LEGE nr. 5 din 12 noiembrie 1982
privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor şi regimul pesticidelor
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAŢIONALA
  • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 105 din 20 noiembrie 1982



    Creşterea permanenta a producţiei agricole, precum şi ridicarea potenţialului productiv al pădurilor, impun asigurarea unei protecţii corespunzătoare a plantelor cultivate şi a pădurilor împotriva dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, introducerea şi generalizarea unui sistem integrat de prevenire şi combatere a acestora, prin imbinarea mijloacelor chimice cu cele biologice, fizico-mecanice şi agrofitotehnice, precum şi prin crearea unor soiuri de plante rezistente la boli şi daunatori.
    Organizarea şi desfăşurarea pe baze ştiinţifice a întregii activităţi de protecţie a plantelor cultivate şi a pădurilor trebuie să asigure, pe lîngă sporirea cantităţii de produse agroalimentare, şi calitatea corespunzătoare a acestora, evitarea pierderilor, apărarea sănătăţii populaţiei, menţinerea calităţii solului, protecţia mediului înconjurător.
    În acest scop, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    Asigurarea protecţiei plantelor cultivate şi a pădurilor împotriva dăunătorilor, bolilor şi buruienilor constituie o problemă de interes naţional, o obligaţie pentru organele de stat, organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, pentru toţi cetăţenii.
    Protecţia plantelor cultivate, a pădurilor şi a celorlalte forme de vegetaţie folositoare omului se realizează atît prin activitatea de prevenire a răspîndirii în ţara şi a introducerii din afară a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, cît şi prin combaterea acestora prin metode agrotehnice, fizico-mecanice, chimice şi biologice.


    Articolul 2

    Activitatea de protecţie a plantelor cultivate şi a pădurilor trebuie să contribuie la sporirea producţiei agricole şi silvice, la asigurarea calităţii corespunzătoare a acesteia, precum şi la prevenirea şi eliminarea pierderilor provocate de daunatori, boli şi buruieni.
    Protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor trebuie să se realizeze în condiţii şi cu mijloace care să garanteze ocrotirea mediului înconjurător, păstrarea calităţilor fizice, chimice şi biologice ale solului, menţinerea echilibrului biologic şi apărarea sănătăţii omului.


    Articolul 3

    În întreaga activitate de protecţie a plantelor cultivate şi a pădurilor se va promova şi generaliza sistemul integrat de prevenire şi combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor, prin imbinarea raţională a mijloacelor chimice cu cele biologice, folosirea metodelor fizico-mecanice şi aplicarea întregului complex de măsuri agrofitotehnice.
    Sistemul integrat de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor trebuie să cuprindă în principal următoarele măsuri:
    a) extinderea şi generalizarea cultivarii unor soiuri şi hibrizi rezistenti la atacul dăunătorilor şi bolilor;
    b) generalizarea tratarii seminţelor şi a materialului săditor pentru toate culturile;
    c) respectarea rotatiei culturilor, în cadrul organizării asolamentelor unice;
    d) administrarea uniforma şi în raport echilibrat a ingrasamintelor naturale şi chimice;
    e) executarea lucrărilor agrotehnice în condiţii care să asigure distrugerea resturilor vegetale din sol, diminuarea surselor de agenţi patogeni şi daunatori, crearea condiţiilor optime pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor cultivate;
    f) asigurarea densitatii optime a culturilor, în vederea obţinerii unei eficiente corespunzătoare a tratamentelor de combatere;
    g) extinderea metodelor fizice şi biologice de combatere, prin folosirea iradierii, a produselor hormonale, a preparatelor microbiologice şi a altor asemenea mijloace;
    h) limitarea utilizării produselor chimice şi excluderea celor dăunătoare pentru om sau care ar putea avea efecte negative asupra mediului înconjurător şi a echilibrului biologic în natura, prin acumularea de reziduuri în sol, în produsele agroalimentare şi în organismul uman;
    i) perfecţionarea şi generalizarea sistemelor de prognoza a atacurilor şi de avertizare a tratamentelor împotriva dăunătorilor şi bolilor, precum şi a cartarii buruienilor, în vederea rationalizarii stricte şi diminuării maxime a numărului de tratamente chimice, a creşterii eficientei acestora.
    În cadrul sistemului integrat de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, tratamentele chimice vor fi aplicate îndeosebi în perioadele anterioare apariţiei fructelor şi a altor părţi ale plantelor, folosite în alimentaţia omului sau în furajarea animalelor.
    Aplicarea tratamentelor cu insecticide în plantaţii şi culturi, în perioada infloririi, se va face în condiţii care să asigure pe deplin protecţia albinelor, prin folosirea unor produse selective, inofensive pentru acestea, prevenirea din timp a apicultorilor asupra tratamentelor ce se vor aplica şi alte asemenea măsuri.


    Articolul 4

    În scopul sporirii permanente a eficientei economice a acţiunilor de protecţie a plantelor cultivate şi a pădurilor, în întreaga activitate de cercetare ştiinţifică, de producţie şi de utilizare a mijloacelor de combatere se va urmări:
    a) dezvoltarea cercetărilor privind biologia dăunătorilor, agenţilor patogeni şi a buruienilor, în vederea creării unor preparate biologice eficiente, a perfecţionării tehnologiilor de producere şi utilizare a acestora, precum şi a reducerii numărului de tratamente chimice în acţiunile de protecţie;
    b) realizarea unor sortimente de pesticide cu eficacitate ridicată şi cu consumuri reduse de materii prime şi energie, care să poată fi transportate, manipulate şi aplicate în condiţii cît mai economice;
    c) extinderea pesticidelor concomitent cu semanatul, aplicarea ingrasamintelor, irigarea, întreţinerea culturilor şi cu alte lucrări agrotehnice, în vederea reducerii tasarii solului şi calcarii culturilor, a diminuării consumului de carburanţi şi lubrifianţi, a economisirii forţei de muncă;
    d) asigurarea de echipamente multifunctionale, care să permită efectuarea unei game cît mai largi de lucrări agricole, inclusiv de protecţie a plantelor.


    Articolul 5

    Pentru aplicarea în cele mai bune condiţii a mijloacelor de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Silviculturii vor lua măsuri pentru dezvoltarea sistemului integrat de prevenire şi combatere şi perfecţionarea tehnologiilor din domeniul protecţiei plantelor. De asemenea, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului cu Ministerul Sănătăţii şi cu alte organe centrale interesate, vor organiza studierea efectelor reţinerii, cedarii şi remanentei pesticidelor în sol, plante şi organismul uman şi animal, în vederea prevenirii oricăror urmări negative ce pot decurge din circuitul acestor substanţe în natură.


