DECIZIE nr. 428 din 26 martie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (3) lit. e) şi alin. (6), art. 211 alin. (1) teza întâi, art. 213 alin. (2) şi (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) şi (4) şi art. 259 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 28 aprilie 2009



    Ioan Vida - preşedinte
    Nicolae Cochinescu - judecător
    Aspazia Cojocaru - judecător
    Acsinte Gaspar - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Ion Predescu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Augustin Zegrean - judecător
    Antonia Constantin - procuror
    Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (3) lit. e) şi alin. (6), art. 211 alin. (1) teza întâi, art. 213 alin. (2) şi (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) şi (4) şi art. 259 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Elena Vereş în Dosarul nr. 5.548/221/2008 al Judecătoriei Deva.
    La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Magistratul-asistent-şef referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui termen de judecată în vederea angajării unui avocat.
    Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere că instanţa constituţională a fost sesizată la data de 15 decembrie 2008, astfel că autorul a avut suficient timp pentru angajarea unui apărător, se opune acordării unui nou termen de judecată.
    Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de autorul excepţiei.
    Cauza este în stare de judecată.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    Prin Încheierea din 30 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 5.548/221/2008, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (3) lit. e) şi alin. (6), art. 211 alin. (1) teza întâi, art. 213 alin. (2) şi (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) şi (4) şi art. 259 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
    Excepţia a fost ridicată de Elena Vereş într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 53, 56 şi 135, deoarece "se instituie un monopol al statului în domeniul asigurărilor de sănătate". Astfel, arată că "prin lege se putea stabili ca persoanele care dovedesc că beneficiază de asigurare privată să nu fie obligate la plata contribuţiei asigurărilor publice de sănătate, putând fi înserată în lege, în acest sens, o altă situaţie de natura celor enumerate în art. 213 din Legea nr. 95/2006". Consideră că "înlăturarea monopolului nu aduce atingere nici principiilor, nici funcţiilor şi nici politicilor privind asistenţa de sănătate publică şi nici programului naţional de sănătate".
    Instanţa de judecată consideră că excepţia de neconstituţionalitate a art. 208 alin. (3) lit. e) şi alin. (6) este neîntemeiată, iar excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte dispoziţii de lege este inadmisibilă.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Guvernul apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, deoarece autorul acesteia propune o anumită aplicare şi interpretare a textelor de lege criticate, dictată de interese proprii şi condiţionată la un caz specific, precum şi completarea şi modificarea acestora în considerarea unei situaţii date.
    Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 208 alin. (3) lit. e) şi alin. (6), art. 211 alin. (1) teza întâi, art. 213 alin. (2) şi (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) şi (4) şi art. 259 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.
    Autorul excepţiei susţine că aceste dispoziţii de lege sunt neconstituţionale în raport cu prevederile constituţionale ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 56 referitoare la contribuţii financiare şi art. 135 privind economia.
    Analizând critica de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceste texte constituţionale nu au nicio semnificaţie pentru soluţionarea excepţiei.
    De altfel, autorul excepţiei nu face o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci, arătând că nu doreşte să beneficieze de asigurările publice de sănătate întrucât a încheiat un contract de asigurare de sănătate privată, solicită completarea legii cu această situaţie.
    În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.
    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (3) lit. e) şi alin. (6), art. 211 alin. (1) teza întâi, art. 213 alin. (2) şi (4), art. 257 alin. (1), art. 258 alin. (1) şi (4) şi art. 259 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Elena Vereş în Dosarul nr. 5.548/221/2008 al Judecătorie Deva.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 martie 2009.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
    prof. univ. dr. IOAN VIDA
    Magistrat-asistent-şef,
    Doina Suliman
    -------