stabilite şi aprobate de Ministerul Învăţământului.


    Articolul 82

    În gospodărirea bazei materiale a unităţilor de învăţământ, consiliile judeţene şi locale au atribuţii de a aloca fonduri şi a exercita controlul gestionării acestora.
    Inspectoratele şcolare vor prezenta, la nivelul consiliilor judeţene, analiza periodică privind starea învăţământului din judeţ.


    Articolul 83

    Schimbarea destinaţiei bazei materiale aferente procesului instructiv-educativ, a internatelor, căminelor şi cantinelor, a taberelor, a satelor de vacanta, bazelor turistice şi de agrement şcolare, cu spaţiile şi terenurile aferente se poate face numai cu aprobarea Ministerului Învăţământului şi avizul ministerelor sau organelor centrale interesate.


    Articolul 84

    În baza acordurilor guvernamentale privind dezvoltarea relaţiilor de cooperare internationala în domeniul învăţământului, Ministerul Învăţământului aproba, la propunerea inspectoratelor şcolare, lista nominală a profesorilor străini care vor desfăşura activitate de predare în unele instituţii de învăţământ preuniversitar.
    În funcţie de condiţiile prevăzute în aceste acorduri referitoare la normarea, salarizarea şi acoperirea cheltuielilor de întreţinere a profesorilor străini, inspectoratele şcolare în colaborare cu consiliile judeţene şi locale vor lua măsuri pentru asigurarea acestor condiţii, în limitele creditelor bugetare alocate.
    Metodologia privind activităţile pe care le vor desfăşura profesorii străini, planurile şi programele de învăţământ specifice vor fi elaborate de Ministerul Învăţământului.


    Articolul 85

    Ministerul Învăţământului celelalte ministere şi organe centrale care au în subordine şcoli organizează pentru elevii din învăţământul preuniversitar - cursuri de zi - concursuri pe discipline de învăţământ şi meserii, care se vor desfăşura conform metodologiei stabilite de Ministerul Învăţământului.


    Articolul 86

    Structura anului şcolar (universitar) va fi stabilită de Ministerul Învăţământului.


    Articolul 87

    În anul 1993 concursul de admitere în instituţiile de învăţământ superior şi în şcolile postliceale de specialitate se organizează o singură dată, eventualele locuri rămase neocupate fiind anulate de drept.


    Articolul 88

    Aplicarea prevederilor prezentei hotărâri se va face, pentru învăţământul militar, conform reglementărilor specifice.


    Articolul 89

    Începând cu anul de învăţământ 1993/1994, personalul didactic care preda discipline de cultura generală în reţeaua unităţilor de
    învăţământ cooperatist (UCECOM şi CENTROCOOP) se preia de către Ministerul Învăţământului, cheltuielile de personal fiind suportate din bugetul Ministerului Învăţământului.


    Articolul 90

    Influentele financiare rezultate din aplicarea prevederilor prezentelor hotărâri vor fi acoperite prin suplimentarea bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de Ministerul Învăţământului.


    Articolul 91

    Anexele nr.1,2 şi 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.


    Articolul 92

    Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul de învăţământ 1993/1994. Pe aceeaşi dată hotărârile Guvernului nr. 461/1991, nr. 345/1992 şi nr. 253/1992 se abroga.