    Articolul 6

    Ministerul Industriei Chimice împreună cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Silviculturii vor stabili programe de cercetare în vederea realizării unor mijloace biologice şi produse chimice eficiente, lipsite de nocivitate şi cu remanenta redusă în sol, alimente şi furaje, care să se încadreze în limitele maxime admisibile stabilite potrivit legii.
    Pentru introducerea în practica a noilor sortimente de pesticide, se va adinci colaborarea între cercetarea biologica şi tehnologică, încă din faza de laborator a elaborării produselor, astfel încît să se cunoască din timp diversele fenomene secundare care se pot ivi la fabricarea şi aplicarea lor. Cercetarea biologica va acorda o importanţa deosebită problemelor legate de reziduuri, prin organizarea sistematica a analizelor solului şi culturilor agricole şi stabilirea celor mai eficiente metode şi produse pentru reducerea lor în limitele nepericuloase.


    Articolul 7

    Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Silviculturii împreună Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului vor lua măsuri pentru pregătirea cadrelor superioare şi medii necesare acţiunilor de protecţie a plantelor cultivate şi a pădurilor.
    Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice va asigura informarea operativă a specialiştilor care lucrează la protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor asupra rezultatelor cercetării ştiinţifice din acest domeniu, a noilor produse, metode, aparate, utilaje, maşini şi tehnologii de combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, introduse în producţia agricolă şi silvică.


    Capitolul 2 Protecţia plantelor cultivate, a pasunilor şi finetelor


    Secţiunea I Protecţia plantelor cultivate


    Articolul 8

    În vederea sporirii permanente a producţiei agricole, a evitării pierderilor şi pentru asigurarea calităţii corespunzătoare a produselor agroalimentare, unităţile agricole de stat şi cooperatiste, celelalte organizaţii obşteşti, alte persoane juridice, precum şi toţi cetăţenii deţinători de terenuri şi culturi, sînt obligaţi să aplice măsurile de depistare, prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor pe terenuri şi culturi agricole, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi şi potrivit programelor de acţiune elaborate.
    Normele tehnice pentru asigurarea stării de igiena a culturilor de orice fel, precum şi a pasunilor şi a finetelor, obligatorii pentru unităţile agricole socialiste, pentru toţi specialiştii şi ceilalţi lucrători din agricultura, precum şi pentru toţi deţinătorii de terenuri şi culturi, sînt cele prevăzute în anexa nr. 1.


    Articolul 9

    Prevenirea şi combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor în unităţile agricole de stat şi cooperatiste se executa în mod unitar, pentru toate culturile, potrivit programelor de acţiuni alcătuite în cadrul fiecărui consiliu unic agroindustrial de stat şi cooperatist, pe baza avertizarilor transmise de organele judeţene de protecţie a plantelor.
    În fiecare unitate agricolă socialistă din cadrul consiliilor unice răspunderea pentru aplicarea corespunzătoare a tuturor tratamentelor de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor revine inginerului şef al unităţii.


    Articolul 10

    În scopul prevenirii pierderilor cauzate de daunatori, boli şi buruieni, specialiştii din fiecare unitate agricolă vor urmări aplicarea la timp şi în condiţii corespunzătoare a tuturor lucrărilor agrofitotehnice prevăzute în tehnologii şi vor supraveghea în permanenta terenurile şi culturile, pentru depistarea atacurilor şi aplicarea tratamentelor necesare.
    Conducerile unităţilor agricole de stat şi cooperatiste vor lua măsuri de asigurare a unui număr corespunzător de muncitori pentru lucrările de combatere, care vor fi instruiti, înainte de începerea acţiunilor, din punctul de vedere al respectării tehnologiilor de aplicare a tratamentelor şi al protecţiei muncii.


    Articolul 11

    Organele judeţene de protecţie a plantelor sînt obligate să asigure executarea integrală şi unitară a acţiunilor cuprinse în programele de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, urmărind ca aceste acţiuni să se realizeze în mod coordonat, pe zone geografice, atît în unităţile de stat şi cooperatiste, cît şi în gospodăriile populaţiei; totodată, vor acorda asistenţa tehnica în aplicarea tratamentelor, vor urmări şi controla realizarea şi eficienta măsurilor de prevenire şi combatere.
    De asemenea, organele judeţene de protecţie a plantelor vor asigura, prin centrele şi formatiile proprii, asistenţa tehnica şi sprijinirea producătorilor cu gospodării individuale din localităţile necooperativizate, precum şi a gospodariilor populaţiei, în aplicarea tratamentelor de prevenire şi combatere.
    În vederea efectuării la un nivel tehnic corespunzător a unor lucrări speciale de combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor în gospodăriile individuale din localităţile necooperativizate, precum şi în gospodăriile populaţiei, organele judeţene de protecţie a plantelor vor organiza echipe specializate; lucrările se vor executa pe baza contractelor încheiate cu deţinătorii culturilor şi terenurilor.


    Articolul 12

    Măsurile de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor vor fi aplicate diferenţiat, în funcţie de structura culturilor şi de ponderea acestora în producţia fiecărei unităţi agricole.
    În acţiunile de protecţie a culturilor de cereale şi plante tehnice vor fi avute în vedere, cu precădere, măsurile de condiţionare, selecţionare şi tratare a seminţelor, de decuscutare a trifolienelor, de distrugere, pe cale fizica sau mecanică, a focarelor buruienilor de carantina, precum şi de combatere, cu mijloace specifice a dăunătorilor şi bolilor care prezintă cel mai mare pericol pentru fiecare cultura.
    În horticultura va fi folosit în exclusivitate material săditor sanatos, provenit din pepiniere, sere şi rasadnite dezinfectate şi dezinsectizate; de asemenea, vor fi efectuate, la timpul optim, tratamentele şi măsurile de igiena şi de combatere specifice - distrugerea cuiburilor de omizi, a lichenilor şi a muschilor, taierea uscaturilor, drajonilor, înlocuirea pomilor şi a plantelor de cultura uscate, culegerea fructelor mumificate sau atacate de boli ori de daunatori, combaterea manei la viţă de vie, cartofi şi tomate şi alte asemenea lucrări.


    Articolul 13

    Prevenirea şi combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor în perimetrele de protecţie sanitară a surselor de apa şi instalaţiilor centrale de aprovizionare cu apa potabilă, pe terenurile rezerva de stat, în zonele amenajate pentru odihna şi recreatie, în parcuri şi spaţii verzi, precum şi în aliniamentele de utilitate publică, se asigura de unităţile specializate de protecţie a plantelor ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul prealabil al organelor sanitare judeţene şi după caz, al organelor locale de gospodărire a apelor.