    Anexa 1
    PLAN DE ŞCOLARIZARE
    pentru anul şcolar (universitar) 1993/1994 la toate gradele de învăţământ
      I.Învăţământ preşcolar  
        Numărul copiilor cuprinşi în grădiniţe, din care în:730.500
        - grădiniţe cu program normal548.000
        - grădiniţe cu program prelungit, săptămânal, pentru copii cu deficienţe, case de copii preşcolari, cămine-şcoală182.500
      II.Învăţământ primar gimnazial  
        Numărul elevilor în:  
        a)clasele I-IV1.220.000
        b)clasele V-VIII:  
        - învăţământ de zi1.300.000
        - învăţământ seral1.000
        - învăţământ fără frecvenţă6.000
      III.Instituţii de educaţie şi ocrotire  
        1.Numărul elevilor în clasele şi grupele cu program de muzică, arte plastice şi coregrafie25.000
        2.Numărul elevilor în şcolile cu program de educaţie fizică şi sport33.000
        3.Numărul elevilor care se pregătesc pe linie sportivă în cluburile sportive şcolare75.000
        4.Numărul elevilor în casele de copii şcolari30.000
        5.Numărul cadrelor didactice care îndrumă activitatea extraşcolară în cluburile elevilor şi preşcolarilor3.000
        6.Numărul posturilor de profesori în centrele de corectare a vorbirii440
      IV.Învăţământ liceal  
        a)Învăţământ de zi  
        Numărul elevilor în clasele a IX-a - total180.000
        b)Învăţământ seral:  
        Numărul elevilor în:  
          1.clasa a IX-a10.000
          2.clasa a X-a7.500
          3.clasa a XI-a35.000
      V.Învăţământ profesional  
        Numărul elevilor în anul I - învăţământ de zi79.000
      VI.Învăţământ complementar sau de ucenici  
        Numărul elevilor în anul I - învăţământ de zi48.000
      VII.Învăţământ postliceal de specialitate  
        Numărul elevilor în anul I14.820
      VIII.Învăţământ special pentru elevi cu deficienţe senzoriale şi intelectuale  
        1.Numărul elevilor în şcolile cu deficienţe senzoriale şi intelectuale în clasele I-VIII31.500
        2.Numărul elevilor din şcoli profesionale pentru minori cu deficienţe de auz, de vedere, mintale şi motorii17.000
        3.Numărul elevilor din liceele speciale pentru tineri cu deficienţe de auz, de vedere şi motorii900
        4.Numărul elevilor din şcoli postliceale speciale pentru tineri cu deficienţe de vedere şi motorii150
        5.Numărul elevilor din şcoli speciale de reeducare (învăţământ primar, gimnazial, liceal şi profesional)1.000
        6.Numărul minorilor din centrele de educare specială şi recuperare a copiilor cu deficienţe1.000
      IX.Învăţământ superior  
        Numărul studenţilor în anul I46.000
      X.Învăţământ postuniversitar  
        Numărul cursanţilor15.000


    Anexa 2
    NOMENCLATORUL SPECIALIZĂRILOR
    din învăţământul superior de scurta durata (colegii universitare)
             
      ProfilulSpecializareaDurata studiilor (ani)Titlul obţinut
      ADMINISTRAŢIE-SECRETARIAT- Birotică3secretar superior
        - Administraţie locală - secretariat3secretar superior
        - Comunicare profesională3interpret profesional
      AGRICOL- Protecţia plantelor3conductor tehnic
        - Legumicultură - Floricultură3conductor tehnic
        - Viticultură - Pomicultură3conductor tehnic
        - Arhitectură, peisagistică3conductor tehnic
      ARHITECTURĂ- Arhitectura clădirilor3conductor arhitect
        - Urbanism3conductor arhitect
      BIBLIOTECONOMIE- Biblioteconomie - arhivistică3bibliotecar-arhivist
      CHIMIE INDUSTRIALĂ- Tehnologie chimică3conductor tehnic
        - Tehnologia silicaţilor şi a prelucrării sticlei3conductor tehnic
      CONSTRUCŢII- Tehnologia construcţiilor3conductor tehnic
        - Lucrări edilitare3conductor tehnic
        - Construcţii şi exploatarea lucrărilor hidrotehnice3conductor tehnic
        - Drumuri şi poduri3conductor tehnic
        - Căi ferate şi lucrări de artă3conductor tehnic
        - Instalaţii3conductor tehnic
        - Amenajarea teritoriului agricol3conductor tehnic
        - Organizarea şi economia construcţiilor3conductor tehnic
      ECONOMIC      
      Modul Management- Organizarea producţiei şi a muncii3tehnician economist
      Modul Finanţe şi bănci- Gestiune bancară3tehnician economist
      Modul Gestiune, contabilitate şi control financiar- Contabilitate şi gestiune financiară3tehnician economist
      Modul Cibernetică, statistică şi informatică economică- Prelucrarea electronică a informaţiei economice3tehnician economist
      Modul Comerţ-Marketing- Conducerea unităţilor comerciale şi de turism3tehnician economist
        - Controlul calităţii produselor3tehnician economist
      Modul Economia mediului şi producţiei agroalimentare- Managementul producţiei agricole şi alimentare3tehnician economist
      EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT- Măiestrie sportivă3antrenor
      ELECTRIC- Controlul calităţii şi metrologie3conductor tehnic
        - Maşini şi aparate electrice3conductor tehnic
        - Instalaţii electrice3conductor tehnic
      MECANIC- Tehnologia prelucrării metalelor3conductor tehnic
        - Tehnologii de mecanică fină3conductor tehnic
        - Optometrie3conductor tehnic
        - Automobile3conductor tehnic
        - Materiale şi defectoscopie3conductor tehnic
        - Mecanizarea construcţiilor3conductor tehnic
      MEDICINĂ- Cosmetică medicală3cosmetician medical
      MEDICINĂ VETERINARĂ- Igienă şi laborator veterinar3asistent veterinar
        - Tehnică veterinară3asistent veterinar
      METALURGIE- Turnătorie, forjă şi tratamente termice3conductor tehnic
        - Controlul proceselor metalurgice3conductor tehnic
      MUZEOGRAFIE- Tehnici de cercetare şi conservare a patrimoniului arheologic şi muzeal3muzeograf
        - Muzeografie3muzeograf
      NAVE ŞI ECHIPAMENTE NAVALE- Construcţii şi montaje de nave3conductor tehnic
      NAVIGAŢIE- Navigaţie şi transport fluvial3conductor tehnic
      PETROL- Foraj - extracţie3conductor tehnic
        - Exploatarea şi valorificarea gazelor naturale3conductor tehnic
      STOMATOLOGIE- Tehnică dentară3dentist
      ELECTROMECANIC- Exploatare maşini şi utilaje3conductor tehnic
        - Tehnologia transporturilor3conductor tehnic
        - Electromecanica fluvială3conductor tehnic
        - Exploatarea aparaturii medicale3conductor tehnic
        - Exploatarea utilajului petrolier şi petrochimic3conductor tehnic
      ELECTRONIC- Electronică3conductor tehnic
        - Comunicaţii şi exploatare3conductor tehnic
        poştală    
      ENERGETIC- Termoenergetică3conductor tehnic
        - Hidroenergetică3conductor tehnic
        - Transportul şi distribuţia energiei electrice3conductor tehnic
      FORESTIER- Tehnica culturilor silvice3conductor tehnic
        - Tehnologia exploatărilor forestiere3conductor tehnic
        - Tehnologia prelucrării lemnului3conductor tehnic
      GEODEZIE- Topografie3conductor tehnic
      GEOGRAFIE- Cartografie3cartograf
      INFORMATICĂ- Tehnologie informatică3informatician
      JURNALISTICĂ- Secretariat de redacţie3secretar de redacţie
      ŞTIINŢA SISTEMELOR ŞI A CALCULATOARELOR- Tehnică de calcul3conductor tehnic
      TEHNOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE- Tehnologii alimentare3conductor tehnic
      TEXTILE-PIELARIE- Tehnologia tricoturilor3conductor tehnic
        - Tehnologia confecţiilor din ţesături şi tricoturi3conductor tehnic
        - Tehnologia firelor şi ţesăturilor3conductor tehnic
      ZOOTEHNIE- Creşterea animalelor mici3conductor tehnic
        - Creşterea animalelor, controlul şi valorificarea producţiilor3conductor tehnic