    Articolul 14

    În cazul cînd deţinătorii terenurilor sau culturilor agricole nu executa în timp utile lucrările obligatorii, prevăzute în prezenta lege, pentru prevenirea şi combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, acestea vor putea fi executate prin grija organelor de protecţie a plantelor cultivate, iar deţinătorii vor fi obligaţi la plata integrală a materialului folosit şi a prestaţiilor efectuate, deosebit de sancţiunile ce le vor fi aplicate potrivit legii.


    Articolul 15

    Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin organele lor de specialitate, organizează şi răspund de aplicarea tuturor măsurilor de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor în unităţile agricole de stat şi cooperatiste şi în gospodăriile populaţiei, potrivit programelor stabilite.
    În vederea aplicării unitare şi în mod corespunzător, pe întregul teritoriu, a măsurilor de protecţie, comitetele executive organizează, potrivit legii, unităţi de protecţie a plantelor cultivate, în subordinea direcţiilor generale pentru agricultura şi industria alimentara.


    Articolul 16

    Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare organizează, îndrumă, controlează şi răspunde de acţiunile de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor la plantele cultivate.
    În acest scop:
    a) stabileşte programele de acţiuni pentru protecţia plantelor cultivate pe tot teritoriul tarii şi urmăreşte asigurarea cu pesticide, aparatura, utilaje, materiale şi mijloace financiare pentru realizarea lor; aproba programele unitare de acţiuni întocmite de organele judeţene de protecţie a plantelor; controlează şi răspunde de aplicarea măsurilor din programele stabilite;
    b) asigura aplicarea unitară a măsurilor de carantina fitosanitara;
    c) tine evidenta aparitiilor de daunatori, boli şi buruieni la plantele cultivate; întocmeşte informaţiile şi prognozele şi emite avertizarile în legătură cu acestea;
    d) controlează activitatea organelor de protecţie a plantelor cultivate;
    e) întocmeşte, împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, programe unitare de cercetare ştiinţifică în scopul realizării tuturor măsurilor de prevenire al dezvoltării şi generalizarii sistemului integrat de combatere, inlaturarii paralelismelor şi coordonării corespunzătoare a activităţii de cercetare;
    f) stabileşte necesarul personalului de specialitate cu pregătire superioară de la unităţile de protecţie a plantelor cultivate şi tine evidenta acestui personal; avizează asupra încadrării, transferului sau desfacerii contractelor de muncă ale acestuia şi ia măsuri pentru perfecţionarea pregătirii profesionale în acest domeniu;
    g) răspunde de avizarea pesticidelor şi de omologarea aparatelor, utilajelor şi maşinilor folosite în protecţia plantelor cultivate şi urmăreşte îmbunătăţirea calităţii acestora;
    h) stabileşte necesarul de pesticide, unelte, aparate şi maşini folosite în protecţia plantelor cultivate, urmăreşte creşterea operativitatii în aprovizionarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare, transport, conservare şi distribuire a acestora; aprovizionarea unităţilor socialiste şi a persoanelor fizice cu aceste produse şi echipamente se face, după caz, de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor şi Ministerul Comerţului Interior;
    i) stabileşte norme tehnice privind utilizarea produselor pesticide şi a echipamentului pentru protecţia plantelor cultivate;
    j) organizează şi asigura, prin laboratoare de specialitate, controlul calităţii pesticidelor, precum şi al reziduurilor acestora în sol, alimente şi furaje; analizează periodic rezultatele obţinute şi ia măsuri corespunzătoare de inlaturare a deficienţelor constatate;
    k) organizează împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, loturi experimentale pentru stabilirea eficientei economice a acţiunilor de prevenire şi combatere a principalilor daunatori, boli şi buruieni ale plantelor cultivate;
    l) organizează popularizarea acţiunilor de protecţie a plantelor cultivate, potrivit prevederilor legale.


    Articolul 17

    În scopul prevenirii atacului de daunatori şi a bolilor, al aplicării la timp a măsurilor de combatere a acestora al realizării programelor de combatere, unităţile agricole de stat şi cooperatiste, unităţile de protecţie a plantelor, unităţile comerciale de stat şi cooperatiste care desfac pesticide şi utilaje pentru protecţia plantelor cultivate vor asigura cantităţile de materiale necesare efectuării acestor acţiuni, inclusiv aparatura de capacitate mica, portabila şi carosabilă, precum şi pesticide în ambalaje mici pentru gospodăriile populaţiei.


    Secţiunea a II-a Protecţia pasunilor şi finetelor


    Articolul 18

    În scopul prevenirii pierderilor cauzate de daunatori, boli şi buruieni, precum şi al evitării pericolului răspîndirii, în culturile agricole, forestiere şi păduri, a dăunătorilor şi agenţilor patogeni care pot forma focare de acumulare şi permanetizare pe terenurile cu păşuni şi fîneţe, deţinătorii acestor terenuri vor executa la timp şi în condiţii corespunzătoare toate lucrările agrotehnice şi de întreţinere prevăzute în tehnologii.
    De asemenea, deţinătorii de păşuni şi fîneţe sînt obligaţi să asigure supravegherea permanenta a acestora pentru depistarea oricăror focare de daunatori şi agenţi patogeni şi să execute lucrările de prevenire şi combatere conform indicaţiilor date de organele de protecţie a plantelor şi organele silvice.
    Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare îndrumă, controlează şi răspunde de organizarea tuturor acţiunilor de depistare, prevenire şi combatere a dăunătorilor şi bolilor pe păşunile şi fîneţele aparţinînd consiliilor populare şi unităţilor agricole socialiste. Ministerul Silviculturii îndrumă, controlează şi răspunde de organizarea acestor acţiuni pe păşunile şi fîneţele din zonele montane şi perimetrul forestier din celelalte zone.


    Articolul 19

    Măsurile de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, precum şi de curăţire a pasunilor şi finetelor se vor executa cu pesticide şi alte mijloace care să asigure protejarea florei şi faunei folositoare, precum şi a sănătăţii animalelor.
    Odată cu executarea tratamentelor de combatere pe păşuni şi fîneţe, terenurile vor fi marcate vizibil cu panouri de avertizare şi vor fi luate şi celelalte măsuri necesare pentru oprirea pasunatului sau a consumului de fin pe întregul timp de pauza stabilit pentru fiecare pesticid.


    Articolul 20

    Răspunderea pentru aplicarea corespunzătoare a tuturor măsurilor de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor pe păşuni şi fîneţe revine conducătorului unităţii deţinătoare a acestora.