    Anexa 3
    NOMENCLATORUL SPECIALIZĂRILOR
    din învăţământul superior de lungă durata
             
      ProfilulSpecializareaDurata studiilor (ani)Titlul obţinut
      AERONAVE- Construcţii aerospaţiale5inginer
      - Sisteme de propulsie (turbomotoare, rachete)5inginer
      - Echipamente şi instalaţii de bord5inginer
      AGRICOL- Agricultură5inginer
      - Pedologie - agrochimie5inginer
      - Horticultură5inginer
      - Agromontanologie5inginer
      - Inginerie genetică (în agricultură)5inginer
      ARHITECTURĂ- Arhitectură6arhitect
      ARTĂ CINEMATOGRAFICĂ şi televiziune- Regie de film ŞI TELEVIZIUNE4licenţiat în arta cinematografică şi televiziune
      - Imagine de film şi televiziune4licenţiat în arta cinematografică şi televiziune
      - Comunicaţii audiovizuale4licenţiat în arta cinematografică şi televiziune
      - Multimedia - sunet, montaj, grafică computerizată4licenţiat în arta cinematografică şi televiziune
      ARTĂ TEATRALĂ- Actorie4licenţiat în arta teatrală
      - Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete4licenţiat în arta teatrală
      - Teatrologie4licenţiat în arta teatrală
      - Coregrafie4licenţiat în arta teatrală
      - Regie teatru5licenţiat în arta teatrală
      ARTE PLASTICE ŞI DECORATIVE- Pictură5licenţiat în arte plastice
      - Sculptură5licenţiat în arte plastice
      - Grafică5licenţiat în arte plastice
      - Arte textile (tapiserie - contexturi, modă - imprimeuri)5licenţiat în arte plastice
      - Ceramică - sticlă - metal5licenţiat în arte plastice
      - Scenografie5licenţiat în arie plastice
      - Design5licenţiat în arte plastice
      - Artă murală5licenţiat în arte plastice
      - Conservarea şi restaurarea operei de artă5licenţiat în arte plastice
      - Istoria şi teoria artei4licenţiat în arte plastice
      - Artă fotografică4licenţiat în arte plastice
      - Pedagogia artei (profesor de desen)5licenţiat m arte plastice
      BIOLOGIE- Biologie4licenţiat în biologie
      - Biochimie4licenţiat în biologie
      - Biologie - chimie4licenţiat în biologie şi chimie
      - Biologie - ştiinţe agricole4licenţiat în biologie şi ştiinţe agricole
      - Biologie - geografie4licenţiat în biologie şi geografie
      - Ecologie şi protecţia mediului4licenţiat în biologie
      CHIMIE A. Chimie Industrială- Tehnologia substanţelor anorganice5inginer
      - Tehnologia substanţelor organice5inginer
      - Petrochimie şi carbochimie5inginer
      - Ştiinţa şi ingineria materialelor oxidice5inginer
      - Inginerie chimică5inginer
      - Tehnologia chimică a produselor textile, pielii, blănurilor şi înlocuitorilor5inginer
      - Tehnologia compuşilor macromoleculari5inginer
      - Inginerie biochimică5inginer
      - Tehnologia prelucrării petrolului şi petrochimie5inginer
      - Ingineria prelucrării produselor naturale5inginer
      - Tehnologia celulozei, hârtiei, poligrafie şi fibre5inginer
      B. Chimie universitari- Chimie4licenţiat în chimie
      - Biochimie tehnologică4licenţiat în chimie
      - Chimie - fizică4licenţiat în chimie şi fizică
      CONSTRUCŢII- Construcţii civile, industriale şi agricole5inginer
      - Căi ferate, drumuri şi poduri5inginer
      - Construcţii hidrotehnice5inginer
      - Inginerie sanitară şi protecţia mediului5inginer
      - Inginerie civilă (în limbi străine)5inginer
      - Îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare rurală5inginer
      - Construcţii miniere5inginer
      CONSTRUCŢII ŞI echipamente navale- Instalaţii şi ECHIPAMENTE NAVALE5inginer
      - Nave şi inginerie oceanică5inginer
      ECONOMIC      
      Modul Management- Managementul firmei4economist
      - Management social4economist
      Modul Economie generală- Economie - pedagogie4licenţiat în economie
      - Economia şi dreptul afacerilor4economist
      Modul Economia mediului şi producţiei agroalimentare- Economia şi gestiunea producţiei agroalimentare4economist
      - Economia mediului4economist
      Modul Finanţe şi bănci- Finanţe şi asigurări4economist
      - Bănci şi burse de valori4economist
      Modul Gestiune, Contabilitate şi control financiar- contabilitate şi informatică de gestiune4economist
      - Expertize contabile şi control financiar4economist
      - Gestiunea financiară a întreprinderii4economist
      Modul Cibernetică, statistică şi informatică economică- Cibernetică şi previziune economică4economist
      - Statistică social-economică4economist
      - Informatică economică4economist
      - Economie matematică4economist
      Modul Comerţ - Marketing- Marketing4economist
      - Merceologie4economist
      - Turism şi servicii4economist
      - Comerţ4economist
      Modul Relaţii economice internaţionale- Tranzacţii internaţionale4economist
      - Economie mondială4economist
      Modul Gestiune economică- Gestiunea afacerilor (în limbi străine)4economist
      - Economia întreprinderii (în limbi străine)4economist
      EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI sport- Educaţie fizică şi SPORT4licenţiat în educaţie
      - Kinetoterapie4fizică licenţiat în educaţie fizică medicală
      ELECTRIC- Construcţii electrotehnice5inginer
      - Acţionări electrice5inginer
      - Electrotehnică generală5inginer
      - Electrofizică5inginer
      - Metrologie5inginer
      - Inginerie electrică şi calculatoare (în limbi străine)5inginer
      ELECTROMECANIC- Roboţi industriali5inginer
      - Tehnologii şi sisteme electrofizice5inginer
      - Tehnica transporturilor5inginer
      - Electromecanică5inginer
      - Ingineria sistemelor de circulaţie rutieră5inginer
      - Tracţiune electrică5inginer
      ELECTRONIC- Electronică aplicată5inginer
      - Comunicaţii5inginer
      - Microelectronică5inginer
      - Telecomenzi şi electronică în transporturi5inginer
      ENERGETIC- Centrale termoelectrice5inginer
      - Centrale nuclearo-electrice5inginer
      - Electroenergetică5inginer
      - Centrale hidroelectrice şi ingineria mediului5inginer
      - Energetică industrială5inginer
      FARMACIE- Farmacie5farmacist
      FILOLOGIE FILOZOFIE- Limba şi literatura română - o limbă şi literatură străină4licenţiat în filologie
      - O limbă şi literatură străină - limba şi literatura română sau - o limbă şi literatură străină4licenţiat în filologie
      - Filologie clasică (limba latină - limba greacă veche)4licenţiat în filologie
      - Limbi moderne aplicate4licenţiat în filologie
      - Limba şi literatura română - balcanologie4licenţiat în filologie
      - Limba şi literatura română - o limbă şi literatură străină sau etnologie4licenţiat în filologie
      - Limba şi literatura maghiară - limba şi literatura română sau o limbă şi literatură străină sau etnologie maghiară4licenţiat în filologie
      - Bibliologie şi ştiinţa informării4licenţiat în filologie
      - Comunicare şi relaţii publice4licenţiat în filologie