    Articolul 21

    Organele judeţene de protecţie a plantelor cultivate şi organele silvice vor acorda sprijin deţinătorilor de păşuni şi fîneţe în asigurarea cu pesticide, mijloace de aplicare şi asistenţa tehnica în executarea tratamentelor, vor urmări şi controla realizarea şi eficienta măsurilor de prevenire şi combatere.


    Capitolul 3 Protecţia pădurilor


    Articolul 22

    În vederea gospodăririi corespunzătoare a fondului forestier, a asigurării stării de igiena a pădurilor şi a protejării acestora împotriva dăunătorilor şi a bolilor, unităţile silvice şi ceilalţi deţinători de păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră au obligaţia să aplice în tocmai măsurile de depistare, prevenire şi combatere a dăunătorilor şi bolilor, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi programelor de acţiuni stabilite.
    Normele tehnice pentru asigurarea stării de igiena a pădurilor - inclusiv a culturilor forestiere -, obligatorii pentru unităţile silvice, pentru toţi deţinătorii de păduri şi culturi forestiere, precum şi pentru toţi specialiştii şi lucrătorii din silvicultura, sînt cele prevăzute în anexa nr. 2.


    Articolul 23

    Prevenirea şi combaterea dăunătorilor şi bolilor din păduri şi culturi forestiere se executa în mod unitar, potrivit programelor de acţiuni stabilite în cadrul fiecărei unităţi silvice, pe baza lucrărilor de depistare şi prognoza. În vederea asigurării eficientei corespunzătoare a măsurilor de protecţie, prin programele de acţiuni se va asigura, în mod obligatoriu, corelarea tratamentelor ce se efectuează în păduri cu acelea ce se aplică la culturile agricole, precum şi pe păşuni şi fîneţe.
    Pentru aplicarea corespunzătoare a tratamentelor de prevenire şi combatere a dăunătorilor şi bolilor, răspunderea revine conducătorului fiecărei unităţi silvice sau, după caz, al fiecărei unităţi deţinătoare de terenuri cu vegetaţie forestieră.


    Articolul 24

    În cadrul măsurilor de protecţie a pădurilor se vor realiza, în principal, acţiunile de combatere în zonele puternic atacate de daunatori şi se va asigura executarea tuturor acţiunilor de igiena - înlăturarea arborilor uscati, în curs de uscare, doboriti sau care sînt atacati de boli şi daunatori, cojirea totală a cioatelor şi arborilor taiati sau doboriti şi altele asemenea - atît în perimetrele silvice, cît şi în afară fondului forestier.
    Măsurile de prevenire şi combatere a dăunătorilor şi bolilor se aplică diferenţiat, în funcţie de natura şi intensitatea atacului şi de caracteristicile fiecărei păduri în parte.


    Articolul 25

    Acţiunile de prevenire şi combatere a dăunătorilor şi bolilor din culturile forestiere şi pădurile administrate de inspectoratele silvice judeţene se executa prin unităţile Ministerului Silviculturii.
    În cazul pădurilor şi terenurilor cu vegetaţie forestieră aflate în administrarea municipiilor, oraşelor şi comunelor ori deţinute de alte persoane juridice, acţiunile de prevenire şi combatere se executa de deţinători, cu mijloace proprii sau prin contracte încheiate cu inspectoratele silvice judeţene.


    Articolul 26

    În scopul prevenirii pagubelor produse de daunatori şi boli, precum şi a pericolului permanentizarii şi extinderii unor focare ale acestora, inspectoratele silvice judeţene vor executa tratamentele necesare pe terenurile cu vegetaţie forestieră aparţinînd altor deţinători, în cazul cînd aceştia nu le efectuează la timp şi în condiţii corespunzătoare; cheltuielile ocazionate de executarea lucrărilor vor fi suportate integral de deţinătorii terenurilor, deosebit de sancţiunile ce le vor fi aplicate potrivit legii.


    Articolul 27

    Ministerul Silviculturii îndrumă, controlează şi răspunde de organizarea tuturor acţiunilor de depistare, prevenire şi combatere a dăunătorilor şi bolilor vegetatiei forestiere.
    În acest scop:
    a) controlează starea fitosanitara a pădurilor, întocmeşte informaţiile, prognozele şi emite avertizari în legătură cu apariţia dăunătorilor şi bolilor vegetatiei forestiere;
    b) ia măsuri pentru aplicarea de către unităţile silvice şi ceilalţi deţinători de terenuri cu vegetaţie forestieră a tehnologiilor stabilite pentru prevenirea şi combaterea dăunătorilor şi bolilor;
    c) răspunde de executarea în bune condiţii a lucrărilor pentru asigurarea stării fitosanitare a tuturor pădurilor şi culturilor din perimetrul forestier şi din afară acestuia;
    d) analizează şi aproba documentaţiile tehnico-financiare întocmite de inspectoratele judeţene, în legătură cu protecţia pădurilor. Pe baza acestora stabileşte anual planul lucrărilor de protecţie a pădurilor şi asigura mijloacele financiare, pesticidele, utilajele şi aparatura necesară pentru realizarea acestor lucrări de către unităţile silvice;
    e) asigura aplicarea măsurilor de carantina fitosanitara în sectorul silvic;
    f) stabileşte necesarul personalului de specialitate pentru protecţia pădurilor de la unităţile silvice şi tine evidenta acestuia; avizează asupra încadrării, transferului sau desfacerii contractelor de muncă ale acestui personal şi ia măsuri pentru perfecţionarea pregătirii profesionale în acest domeniu;
    g) întocmeşte, împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, programe de cercetare ştiinţifică, în scopul realizării tuturor măsurilor de prevenire, al dezvoltării şi perfecţionării programelor de combatere integrată;
    h) asigura introducerea în producţie a rezultatelor cercetării în domeniul protecţiei pădurilor şi culturilor forestiere;
    i) întocmeşte şi supune spre aprobare documentaţiile pentru avizarea pesticidelor şi omologarea aparatelor, utilajelor şi maşinilor folosite în protecţia pădurilor şi culturilor forestiere şi urmăreşte îmbunătăţirea calităţii acestora;
    j) stabileşte norme tehnice pentru utilizarea produselor pesticide la lucrările de protecţie a pădurilor şi culturilor forestiere;
    k) organizează popularizarea acţiunilor de protecţie a pădurilor şi culturilor forestiere.


    Capitolul 4 Carantina fitosanitara


    Articolul 28

    Pentru preintimpinarea răspîndirii dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, care constituie un pericol pentru plantele cultivate şi păduri, în scopul lichidării focarelor acestora, precum şi pentru a preveni sau opri introducerea în ţara a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor periculoase, se instituie regimul de carantina fitosanitara.
    Organizarea şi funcţionarea regimului de carantina fitosanitara se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
    Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Silviculturii răspund de aplicarea ferma a măsurilor de carantina fitosanitara.
    Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare şi organele Ministerului de Interne sînt obligate sa sprijine organele de carantina fitosanitara în îndeplinirea atribuţiilor lor.


    Articolul 29

    Înfiinţarea şi funcţionarea pepinierelor pomicole, viticole, dendrologice, silvice, a serelor legumicole, floricole, precum şi a cimpurilor experimentale şi colectiilor pomicole, dendrologice şi silvice, sînt permise numai pe baza autorizaţiei eliberate de organele Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi, după caz, ale Ministerului Silviculturii.
    Circulaţia, desfacerea şi folosirea produselor din culturile de înmulţire supuse regimului de carantina fitosanitara sînt admise numai pe baza autorizaţiei eliberate deţinătorului culturii de către organele împuternicite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi, după caz, de Ministerul Silviculturii.


    Articolul 30

    Producătorii sau deţinătorii, sub orice formă, de material biologic de înmulţire a plantelor agricole şi forestiere sînt obligaţi să aplice toate măsurile de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor de carantina, indicate de organele de carantina fitosanitara.
    În cazul cînd producătorii sau deţinătorii nu au aplicat măsurile de prevenire şi combatere ori le-au aplicat necorespunzător şi se constata prezenta dăunătorilor, bolilor şi buruienilor de carantina, aceste măsuri vor fi aplicate de către organele de protecţie a plantelor, pe cheltuiala producătorilor sau a deţinătorilor.


    Articolul 31

    Plantele, părţile de plante, seminţele, fructele şi orice alte produse agricole şi forestiere, inclusiv cele tratate fizic sau chimic, care fac obiectul importului, exportului sau tranzitului pe teritoriul tarii, precum şi mijloacele de transport folosite, sînt supuse obligatoriu controlului fitosanitar.


    Articolul 32

    Organizaţiile socialiste, celelalte persoane juridice şi persoanele fizice importatoare de produse de origine vegetala sînt obligate să obţină de la organele de carantina fitosanitara o autorizaţie de import, prin care se precizează condiţiile fitosanitare în care se admite importul.
    Întreprinderile de comerţ exterior vor asigura includerea în contractele de import a unor clauze prin care să se prevadă ca produsele de origine vegetala ce urmează a fi importate vor corespunde normelor de carantina fitosanitara ce se aplică în Republica Socialistă România.


    Articolul 33

    Organizaţiile socialiste, celelalte persoane juridice şi persoanele fizice sînt obligate sa declare la organele de control fitosanitar vamal produsele de origine vegetala neprelucrate, la intrarea în ţara a acestora.


    Articolul 34

    Organizaţiile socialiste, celelalte persoane juridice şi persoanele fizice care exporta produse de origine vegetala sînt obligate să obţină de la organele de carantina fitosanitara certificate fitosanitare de tip internaţional, cu respectarea condiţiilor puse de ţările importatoare.


    Articolul 35

    Organizaţiile comerciale şi persoanele fizice care desfac produse de origine vegetala sînt obligate să respecte măsurile indicate de organele de carantina fitosanitara.


    Capitolul 5 Regimul pesticidelor


    Articolul 36

    Pot fi produse, livrate, comercializate şi utilizate numai pesticidele autorizate de organele şi în condiţiile prevăzute de lege.
    Pesticidele care se folosesc în acţiunile de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor se stabilesc anual prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.
    În cazuri excepţionale se pot folosi şi alte pesticide, în condiţiile şi cu aprobarea organelor prevăzute de lege.


    Articolul 37

    Prin pesticide, în sensul prezentei legi, se înţelege orice substanţa sau amestec de substanţe, inclusiv amestecurile acestora cu ingrediente, destinate utilizării în agricultura, silvicultura, în spaţiile de depozitare, precum şi în alte activităţi, în scopul prevenirii, diminuării, indepartarii sau distrugerii dăunătorilor, agenţilor fitopatogeni, buruienilor şi altor forme de viaţa animala sau vegetala, inclusiv a virusurilor, dăunătoare plantelor şi animalelor domestice sau folositoare, a insectelor şi rozatoarelor purtătoare de maladii transmisibile la om, precum şi produsele pentru reglarea creşterii plantelor defolierea sau desicarea acestora.


    Articolul 38

    După gradul de toxicitate, pesticidele se clasifica în patru grupe, potrivit normelor aprobate prin decret al Consiliului de Stat.
    Încadrarea nominală a pesticidelor în grupele prevăzute la alin. 1 se face de către Ministerul Sănătăţii.


    Secţiunea I Producerea pesticidelor


    Articolul 39

    Producerea pesticidelor se realizează în cadrul sistemului integrat de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor şi trebuie să asigure produsele chimice şi biologice necesare pentru protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor.


    Articolul 40

    Ministerul Industriei Chimice va lua măsuri pentru producerea unor sortimente de pesticide cu eficacitate ridicată, cu consumuri reduse de materii prime şi energie, lipsite de nocivitate şi cu remanenta redusă în sol, alimente şi furaje, care să se încadreze în limitele maxime admisibile stabilite potrivit legii.
    De asemenea, Ministerul Industriei Chimice va lua măsuri pentru producerea unor pesticide cu spectru cît mai larg de acţiune şi va asigura, pe baza rezultatelor cercetării ştiinţifice şi a nevoilor producţiei agricole şi silvice, tipizarea pesticidelor.


    Articolul 41

    Unităţile socialiste care produc pesticide răspund, potrivit legii, de asigurarea parametrilor calitativi ai produselor prevăzuţi în autorizaţii.
    Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare executa, prin laboratoare specializate, controlul calităţii pesticidelor la unităţile producătoare şi la orice alte unităţi deţinătoare.
    Unităţile producătoare de pesticide sînt obligate sa acopere pagubele cauzate unităţilor agricole şi silvice prin livrarea unor produse necorespunzătoare calitativ.


    Articolul 42

    În scopul menţinerii calităţii pesticidelor şi al evitării oricăror riscuri de accidente, intoxicatii şi îmbolnăviri, unităţile socialiste care produc pesticide sînt obligate sa întocmească pentru fiecare produs, cu avizul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, norme tehnice caracteristice de transport, depozitare, manipulare şi utilizare.
    Unităţile socialiste care produc, prepara sau condiţioneaza pesticide sînt obligate să livreze aceste produse în ambalaje tipizate, confectionate din materiale adecvate, în raport cu gradul de toxicitate şi inflamabilitate.
    De asemenea, unităţile producătoare de pesticide vor indica termenul de valabilitate pentru fiecare produs; după expirarea acestui termen, pesticidele vor putea fi folosite numai cu avizul dat, pe baza analizelor de laborator, de organele de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.