      - Filozofie4licenţiat în filozofie
      FIZICĂ FORESTIER- Fizică4licenţiat în fizică
      - Fizică - chimie4licenţiat în fizică şi chimie
      - Fizică tehnologică5inginer
      - Silvicultură5inginer
        - Exploatări forestiere5inginer
      - Proiectarea mobilei şi produselor finite din lemn5inginer
      - Prelucrarea lemnului5inginer
      GEODEZIE GEOGRAFIE- Geodezie5inginer
      - Cadastru5inginer
      - Geografie4licenţiat în geografie
      GEOLOGIE- Geologie4licenţiat în geologie
      - Geologie tehnică5inginer
      - Geofizică5inginer
      - Mineralogie tehnică şi experimentală5inginer
      - Geochimie5inginer
      - Geologie petrolieră5inginer
      INSTALAŢII- Instalaţii pentru construcţii5inginer
      - Instalaţii şi echipamente pentru protecţia atmosferei5inginer
      ISTORIE- Istorie4licenţiat în istorie
      - Ştiinţe politice4licenţiat în ştiinţe politice
      - Istorie - o limbă şi literatură străină4licenţiat în istorie şi filologie
      - Istorie - filozofie4licenţiat în istorie şi filozofie
      - Istorie - geografie4licenţiat în istorie şi geografie
      JURNALISTICĂ- Jurnalistică4licenţiat în jurnalistică
      - Jurnalistică - o limbă şi literatură străină4licenţiat în jurnalistică şi filologie
      MATEMATICĂ- Matematică4licenţiat în matematică
      - Informatică4licenţiat în informatică
      - Matematică - mecanică4licenţiat în matematică - mecanică
      - Matematici aplicate4licenţiat în matematică
      - Matematică - fizică4licenţiat în matematică şi fizică
      - Matematică - informatică4licenţiat în matematică şi informatică
      MECANIC- Maşini şi echipamente termice5inginer
      - Maşini hidraulice şi pneumatice5inginer
      - Echipamente de proces5inginer
      - Mecanică fină5inginer
      - Tehnologia construcţiilor de maşini5inginer
      MECANIC- Maşini-unelte5inginer
      - Utilajul şi tehnologia sudării5inginer
      - Mecanică agricolă (maşini şi instalaţii agricole)5inginer
      - Construcţii de maşini agricole5inginer
      - Autovehicule rutiere5inginer
      - Material rulant de cale ferată5inginer
      - Mecanică şi inginerie mecanică (în limbi străine)5inginer
      - Utilaj tehnologic5inginer
      - Inginerie tehnologică şi mecanizare în construcţii5inginer
      - Utilaje şi instalaţii portuare5inginer
      - Maşini şi utilaje pentru construcţii5inginer
      - Utilajul şi tehnologia ambalării mărfurilor5inginer
      - Creaţia tehnică în construcţia de maşini5inginer
      - Maşini şi instalaţii miniere5inginer
      - Instalaţii şi utilaje pentru transportul şi depozitarea produselor petroliere şi a gazelor5inginer
      - Tehnologii şi echipamente neconvenţionale5inginer
      MEDICINĂ- Medicină generală6medic
      - Medicină tradiţională6medic
      - Fiziokinetoterapie5licenţiat în fiziokinetoterapie
      MEDICINĂ VETERINARĂ- Medicină veterinară6medic veterinar
      METALURGIE- Ingineria proceselor siderurgice5inginer
      - Metalurgie neferoasă5inginer
      - Turnarea metalelor5inginer
      - Prelucrări plastice şi tratamente termice5inginer
      - Ştiinţa materialelor5inginer
      - Tehnologii carbochimice5inginer
      MINE- Exploatări miniere subterane5inginer
      - Prepararea substanţelor minerale utile5inginer
      - Exploatări miniere la zi5inginer
      - Topografie minieră5inginer
      MUZICĂ- Interpretare instrumentală; Profesor de instrument5licenţiat în muzică