    Articolul 43

    În vederea realizării şi introducerii în practica agricolă şi silvică a unor noi sortimente de pesticide, unităţile producătoare vor colabora permanent cu institutele de cercetare de profil şi cu unităţile agricole şi silvice, urmărind eficacitatea, eficienta şi efectele noilor pesticide în condiţii de producţie.


    Secţiunea a II-a Folosirea pesticidelor


    Articolul 44

    În vederea utilizării rationale şi eficiente a pesticidelor, a asigurării calităţii corespunzătoare a produselor agroalimentare, păstrării calităţii solului şi protejării mediului înconjurător, precum şi pentru eliminarea oricăror posibilităţi de producere a accidentelor, intoxicatiilor şi imbolnavirilor, unităţile agricole şi silvice, celelalte categorii de producători sau deţinători de terenuri şi culturi au obligaţia să respecte cu stricteţe normele tehnice de folosire, depozitare, transport şi manipulare a pesticidelor, elaborate potrivit legii.
    Unităţile agricole şi silvice care efectuează tratamente cu pesticide sînt obligate sa înştiinţeze din timp unităţile piscicole şi de gospodărire a apelor, precum şi apicultorii, cu privire la perioadele de aplicare a tratamentelor în zonele respective şi la tipul pesticidelor folosite.


    Articolul 45

    În acţiunile de protecţie a plantelor cultivate şi a pădurilor nu pot fi folosite decît pesticidele a căror aplicare asigura încadrarea în limitele maxime admisibile de reziduuri în alimente şi furaje, stabilite potrivit legii.
    Este interzisă punerea în consumul public sau livrarea spre industrializare alimentara a produselor agroalimentare care conţin reziduuri de pesticide ce depăşesc limitele maxime admisibile.
    Organul de control care a constatat depăşirea limitelor maxime admisibile la un produs alimentar are obligaţia sa sesizeze unitatea producătoare sau deţinătoare, după caz, în vederea remedierii deficienţelor de aplicare a tratamentelor cu pesticide.


    Articolul 46

    Unităţile socialiste pot desfăşura activităţi cu pesticide din grupele de toxicitate I şi II numai pe baza autorizaţiei sanitare eliberate în acest scop de centrul sanitar antiepidemic judeţean sau al municipiului Bucureşti.
    Pentru unităţile Ministerului Apărării Naţionale şi al Ministerului de Interne, autorizaţiile se eliberează de organele sanitare antiepidemice din subordinea acestor ministere.
    Unităţile autorizate sînt obligate să se înregistreze potrivit legii.
    Unităţile de protecţie a plantelor cultivate şi organizaţiile socialiste comerciale pot distribui, fără autorizaţie, persoanelor fizice, numai pesticide din grupele de toxicitate III şi IV.


    Articolul 47

    Unităţile socialiste care efectuează tratamente cu pesticide sînt obligate sa folosească în acest scop numai personal instruit, dotat cu echipamentul şi mijloacele de protecţie individuală normate.


    Articolul 48

    Unităţile care desfăşoară activităţi cu pesticide răspund de respectarea stricta a normelor privind depozitarea, conservarea şi distribuirea acestora, precum şi de protecţia muncii, prevenirea accidentelor în rindurile populaţiei şi la animale şi ocrotirea mediului înconjurător.
    Este interzisă încadrarea în munca sau folosirea, pentru activitatea cu pesticide din grupele I şi II de toxicitate, a tinerilor sub 18 ani, a femeilor gravide şi a celor care alapteaza, precum şi a persoanelor care prezintă afecţiuni stabilite de Ministerul Sănătăţii.


    Articolul 49

    Tratamentele cu pesticide în gospodăriile individuale şi în locuri publice se pot efectua numai cu produse autorizate, în acest scop, de Ministerul Sănătăţii.
    Tratamentele cu pesticide din grupele I şi II de toxicitate pot fi efectuate, în gospodăriile individuale, numai în afară spaţiilor de locuit, de către echipe speciale, aparţinînd organizaţiilor socialiste autorizate a desfăşura activităţi cu pesticide.


    Articolul 50

    Controlul respectării dispoziţiilor legale privind regimul pesticidelor se executa de către Ministerul de Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Silviculturii, Ministerul Industriei Chimice, Consiliul Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Consiliul Naţional al Apelor, potrivit atribuţiilor ce revin fiecăruia.
    De asemenea, ministerele, celelalte organe şi organizaţii centrale, precum şi comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, sînt obligate să execute controlul direct privind activitatea cu pesticide în unităţile ce le sînt subordonate.
    În unităţile subordonate Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne controlul se executa de către organele de specialitate ale acestora.


    Articolul 51

    Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare vor propune, la fiecare doi ani, actualizarea listei cu limitele maxime admisibile de reziduuri de pesticide în alimente.
    În acelaşi termen, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va propune actualizarea listei cu limitele maxime admisibile de reziduuri de pesticide în furaje, tinindu-se seama de limitele maxime admisibile pentru alimentele de origine animala.
    Listele cuprinzînd limitele maxime admisibile de reziduuri de pesticide în alimente şi furaje se aproba în condiţiile prevăzute de lege.


    Articolul 52

    Modul de autorizare a pesticidelor şi de asigurare a calităţii acestora, înregistrarea unităţilor autorizate sa desfăşoare activităţi cu pesticide şi sistemul de evidenta utilizat în aceste activităţi, modul de ambalare, etichetare, depozitare, transport şi comercializare a pesticidelor, precum şi măsurile de decontaminare, sînt reglementate prin decret al Consiliului de Stat.
    De asemenea, prin decret al Consiliului de Stat sînt reglementate răspunderile şi sancţiunile pentru încălcarea normelor legale privind protecţia plantelor cultivate, a pasunilor, finetelor şi pădurilor, precum şi regimul pesticidelor.


    Capitolul 6 Dispoziţii comune şi finale


    Articolul 53

    Ministerul Industriei Chimice va sigura cantităţile de pesticide - inclusiv cele din categoria produselor biologice - pentru acţiunile de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, potrivit necesarului stabilit împreună cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Silviculturii şi celelalte ministere şi organe centrale interesate şi înscris în plan.
    Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini va asigura producerea echipamentului de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, precum şi a pieselor de schimb, conform nomenclatorului întocmit de comun acord cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Silviculturii şi celelalte ministere şi organe centrale interesate.
    Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Silviculturii şi celelalte ministere şi organe centrale cărora, potrivit legii, le revin sarcini în activitatea de protecţie a plantelor cultivate şi a pădurilor vor organiza revizia şi repararea aparatelor şi maşinilor ce se folosesc în aceste acţiuni, precum şi aprovizionarea cu piesele de schimb necesare, în scopul menţinerii lor în permanenta stare de funcţionare.