      - Canto; Profesor de canto5licenţiat în muzică
      - Regie de teatru muzical5licenţiat în muzică
      - Compoziţie; Profesor de instrument şi profesor de muzică5licenţiat în muzică
      - Muzicologie; Profesor de instrument şi profesor de muzică5licenţiat în muzică
      - Dirijat de orchestră; Profesor de instrument şi profesor de muzică5licenţiat în muzică
      - Dirijat de cor academic; Profesor de muzică şi profesor de instrument5licenţiat în muzică
      - Profesor de muzică religioasă; Profesor de muzică5licenţiat în muzică
      MUZICĂ- Pedagogie muzicală; Profesor de muzica şi profesor de instrument5licenţiat în muzică
      - Jazz şi muzică uşoară; Profesor de muzică şi profesor de instrument5licenţiat în muzică
      NAVIGAŢIE- Navigaţie şi transport maritim5inginer
      PETROL- Forajul sondelor şi exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze5inginer
      SISTEME DE PRODUCŢIE- Ingineria sistemelor de producţie5inginer
        - Ingineria şi gestiunea sistemelor agricole5inginer
      SOCIOPSIHOPEDAGOGIE- Pedagogie4licenţiat în pedagogie
      - Psihologie4licenţiat în psihologie
      - Sociologie4sociolog-licenţiat în sociologie
      - Psihopedagogie specială4licenţiat în psihopedagogie
      - Asistenţă socială4asistent social
      - Pedagogie - limba şi literatura română sau limba şi literatura maghiară4licenţiat în pedagogie
      - Sociologie-politologie4licenţiat în sociologie şi politologie
      - Psihopedagogie - cibernetică4licenţiat în psihopedagogie
      - Psihosociologie4sociolog-licenţiat în psihosociologie
      ŞTIINŢA SISTEMELOR ŞI A CALCULATOARELOR- Calculatoare5inginer
      - Automatică şi informatică industrială5inginer
      ŞTIINŢE APLICATE- Inginerie matematică5inginer
      - Inginerie fizică5inginer
      - Mecanică aplicată5inginer
      ŞTIINŢE JURIDICE- Drept4licenţiat în ştiinţe juridice
      - Drept economic şi administrativ4licenţiat în drept economic şi administrativ
      ŞTIINŢE UMANE- Ştiinţe umane (în limbi străine)4licenţiat în ştiinţe umane
      STOMATOLOGIE- Stomatologie6stomatolog
      TEOLOGIE- Teologie ortodoxă pastorală4licenţiat în teologie
      - Teologie ortodoxă - Litere4licenţiat în teologie şi filologie
      - Teologie ortodoxă - Asistenţă socială4licenţiat în teologie şi asistenţă socială
      - Teologie ortodoxă - Patrimoniu cultural4licenţiat în teologie şi arte plastice
      TEOLOGIE- Teologie baptistă - Litere4licenţiat în teologie şi filologie
      - Teologie baptistă - Asistenţă socială4licenţiat în teologie şi asistenţă socială
      - Teologie greco-catolică - Litere4licenţiat în teologie şi filologie
      - Teologie greco-catolică - Asistenţă socială4licenţiat în teologie şi asistenţă socială
      - Teologie reformată - Litere4licenţiat în teologie şi filologie
      - Teologie reformată - Asistenţă socială4licenţiat în teologie şi asistenţă socială
      TEHNOLOGIA PRODUSELOR alimentare- Tehnologia şi controlul calităţii produselor ALIMENTARE5inginer
      - Tehnologia prelucrării produselor agricole5inginer
      - Pescuit şi acvacultură5inginer
      TEXTILE-PIELĂRIE- Filatură - ţesătorie5inginer
      - Tricotaje - confecţii textile5inginer
      - Confecţii din piele şi înlocuitori5inginer
      - Design şi creaţie tehnică în textile şi pielărie5inginer
      ZOOTEHNIE- Zootehnie5inginer
      - Biotehnologii (în agricultură)5inginer

    -------------------