    Articolul 54

    Pentru prevenirea şi combaterea atacurilor de daunatori şi boli, accidentale şi cu caracter de calamitate, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Silviculturii şi celelalte ministere şi organe centrale interesate vor constitui stocuri tampon de materiale, pesticide şi echipamente, potrivit normelor legale în vigoare.


    Articolul 55

    Cheltuielile pentru acţiunile de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor se suporta de unităţile agricole şi silvice şi de celelalte categorii de producători sau deţinători de terenuri, în condiţiile stabilite prin decret al Consiliului de Stat.


    Articolul 56

    Consiliile de conducere ale ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, consiliile oamenilor muncii din centrale, întreprinderi şi celelalte unităţi socialiste, precum şi consiliile de conducere din unităţile agricole cooperatiste, sînt obligate sa ia măsuri pentru cunoaşterea şi aplicarea stricta a prevederilor prezentei legi, pentru întărirea ordinii şi disciplinei la fiecare loc de muncă, prevenirea oricăror accidente de muncă sau tehnice.
    Organele de conducere colectivă prevăzute la alin. 1 sînt obligate să asigure:
    a) organizarea cunoaşterii temeinice a prevederilor legii de către întregul personal în atribuţiile căruia intra acţiuni de protecţie a plantelor cultivate şi a pădurilor sau activităţi privind producerea, transportul, depozitarea şi administrarea pesticidelor;
    b) dezbaterea prevederilor legii în adunări ale oamenilor muncii organizate pe sectoare de producţie sau alte compartimente de muncă;
    c) organizarea popularizarii prevederilor legii prin afişare la locul de muncă sau alte mijloace de informare;
    d) instruirea temeinica a personalului muncitor în legătură cu atribuţiile, obligaţiile şi răspunderile ce-i revin în scopul intaririi ordinii şi disciplinei, desfăşurării întregii activităţi în condiţii de deplina siguranţa şi cu respectarea regimului de lucru aprobat.
    După studierea şi însuşirea prevederilor legii, muncitorii, maistrii, tehnicienii, inginerii, toţi cei care lucrează sau conduc activităţi de protecţie a plantelor cultivate şi pădurilor, de producere, transport, depozitare şi administrare a pesticidelor sînt obligaţi să semneze de luarea la cunoştinţa a reglementărilor cuprinse în prezenta lege şi răspund de îndeplinirea întocmai a obligaţiilor ce le revin.


    Articolul 57

    Consiliile de conducere ale ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, consiliile oamenilor muncii din centrale, întreprinderi şi celelalte unităţi socialiste, precum şi consiliile de conducere din unităţile agricole cooperatiste sînt obligate sa controleze modul în care au fost asigurate cunoaşterea prevederilor legii de către întregul personal muncitor, instruirea periodică a acestuia şi răspund nemijlocit de luarea tuturor măsurilor necesare în vederea aplicării întocmai a legii.
    Organele Ministerului de Interne, ale procuraturii şi justiţiei au obligaţia să asigure, prin participare directa, sprijinul necesar unităţilor socialiste în activitatea de cunoaştere şi popularizare a legii şi sa urmărească respectarea stricta a prevederilor acesteia, luînd măsuri pentru prevenirea şi combaterea ferma a oricăror încălcări ale dispoziţiilor prezentei legi.


    Articolul 58

    Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Silviculturii vor lua măsuri pentru popularizarea în rindurile cetăţenilor a cunoştinţelor asupra protecţiei plantelor cultivate şi a pădurilor, iar împreună cu Ministerul Sănătăţii vor asigură realizarea de filme educative şi elaborarea altor materiale diversificate de educaţie, folosirea presei, emisiunilor de radio şi televiziune în scopul prevenirii riscurilor de intoxicare cu pesticide şi al însuşirii măsurilor de prim-ajutor.
    Ministerele prevăzute la alin. 1 împreună cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului vor organiza elaborarea de materiale didactice referitoare la pesticide şi vor lua măsuri pentru cunoaşterea acestora de către elevi şi studenţi.
    În organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor şi a acţiunilor de popularizare a cunoştinţelor asupra protecţiei plantelor cultivate şi a pădurilor, organele agricole şi silvice cărora le revin, potrivit legii, sarcini în acest domeniu vor colabora cu organizaţiile Asociaţiei Crescatorilor de Albine, ale Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, cu asociaţiile de ocrotire a naturii, precum şi cu organizaţiile de pionieri şi de tineret.


    Articolul 59

    Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga orice dispoziţii contrare.


    Articolul 60

    Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.


    Anexa 1
    NORME TEHNICE
    pentru asigurarea stării de igiena a culturilor, pasunilor şi finetelor
    1. La insamintare vor fi folosite numai seminţe condiţionate şi tratate potrivit instrucţiunilor tehnice date de organele de protecţie a plantelor cultivate.
    2. Vor fi efectuate lucrări agrotehnice necesare pentru distrugerea buruienilor care servesc drept gazda pentru boli şi daunatori în culturi şi plantaţii - arat, discuit, prasit, erbicidat şi altele.
    3. Va fi distrusa imediat după aparitie samulastra de cereale paioase, floarea - soarelui şi alte plante cultivate, folosindu-se în acest scop, mijloace agrotehnice economice.
    4. Rotatia culturilor este obligatorie atunci cînd se stabileşte de organele de protecţie a plantelor cultivate în vederea prevenirii şi combaterii dăunătorilor, bolilor şi buruienilor.
    5. Vor fi executate lucrările pentru distrugerea cuiburilor de omizi, a lichenilor şi muschilor, taierea uscaturilor şi drajonilor, culegerea fructelor mumificate şi alte lucrări de igiena, îndeosebi prin metodele agrotehnice.
    6. Focarele paduchelui din San-Jose vor fi distruse în jurul plantaţiilor de pomi fructiferi neinfestate de acest daunator al pepinierelor pomicole, prin măsuri de combatere chimica sau prin scoaterea materialului nevaloros.
    7. Vor fi distruse focarele de omida paroasa a dudului în livezi, parcuri, aliniamente şi pomi razleti, îndeosebi prin mijloace mecanice.
    8. Cultivarea altor plante în plantaţiile de pomi se face cu respectarea normelor care asigura efectuarea la timp a tratamentelor chimice.
    9. Vor fi folosite numai mladite de altoi de la plante mama selecţionate în acest scop şi care nu sînt atacate de daunatori sau agenţi patogeni de carantina.
    10. În pepinierele pomicole şi dendrologice, precum şi în solariile şi serele legumicole şi floricole, vor fi efectuate lucrările de combatere de iarna şi de vara indicate de organele de protecţie a plantelor cultivate.
    11. Materialul săditor va fi livrat din pepinierele pomicole numai după dezinfectare şi dezinsectizare, dacă organele de protecţie a plantelor cultivate indica aceste măsuri.
    12. Va fi ţinuta la zi evidenta lucrărilor de protecţie a plantelor, executate în pepinierele pomicole, dendrologice, solariile şi serele legumicole sau floricole.
    13. Solul, tocurile şi utilajele din rasadnite, din solariile şi serele legumicole şi floricole vor fi dezinfectate potrivit indicaţiilor date de organele de protecţie a plantelor cultivate.
    14. Seminţele de trifoliene vor fi decuscutate în unităţi specializate, înainte de punerea lor în vînzare sau de folosirea lor la semanat.
    15. Deşeurile rezultate din decapsularea tulpinilor de în în topitorii ori cele existente în staţiile de decuscutare a seminţelor de trifoliene sau ierburi vor fi folosite la furajarea animalelor, unităţile care livreaza şi preiau aceste produse fiind obligate să asigure realizarea integrală a măsurilor stabilite de organele de carantina şi a celor de protecţie a plantelor cultivate, în scopul furajarii în bune condiţii a animalelor şi prevenirii şi răspîndirii cuscutei.
    16. Lucrările de combatere pe cale chimica sau mecanică a focarelor de cuscuta în culturi şi în alte locuri vor fi executate potrivit indicaţiilor date de organele de protecţie a plantelor cultivate.
    17. Cartofii sensibili la riia neagra vor fi înlocuiţi cu soiuri rezistente în zonele carantinate şi se vor lua măsuri pentru menţinerea puritatii biologice a acestor soiuri.
    18. Spaţiile de depozitare a produselor vegetale vor fi dezinfectate şi dezinsectizate anual, atît înainte de introducerea produselor, cît şi în timpul depozitarii lor, folosindu-se pesticide care să nu modifice calitatea acestora.
    19. Executarea lucrărilor de depistare, prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor se va face în perioadele stabilite de organele de protecţie a plantelor cultivate, cu mijloacele şi în condiţiile indicate de aceste organe, în funcţie de specificul fiecărei culturi şi de zona geografică respectiva.
    20. Lucrările de combatere vor fi executate cu aparatura şi utilaje corespunzătoare parametrilor înscrişi în fişa tehnica de exploatare, spre a se evita diminuarea sau depăşirea dozelor de pesticide, risipirea acestora, poluarea mediului şi accidentarea lucrătorilor manipulanti.


    Anexa 2
    NORME TEHNICE
    pentru asigurarea stării de igiena a pădurilor
    1. La culturile din solarii şi pepiniere se vor folosi numai seminţe condiţionate şi tratate potrivit instrucţiunilor tehnice stabilite de Ministerul Silviculturii.
    2. La culturile din pepiniere, la răchitării şi la culturile de arbori şi arbuşti fructiferi se vor efectua la timp lucrările de întreţinere şi se vor distruge buruienile şi alte specii vegetale care sînt în gazda pentru boli şi daunatori.
    3. Se va respecta rotatia culturilor în pepiniere, stabilită prin planurile aprobate potrivit tehnologiilor.
    4. Anual, în perioada septembrie - octombrie, se va efectua în toate pepinierele controlul fitosanitar al culturilor, pe baza căruia se va elibera certificat fitosanitar pentru puietii fără atacuri de daunatori şi boli de carantina, ce pot fi folosiţi la împăduriri.
    5. În solarii, pepiniere şi răchitării se vor efectua la timp tratamente preventive şi curative împotriva dăunătorilor şi bolilor, potrivit instrucţiunilor tehnice stabilite de Ministerul Silviculturii.
    6. Conducătorii pepinierelor silvice vor declara la organul de carantina fitosanitara în raza căruia se afla pepiniera cazurile în care în pepinierele respective urmează să se cultive şi material săditor pomicol altoit - mar, par, dud şi nuc.
    7. La înfiinţarea rachitariilor se vor folosi numai butaşi din culturile de plante mama care nu sînt atacate de daunatori sau agenţi patogeni.
    8. În răchitării se vor executa în perioadele mai - iunie şi august - septembrie controale fitosanitare, prin care să se facă depistarea dăunătorilor şi bolilor şi luarea la timp a măsurilor eficiente de prevenire şi combatere a acestora.
    9. Rezervaţiile de seminţe nu se vor înfiinţa în pădurile în care sînt semnalati endemic daunatori care influenţează asupra calităţii sau cantităţii fructificatiei.
    10. Executarea lucrărilor de impadurire se va face numai după efectuarea controlului sanitar al solului, în vederea stabilirii infestarii cu larve de carabusi.
    11. Arborii căzuţi, rupti şi doboriti de vînt sau de zapada, uscati sau atacati de daunatori şi boli se vor scoate şi valorifica cu prioritate.
    12. În arboretele de rasinoase unde s-a produs ruperea virfurilor arborilor se vor extrage, în prima urgenta, cei a căror coroana este rupta peste o treime, iar cei cu coroana rupta sub o treime se vor extrage pe măsura ce încep să prezinte uscari sau atacuri de boli şi daunatori.
    13. La exploatarea pădurilor de rasinoase este obligatorie cojirea cioatelor - la pin şi molid în întregime, iar la brad şi celelalte rasinoase prin curelare; lemnul doborit nu poate fi menţinut necojit în padure şi în depozite în intervalul de la 1 aprilie la 1 octombrie.
    14. Cojirea totală a cioatelor şi arborilor de rasinoase situaţi în afară fondului forestier se efectuează odată cu taierea, cînd aceasta lucrarea se executa în intervalul 1 aprilie - 1 octombrie, sau pînă la 1 aprilie, cînd taierea se executa în intervalul 1 octombrie - 1 aprilie.
    15. Curăţirea completa a parchetelor exploatate de resturile de exploatare se executa pînă cel mai tirziu la expirarea termenului de scoatere a materialului lemnos.
    16. Pe terenurile cu vegetaţie forestieră din afară fondului forestier se vor inlatura arborii de rasinoase în curs de uscare, rupti sau doboriti de vînt sau zapada, ori atacati de boli şi daunatori.
    17. Secuirea arborilor - cojirea pe o porţiune de jur imprejurul arborilor, în scopul de a produce uscarea - este interzisă.
    18. Pentru prevenirea daunelor produse de vinat puietilor din plantaţii şi regenerari naturale se vor lua măsuri de protejare a acestora cu ajutorul substanţelor repelente şi al altor procedee prevăzute în normele tehnice ale Ministerului Silviculturii.
    ---------------------